Subiectul 1. Obiectul de studiu al sociologiei.

a)Sociologia este o disciplin tiinific, care are ca obiect de studiu societatea uman n ansamblu i n diversitatea ei
concret care foate fi ncadrat n 4 direcii: aciuni sociale, instituii sociale, grupuri sociale, fenomene sociale. Ea
realizeaz un studiu sistematic al complexului social, o cercetare a relaiilor sociale n dinamica i unitatea lor, reflectate
n aciune reciproc a prilor i a elementelor componente ale sistemului social, cercetate sub aspect analitic-empiric i
descriptiv-explicativ n acelai timp
b)Studiind societatea n unitatea i diversitatea laturilor sale, analiznd comportamentele sociale n variate
ipostaze, sociologia se afl n strns legtur cu disciplinele sociale i umanistice. Prin particularitile ei
empirico-teoretice i, de asemenea, prin metodologia care o singularizeaz, sociologia nu se suprapune peste
aceste discipline; totodat, ea nu poate fi confundat cu ele i nici nu poate fi nlocuit de una sau mai multe
dintre ele. De exemplu , antropologia cultural pune accent pe studiul oamenilor ce triesc n societi mici i
primitive, n timp ce sociologia se concentreaz mai mult asupra realitii sociale, aa cum se manifest
ea n societi mari, industrializate.n ultimul timp antropologii culturali i-au ndreptat atenia spre
societile occidentale. Menionm ns c a face o distincie net ntre unele studii antropologice i
cercetrile sociologice este un lucru dificil, deoarece ele au multe tangente. Ca i toate tiinele, sociologia are
o ascendent istoric, obiectul ei precizndu-se pe msura clasificrii orientrilor ctre studiul
socialului. tiinele istorice au oferit i ofer sociologiei un cmp larg de referine, constituind o parte din
reperele fundamentale ale acestei discipline. istoria i sociologia se ntlnesc, se identific, se confund.
Motivele sunt simple: pe de o parte, exist aceasta revrsare a istoriei, pe de alta parte, identitatea de natura
istoria i sociologia sunt singurele tiine globale susceptibile de a-i extinde curiozitatea asupra oricrui
aspect al socialului. Ambele tiine studiaz elementele concrete din societate, numai c istoria se rezum la
unicitate i fapte n succesiune ale trecutului, pe cnd sociologia cerceteaz faptele prezentului ce au
reprezentativitate statistic ridicat. Stiintele economice au drept obiect studiul productiei, distributiei si
consumului de bunuri materiale si de servicii. Printre problemele ce le intereseaza mentionam banii, viata
bancarasi financiara, finantele publice etc. Insa economia este o parte a realitatii sociale, bunurile si
serviciile nu se produc si nici nu se consuma singure. Aceste aspecte ale vietii economice devin obiect al
sociologiei vietii economice. n ceea ce privete legtura sociologie cu psihologia, am putea spune c
societatea este o totalitate n care aspectele psihice reprezint o parte component a ei, iar psihologia se
subordoneaz preocuprilor sociologice.

c)Dubla natur a sociologiei, teoretico-empiric, permite perceperea corect a funciilor acesteia, care i
confer un anumit loc ntre celelalte tiine socioumanistice. Sociologia are 5 funii:
1.functia critica- apare in urma unor situatii de criza. Obiectul criticii echivaleaza cu fixarea unor alternative ale
schimbarii pozitive, in ultima instanta- cu instituirea ordinii sociale
2.functia explicativ-interpretativa soiologia incearca sa surprinda conditiile si cauzele fenomenelor sociale,
sa explice ceea ce se ntimpl.
3.Functia de diagnoza sociala- orice studiu sociologic asupra unei probleme sau fenomen social urmareste sa
puna in diagnostic realitatii investigate fara de care nu pot fi formulate orientarile, concluziile si propunerile
practice
4.Functia predictive urmrete s formulize unele preveziuni sau prognoze
5. Functia explicativ constructiva vine cu recomandri i soluii
(F-ia critic) n lume la momentul actual foarte multe ntreprinderi au dat faliment, ca urmare a acestui fapt
muli salariai au rmas fr serviciu.(F-tia explicative-interpretativa) aceste modificri au fost cauzate de
apariia crizei economice n lume.(f-tia de diagnoza)si presupune aparitie somajului care este o problema
foarte actuala mai ales in rindurile tinerilor care a urcat la 23,7% n UE, respectiv 24,4% n zona euro, depind
56% n Spania i Grecia.(f-tia predictive)Eurostat a prognozat c Rata omajului va stagna n UE la 10,7% n
luna noiembrie, iar n zona euro va creste cu 0,1 puncte procentuale, la 11,8.(f-tia aplicativ constructiva) n
scopul diminurii omajului s-ar putea propune cteva msuri : stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin
colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de gradul ratei
de inflaie; ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor; sporirea competiiei dintre angajatori pentru
cei mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea
generalizat a veniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se incadra in cimpul
muncii .
Subiectul 2. Sistemul social
a)Sistemul social este un ntreg ale crui elemente se afla in relati determinate, unele fata de altele formind o unitate
distincta. Totui sistemul social a fost definit diferit de ctre sociologi. De exemplu Ludwing von Bertalanffy definste
sistemul ,,ca un complex de elemente n interactiune. H.Janne, n lucrarea Le system social, scria: ,,Faptele sociale sunt
organizate n ansambluri care constitue sisteme. Relaiile sociale sunt ca factori interdependeni ale cror raporturi
dinamice sunt in acelasi timp cauza si produsul existentei sistemului considerat. Piaget susine c ,,structura este un
sistem de transformari, Parsons spune c ,,sistemul social rezid in organizarea structurala si funtionala

b)Caracteristiticele de baza a unui sistem social sunt:
1.Totalitatea se regsete atunci cnd elementele i pierd individualitatea, fiecare dintre ele capatind noi insusiri oferite
de raporturile cu celelalte elemente ale intregului
2.Integrativitatea dobindeste dimensiuni distincte cind se are n vedere proprietatea de ierarhizare
3.Autoreglarea presupune capacitatea sistemului de a-si mentine echilibrul, structura si functionalitatea,indifferent de
actiunea factorilor de perturbare
4.Ierarhizarea - prezena ansamblurilor de subsisteme. Un system este in acelasi timp suprasistem pentru partile sale si
un subsistem in component altor sisteme.
5. Structurare fiecare system are o anumita configuratie de raporturi dintre elemente component.

