Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Rolul Turismului in Economia Romaneasca

    Încărcat de

    GetaGrosz
    30 vizualizări48 pagini
    În ţara noastră se practică de multă vreme, dar în mod sporadic şi neoficial, cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor aşezări rurale. În mod organizat, în cadrul reţelei de turism, încă din anii 1967-1968 s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflate pe litoralul românesc a Mării Negre. România beneficiază de un potenţial turistic bogat şi complex care se cere ocrotit, conservat şi protejat, în scopul obţinerii de rezultate pe termen lung. Turismul rural românesc are, din acest punct de vedere o perspectivă destul de promiţătoare. Şi va fi promiţător, atâta timp cât ne vom respecta ca moştenitori ai unei culturi ţărăneşti impresionante pe de o parte, iar pe de altă parte, cât vom respecta această moştenire, acest tezaur pentru generaţiile ce urmează, pentru că nu trebuie să uităm niciodată „natura”. Turismul rural se dovedeşte a fi una din cele mai potrivite modalităţi de a face cunoscut potenţialul turistic al României şi, în special, satul românesc. Valorificarea prin turism a patrimoniului rural al satului românesc, nealterat şi localizat într-un mediu nepoluat s-a impus cu necesitate. Climatul şi peisajele, etnografia şi folclorul, ceramica şi artizanatul, fondul cinegetic şi piscicol, fondul viticol şi pomicol etc., existente în mediul rural, fac ca România să dispună de multiple posibilităţi pentru desfăşurarea turismului rural şi dezvoltarea lui. România a fost odinioară o parte frumoasă de lume unde tradiţia era în fruntea şi inima tuturor. Încet, dar sigur, obiceiurile străvechi, cultura populară, atât de limpede şi bogată, se pierd în timpul modern şi rece al vremurilor contemporane. Puţine mai sunt locurile unde oamenii ştiu să-şi respecte originea, unde primează respectul faţă de valorile autentice, care ne dau identitate ca neam. În ţara noastră s-a constituit Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) care pune accentul pe iniţiativele şi curajul întreprinzătorilor particulari şi încearcă să evite greşelile marilor firme profesionale de turism, care au distrus peisajul, practicând turismul în masă, fără a ţine seama de modul în care aceasta afectează mediul. De asemenea un element asupra căruia se insistă este legat de faptul că satul românesc în general şi cel turistic în special reprezintă un produs turistic inedit pe piaţa naţională, dar şi pe cea mondială.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    În ţara noastră se practică de multă vreme, dar în mod sporadic şi neoficial, cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor aşezări rurale. În mod organizat, în cadrul reţelei de turism, încă din anii 1967-1968 s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflate pe litoralul românesc a Mării Negre. România beneficiază de un potenţial turistic bogat şi complex care se cere ocrotit, conservat şi protejat, în scopul obţinerii de rezultate pe termen lung. Turismul rural românesc are, din acest punct de vedere o perspectivă destul de promiţătoare. Şi va fi promiţător, atâta timp cât ne vom respecta ca moştenitori ai unei culturi ţărăneşti impresionante pe de o parte, iar pe de altă parte, cât vom respecta această moştenire, acest tezaur pentru generaţiile ce urmează, pentru că nu trebuie să uităm niciodată „natura”. Turismul rural se dovedeşte a fi una din cele mai potrivite modalităţi de a face cunoscut potenţialul turistic al României şi, în special, satul românesc. Valorificarea prin turism a patrimoniului rural al satului românesc, nealterat şi localizat într-un mediu nepoluat s-a impus cu necesitate. Climatul şi peisajele, etnografia şi folclorul, ceramica şi artizanatul, fondul cinegetic şi piscicol, fondul viticol şi pomicol etc., existente în mediul rural, fac ca România să dispună de multiple posibilităţi pentru desfăşurarea turismului rural şi dezvoltarea lui. România a fost odinioară o parte frumoasă de lume unde tradiţia era în fruntea şi inima tuturor. Încet, dar sigur, obiceiurile străvechi, cultura populară, atât de limpede şi bogată, se pierd în timpul modern şi rece al vremurilor contemporane. Puţine mai sunt locurile unde oamenii ştiu să-şi respecte originea, unde primează respectul faţă de valorile autentice, care ne dau identitate ca neam. În ţara noastră s-a constituit Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) care pune accentul pe iniţiativele şi curajul întreprinzătorilor particulari şi încearcă să evite greşelile marilor firme profesionale de turism, care au distrus peisajul, practicând turismul în masă, fără a ţine seama de modul în care aceasta afectează mediul. De asemenea un element asupra căruia se insistă este legat de faptul că satul românesc în general şi cel turistic în special reprezintă un produs turistic inedit pe piaţa naţională, dar şi pe cea mondială.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    30 vizualizări48 pagini

    Rolul Turismului in Economia Romaneasca

    Încărcat de

    GetaGrosz
    În ţara noastră se practică de multă vreme, dar în mod sporadic şi neoficial, cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor aşezări rurale. În mod organizat, în cadrul reţelei de turism, încă din anii 1967-1968 s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflate pe litoralul românesc a Mării Negre. România beneficiază de un potenţial turistic bogat şi complex care se cere ocrotit, conservat şi protejat, în scopul obţinerii de rezultate pe termen lung. Turismul rural românesc are, din acest punct de vedere o perspectivă destul de promiţătoare. Şi va fi promiţător, atâta timp cât ne vom respecta ca moştenitori ai unei culturi ţărăneşti impresionante pe de o parte, iar pe de altă parte, cât vom respecta această moştenire, acest tezaur pentru generaţiile ce urmează, pentru că nu trebuie să uităm niciodată „natura”. Turismul rural se dovedeşte a fi una din cele mai potrivite modalităţi de a face cunoscut potenţialul turistic al României şi, în special, satul românesc. Valorificarea prin turism a patrimoniului rural al satului românesc, nealterat şi localizat într-un mediu nepoluat s-a impus cu necesitate. Climatul şi peisajele, etnografia şi folclorul, ceramica şi artizanatul, fondul cinegetic şi piscicol, fondul viticol şi pomicol etc., existente în mediul rural, fac ca România să dispună de multiple posibilităţi pentru desfăşurarea turismului rural şi dezvoltarea lui. România a fost odinioară o parte frumoasă de lume unde tradiţia era în fruntea şi inima tuturor. Încet, dar sigur, obiceiurile străvechi, cultura populară, atât de limpede şi bogată, se pierd în timpul modern şi rece al vremurilor contemporane. Puţine mai sunt locurile unde oamenii ştiu să-şi respecte originea, unde primează respectul faţă de valorile autentice, care ne dau identitate ca neam. În ţara noastră s-a constituit Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) care pune accentul pe iniţiativele şi curajul întreprinzătorilor particulari şi încearcă să evite greşelile marilor firme profesionale de turism, care au distrus peisajul, practicând turismul în masă, fără a ţine seama de modul în care aceasta afectează mediul. De asemenea un element asupra căruia se insistă este legat de faptul că satul românesc în general şi cel turistic în special reprezintă un produs turistic inedit pe piaţa naţională, dar şi pe cea mondială.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 48

    CUPRINS

    INTRODUCERE
    2
    CAPITOLUL I TURISMUL RURAL. NOIUNI INTRODUCTIVE
    4
    1.1. Definirea noiunii de turism rural 4
    1.2. Principalele structuri de primire n cadrul turismului rural 7
    1.3. Componentele produsului turistic rural 8
    1.4. Specificul turismului rural 9
    1.5. ormele de manifestare ale turismului rural 12
    1.5.1. !"roturismul 14
    1.5.1.1. Conceptul de a"roturism 15
    1.5.1.2. !"roturismul n unele #ri europene 15
    CAPITOLUL II - TURISMUL RURAL O POSIBILITATE DE
    DEZVOLTARE ECONOMIC A COLECTIVITILOR LOCALE
    21
    2.1. $fectele po%iti&e ale turismului rural asupra localit#ilor 21
    2.2. 'urismul rural ( factor de de%&oltare a localit#ilor 25
    2.3. Particularit#i ale se%onalit#ii n turismul rural 28
    2.3.1. actorii naturali )i sociali ai se%onalitaii turistice 3*
    CAPITOLUL III RAPORTUL DINTRE TURISMUL RURAL I
    CELELALTE FORME DE TURISM
    32
    3.1. 'urismul rural )i turismul ur+an ,clasic- 32
    3.2. 'urismul rural )i turismul social 34
    3.3. 'urismul reli"ios ( component# a turismului rural 3.
    3.4. 'urismul cultural ( mi/loc important de cunoa)tere )i promo&are a &alorilor
    culturale 37
    CAPITOLUL IV FORME ORGANIZATORICE ACTUALE ALE
    TURISMULUI RURAL 4*
    4.1. !sociaii ale prestatorilor de ser&icii turistice n mediul rural 4*
    4.2. 0#suri pentru protecia mediului ncon/ur#tor 42
    4.3. 1niiati&a n de%&oltarea turistic# 43
    4.4. Spri/inul statului n consolidarea turismului rural 44
    CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ S.C. RACHETA S.R.L. 4.
    5.1. Date de identificare a societ#ii comerciale 4.
    5.2. Pre%entare "eneral# 4.
    5.3. 2ferta de ser&icii
    47
    5.4. !nali%a economico3financiar#
    47
    CONCLUZII 51
    ANEXE 53
    BIBLIOGRAFIE 5.
    1
    INTRODUCERE
    4n ara noastr# se practic# de mult# &reme5 dar n mod sporadic )i neoficial5 ca%area la
    cet#eni a &i%itatorilor oca%ionali ai unor a)e%#ri rurale. 4n mod or"ani%at5 n cadrul reelei de
    turism5 nc# din anii 19.7319.8 s3au reali%at primele aciuni turistice n mediul rural pentru
    "rupuri de turi)ti aflate pe litoralul rom6nesc a 0#rii 7e"re.
    8om6nia +eneficia%# de un potenial turistic +o"at )i comple9 care se cere ocrotit5 conser&at
    )i prote/at5 n scopul o+inerii de re%ultate pe termen lun".
    'urismul rural rom6nesc are5 din acest punct de &edere o perspecti&# destul de promi#toare.
    :i &a fi promi#tor5 at6ta timp c6t ne &om respecta ca mo)tenitori ai unei culturi #r#ne)ti
    impresionante pe de o parte5 iar pe de alt# parte5 c6t &om respecta aceast# mo)tenire5 acest te%aur
    pentru "eneraiile ce urmea%#5 pentru c# nu tre+uie s# uit#m niciodat# ;natura<.
    'urismul rural se do&ede)te a fi una din cele mai potri&ite modalit#i de a face cunoscut
    potenialul turistic al 8om6niei )i5 n special5 satul rom6nesc. =alorificarea prin turism a
    patrimoniului rural al satului rom6nesc5 nealterat )i locali%at ntr3un mediu nepoluat s3a impus cu
    necesitate. Climatul )i peisa/ele5 etno"rafia )i folclorul5 ceramica )i arti%anatul5 fondul cine"etic )i
    piscicol5 fondul &iticol )i pomicol etc.5 e9istente n mediul rural5 fac ca 8om6nia s# dispun# de
    multiple posi+ilit#i pentru desf#)urarea turismului rural )i de%&oltarea lui.
    8om6nia a fost odinioar# o parte frumoas# de lume unde tradiia era n fruntea )i inima
    tuturor. 4ncet5 dar si"ur5 o+iceiurile str#&ec>i5 cultura popular#5 at6t de limpede )i +o"at#5 se pierd
    n timpul modern )i rece al &remurilor contemporane. Puine mai sunt locurile unde oamenii )tiu
    s#3)i respecte ori"inea5 unde primea%# respectul fa# de &alorile autentice5 care ne dau identitate ca
    neam.
    4n ara noastr# s3a constituit !sociaia 7aional# de 'urism 8ural5 $colo"ic )i Cultural
    ,!7'8$C- care pune accentul pe iniiati&ele )i cura/ul ntreprin%#torilor particulari )i ncearc# s#
    e&ite "re)elile marilor firme profesionale de turism5 care au distrus peisa/ul5 practic6nd turismul n
    mas#5 f#r# a ine seama de modul n care aceasta afectea%# mediul.
    De asemenea un element asupra c#ruia se insist# este le"at de faptul c# satul romnesc n
    general i cel turistic n special reprezint un produs turistic inedit pe piaa naional, dar i pe
    cea mondial.
    2
    !ceasta prin acti&itatea de a"roturism poate contri+ui la descoperirea #rii noastre ca posi+il#
    destinaie turistic#5 cre6nd interesul fa# de 8om6nia ca loc ce ofer# o lar"# "am# de e9periene de
    &acane de calitate )i c>iar oportunit#i de afaceri.

    3
    CAPITOLUL I
    TURISMUL RURAL. NOIUNI INTRODUCTIVE
    1.1. Def!"e# !$%&! 'e (&")* "&"#+
    'urismul rural este un fenomen nou )i &ec>i n acela)i timp. 1nteresul pentru deplasarea n
    mediul rural a nceput s# creasc# ncep6nd cu secolul al ?1?3lea5 ca o reacie la stresul datorat
    ur+anismului )i industriali%#rii tot mai mari. Ceea ce este cu des#&6r)ire nou se refer# la
    dimensiunea fenomenului n spaiul rural. !ceast# e9pansiune este determinat# de e9istena a dou#
    moti&aii pentru turismul rural@ pe de o parte este &or+a despre relansarea )i de%&oltarea
    domeniului rural5 iar pe de alt# parte5 de o form# de turism alternati&# la turismul de mas#
    tradiional ,clasic-. 1at# moti&ul pentru care re"iunile rurale ale $uropei )i nscriu pentru &iitor5
    r6nd pe r6nd5 turismul n politicile de de%&oltare local#.
    4n ansam+lul economiei "lo+ale a turismului5 turismul rural se define)te ca fiind
    &alorificarea turistic#@
    a spaiilor rustice5 a resurselor naturale5 a patrimoniului cultural5 a imo+ilelor rurale5 a
    tradiiilor s#te)ti5 a produselor a"ricoleA
    prin intermediul unor produse de marc# ,consacrate-5 ilustrati&e ale identit#ii
    re"ionale5 care s# acopere ne&oile consumatorilor n materie de primire5 alimentaie5 acti&it#i
    recreati&e5 di&ertisment )i di&erse ser&iciiA
    n scopul unei de%&olt#ri locale dura+ile )i a unui r#spuns adec&at la ne&oile de
    recreere din societatea modern#5 ntr3o nou# &i%iune sat3ora).
    Conform unei definiii mai lar"i ;turismul rural include o serie de activiti, servicii,
    amenajri oferite de fermieri, rani i locuitori din mediul rural pentru a atrage turiti n zona
    lor, fapt ce genereaz venituri suplimentare pentru afacerile lor.
    !ccept6nd acest concept mai lar"5 turismul rural cuprinde nu doar turismul la ferme sau
    a"roturismul5 ci )i un interes special pentru &acanele n natur#5 e9cursii n %onele rurale precum )i
    turismul re%idenial5 n care ser&iciile includ5 pe l6n"# ca%are5 e&enimente sociale5 festi&it#i5
    recreere n aer li+er5 producerea )i &6n%area de produse manufacturate )i a produselor a"ricole.
    'ermenul de turism rural are nelesuri diferite n #ri diferite. 4n inlanda5 de e9emplu5
    nseamn# de o+icei nc>irierea unor ca+ane sau oferirea de ser&icii n mediul rural5 tip >ran# sau
    transport. 4n Bn"aria este utili%at termenul de ;turism la sat< indic6nd c# sin"urele acti&it#i )i
    4
    ser&icii oferite n sate sunt incluse n acest tip de turism5 respecti&@ ca%are la preuri mici5
    implicarea n acti&it#i a"ricole sau n alte tipuri de acti&it#i locale.
    4n Slo&enia5 cea mai important# form# de turism rural este turismul la ferme al diferitelor
    familii5 unde oaspeii locuiesc fie cu familia de fermieri5 fie n case de oaspei5 dar &i%itea%# ferma
    pentru a lua masa sau pentru a e9plora curtea fermei.
    4n 2landa5 turismul rural nseamn# n special camparea la ferme5 unde ma/oritatea ser&iciilor
    oferite sunt le"ate de rute cum ar fi@ ciclismul5 plim+#ri cu caii.
    4n Crecia turism rural nseamn# ca%are n camere mo+ilate n stil tradiional5 cu mic de/un
    tradiional 3 de multe ori preparat din produse reali%ate n cas#.
    4n marea ma/oritate a #rilor5 acti&it#ile complementare 3 const6nd n restaurante5 facilit#i
    de recreere5 or"ani%area de acti&it#i culturale )i de di&ertisment 3 sunt la nceput.