c) c)Organigrama ntreprinderii ,,Explorer SRL agentie de turism

Din organigrama respectiva pot fi observate caracteristicile sistemul social:
1.Totalitatea- fiecare componenta a sistemului depinde una de alta si isi pierd individualitatea. Adica fara
manageri nu pot fi prestate serviciile propuse, ns managerii n individualitate pur si simplu nu au cum isi
mnifesta cunostintele.Fara avocat este foarte greu n ceea ce privete problemele juridiciare ns acesta daca nu
ar fi fost ncadrat n sistem nu ar avea pentru cine rezolvare unle sau altele robleme nu ar avea cui da unele
sfaturi i astfel cunotinele lui ar i n zadar.
2.Intergraviditatea care dobindeste dimensiuni disctincte cind se are in vedere proprietatea de ierarhizare
3.Autoreglarea adica posibilitatea sisemului de a mentine echilibrul. Chiar daca la moment unul din manager
nu-si indeplineste functiile prescriese agentia nu-si opreste activitatea, celalalt manager i asuma si
responsabiliatea celuilalt.
4.Ierarhizarea aceasta caracteristica se evidentiaza deoarece acesta este un supra sistem pentru filialele ei si
este un subsistem in componenta altor sisteme adica a lumii turistice in general.
5.structuare aceasta caracteristica se observa din structura organigamei adica exista cineva care conduce i
subalternii sai.






Director
Manager
vinzari
Manager
vinzari
curierul
soferul
contabil avocat
Subiectul 3. Sistemul social
a)Caracteristiticele de baza a unui sistem social sunt:
1.Totalitatea se regsete atunci cnd elementele i pierd individualitatea, fiecare dintre ele capatind noi insusiri oferite
de raporturile cu celelalte elemente ale intregului
2.Integrativitatea dobindeste dimensiuni distincte cind se are n vedere proprietatea de ierarhizare
3.Autoreglarea presupune capacitatea sistemului de a-si mentine echilibrul, structura si functionalitatea,indifferent de
actiunea factorilor de perturbare
4.Ierarhizarea - prezena ansamblurilor de subsisteme. Un system este in acelasi timp suprasistem pentru partile sale si
un subsistem in component altor sisteme.
5. Structurare fiecare system are o anumita configuratie de raporturi dintre elemente component.

b)Societatea in calitatea sa de sistem este alcatuita dintrun sir de subsisteme ordonate ierarhic si care
interactioneaza permanent. Subsistemele societatii sunt:
Subsistemul conditiilor material naturale,include factori demografici si naturali,cu un rol fundamental in
crearea si mentinerea echilibrului social. Este reprezentat de mediul geographic al existentei diferitor forme
de comunitate umana etc.
Subsistemul economic, cuprinde manifesterile societatii care vizeaza satisfacerea trebuintelor vitale ale
indivizelor. Activitatea economica se realizeaza prin multiple actiuni intreprinse de agentii economici,
orientate spre sfera productiei, consumatorului, circulatiei de bunuri s.a.
Subsistemul administrarii si conducerii sociale, cuprinde institutii administrative, statale, integrate intrun
ansamblu de activitati al carui scop este mentinerea ordenii sociale
Subsistemul normativ, alcatuit din totalitatea normelor, valorilor principiilor eticojuridice in scopul
reglementarii comportamentului indivizilor
Subsistemul cultural al activitatilor de creatie, se refera la multitudinea valorilor stiintifice, artistice,
religioase etc.
In configurarea sistemului social global exista 2 tipuri de relatie: 1.de subordonare 2. De coordonare.
Necesita a fi mentionat faptul ca fiecare element poate fi analizat ca un sistem pentru sistemele sale de
referinta si invers.Sistemul social global se caracterizeaza printro stare de echilibru intern care poate fi stati
sau dynamic,caracterizate prin faptul ca schimbarile interne sunt continue fara a se ajunge la un echilibru
inalt, stabil. Deci intreaga societate este un complex de subsisteme de natura economica,
politica,administrativa,dispuse ierarhic si in corelatie de ordin functional, a caror dinamica este influentata de
actiunea umana care depinde de structura din care face parte.

c) pentru a evalua mecansmul structurarii si functionarii unui sistem social am luat ca exemplu agentia de
turism ,,Explorer SRL
Agenia de cltorii Explore a luat natere n anul 2007 ca agenie de ticketing (rezervri i vnzri a biletelor
de avion), bazndu-se pe o experien de mai muli ani n domeniu.Pentru comoditatea clienilor activeaz n 2
oficii situate n zona central a Chiinului. O atenie deosebit acord segmentului cltoriilor de afaceri
(corporate business travel). Specificul lucrului cu clienii corporativi are o abordare individual, combinat cu
cele mai bune preuri. Printre clienii se numr mai multe organizaii i ntreprinderi locale i internaionale.
Site-ul www.explore.md este prezena online a ageniei de cltorii Explore. Este destinat att rezervrilor on-
line, ct i prezentrii companiei i a tuturor serviciilor oferite. n prezent ofera urmtoarele servicii:
Rezervri i vnzri bilete de avion; Rezervri de hotel de orice categorie; Rezervri croaziere; Organizarea
excursiilor n ar i n strintate;Asigurri medicale pentru strintate; Asigurri auto;Suport vize pentru
cltorii de afaceri i odihn; Informaii i consultan n domeniul procurrilor biletelor de avion i serviciilor
de odihn. Ceea ce tine de structur organiyatiei am putea spune ca aceasta e oarte simpla. Exista directorul care
coordoneaza lucrul celor 2 manageri, exista contabilul care se ocupa cu partea financiara, avocatul care rezolva
problemele juridice, exista medic, curier si soferul.






Subiectul 4 Structura sociala

a)Modalitatea cea mai simpla de definire a structurii sociale consta in definirea ansamblului de relatii si de
interactiuni dintre indivizi ca elemente componente ale unui sistem. Vointa si activitatea oamenilo presupun
dezvoltarea de interactiuni multiple fara de care nu poate fi posibila axistenta omului ca fiinta sociala, astfel
constituinduse diferite sisteme sociale. Fondul uman al societatii este alcatuit din comunitati umane,
colectivitati, clase,grupe etc.aflate in diferite interactiuni dependente de multiple subsisteme sociale.
Ansamblul relatiilor dintre si in interiorul acestor forme de asociere umana care asigura convietuirea si
activitatea membrilor, reprezinta structura sociala. Structura sociala nglobeaz totalitatea relatiilor dintre
diferite forme de convetuire umana si activitate in cadrul societatii aflata pe o anumita treapta de dezvoltare
socio-economica

b) Elementele fundamentale ale structurii sociale sunt statutul si rolul.
Statutul unei personae esste definit prin totalitatea drepturilor si obligatiiilor ce-I revin unui individ in cadrul
grupului. Este definit ca pozitie sau rangul unei personae in cadrul unui grup in raport cu alte grupuri. Ralph
Linton definete 2 tipuri de statut. Statut prescris este cel detinut de un individ in cadrul unei societati,
independent de dorintele si aspiratiile acestuia. Cu ele indivizii se nasc si nu pot renunta la ele. Statut dobndit
este cel la care individual accepta din propria initiative, depune eforturi pentru a-l atinge. n orice societate,
fiecare persoana invata sa exercite anumite roluri. Rolul definete comportamentul asteptat de la cel care
ocupa un anumit statut. Rolul exprima relatia dintre stabilitatea normelor, legilor, cerintelor, idealurilor,
nevoilor sociale pe deoaparte, si diversitatea originalitatea trasaturilor de character, a comportamentelor n
manifestarea individualitatii, pe de alta parte. Se cunosc citeva tipuri de roluri: atribuite in mod automat,
dobindite in baza deciziei personale, previzibile, imprevizibile, etc.

c) Statusul i rolul sunt doua aspect ale aceluiasi fenomen care se completeaza unul pe altul. Statusul este un
ansamblu de privilegii i indatoriri, iar rolul este exercitarea acestor privilegii i indatoriri. Activitatea i pozitia
unui individ n cadrul structurii sociae, al gupurilor din care face parte pot fi urmarite si explicate sociologic cu
ajutorul conceptelor de status i rol, acestea constituind i elemente componente ale structurii sociale.
Statutul unei persoane este definit prin totaliatea drepturilor si datoriilor ce-i revin n cadrul gupului respectiv.
Conceptul complementar celui de status este coceptul de rol desemnnd aspectul dinamic al statusului, sau
statusul n aciune, adic puterea n vigoare a drepturilor i a ndtoririlor asociate statusului social al inivizilor
sau grupurilePoziia ocupat de persoana uman n grup, colectivitate, societate se definete prin deinerea
(asumarea) de status-uri i interpretarea de roluri complementare .Statusul (statutul)social al unei persoane =
ansamblulcomportamentelor pe care le poate atepta ( sau pretinde ) n mod legitimpersoana respectiv din
partea altora (indivizi, grupuri, instituii) Studentul se ateapt, chiar cere celorlali oameni s-l considere ca
atare, ca student, s se comporte fa de el n conformitate cu nsuirile i drepturile sale prescrise normativ,
de societate i grup.Rolul social (comportament de rol) = ansamblul comportamentelor pecare le pot atepta,
chiar pretinde, n mod legitim ceilali oameni (grupuri,organizaii, instituii) fa de ei de la persoana
respectiv. Ceea ce trebuie s fac, s ntreprind, s arate persoana deintoare a unui status pentru
a justifica locul , poziia pe care o are la un moment dat n cadrul grupului,colectivittii, societii.Ca membru
al societii, persoana deine numeroase statusuri : de cetean romn, moldovean, glean, brbat, tnr,
student, sportiv, cstorit, membru al unei organizaii profesionale, sindicale, politice,culturale, de spectator
la teatru, meci, concert, cltor n autobuz, vecin descar(bloc, strad) etc.Corespunztor trebuie s se
comporte ca cetean, brbat, student,sportiv, spectator, so, vecin conform normelor impuse de
organizaiile,colectivitile, grupurile din care face parte i care l accept recunoscndu-i statutul.Dinamica
status rolurilor se manifest i prin incompatibiliti,contradicii, deviante i conflicte :
Statusuri incompatibile n raport cu fenomenul de absorbie apersonalitii sau cu normele sociale. Exemple :
clugri cstorii; sportiv butor i fumtor; student care nu nva. Conflict status rol cnd
comportamentul efectiv al persoaneicontravine cerinelor de statut. Exemple : sportivul membru al unei
echipejoac n favoarea adversarului; spion dublu; funcionarul public ncalc legea, studentul care lipsete
de la ore.
Devianta de status rol cnd normele prescrise unui status i practicate ntr-un rol se transfer n alt context
social, asupra unui alt status Exemple : militarul care se comport n familie ca la cazarm ; boxerul
careconfund strada cu ringul. n raport cu dinamica negativ a status rolurilor grupul poate fi tolerant (n
anumite limite) sau intolerant .Cu ct grupurile sunt mai unitare, omogene, puternic ierarhizate, cuprestigiu
superior, performane, n competiie i n conflict cu altele sau nprimejdie, cu att sunt mai
intolerante.Toleran a este prezent i justificat: n perioada de adaptare la cerinele grupului pentru
membrii noi; n starea de anomie (lipsa de normalitate, de legalitate, deorganizare) cnd grupul se destram
i i pierde identitatea i specificitatea(a se observa ce se ntmpl cu echipele sportive care retrogradeaz


















































Subiectul 5. Mobilitatea sociala
a)Miscarea indivizilor in spatiul social ca urmare a dinamicii structurale a sistemului social
global sau a redistribuirii statusurilor rolurilor in vederea unei rediminsionari a fondului
socializant la nivel grupal si individual, constituie continutul procesului de mobilitate sociala.
Mobilitatea sociala este cea mai simpla forma a structurii sociale. Ea reprezinta definirea
ansamblului de relatii si de actiuni dintre indivizi. Mobilitatea exprima fenomenul de deplasare a
indivizilor in spatiu social, deasemenea este procesul de schimbare a pozitiei persoanei pe scala
unui spatiu social dat.

b) mobilitatea orizontala deplasarea de la un status la alt status de acelasi nivel
verticala de la un status la alt status de nivel superior sau inferior
1. ascendenta(structurala)
2. descendenta
3. intergenerationala(schimbarea de status in raport cu el al parintilor)
4. intragenerationala(ca schimbare de status in raport cu pozitiile ocupate anterior
de aceeasi pers)
instructionala si educationala trecerea adolescentului de la studiul liceal la el univ
ocupationala miscarea individului intrun spatiu social format dintrun nr oarecare de
categorii socio-profesionale
teritoriala sau geografica include fenomenul de migratie rural-urban sau invers
individuala si colectiva schimbarea locului de munca, familiei, exilul; exodul , migartia
si urbanizarea

c)