    Pri&it n ansam+lu5 turismul rural include o palet# lar"# de modalit#i de ca%are5 de acti&it#i5
    e&enimente5 festi&it#i5 sporturi )i distracii5 toate desf#)ur6ndu3se ntr3un mediu tipic rural. Cu
    toate acestea5 o definiie c6t mai e9act# a termenului de turism rural5 care s# fie utili%at# n mod
    unitar pe tot continentul european5 nu a fost ela+orat#.
    Turismul rural este un concept care include toate activitile turistice care se desfoar
    n mediul rural.
    Dar5 are oare turismul rural calit#i intrinseci sau este &or+a doar despre o simpl# acti&itate
    turistic# ce se desf#)oar# ntr3o a)e%are rural#D Care sunt acele tr#s#turi pe care tre+uie s# le ai+#
    turismul rural astfel nc6t s# merite ntr3ade&#r calificati&ul de ruralD Eista acestor tr#s#turi ar
    cuprinde@ apropierea de natur#5 a+sena mulimii5 lini)te )i un mediu am+iant ;nemecani%at<A
    contacte personale 3 n opo%iie cu i%olaionismul )i anonimatul tipic ur+an5 sen%aia de
    continuitate )i sta+ilitate5 de tr#ire a unei istorii &ii )i trainiceA posi+ilitatea de a cunoa)te
    ndeaproape locurile )i oamenii acelor locuriA contactul nemi/locit cu autorit#ile locale5 cu
    preocup#rile5 cu acti&itatea specific# %oneiA cunoa)terea ndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan
    local5 iar fa# de comunitatea rural#5 nre"istrarea identit#ii indi&i%ilor comunit#ii precum )i a
    altor tr#s#turi specifice ce in de ade&#ratul turism rural. Practic5 este un fel de inte"rare n
    comunitate pe perioada se/urului.
    2 alternati&# la definiia de mai sus eludea%#5 de asemenea5 aspectul "eo"rafic@
    Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistic organizat i condus
    de populaia local i care are la baz o strns legtur cu mediul ambiant, natural i uman.
    5
    !ceast# definiie5 a)ea%# fa# n fa# turismul rural cu acti&itatea turistic# ce se desf#)oar# n
    %onele de litoral5 n cele ur+ane sau n cele destinate sporturilor de iarn#5 n care turi)tii e9clud
    aproape orice relaii semnificati&e cu populaia local# ce constituie mediul am+iant uman.
    Pe teritoriul Bniunii $uropene )i n afara acesteia5 termenul folosit n "eneral pentru turismul
    rural este acela de turism verde5 culoarea 3 sim+ol5 a&6nd rostul de a distin"e aceast# form# de
    turism de celelalte5 cum sunt@ turismul alb ,sporturile de iarn#-5 turismul albastru ,&acanele la
    mare- )i a)a numitul turism al luminilor ,turismul ur+an-. 4n acest fel5 turismul &erde poate fi
    definit ca o acti&itate turistic# practicat# at6t n %onele rurale )i n acele locuri de litoral unde
    turismul specific nu este prea de%&oltat c6t )i n %onele de dealuri )i montane care nu au o
    destinaie special# pri&ind practicarea sporturilor de iarn#5 precum )i n alte spaii rurale. 4n toate
    aceste areale5 turismul &erde &ine n nt6mpinarea dorinelor &i%itatorilor de a se inte"ra ei n)i)i
    mediului am+iant5 natural )i uman5 precum )i n implicarea direct# a populaiei locale n prestarea
    de ser&icii c#tre turi)ti.
    'urismul rural constituie o alternati&# la turismul tradiional5 clasic5 desf#)urat n staiuni )i
    centre turistice5 precum )i la oferta turistic# ;standard< 3 de tip industrial.
    Spaiul rural5 prin componentele sale5 satisface o palet# lar"# de moti&aii@ odi>n# )i
    recreere5 cunoa)tere5 cultur#5 practicarea sportului5 cur# de aer sau +alnear#5 &6n#toare )i pescuit5
    oferind turi)tilor o arie mare de cuprindere a posi+ilit#ilor de petrecere a timpului li+er.
    Prin aceasta5 turismul rural este un mi/loc de &alorificare inte"ral# a mediului rural5 cu
    potenialul s#u a"ricol5 turistic5 uman )i te>nico3economic.
    !"roturismul este o form# a turismului rural care utili%ea%# pentru ca%are )i ser&irea mesei
    numai pensiunile turistice )i fermele a"roturistice5 +eneficiind de un mediu nepoluat )i pitoresc5 de
    atraciile turistice naturale )i de &alorile cultural3istorice5 de tradiiile )i o+iceiurile pre%ente n
    mediul rural.
    !"roturismul este un concept de dat# mai recent# n B$5 cu referire la diferitele forme de
    turism aflate n le"#tur# direct# cu acti&it#ile a"ricole )iFsau cu construciile care au a&ut alte
    destinaii dec6t cele a"ricole. !ceast# form# specific# de turism rural este susinut# de micii
    proprietari de la ar# 3 de o+icei ca acti&itate secundar# 3 acti&itatea desf#)urat# n "ospod#ria
    proprie r#m6n6nd principala ocupaie )i surs# de &enit. !desea5 se face o distincie ntre
    ;a"roturism< )i termenul de ;farmtourism< ,turism de tip ;ferm# #r#neasc#<- sau ec>i&alentul
    acestuia5 care se folose)te de o+icei pentru a desemna simplu )i clar folosirea caselor #r#ne)ti
    drept locuri de ca%are a turi)tilor ,case de oaspei nc>iriate pe perioada concediilor-5 case de
    s#n#tate etc. !cesta nu este a"roturism n sensul strict al cu&6ntului5 de &reme ce aceste case
    .
    #r#ne)ti )i pierd funciunea a"ricol# sau nu sunt prea mult timp ocupate de #ranii acti&i. 4n ciuda
    pierderii le"#turii directe cu acti&itatea a"ricol# propriu3%is#5 ;farmtourism<3ul este o important#
    form# de turism rural cu un considera+il aport n economia local#5 acolo unde acesta se practic#
    ,!n"lia )i 1rlanda-.
    Aadar, turismul rural este o form de turism care se desfoar n mediul rural,
    valorificnd resursele turistice locale (naturale, culturale i umane ca i dotrile i
    ec!ipamentele turistice, inclusiv pensiunile i fermele agroturistice. "tilizeaz diverse spaii de
    cazare# !anuri i !oteluri rurale, adposturi, sate de vacan etc. i mbrac forme variate de
    sejur, cu un spectru larg de motivaii# de tranzit sau itinerant, cu valene cultural$cognitive etc.
    Din cele pre%entate5 re%ult# c# a"roturismul5 de)i este numai o component# a turismului
    rural5 are cele mai mari implicaii n &alorificarea resurselor turistice locale )i n ridicarea ni&elului
    de &ia# al locuitorilor5 n de%&oltarea socio3economic# a localit#ii rurale )i comunit#ii n "eneral
    )i5 nu n ultimul r6nd5 n prote/area )i conser&area mediului natural )i construit5 n conte9tul unei
    acti&it#i economice pe principii ecolo"ice.
    1.,. P"!-.#+e+e )("&-(&" 'e ."*"e /! -#'"&+ (&")*&+& "&"#+
    Definirea principalelor structuri de primire ce pot fi de%&oltate n cadrul turismului rural@
    3 S#( 'e 0#-#!%1.
    Centru turistic5 compus din &ile sau +un"aloG3uri destinate ca%#rii indi&iduale sau familiale
    )i "rupate n /urul unor spaii comune pentru mas#5 distracii )i sport.
    - P$.#) (&")(-.
    'ip de >otel destinat n special turi)tilor n trecere )i amena/at de3a lun"ul unui mare traseu turistic
    sau n apropierea luiA are mai puin de 1* camere )i un restaurant cu specific "astronomic re"ional
    ,este foarte r#sp6ndit n rana-.
    - M$(e+.
    Ea ori"ine5 termenul desemna un ansam+lu de apartamente "rupate n +un"aloG3uri5 i%olate
    unele de altele sau aflate n acela)i corp de cl#dire5 compuse dintr3o camer# cu +aie )i un
    amplasament pentru ma)in#. Situate de3a lun"ul c#ilor rutiere5 motelurile permit automo+ili)tilor
    s# ai+# n permanen# ma)ina la dispo%iie. 0otelurile difer# de >oteluri prin aceea c#5 n principiu5
    nu au personal la dispo%iia clientului ,autoser&irea-5 acesta nc>iri6nd apartamentul ,camera- a
    c#rui c>eie i este dat# la recepie imediat ce a sosit )i a pl#tit suma cerut#. Concepia despre
    7
    moteluri a e&oluat rapid5 n pre%ent sensul termenului este de construcie cu funcie >otelier#3
    ca%are5 mas# de capacitate mic# sau mi/locie5 amplasat# n "eneral n afara localit#ilor )i n
    imediata apropiere a reelei rutiere )i a dot#rilor acesteia ,staii de +en%in#5 staii ser&ice etc.- )i
    destinat# s# ofere ser&iciile necesare5 la diferite "rade de confort.