1...2 mobilitate verticala ascendenta. Ex: contabil director
1...3 mobilitate verticala descendenta. Ex: Contabil somer
2....4 mobilitate orizontala. Ex: director la liceul Teoretic Mihai Eminescu - director la Liceul Teoretic Ion
Creang
2...5 mobilitate verticala descendenta. Ex: vice director la liceul Teoretic Mihai Eminescu













Subiectul 6. Faptul social

a)Durkheim caracterizeaza faptele sociale ca fiind lucruri exterioare individului care exercita o presiune
asupra acestuia avind un rol coercitiv. El este preocupat in special de realitatea societatii redata sintetic prin
conceptual de fapt social si exprimata sugestiv prin ceea ce el considera a fi morfologia sociala.Dupa Durkheim
faptul social este orice fel de a face fixat sau nu , capabil sa exercite asupra individului o constringere
exterioara care este generate in intinderea unei societati date avind o existenta proprie, indeprndenta de
mabifestarile sale individuale

b) Durkheim determin urmtoarele reguli de aur:
a. admiterea existentei faptelor sociale. Faptele sociale dupa Durkheim sunt moduri de a actiona de a gindi si
de a simti, exterioare individului care sunt dotate cu o putere de coercitie si care impugn respect. Se impune
un comentariu:geneza faptelor sociale trebuie cautata in structura materiala si simbolica a societatii si mai
putin in gindirea sau conduit individuala(ex:imbracamintea reflecta in felul sau o constringere externa, care
poate sa varieze de la civilizatie la alta )
b. Faptele sociale trebuie sa fie considerate obiecte. Fiind detasate de subiectele constiente,faptele sociale
savirsesc prin constituirea unui material autonom asupra carora se va concentra munca interpretata a
sociologului.

c) Este fapt social ceea ce exercit o constrngere exterioar asupra individului tradiiile, ritualurile religioase,
normele morale, legile, obiceiurile, conveniile de tiin de a tri, politeea, eticheta, sistemele economice de
producie, de schimb, procedeele tehnice toate acestea sunt fenomene care exercit o coerciie, o presiune
asupra individului pe care acesta nu o poate evita fr primejdie. Acestea sunt forme pe care le gsete
individul pe deplin stabilite naintea lui, crora trebuie s li se conformeze, dac nu vrea s nfrunte riscuri. Un
alt fapt social este limbajul, Regulile lui i se impun individului ca o constrngere exterioar. Felul de a vorbi ne
caracterizeaz, arat nivelul de cultur al omului. Modul de a mnca la om nu este un fapt pur fiziologic, ci
un fapt social c impune anumite reguli sau restricii. Un fapt social se cunoate dup puterea de constrngere
pe care o exercit asupra indivizilor i este sancionabil dac nu este respectat constrngerea. Sanciunea poate
fi mistic (blestem), juridic (pedeaps, despgubiri civile), moral (reprobare, blam) ori satiric (fest, rs,
batjocur).

























Subiectul 7. Faptul social
a) Tarde considera drept fapt social orice actiune savirsita de un individ avind drept model pe altcineva, prin
urmare orice actiune individuala devine social imediat ce este imitate de altii, in concluzie faptul social
reprezinta generalizarea unui fapt individual. Cu alte cuvinte el apreciaza ca faptul social este mai mult sau mai putin un
act de imitatie. Toate acetele umane in consecinta in doua categorii unele sint opera personala a individului care le
realizeara altele sint copia a ceea ce vede c fac cei din jur, prin urmare primele constitue inventii cele din urma imitaii.
Primele fiind fenomene individuale, celelalte reprezinta fenomene sociale.

b) Orice actiune individuala devine sociala imediat ce este imitate de altii
Faptul social este rezultatul contactului a 2 sau mai multor constiinte care se afla in
raport de imitatie

























Subiectul 8.Procse sociale
a)Procesele sociale constitue complexe si fenomene sociale cu o anumita directie de desfasurare. Notiunea de
process socialeste utilizata in foarte multe domenii, inteleginduse de obicei o serie de fenomene legate intre
ele care produc un anumit efect. Pentru ca faptele sociale sa genereze procese sociale ele trebuie ele trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie relativ omogene si ntre ele s existe relatii de de dependenta
cauzala.
Rela iile sociale reprezint un sistem de interaciuni sociale dintredoi parteneri (indivizi sau grupuri) care au
la baz atitudini, interese isituaii. Relaiile din cadrul grupurilor mici se bazeaz pe contacte i interaciuni
directe i personale, dar n cadrul grupurilor mari, al colectivitilor, al societilor relaiile sunt complexe i se
bazeaz pe interaciuni indirecte
b) n sociologie s-a ncercat identificarea unor criterii de clasificare i de stabilire, n aceast baz, a unor tipuri
de procese sociale.Spre exemplu, H.Fichte sociolog american, descrie 6 tipuri de procese sociale referitoare
la relaiile ce concur la sociabilitate i pecare le raporteaz la dou tipuri (clase sau categorii): procese
associate i procese disociate.
1)procese asociate:
cooperare;
acomodare;
asimilare;
2) procese disociate:
opoziie;
conflict;
competiie.
Una din modalitile de clasificare a proceselor sociale, mai larga acceptat, este urmtoarea:
dup gradul de complexitate i profunzime , pe care l exprim :
a)simple (faptei fenomene sociale omogene), b) procese care exprim schimbrile i transformrile sociale,c) procese
prin care se realizeaz mutaii semnificative nsocial care se refer la nsi dezvoltarea sistemelor sausubsistemelor
sociale,d) procese de cea mai mare complexitate i semnificaie valoric, prin care se mplinesc progresele n diferitele
sfere ale vieii sociale sau n diferitele subsisteme alesistemului social global;
dup criteriul intensitii i profunzimii, clasificarea acestora se poate realiza prin cuprinderea altor dou categorii
distincte, cum ar fi:
a)cele care exprim transformrile sociale de tipul evoluiilor, b)cele care exprim transformrile sociale de
tipul revoluiilor;
dup sensul (sau direcia) proceselor sociale:
a)procese evolutive, de dezvoltare i progres social, b) procese involutive sau de regres;
dup gradul i natura implicrii agentului uman ,deosebim procese:
a)spontane, b)planificate;
din punctul de vedere al coninutului lor complex (dup natura schimb rilor induse n diferitele
compartimente unitare ale vieii sociale), putem meniona procese de modernizare, urbanizareetc.;
dup cadrul lor de desfurare, deosebim procese:
a)la nivelul individualitii umane, b)la nivelul relaiilor interindividuale,c) procese n cadrul grupurilor i
colectivitilor umane etc.;
n funcie de semnificaia proceselor sociale n dinamica societii , difereniem procese:
a)de colaborare, b)de concuren,c)de conflict,d)de organizare,e)de dezorganizare etc.;
dupsfera de cuprindere:
a)regionale, b)societale.

c)


Subiectul 9. Grupul social
a)Plecind de la existenta si manifestarea in practica a acceptiunii conform careia o multime de indivizi reunesc
sub denumirea de grupuri umane o serie de alte concepte sociale si din necesitatea de a face o delimitare
intre conceptual de grup social si alte concepte,vom prezenta citeva dintre acestea:
multimea se refera la un nr de pers care se reunesc mai mult sau mai putin intimplator, care sunt pentru o
perioada de timp impreuna, si care cauta o satisfacere a trebuintelor, dorintelor individuale. De ex.publicul
unui spectacol, nr de pers adunate in jurul unei masini accidentate. In cadrul multimii,gradul de organizare
interna si diferentierea rolurilor este foarte slaba, relatiile ce se stabilesc intre indivizi fiind rezultatul
contagiunii emotionale
ceata presupune reuniunea voluntara a unor indivizi ce se aseamana intre ei din punc de vedere al
preocuparilor, preferintelor, idealurilor sau pur si simplu pentru placerea de a fi impreuna. De obicei acestea
cuprind un nr mic de membri, putind exista o perioada de timp de la citeva ore pina la citeva luni, avind un
grad de organizare si structurare relativeredus. Ex:cetele de copii, adolescenti, delicventi. Putem spune ca
multimea este osinguratate in comun, iar ceata o asemanare in comun.
Grupul social semnifica acea reuniune de pers in nr mic, mijlociu sau mare ce se intilnesc din cind in cind, in
intervalele dintre intilniri manifestinduse o relative permanenta a scopurilor. Intrucit in cadrul grupului
scopurile fiecarui membru corespund intereselor commune a tuturor membrilor, se poate vorbi de o oarecare
structurare si organizare interna , precum si de o relative diferentiere a rolurilor membrilor sai. De exgrup de
elevi, studenti, sportive.

b) Grup primar a fost analizat de Cooley in cadrul Scolii Sociologice . in conceptia lor grupurile primare
reprezintasolul fertile al dezvoltarii naturii umane si actioneaza primordial asupra individului identificindul
cu grupul. Grupul primar este un grup mic,membrii au relatii personale, durabile, cu o imortanta majora in
societatea primara a indivizilor(cei 7 ani de acasa)prototopulfamilia
Grup secundar sunt constituite cu un anumit scop, relatiile sunt impersonale(formale)ele reprezinta o forta
de coeziune mai mica decit in gr. Primare, iar interactiunea membrilor se concentreaza asupra activitatilor ce
au dus la formarea acestui grup sin u sunt determinate de nevoile si dorintele personale.
Grup intern din care facem parte sio avem un sentiment de identitate cu grupul si loialitate fata de membrii
grupului
Grup extern grup din care facem parte insa nu avem nici un sentiment de loialitate sau identitate cu acesta
Grup formal functioneaza in conformitate cu norme din regulamente sau legi juridice ce apartin de regula
unei organizatii. In cadrul unei organizatii grupurule sunt formate intentionat de manageri si au ca obiectiv
realizarea unor sarcini specifice pentru a ajuta organizatia sasi realizeze scopurile
Grup neformal ele apar si evolueaza natural, in sensul ca se formeaza ca urmare a cerintelor, starilor de
spirit, preferintelor, intereselor commune ale oamenilor, atrasi reciproc de aceste conditii naturale ale
indivizilor. Grupurile neformale apar intotdeauna cind oamenii sunt reunite si interactioneaza intotdeauna in
mod obisnuit
Grup de apartenenta grup din care indivizii fac parte efectiv, in care acestia sunt prezenti in cea mai mare
parte a timpului si in care relatiile ce se stabilesc sunt de tipul fata-in-fata

c) Este necesar de a cunoaste grupul social deoarece acesta are o mare importanta in mentinerea echilibrului
social. Grupul social primar este grupul care transfera individual biologic in individ social, punind abazele
procesului de socializare a carui dezvoltare este esentiala pentru mentinerea echilibrului social. Familia care
esta un grup social primar demonstreaza faptul ca anume in cadrul ei individual obtine primele deprinderi
necesare pentru a efectu ulterior contactul cu societatea. Anume de educatia si socializarea individului in
cadrul grupului primar depinde evoluarea in viitor a acestuia, derularea relatiilor cu membrii societatii si
utilitatea activitatilor sale pentru mentinerea echilibrului social. In cadrul grupului social secundar individual
obtine deprinderi in urma unei colaborari mai avansate cu societatea, creindusi astfel un system vast de
cunostinte si credinte pe care le va aplica in activitatea sa perfectionindule in permanent ape baza
observarilor effectuate asupra semenilor sai.