    - H$(e+ "&)(- .#0+$!#".
    'ip de >otel turistic5 situat n mediul rural5 "rup6nd o serie de pa&ilioane rustice. Bneori5 este
    denumit ;camp >otel<.
    - C#*.!2.
    orm# de turism care presupune ca%area n corturi sau rulote5 utili%6nd5 pentru un se/ur mai
    mult sau mai puin prelun"it5 un ec>ipament adec&at. De%&oltarea cresc6nd# a acestei forme de
    turism a impus introducerea unor re"lement#ri pri&ind amena/area terenurilor )i comportamentul
    turi)tilor.
    - Pe!)&! (&")(-e.
    Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru "#%duire )i ser&irea mesei5 cu capacitate
    cuprins# ntre 3 )i 2* camere5 funcion6nd n locuinele cet#enilor sau n cl#diri independente5
    care asi"ur# n spaii special amena/ate ca%area turi)tilor )i ser&icii de pre"#tire )i ser&ire a mesei.
    - Fe"*# #2"$(&")(-1.
    erma a"roturistic# este o structur# de primire pentru "#%duire )i ser&irea mesei5 cu
    capacitate cuprins# ntre 3 )i 2* camere5 funcion6nd n cadrul "ospod#riilor #r#ne)ti care asi"ur#
    alimentaia turi)tilor cu produse proaspete din surse proprii )i locale.
    !cti&itatea de turism din cadrul pensiunilor )i fermelor a"roturistice cuprinde ser&icii de
    ca%are5 de mas#5 de a"rement5 precum )i alte ser&icii asi"urate pe perioada se/urului.
    1.3. C$*.$!e!(e+e ."$'&)&+& (&")(- "&"#+
    Produsul turistic rural const# n oferirea de ser&icii cum sunt@
    - ca%areA
    - ca%are )i mic de/unA
    - demipensiune ,ca%are5 mic de/un )i pr6n% sau cin#-A
    - pensiune complet# ,ca%are )i toate mesele incluse-.
    Ea acestea se adau"#@ e9cursii5 tratament +alnear )i transport.
    8
    Principala acti&itate n turismul rural este repre%entat# de ser&iciile de ca%are. !cest lucru
    este /ustificat de faptul c# ma/oritatea turi)tilor petrec cel puin o noapte n timpul se/urului la locul
    de destinaie. Deasemeni5 dac# turismul nu poate fi conceput f#r# c#l#torie5 nu este posi+il nici f#r#
    minime ser&icii de mas# )i cu at6t mai puin f#r# ser&icii de ca%are ,nnopt#ri-.
    !stfel5 e9ist# trei componente ale produsului turistic rural ,C>eor">iu5 1998-@
    - de +a%#@ ca%area5 alimentaia )i transportulA
    - au9iliare@ +alneoterapie5 a"rement5 acti&it#i sporti&eA
    - secundare@ ntreinere )i reparaii5 po)t# )i telecomunicaii5 sc>im+ &alutar etc.
    4n ale"erea unei destinaii turistice5 sunt importante informaiile oferite de specificul %onei@
    factorii naturali@ a)e%area "eo"rafic#5 relieful5 &e"etaia5 fauna )i climaA
    factorii culturali@ lim+a5 folclorul5 reli"ia5 arta5 )tiina5 politicaA
    elementul uman@ mentalitatea )i ospitalitatea reflectate n atitudinea populaiei locale5 a
    administraiei )i repre%entanilor pa%ei )i ordinii pu+lice fa# de turi)tiA
    infrastructura "eneral#@ telecomunicaiile5 mi/loacele de transport5 ser&icii +ancare5 structura
    )i aspectul a)e%#rilor5 apro&i%ionarea cu ap# )i ener"ie5 canali%area etc.A
    facilit#i turistice@ transporturi5 mi/loace de ca%are5 de alimentaie5 acti&it#i sporti&e5
    distracii5 posi+ilit#i de informare.
    Bn rol important l are )i oferta de ser&icii au9iliare@
    or"ani%area unor acti&it#i de petrecere a"rea+il# a timpului li+erA
    or"ani%area de e9cursiiA
    crearea de condiii pentru tratamente +alneo3medicale5 cure de +#i de plante )i de ceaiuri din
    flora spontan#A
    facilitarea particip#rii la aciuni de &6n#toare )i pescuit sporti&A
    nc>iriereaFcump#rarea de materiale )i ec>ipamente necesare acti&it#ilor menionate.
    1.4. S.e-f-&+ (&")*&+& "&"#+
    'urismul rural se +a%ea%# pe trei coordonate@ spaiu5 oameni5 produse ,7istoreanu5 1999-5
    deoarece@
    spaiul f#r# e9istena oamenilor nu poate fi suport al con&ieuirii5 dup# cum un spaiu f#r#
    produse nu poate r#spunde tuturor ne&oilor consumatorilor de turismA
    9
    n lipsa spaiului sau a produselor capacitatea de primire este redus#A
    produsele care nu au la +a%# spaiul )i oamenii nu au dec6t o e9isten# efemer# )i nu pot asi"ura
    de%&oltarea dura+il# pe plan local.
    erma5 satul5 spaiul rural sunt ima"ini5 deci sunt moti&ele pentru care turi)tii &in s#3)i
    petreac# &acanele la ar#.
    erma r#m6ne un sim+ol foarte puternic pentru citadin@ este casa fermierului5 a #ranului5 a
    celui ce cunoa)te secretele naturii5 dar )tie )i locurile de pescuit5 de cules ciuperciA este locul unde
    tr#iesc animalele domestice cu care or#)eanul a pierdut contactul5 este locul unde se pot m6nca
    fructe proaspete5 locul unde se succed "eneraii f#r# a sc>im+a modul de &ia# etc. !ceast#
    ima"ine pe care )i3o face turistul tinde s# se ndep#rte%e din ce n ce mai mult de realitatea
    economic#5 de e9ploatarea mecani%at# a a"riculturii )i de monoproducie. De)i cererea r#m6ne
    masi&#5 oferta risc# a se deprecia calitati&.
    Satul5 de asemenea5 ocup# un loc important n ima"inaia or#)eanului. Semnific#
    dimensiunea uman#5 intimitatea social#5 animaia local#.
    erma5 satul )i spaiul5 mpreun# )i separat5 dau turismului rural atracti&itate5 dimensiune
    economic#5 social# )i cultural#. 'urismul rural este5 n plus5 propice parteneriatului dintre sectorul
    pu+lic )i cel pri&at.
    De%&oltarea rural# inte"rat# prin turism presupune participarea acti&# a populaiei la
    operaiunile turistice de primire )i animaie ce tre+uie efectuate conform unui proiect colecti& de
    de%&oltare local#.
    Prin turismul rural5 consumatorul caut# con)tient sau incon)tient un alt mod de petrecere a
    &acanei5 n contact cu natura5 a&6nd moti&aia ntoarcerii la ori"ini5 la con&ieuire 3 ceea ce nu
    este n contradictoriu cu practicarea acti&it#ilor de petrecere a timpului li+er n ;aer curat< sau cu
    se/ururile ntr3o unitate de ca%are de cate"orie superioar#.
    Pentru turismul rural5 tentaiile )i moti&aiile specifice fiec#rei persoane determin#
    comportamentul deci%ional. $numer#m pentru e9emplificare c6te&a dintre principalele moti&aii
    pentru care turistul apelea%# la turismul n mediul rural ,0itrac>e5 199.-@
    curio%itatea5 decur"6nd din informaiile n le"#tur# cu ospitalitatea unor %one5 ritualurile s#te)ti5
    o+iceiuri "astronomice )i arti%anatulA
    pitorescul peisa/elor )i puritatea aeruluiA
    rentoarcerea la natur#5 cu efecte asupra ec>ili+rului psi>ic )i fi%icA
    1*
    cunoa)terea "rupurilor specifice ruralului ,familia patriar>al#5 comunitatea s#teasc#5 "rupurile
    folclorice etc.-A
    ade%iunea temporar# la "rupurile specifice ruralului pentru reducerea efectelor monotoniei )i
    anonimatului ur+an5 rec#p#tarea consideraiei celorlali5 recontactarea economiei naturale )i a
    me)te)u"urilor etc.A
    redescoperirea o+iceiurilor populare5 a folclorului autentic )i a ocupaiilor tradiionaleA
    cura de alimente )i fructe proaspeteA
    &6n#toarea5 pescuitul sporti& )i drumeiile etc.