Subiectul 10. Familia grup social fundamental

a) Familia este cea mai elementar form de organizare. Fiind prima comunitate de care se ataeaz un individ
ct i prima autoritate sub care acesta nva s triasc, familia este cea care stabilete valorile cele mai
fundamentale ale unei societ. Charles Colson

Familia este o unitate social ce reproduce la scara redus conflictele interclasiale(K. Marx, Fr. Engels ).
Randall Collins (1975) consider c n raporturile de familie, soul se comporta ca un proprietar, ca un
gangster, n timp ce femeia este victima permanent. n aceeai ordine de idei.
Jetse Sprey (1979) susine c membrii familiei se confrunt cu doua solicitri conflictuale : soii concureaz
ntre ei pentru autonomie, autoritate i privilegii i, n acelai timp, coopereaz pentru a putea supravieui.
Antropologul francez Claude Levi Strauss spune c familia este acel grup social care i are originea n
cstorie, const din so, soie i copii nscui din relaia lor, unit prin drepturi i obligaii morale, juridice,
economice reloigioase i sociale.

b) Din perspectiva sociologica familia reprezinta un grup social contituit pe baza relaiilor de cstorie i
rudenie, membrii grupului mpartind nite sentimente comune, valori sau aspiraii. Familia este un
grup primar cu cea mai mare responsabilitate normativa. Din prespectiva juridica familia este un grup de
persoane intre care sau stabilit un set de drepturi si obligatii reglementate prin lege si acte normative. Aceste
norme stabilesc modul de ncheere a cstoriei, paternitatea, dprepturile i obligaiile soilor n caz de divor,
modul de transmitere a motenirii etc. Defapt, totui aceste dou perspective se suprapun ns n diferite
situaii sensul sociologic poate avea un sens mult mai larg, iar n alte cazur exact invers. Un exemplu concret ar
putea fi momentul cnd sensul juridic este mai larg ca cel sociologic. De exemplu un cuplu separate prin divort
nu mai poate fi numit ca familie deoarece nu ndeplinete funciile reale a familiei, totui faptul c soii nu
mai snt impreun nu nseamn c ntre ei au ncetat existenta unor relatii juridice, mai ales in cazul in care
sii au copii comuni. Exemplificnd un caz cnd noiunea sociologica are un sens mai larg am putea aduce ca
exemplu concubinajul.juridic ei nu snt socotiti ca familie, insa sociologic partenerii pot si numiti familie,
deoare indeplinesc funtiile esentiale ale unei familii. Familia reprezinta un ansamblu de relatii sociale de aceia
aceste doua abordari se completeaza reciproc. In unele situatii perspectiva sociologica poate conduce la
modificarea perspectivei juridice i invers.

c) Exista mai multe forme de organizare familiala: poliginiandria, poliandria, poligenia, dar cea mai raspindita
forma specifica in majoritatea tarilor europene este monogamia ce reprezinta uniunea dintre o femeie si un
barbat. Dup parerea mea monogamia are mai multe avantaje dect celelalte forme de organizare a familiei.
Am putea lua ca exemplu chiar relaiile i sentimentile soilor. n monogamie soul i soia se completeaz
unul cu alultul, se ajut reciproc i barbatul sau femeea i druiete dragostea sa unei singure personae, n
cazul altor forme, dragostea trebuie mparin egal ntre mai multe pri. In cazurile poligeniandriei,
poliganiei, respectarea igienei este mai neglijata previzind imbolnavirea membrelor deoarece familia prezinta
un numar mare a membrilor. Un avantaj n favoarea monogamiei ar fi c doar aceast form este acceptat
de biseric.















Subiectul 11. Familia grup social fundamental

a)Sociologii americani Burges i Locke apreciau c familia se deosebete de alte grupuri sociale prin
urmtoarele caracteristici: este format din persoane unite prin cstorie, prin snge sau adopiune; membrii
locuiesc, de regul, sub acelai acoperi, alctuind un singur menaj; este alctuit din persoe ce
interactioneaz, intercomunic n cadrul rolurilor so soie, tat mam.
T.Herseni sublinia c ,,familia ca instituie social, organizat i sancionat prin reguli colective cuprinse n
reguli sau reci, ndeplinind dou funcii: creterea copiilor i completarea socio-economica
J.Szczepanski spune c ,,familia este un grup de persoane unite prin legturi de cstorie i paterne, avnd
misiunea de procreaie i sarcina de socializare.
b) n sociologia romneasc, Henri H. Stahl surprinde complexitatea funciilor familiei clasificndu-le n
doua mari categorii : funcii interne i funcii externe. Dup spusele sale, n prima categorie sunt incluse
urmatoarele funcii : a) biologic i sanitar ; b) economic ; de solidaritate familial ; d) pedagogico-
educativ i moral. Functia naturala, biologica - Prin aceasta se asigura reproducerea, perpetuarea spetei
umane, rezolvandu-se prin familie problema demografica. Functia economica- In conditiile economiei de piata
si a privatizarii creste functia economica a familiei, care trebuie sa asigure baza materiala necesara satisfacerii
trebuintelor de alimentatie, imbracaminte, incaltaminte etc. a tuturor membrilor familiei. In conditiile in care
parintii sunt salariati, familia trebuie sa rezolve problemele economice prin folosirea chibzuita a veniturilor
pentru satissfacerea trebuintelor familiei. Statul isi mentine si el anumite elemente ale functiei economice,
contribuind la asigurarea educatiei, sanatatii, protectiei sociale a familiei etc. Functia educativa.-Mediul
educativ familial are influente deosebit de puternice asupra formarii personalitatii copilului, a
comportamentului lui, care isi mentin forta educativa uneori toata viata. Dupa intrarea copiilor la gradinita
sau la scoala, functia educativa a familiei nu inceteaza, ci ea continua cu aceeasi importanta realizandu-se,
ansa intr-o ipostaza noua, de interactiune a functiei educative din familie, cu functia educativa a institutiilor
de invatamant. De altfel, functia socio-educativa a familiei nu inceteaza toata viata, casa si atunci cand au
ajuns adulti si si-ai intemeiat o familie, parintii ii considera tot copiii lor si pot, oricand sa vina cu un sfat bun
pentru ei. Abandonarea sau diminuarea functiei educative constituie cauza primordiala a neimplinirii copiilor
si adolescentilor, a aparitiei si amplificarii delincventei juvenile, a tuturor deviatiilor si infractiunilor savarsite
de copii si tineri. Funciile externe asigur socializarea i integrarea social precum i dezvoltarea
individualitii, a personalitii fiecrui membru al familiei.Distincia ntre funciile interne i externe nu este
absolut. ntre ele exist conexiuni, interferente, determinri. Caracteristicile societatii (regimul politic,
legislatia, standardele educationale generale, politicile sociale, nivelul dezvoltarii economice ) si pun
amprenta asupra modului n care familiile si exercita respectivele functii.
c)Familia ca grup relativ inchis poseda o structura social psihologica aparte a relatiilor interpersonale.
Socializarea contribuie la formarea si cultivarea sociabilitatii, adica capacitatea individului de a fi comunicativ,
de a colabora, de a interactiona in grup. Socializarea are rpofunde influente formative la nivelul tuturor
componentelor structurale ale personalitatii, ale individualitatii, modelind disponibilitati individului de a
participa la modificarile sociale, si de a se autorealiza in orice societate. Familia constitue factorul premordial
al formarii si socializarii tinerii generatii. Ea reprezinta cadrul principal in interiorul caruia se modeleaza
personalitatea. Desi familia realizeaza functii socializatoare comune, in realitate intervin numeroase diferente
in ceea ce priveste stilurile si modurile in care fiecare familie isi socializeaza copii. Socializarea
intro familie de intelectuali este diferita de cea de o familie de muncitori, ea cea dintro familie urbana difera
de cea dintro familie rurala. Familia constitue factorul principal si fundamental al socializarii tinerilor.
Cercetarile sociologice in domeniu socializarii familiei pun in evidenta faptul ca in societate moderna funcia
socializatoare a familiei se exercita mai diferit si mai superficial, o parte din elementele ei fiind preluate de alti
agenti sociabilizatori (prietenii si scoala) Privind atitudinea parintilor pot avea loc si aumite excese de
socializare. Suprasocializarile si atitudinea libera duce la aparitia anumitor consecinte negative: egoism si
comportament anormal.

Subiectul 12. Socializarea proces social fundamental
a)
Socializarea ncepe din primele zile de via i continu de-a lungul ntregii viei. Ca proces stadial i continuu,
niciodat total sau ncheiat,socializarea presupune dou etape (stadii) principale: etapa socializrii primare (de
baz)i etapa socializrii secundare (continue). Socializarea primar este procesul prin care se formeaz primul
univers social al individului. Procesul prin care persoana i modific comportamentele i asimileaz noi modele
culturale icomportamentale, i asum noi sisteme de valori, noi atitudini i rolurieste definit ca socializare secundar.
Etapele socializrii :
1.Socializarea primar n care se pun bazele personalitii omului i agentul principal de socializare este
familia.2.Socializarea secundar n care personalitatea se amplific i se desvrete n notele eseniale.
Agentul social principal este coala precum i celelalte forme de socializare : organizaiile de copii i tineret
(care acum, n societatea romneasc nu sunt prezente i semnificative) organizaiile politice, culturale,
sportive, turistice i ndeosebi profesionale i de munc.3.Socializarea ulterioar (teriar, permanent)
exercitat asupra adul ilor conform principiului i experien ei ca personalitatea i manifestrile
comportamentale ale oamenilor se formeaz, se dezvolt, se conserv i semodific pe tot parcursul vieii

b) Dei socializarea este un proces global, ea se realizeaz n cadrul unor grupuri, n medii sociale difereniate.
Din acest motiv, socializarea poate avea o forma pozitiv conform cu valorile, normele, ateptrile sociale
promovate de ctre societate, sau negativ, contrar ateptrilor, normelor,valorilor sociale generale, proprie
unor grupuri periferice sau subculturi. Socializarea pozitiv mai poate fi numit i socializare normal i
concordant , deoarece se realizeaz n acord cu normele, valorile specific societii date, iar socializarea
negativ mai poate fi numit i discordant ,deoarece presupune un conflict cu normele i valorile specifice
societii. n prima form (pozitiv-concordant), socializarea se realizeaz conform unor valori i norme
sociale fundamentale i n concordan cu valorile i normele promovate de socieatatea global, adic daca
vorbim la nivelul unui individ putem lua ca exemplu nvaarea de a conduce un automobil.n forma a doua
(pozitiv-discordant), socializarea se realizeaz n conformitate cu valorile i normele sociale fundamentale,
dar ndiscordan cu unele norme i valori promovate de unii ageni socializatori, spre exemplu preluarea i
respectarea tradiiilor i obiceiurilor.n forma a treia (negativ-concordant), socializarea se realizeaz n
conformitate cu normele, valorile promovate la nivel social, dar neconform cu normele i valorile promovate
de socializarea global.n forma a patra (negative discordant), socializarea se realizeaz contrar normelor i
valorilor fundamentale i celor promovate la nivel social global. n acest caz, avem o socializare deviant n
raport cu socializarea global, dar conform cu normele unui grup sau subculturi. O astfel de socializare poate
fi ntlnit n cazul unor societi marginale(care refuz societatea nglobat) sau delincvente, raportate la o
subcultur delincvent.
c) Socializarea este realizat de numeroi ageni, dintre care cei mai importani sunt familia,
grupurileperechi (sau de vrst),coala i mijloacele de comunicare n mas. n orice societate familia
constituie factorul primordial al formriii socializrii copilului. Funcia de socializare a familiei se realizeaz n
patru stadii specifice:1) situaiile de "educaie moral", avnd la baz relaiile de autoritate prinintermediul
crora copilului i se furnizeaz regulile morale; 2) situaiile de"nvare cognitiv" prin care copilul nva
sistemul de cunotine,aptitudini, deprinderi necesare convieuirii n societate; 3) situaiile care angajeaz
invenia i imaginaia, prin intermediul crora se dezvolt capacitile creatoare ale copilului i gndirea
"participativ"; 4) situaiilede "comunicare psihologic", care dezvolt afectivitatea copilului.De i familiile
realizeaz funcii socializatoare comune, n realitateintervin numeroase diferene n ceea ce privete stilurile i
modurile ncare fiecare familie i socializeaz copiii. Un alt agent al socializrii este coala un agent
socializator complex, care ofer att informaii, deprinderi, ct i un ntreg climat valoric i normativ, diferit de
cel al familiei. n coal elevii iau cunotin de sisteme formale de evaluri: note i caracteristici periodice
primite de elev i trimise prinilor. Aceastavine n contrast total cu practicile familiale lipsite de formalism
iconstituie o experien nou, deseori dificil pentru unii copii. n coal elevul nva, de asemenea, multe
deprinderi i interaciuni interpersonale. El nva ce nseamn s impart cu alii, s fac un lucru cu rndul,
s se compare cu egalii si.Un agent important al socializrii sunt grupurile-perechi (devrst). Acestea sunt
grupuri formate din persoane care auaproximativ aceea i vrst i statut social general. Ele se manifest ca
ageni puternici de socializare, n special n perioada copilriei i adolescenei. Mijloacele de comunicare n
mas(mass-media) tind s devin astzi unul dintre principalii ageni de socializare. Efectele lor socializatoare
pot fi att pozitive, ct i negative, n dependen deconinutul mesajului. Emisiunile prosociale educ la copii
spiritul decooperare, ajutor, prietenie. n schimb, informaiile care prezint(deregul, n filmele artistice)
violen, agresivitate, delincven influeneaz negativ asupra copiilor, tinerilor, adulilor.
