    Dat# fiind di&ersitatea moti&aiilor5 consider#m c#5 cei mai importani factori care le
    determin# sunt@ modul de &ia#5 timpul li+er )i ni&elul &eniturilor. !ce)ti factori au un rol du+lu@
    determin# )i condiionea%# formarea moti&aiilor turistice indi&iduale5 dar sunt )i factori de
    accelerare ai de%&olt#rii turismului.
    'urismul rural contri+uie )i la tre%irea economic# a satului prin urm#toarele@
    posi+ilitatea reali%#rii unei politici de de%&oltare a acestuia pe termen lun"5 n str6ns# le"#tur# cu
    alte politici sectoriale@ a"ricultur#5 infrastructur#5 protecia mediuluiA
    posi+ilitatea de a de&eni un suport pentru noi afaceri )i locuri de munc# )i care s# determine o
    nou# de%&oltare n plan local )i re"ionalA
    ncura/area acti&it#ilor tradiionale locale5 cu prec#dere arti%anatul5 dar )i cele care pot
    determina de%&oltarea unui comer specific )i crearea de noi locuri de munc#A
    cre)terea &eniturilor locuitorilor din a)e%#rile rurale "enerate prin@ &alorificarea resurselor locale5
    o+inerea de produse a"roalimentare ecolo"ice pentru consumul turi)tilor5 sau pentru &6n%area
    c#tre ace)tia )i punerea n &aloare a potenialului turistic e9istent ,prin acti&it#i de a"rement5
    e9cursii etc.-A
    factor dinami%ator al procesului de cre)tere a calit#ii &ieii n mediul rural.
    4n ansam+lu5 turismul rural5 prin acti&it#ile sale se%oniere )i permanente5 tre+uie s# se
    de%&olte ntr3o a)a manier# nc6t a"ricultura s# nu fie ne"li/at#A s# fie deci o acti&itate
    complementar#5 iar atelierele arti%anale s# nu fie transformate n +uticuri de amintiri.
    'urismul rural poate stimula l#r"irea acti&it#ii altor ramuri din mediul s#tesc@ industria
    local# de produse a"roalimentare ,preparate din lapte )i carne-5 industria de prelucrare a fructelor
    de p#dure5 arti%anatul ,produse pentru decorarea interioarelor locuinelor sau su&eniruri pentru
    turi)ti- sau mica industrie me)te)u"#reasc# )i5 deci5 crearea de noi locuri de munc#. 'oate acestea5
    11
    al#turi de de%&oltarea ser&iciilor ,comer5 prest#ri de ser&icii5 transport-5 la care apelea%# )i turi)tii5
    conduc la sporirea forei de munc# dar )i la de%&oltarea te>nico3edilitar# a localit#ii.
    Di&ersificarea acti&it#ilor prin turismul rural are implicaii deose+ite )i n spectrul &ieii
    social3politice prin@
    3 cre)terea fenomenului de sta+ilitate5 dar )i de restr6n"ere a procesului de emi"rare al populaieiA
    3 di&ersificarea ocupaional# a populaiei rurale5 ndeose+i a celei tinereA
    3 sc>im+area structurilor de &6rst# )i se9e n funcie de noile ocupaii profesionale ,prin reinerea
    populaiei tinere n localitate5 spre e9emplu-A
    3 p#strarea modelelor socio3culturale e9istente5 a tradiiilor populare )i a ar>itecturii localeA
    3 posi+ilitatea ca p#turile sociale mai defa&ori%ate economic s# +eneficie%e de resursele a"ricole )i
    turistice5 de am+iana din mediul rural la preuri moderateA
    3 asi"urarea pentru turi)ti n "eneral5 a unor &acane alternati&e5 concomitent cu cre)terea "radului
    de cunoa)tere )i apreciere fa# de &iaa rural# tradiional#A
    3 contri+uia la educaia )i instrucia populaiei turistice tinere5 dar )i a altor se"mente5 a&6nd n
    &edere rolul cultural3educati& )i de l#r"ire a ori%ontului de cunoa)tere a mediului rural din ara
    noastr#A
    3 cre)terea calit#ii &ieii populaiei locale5 precum )i a "radului de instruire )i cunoa)tere a
    acesteia5 crearea de relaii amicale ntre localnici )i turi)ti5 ntre localit#i diferite ,rom6ne)ti sau
    str#ine-5 prin contactul cu turi)tii sosii din %one difereniate socio3economic5 dar )i spiritual3
    culturalA
    3 crearea unei ima"ini e9terne fa&ora+ile 8om6niei5 prin contactul turi)tilor str#ini cu etnocultura
    )i am+iana natural# )i ospitalier# a satului rom6nesc.
    1.5. F$"*e+e 'e *#!fe)(#"e #+e (&")*&+& "&"#+
    !n de an5 statisticile demonstrea%# c# turismul n spaiul rural a f#cut tot mai muli adepi.
    Pentru a e9plica aceast# e&oluie sunt in&ocate numeroase raiuni@ influena ideilor ecolo"iste5
    dorina de a se sustra"e structurilor turistice clasice5 c#utarea unui c6t mai +un raport calitateFpre.
    Continentul european repre%int# re"iunea turistic# cu cea mai puternic# inte"rare5 at6t a
    ofertei c6t )i a cererii. Circulaia turistic# n $uropa este dominat# de 5 mari #ri emi#toare@
    Cermania5 !n"lia5 rana5 2landa )i 1talia. 7oii poli emi#tori de flu9uri turistice sunt Spania )i
    Haponia.
    12
    Dup# maniera n care sunt constituite5 distin"em urm#toarele tipuri de produse turistice5
    solicitate cu prioritate de c#tre turistul european ,7istoreanu5 1999-@
    a.- produsele turistice alc#tuite de turistul nsu)i5 plec6nd de la elementele constituti&e ale &acanei
    n care el se nscrieA este ca%ul5 de e9emplu5 al campin"3urilor de la #rmul m#rii@ ncep6nd cu
    ca%area sa5 acti&it#ile practicate pe pla/#5 plim+#rile n localitate sau e9cursiile pro"ramate n
    mpre/urimiA
    +.- produsele turistice dinainte aran/ate de c#tre mediul de primire. $ste ca%ul fermelor care
    propun "#%duire5 la care se adau"# posi+ilitatea practic#rii pescuitului5 ec>itaiei sau acti&it#ilor
    ;de la ferm#<5 preci%6ndu3se ansam+lul posi+ilit#ilor oferite turistului n mpre/urimiA
    c.- produsele turistice alc#tuite de un profesionist n turism pentru clientela sa5 pornind de la
    elemente r#sp6ndite. $ste ca%ul se/ururilor or"ani%ateA
    d.- produsele turistice ;totul inclus<5 r#sp6ndite su+ numele de ;produse forfetare<5 sunt alc#tuite
    astfel nc6t ncearc# oferirea unui produs complet clientului5 care s#3i satisfac# a)tept#rile )i care
    ncearc# ec>ili+rarea componentelor n cadrul unui /ust raport preFcalitate.
    Prin urmare5 constat#m c# europenii sunt atra)i de +o"#iile naturale )i sunt sensi+ili la ;un
    cost al &ieii mai puin ridicat<.
    Din punctul de &edere al formelor de "#%duire propuse5 ca%area n spaiul rural european
    este5 n ma/oritatea ca%urilor5 satisf#cut# de mici unit#i n "estiune >otelier#.
    Bna din asociaiile turismului rural din rana 3; Ctes de rance< ( propunea clienilor s#i
    n anul 1994 5*.*** de adrese5 la ar# 3 munte sau mare. Spaiile de ca%are pre%entau urm#toarea
    clasificare ,0onet5 199.-@
    amena/#ri respect6nd stilul local5 fiind o cas# sau o locuin# independent# situat# la ar#5 mare
    sau munte. Se poate r#m6ne un GeeI3end5 una sau mai multe s#pt#m6ni5 n toate se%oanele. Ea
    sosire5 proprietarii re%er&# o primire personali%at#A
    camere de >otel sau +ed J +reaIfast 3 KK 3. 'uri)tii sunt primii ;ca prieteni< la particulari5 care
    ofer# ca%are pentru una sau mai multe nopi5 cu oca%ia unei deplas#ri sau a unui se/urA
    cui+uriFculcu)uri pentru copii@ n timpul &acanelor )colare5 copiii sunt primii de familii a"reate
    de ;Ctes de rance< )i supra&e">eai de o persoan# competent#. $i mpart mpreun# cu ali copii
    ,ma9imum 11- &iaa la ar# )i profit# de odi>n# n aer curatA
    campin" la ferm#@ situat n "eneral n apropierea unei ferme5 terenul unde poate fi instalat cortul
    sau rulota este amena/at pentru a primi apro9imati& 2* de persoaneA
    13
    c#l#tori pede)tri5 c#lare5 cicli)ti etc. care doresc s# fac# o mic# oprire nainte de a continua
    itinerariul propusA
    ad#posturi rurale de mare capacitate5 sunt pre&#%ute pentru a primi familii sau "rupuri ,n /ur de
    2* persoane- cu oca%ia se/urului sau a unui GeeI3endA
    popasuri pe ndelete F popasuri de recreere5 situate ntr3un spaiu natural ,n inima p#durii- n
    "rupuri de 3 p6n# la 255 pre%int# amena/#ri pentru . persoane ma9im. Sunt propuse acti&it#i
    di&erse precum@ pescuit5 ciclism5 tir cu arcul etc.
    Dup# cum se poate constata5 oferta turistic# este foarte &ariat# )i se adresea%# unor se"mente
    de pia# di&erse. ormele de turism rural practicate n #ri cum ar fi Kel"ia5 Danemarca5
    Portu"alia5 1talia5 rana )i c>iar Cermania pre%int# n "eneral acelea)i forme de ca%are. !stfel5 o
    in&entariere reali%at# la ni&elul C$$ n anul 19875 pre%enta 15.*** de dot#ri pentru ca%are n
    locuine ale a"ricultorilor n rana5 iar la ni&elul ntre"ii Comunit#i peste 3*.*** de a)e%#minte.
    4n ceea ce pri&e)te camerele de >otel5 numai n Cermania acestea se "#seau n num#r de
    peste 75.***5 cifre importante dein6nd@ !n"lia5 Portu"alia5 1rlanda5 Eu9em+ur"5 Crecia5 Spania )i
    Kel"ia.
    0ai puin repre%entate sunt formele de campin" la ferm#. 4n timp ce n 2landa5 rana )i
    Cermania este conturat# precis aceast# form# de ca%are n "ospod#riile a"ricultorilor5 n 1rlanda nu
    e9ist#5 iar n celelalte #ri este puin pre%ent#.
    ermele speciali%ate sunt tot mai pre%ente n cadrul ofertei turistice rurale. 4n Cermania5
    rana5 2landa numeroase ferme propun forme de "#%duire speciali%ate.
    4nt6lnim astfel@
    ferme speciali%ate n primirea >andicapailorA
    ferme speciali%ate n primirea copiilorA
    ferme speciali%ate in primirea "rupurilorA
    ferme speciali%ate in primirea claselor speciale de )tiine naturale ,+otanic#5 %oolo"ie ).a.-A
    ferme pentru pescariA
    ferme >ipiceA
    4n pre%entarea f#cut# am enumerat doar formele de/a consacrate de turism rural european.
    1.5.1. A2"$(&")*&+
    14
    4ntr3un clasament al acti&it#ilor preferate n &acanele rurale5 n rana5 prima po%iie este
    deinut# de &i%itarea localit#ilor )i monumentelor ,23L-5 drumeiile pedestre ,1.L-5 +#ile )i apoi
    se/ururile. 'oate aceste acti&it#i poart# numele "eneric de turism rustic5 adic# turism care se
    practic# ntr3un cadru rustic.
    Sunt suprapuse aici dou# noiuni@ cea de turism rural )i cea de a"roturism5 iar raportul dintre
    turism rural )i a"roturism este acela dintre un ntre" )i o parte a lui. !stfel5 pentru clarificare5
    turismul rural repre%int# acea form# de turism n care consumarea produsului turistic )i petrecerea
    actului turistic se afl# n mediul rural. 4n ceea ce pri&e)te a"roturismul5 at6t actul turistic c6t )i
    produsul turistic se consum# tot n rural5 cu meniunea c# pe timpul se/urului turistul particip# n
    proporii diferite la unele munci a"ricole. Ca sfer# de cuprindere5 a"roturismul este deci n"lo+at
    turismului rural.
    1.5.1.1. C$!-e.(&+ 'e #2"$(&")*
    !"roturismul este o acti&itate economic# ce &alorific# e9cedentul de spaiu de ca%are
    e9istent n "ospod#ria #r#neasc#5 pre"#tit )i amena/at special pentru oaspei5 care se constituie
    dintr3un ansam+lu de +unuri )i ser&icii oferite de "ospod#ria #r#neasc# spre consumul persoanelor
    ce &in5 pentru o perioad# determinat#5 n mediul rural5 pentru rela9are5 odi>n# )i a"rement5 cur#
    terapeutic#5 tran%acii sau afaceri5 pentru satisfacerea unui >o++M5 iniierea n arta me)te)u"urilor
    tradiionale5 pentru studii )i documentare5 precum )i multe alte acti&it#i specifice.
    1.5.1.,. A2"$(&")*&+ /! &!e+e %1" e&"$.e!e
    4n $uropa ultimelor decenii ale secolului ??5 turismul n spaiul rural s3a de%&oltat
    semnificati&5 n funcie de elementele de atracie pe care o ar# le deine. !stfel5 n #rile B$
    num#rul de locuri de ca%are a"roturistice dep#)esc .**.***. Procenta/ul e9ploataiilor a"ricole
    care ofer# o form# de ca%are turistic# este de 8L n Cermania )i 2landa5 4L n rana5 2L n
    1talia. Spania5 de)i cu un turism foarte de%&oltat5 are doar *55L din e9ploataiile a"ricole utili%ate
    n acest scop. !lte #ri5 care nu fac parte din C$5 au de%&oltat foarte mult acest tip de turism@
    !ustria ,1*L- )i Suedia ,2*L-.
    15
    4n e9emplele enumerate este &or+a despre a"roturism. Dar5 cel mai adesea5 a"roturismul nu
    este foarte +ine indi&iduali%at5 n "ama ser&iciilor oferite5 de turismul rural. !spectul la care ne
    referim este ilustrat n continuare.
    A2"$(&")*&+ /! E+0e%#
    4n $l&eia5 politica este a9at# pe a"ricultur# )i turism5 iar profesioni)tii turismului
    semnalea%# din ce n ce mai mult o acti&itate a"ricol# n cre)tere n %onele turistice. !ici5 cele
    dou# sectoare sunt complementare5 utili%6nd toate posi+ilit#ile de e9ploatare@ a"ricultura
    +iolo"ic#5 suprafaa de compensare +iolo"ic#5 turism la ferme ).a. $l&eienii consider# ima"inea
    unei #ri un +un pu+lic. !stfel5 ncas#rile din turism au atins n 19915 o sum# de 2*57 mild. franci5
    din care 851 mild din turismul intern )i 125. mild. datorai clientelei str#ine.
    4n $l&eia5 a"roturismul produce 55.L din P1K5 asi"ur# locuri de munc# pentru 3**.***
    persoane )i pre%int# o importan# &ital# pentru re"iunile montane )i cele periferice.
    4n cantonul =alais5 din suprafaa situat# n munte ,23.*** >a-5 n /ur de 13.5** >a au o pant#
    mai mare de 18L5 ceea ce i determin# pe a"ricultori s# se ocupe n special de cre)terea
    animalelor. Bnele e9ploataii culti&# deasemenea plante medicinale )i aromate5 fructe )i &i# de &ie
    pe coaste. 4n %onele cu terenuri plane a"ricultura se caracteri%ea%# prin "rad nalt de intensi&itate
    ,culturi fura/ere5 pomicultur#5 &iticultur#5 cereale-5 ceea ce conduce la un randament +rut de 423
    mil. n 199*5 din care peste 25L acoperit de producia animal#. 4m+inat armonios cu
    a"ricultura5 turismul este concentrat n /urul marilor staiuni de iarn#5 cu o e9tensie n pre%ent )i n
    turismul de &ar#. Capacitatea de "#%duire ,255.*** de paturi )i re%idene secundare- ec>i&alea%#
    cu populaia cantonului5 de)i "radul de ocupare este n /ur de 15L5 cu fluctuaii n funcie de
    se%on.