Subiectul 13. Metodele de cercetare a vietii sociale
a) metodele sociologice de cercetare a vietii sociale sunt metodele cantitative si cele calitative.
Cercetarea cantitativa este preocupata de obiectivitate si generalizare, snt dominate de logica verificrii.n
cercetarea cantitativa procedeele sint codificate, fixate prin chestionarul standartizat. Acest tip de cercetare
presupune pozitia neutra a cercetatorului, datele rezultate n urma cercetrii cantitative sint de mare
fidelitate, iar raporul de cercetare este alcatuit din cifre, tabele, diagrame. n ceea ce privete metodele
calitative am putea spune c acestea au un grad de obiectivitate mai sczut, este dominata de logica
descoperirii, n cercetarea calitativa procedeele snt variabele n funciede natura problemei iar pozitia
cercetatorului este cea de participant. n cercetarea calitativa domin limbajul natural, dar uneori sint
prezente i unele cifre.
b) Aplicarea metodelor cantitative sunt utile in cazul cercetarii a unor probleme sociale sau care tin de viata
sociala. Ca exemple ar fi spre exemplu studierea nivelului de saracie in tara, nivelul cultural al populatiei,
studierea migratiei in rindurile populatiei etc. anume pentru studierea unor probleme de acest tip cnd e
nevoie de cantitate i nu de calitate se foloseste chestionarul. Chestionarul reprezinta un ansamblu de
intrebari, imagini grafice, ordonate logic si psihologic care determina raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in
scris. Aplicarea acestor metode este utila in vederea rezolvarii unor probleme de interes stiintific. La fel aceste
metode se mai amplica in cazul cercetarii calitatii produsului sau pur si simplu in cazul aflarii opinii publice in
urma unui eveniment ntr-u termen foarte scurt, de la un numar mare de populatie i la niste preturi mai mici.

c) Divorturile in rindul populatiei RM
1.Considerati c RM este o ar n care divorurile prezint un pericol?
Da Nu (ncercuiti raspunsul ales)
2.Considerti c ati putea divorta dupa 3 ani de casnicie?
Da Nu (ncercuiti raspunsul ales)
3.Cu ce probleme familiale v confruntati la etapa actuala?
Da Nu
Saracia
Discriminarea
Violenta
Lipsa intelegerii
Lipsa atentiei
Alte variante
4. care este starea civiala a dumnevoastra?
Cstorit celebatar divortat
5. Ci copii avei?
a.1 b.2 c.nu am cipii d.alta varianta

6.Care au fost factorii care au condus la divort? (daca sinteti divortat)
a.violenta in familie b.neintelegerea sotilor c.criza financiara d.alte variante

7. Dup cti ani de casatorie ai divortat?
______
8.Ce virsta aveti?
a.18-25 b.25-35 c.35-45 d. Peste 45

9.De ce sex sinteti?
Feminin Masculin

10.Propuneti metode care ar micsora numaru divorturilor
__________________


Subiectul 14. Metodologia de cercetarea a vietii sociale
a) metodele sociologice de cercetare a vietii sociale sunt metodele cantitative si cele calitative.
n ceea ce privete metodele calitative am putea spune c acestea au un grad de obiectivitate mai sczut, este
dominata de logica descoperirii, n cercetarea calitativa procedeele snt variabele n funciede natura
problemei iar pozitia cercetatorului este cea de participant. n cercetarea calitativa domin limbajul natural,
dar uneori sint prezente i unele cifre.Specificul interviurilor calitative const mai ales n utilizarea ntrebrilor
deschise i n acelai timp focalizate (open-ended).
b)Folosirea inerviului ca tehnica de cercetare socioumane duce, asdar, la stabilrea reatiilor dintre variabile i la
verificarea, testarea ipostazelor. Folosit n anchete interviul constitue metoda de investigare cu ce mai mare
frecventa de aplicare.n vedere metodologiei de cercetare a vietii soviae inerviul fac parte din metoda calitativa
de cercetare, care are avantaje si dezavantaje. n ceea ce priveteste avantajele inteviului am putea mentiona:
subiectivitatea, disutia fata in fata care permite observarea comportamentului non verbal al persoanei
intervievate, pstrarea confidianialitii este un avantaj din motiv c multe rspunsuri pot fi provocatoare
pentru altcineva si persoana intervievata in unele momente raspunznd ntr-un fel sau altul risca pe propriul
cont.un alt avantaj ar fi ca discutia este bazata pe empatia celui care face interviul n rapot cu subictu inevievat.
n cea ce rivete dezavantajele inerviului am putea mentiona durata mare de timp de care este nevoie pentru a
intervieva un numar oarecare de persoane, un alt dezavntaj ar fi cheltuielile costisitoare, deoarece pentru
complerea unui chstionar se plateste intre 10-20 lei, iar pentru un interviu se plateste intre 200-300 lei. Un alt
dezavantaj dezavantaj ar consttui faptul c interviul nu permite ntervievrea unui numar mare de persoane ceea
ce ar putea duce la obtinerea unor date nu chiar complete 100 la 100.

c) pentru realizarea unui interviu eficient este nevoie de repectarea citorva reguli fundamenale: 1.Opertorul
trebuie sa se prezinte;2 Operatorul trebuie sa explice clar obiectul si scopul cercetrii; 3 s prezinte instituia
care la delegat pentru efectuare intervilui; 4 s descrie moda prin care fost selectionat subiectul; 5 sa asigure
subiectul e confidentialitatea raspunsurilor si de pastrarea anonimului;6 de anu influenta subictul; 7 evitarea
intrebarilor provocatoare; 8 observarea comportammentului persoanei intervievate 9. emptia; 10 confirmarea
raspunsurilor; 11 capatarea increderii; 12 observarea comportamentelor nonverbale al persoanelor cuprinse in
esantion; 13 colectarearaspunsurilor spontne ale subiectilor intervievati; 14 elaborarea de raspunsuri a
intrebarile operatorului, ceea ce asigura furnizarea de informatii, esentiala pentu verificarea ipotezelor
cercetarii; 15 orice operator trebuie sa se asigure ca interlocutorul accepta sau nu sa participe la interviul
propus.