    4n $l&eia5 at6t turismul de mas#5 c6t )i a"ricultura intensi&# tre+uie s# in# cont de mediu.
    Ee"ea mediului o+li"# orice acti&itate s# ai+# un proiect de impact asupra mediului5 a&i%at naintea
    demar#rii acti&it#ii.
    A2"$(&")*&+ /! F"#!%#
    'urismul rural france% a reu)it s# se afirme pe plan naional )i mondial a&6nd ca element
    principal iniiati&a pri&at#5 susinut# de autorit#ile pu+lice. Ea +a%a selecion#rii spaiilor rurale
    france%e5 au stat o serie de criterii5 cum ar fi@ atraciile naturale5 culturale )i umane5 tipul de
    a"ricultur# practicat5 mentalitatea locuitorilor fa# de fenomenul turistic5 po%iia "eo"rafic# fa# de
    centrele ur+ane emitente5 infrastructura de primire a turi)tilor precum )i caracterul turismului din
    %on# su+ aspectul &ec>imii acestuia5 componentele )i intensitatea circulaiei.
    1.
    C#%duirea turi)tilor se face n cl#diri amena/ate special5 numite ;Ctes<. Cte3ul este o
    locuin# rural# care a p#strat farmecul &ieii de alt#dat#5 f#r# a ne"li/a confortul dorit de turi)tii de
    ast#%i5 dotat# cu ec>ipamentul necesar pentru un se/ur complet. Cte3ul este o form# foarte
    r#sp6ndit# de practicare a a"roturismului n rana5 a&6nd c>iar )i o structur# or"ani%atoric#
    asociati&# la ni&elul departamentelor5 re"iunilor )i a #rii.
    De re"ul#5 construcia amena/at# pentru turi)ti su+ form# de ;"te< este cu acces complet
    separat. $ste de fapt un apartament complet cu camer# de %i5 133 dormitoare5 +uc#t#rie ,dotat# cu
    in&entarul necesar-5 cu ap# cald#5 fri"ider5 "rup sanitar ,du) sau +aie5 c>iu&et#5 NC interior-.
    0o+ilierul este rustic )i c6t mai &ec>i. 'ariful este s#pt#m6nal5 pe apartament5 )i &aria%# funcie de
    se%on.
    amilia )i prepar# sin"ur# alimentele5 pe care le procur# de la fermier sau din ma"a%inele
    din %on#. !ceast# form# de restaurare a &ec>ilor construcii p#r#site este puternic spri/init# de stat
    cu su+&enii5 pentru ncura/area instal#rii de noi familii n %on# )i pentru refacerea5 repararea )i
    repunerea n circuitul economic )i cultural a construciilor &ec>i5 unele dat6nd de peste 2** de ani.
    Cte3urile au lumin# electric#5 ap# curent#5 canali%are )i sistem de nc#l%ire ,cu lemne sau
    electric-. 'elefonul este la ferm#.
    'urismul rural5 n "eneral5 este mult mai puin costisitor pentru turi)ti dec6t turismul n >oteluri
    sau cel reali%at prin marile companii turistice. Cei apro9imati& 144 Fnoapte5 nu sunt c6)ti"ai
    numai de a"ricultor5 ci )i de cofetar5 +rutar etc.5 dar )i de stat5 prin impo%ite )i ta9e.
    A2"$(&")*&+ /! A&)("#
    :i n aceast# ar#5 turismul rural repre%int# o acti&itate care a confirmat5 a de%&oltat noi
    preocup#ri 3 de&enite n timp profesii 3 care au contri+uit la e&oluia a)e%#rilor s#te)ti. ormele de
    manifestare ale turismului5 n acest ca%5 sunt@ pensiunea #r#neasc# ,case #r#ne)ti cu camere de
    nc>iriat- )i turismul n >anuri. Dac# prima form# cuprinde elemente de a"roturism5 cea de a doua
    nu se ncadrea%# n aceast# cate"orie5 fiind &or+a5 e&ident5 despre turism rural.
    Cre)terea reali%at# n domeniul turismului s3a +a%at pe@ cre)terea economic# a ntre"ii
    re"iuni5 cre)terea populaiei5 cre)terea +u"etului de timp li+er5 de%&oltarea transporturilor )i a
    infrastructurii necesare acestora5 de%&oltarea noilor sisteme de comunicaie5 a sporturilor de iarn#
    )i5 nu n ultimul r6nd5 a ur+ani%#rii.
    8e%ultatele o+inute5 de e9emplu5 n %ona 'irolului5 sunt o urmare fireasc# a pro"ramului
    iniiat de 0inisterul !"riculturii )i al Comerului5 su"esti& intitulat ;Planul &erde<5 prin care s3au
    acordat "ospod#riilor tirole%e mprumuturi ,credite-5 cu o durat# de ram+ursare mare ,15 ani-5 )i o
    do+6nd# sc#%ut# ,335L-. 'oate acestea au condus la omolo"area )i funcionarea a 25 de comune
    17
    turistice5 n care o familie din dou# prime)te turi)ti la ferm#5 n medie e9ist6nd5 la fiecare ferm#5
    )ase paturi. !st#%i5 n ntre" 'irolul5 o treime din "ospod#riile aflate n mediul rural nc>iria%#
    spaii de ca%are.
    A2"$(&")*&+ /! I(#+#
    4n 1talia5 turismul rural cunoa)te ca form# de manifestare ;&acanele &er%i<5 )i are ca
    principal# component# a"roturismul. EO!socia%ione 7a%ionale per lO!"riturismo5 lO!m+iente e il
    'erritorio5 s3a constituit la 8oma5 n 19.5. C>idul ospitalit#ii rurale5 editat periodic5 conine
    informaii )i adrese pentru &acane la ferm#5 descrieri ale ec>ipamentelor5 produse tipice etc.5
    despre dot#rile din 2* de re"iuni ale 1taliei.
    4n cele peste 5** de pa"ini ale ">idului editat n 1995 de !C81'B81S'5 se re"#sesc
    informaii di&erse despre apro9imati& 1.5** de ec>ipamente ,ferme5 locuine antice reno&ate5
    pensiuni5 case de odi>n#5 &ile moderne5 case tradiionale5 castele )i fortificaii-.
    $ste interesant de su+liniat faptul c# italienii sunt receptori de flu9uri turistice5 dar )i unii
    dintre cei mai mari emi#tori din cadrul mi)c#rii turistice rurale.
    $&ident5 oferta turistic# este foarte &ariat# )i se adresea%# unor se"mente de pia# di&erse.
    !cestea determin# modalit#i mai mult sau mai puin &ariate de petrecere a timpului li+er n
    &acanele ;la ar#<.
    A2"$(&")*&+ /! B&+2#"#
    Promo&area turismului rustic n Kul"aria este ncura/at# de c#tre stat. Satele turistice sunt
    omolo"ate de c#tre ;KalIanturist< )i declarate ca atare prin Pot#r6rea Cu&ernului. Pentru a de&eni
    sat turistic5 localitatea tre+uie s# ndeplineasc# condiii ce se refer# la cadrul natural5 c#i de acces5
    posi+ilit#i le"ate de ca%are5 mas#5 a"rement etc. ;KalIanturist< nc>eie5 prin +irourile sale
    teritoriale5 contracte de nc>iriere cu dein#torii de spaii de ca%are5 n special pentru turi)tii str#ini.
    'ot aceste +irouri reparti%ea%# turi)tii la cet#eni )i efectuea%# ncas#rile.
    Statul +ul"ar spri/in# dein#torii de spaii de ca%are n mediul ur+an )i rural5 acord6ndu3le
    credite pe termen de 5 ani5 permite cet#enilor care nc>iria%# locuine turi)tilor str#ini prin
    intermediul ;KalIanturist< s# ofere n timpul sta+ilit prin contract )i alte ser&icii suplimentare ca5
    mic de/un5 demi sau pensiune ntrea"#5 alimente din producia proprie etc. Pentru cet#enii care
    asi"ur# turi)tilor ca%are )i ser&icii suplimentare5 perioada sta+ilit# prin contract cu ;KalIanturist<
    se consider# ca &ec>ime n c6mpul muncii.
    Paralel cu acti&itatea acestor sate turistice e9ist# preocuparea de a transforma unele localit#i
    rurale n centre ;unicat<5 destinate n special turismului internaional.
    A2"$(&")*&+ /! Ge"*#!#
    18
    2r"ani%area se/urului citadinilor la sate a nceput n Cermania din anul 19.5. Dou# mari
    or"ani%aii care repre%int# interesele a"ricultorilor ( ;Societatea "erman# pentru a"ricultur#<
    ,D.E.C.- )i ;2r"ani%aia pentru stimularea opiniei pu+lice< ,1.0.!.- ( au nceput s# colecte%e
    adresele acelor ferme care s3au declarat dispuse s# primeasc# turi)ti.
    2r"anele competente din Cermania acord# o atenie deose+it# &alorific#rii5 din punct de
    &edere turistic5 a unor %one rurale unde e9ist# sate )i ferme #r#ne)ti +ine ntreinute. !)a5 de
    e9emplu5 datorit# circulaiei turistice intense5 numai n cele 4 comune din re"iunea Sc>Gart%Gald5
    =alea SimensGalder5 )i n comunele n&ecinate5 care dispun n total de 1.4** de paturi5 &enitul de
    pe urma impo%itului profesional a crescut de peste 1* ori. Demn de su+liniat este faptul c# 22L
    din &enitul #ranilor care au nc>iriat camere5 pro&ine din turism.
    Pe plan naional s3a lansat aciunea ;=acan# la ferme #r#ne)ti<. Potri&it datelor statistice5 n
    urma aciunii ;=acan# la ferme #r#ne)ti< au fost puse la dispo%iia turi)tilor5 numai n re"iunea
    Sc>Gart%Gald )i partea de nord a landului 0essen peste 7.5** de paturi5 iar num#rul acestora
    cre)te de la an la an.
    Su+ slo"anul ;=acan# la ar#<5 n Cermania au fost or"ani%ate5 de la nceputul anului 198*5
    posi+ilit#i con&ena+ile de ca%are )i mas# ;de la 0area 7ordului p6n# n !lpi<. 4n acest scop au
    fost amena/ate peste 2.*** de locuine de &acan# de diferite m#rimi5 precum )i circa 1*.*** de
    camere sin"le5 du+le sau cu mai multe paturi. 4n aceste spaii de ca%are se permite &enirea
    familiilor cu copii mici )i cu c6ini. Copiii +eneficia%# de reduceri importante de preuri. Casele
    respecti&e au un confort difereniat.
    G$+f&+5 acest sport este din ce n ce mai mediati%at )i apreciat. 4n rana5 de pild#5 terenurile
    pentru practicarea acestuia au crescut de la 14* ,n 198*- la peste 2** ,n 1988-5 pentru a a/un"e la
    425 ,n 1992-5 iar num#rul practicanilor n acela)i an era de 19*.***.
    E-6(#%# este un sport atr#"#tor5 calul e9ercit6nd o ade&#rat# fascinaie asupra oamenilor.
    De)i or"ani%area )i distri+uirea acestui produs ridic# pro+leme5 el este tot mai solicitat. 4n rana5
    n se%onul 199331994 s3a promo&at )i comerciali%at acest produs.
    D"&*e%+e sunt mult solicitate de c#tre toate cate"oriile de &6rst#. Sunt utile pentru s#n#tate5
    se pot practica indi&idual sau n "rup5 pe distane lun"i sau reduse )i nu necesit# ec>ipamente
    costisitoare. De%&oltarea acestui produs se reali%ea%# din ce n ce mai frec&ent n #rile unde
    turismul rural are o anumit# tradiie )i speciali%are prin intermediul operatorilor sau
    touroperatorilor.
    D"&*e%+e .e 7--+e(1 sunt apreciate n Cermania5 1talia )i rana5 unde e9ist# proiecte de
    de%&oltare pentru aceste acti&it#i. Se pot reali%a scurte se/ururi n cadrul c#rora se pot nc>iria
    19
    +iciclete pentru itinerarii propuse5 marcate5 semnali%ate. !ceast# form# de petrecere a &acanelor
    este practicat# )i n ara noastr#5 promotorul fiind !sociaia de 'urism 0ontan Pra>o&a ,199.-A
    prin intermediul acestei societ#i se poate nc>iria ec>ipament &elo la Cornu5 !%u"a )i =alea
    'elea/enului.
    D"&*e% f+&0#+e 3 apreciate peste tot dar practicate ndeose+i n rana5 aceast# nou# form#
    de turism presupune o infrastructur# &ariat#5 dar mai ales costisitoare. Sursele statistice ,fr.- arat#
    c# n anul 19925 din 857 milioane clieni5 .5L erau str#ini5 pro&enind din Cermania5 $l&eia5
    !n"lia. Durata se/urului &aria%# ntre o s#pt#m6n# ,5*L-5 dou# s#pt#m6ni ,25L- )i 234 %ile ,25L-.
    4n 8om6nia aceast# form# de turism este practicat# doar n anumite %one pe Dun#re5 mai cu
    seam# n Delta Dun#rii.
    Pe)-&(&+ este o form# de petrecere a timpului li+er preferat# de un anumit se"ment de
    turi)ti. Se poate reali%a n timpul &acanelor sau la sf6r)it de s#pt#m6n#5 n apropierea domiciliului
    sau mai departe. Pentru ca pescuitul s# poat# fi folosit ca acti&itate turistic# este necesar# o
    cola+orare a eforturilor asociaiilor &6n#torilor )i pescarilor sporti&i cu asociaiile turistice din
    %ona cu luciuri de ap# sau din apropierea cursurilor de ap# cur"#toare.
    2*
    CAPITOLUL II
    TURISMUL RURAL O POSIBILITATE DE DEZVOLTARE
    ECONOMIC A COLECTIVITILOR LOCALE
    ,.1. Efe-(e+e .$8(0e #+e (&")*&+ "&"#+ #)&."# +$-#+(1%+$"
    Pri&ind turismul ca pe o form# de sc>im+uri interculturale &om constata c# personalul din
    ara "a%d# este preocupat5 n procent ridicat5 de transmiterea de informaii culturale despre propria
    patrie. Situaia este repeta+il# )i pentru oaspeii sosii din diferite %one ale #rii. 'otu)i5 ceea ce se
    preia ca model de la un "rup la altul sunt@ articolele de &estimentaie5 o+iecte de art# popular#
    deose+ite )i specifice #rii5 mu%ic#5 cu&inte.
    Constat#m c#5 n "eneral5 sc>im+urile se reali%ea%# la ni&el de sim+oluri. 4n r6ndul
    sim+olurilor turismului rom6nesc s3ar putea include ,7istoreanu5 1999-@ mu%ica )i portul popular5
    me)te)u"urile5 produsele "astronomice5 dansurile5 instrumentele populare5 articolele de arti%anat )i
    multe altele.
    Com+in6nd aceste sim+oluri )i reali%6nd &alorificarea lor prin acti&itatea turistic#5 satul
    rom6nesc &a fi supus unor efecte economico3sociale fa&ora+ile )i nefa&ora+ile. Cele fa&ora+ile
    deri&# din acti&it#ile economice desf#)urate5 cele nefa&ora+ile sunt de o+icei mai ales cele
    am+ientale.
    $fectele fa&ora+ile conduc la de%&oltarea local# )i5 implicit5 a re"iunii din care face parte
    satul. !mintim c6te&a dintre acestea@
    3 de%&oltarea unor acti&it#i din sfera micii producii )i a ser&iciilorA
    3 apariia unor noi locuri de munc#A
    3 fi9area tinerilor n sate )i5 concomitent5 ntinerirea satelorA
    3 introducerea unor utilit#i ,alimentarea cu ap#5 canali%are5 sisteme de epurare5 telefonie etc-.
    2 filier# lo"ic# a cre)terii economice a satului rom6nesc5 prin intermediul acti&it#ilor de
    turism rural5 este redat# n continuare. Ea +a%a acestei cre)teri st#5 e&ident5 iniiati&a
    ,entu%iasmul-. Brmea%# identificarea surselor turistice5 a elementelor care sunt la dispo%iie pentru
    21
    atin"erea o+iecti&elor. !ici sunt necesare luciditate5 in&enti&itate5 capacitate de deci%ie dar )i
    entu%iasm )i ec>ili+ru.
    Se trece apoi la !CQ1B7$5 adic# munc# efecti&#5 n scopul o+inerii efectelor. 1at# o
    reflectare "rafic# a celor menionate ,i".1-.
    F2. 1. C"e9(e"e# e-$!$*-1 # )#(&+& "$*:!e)-

    22
    8educerea
    )oma/ului
    !meliorarea ser&iciilor
    pu+lice locale
    Protecia
    mediului
    =enituri 0odific#ri n structura
    pieei muncii
    !meliorarea condiiilor de
    &ia# pentru colecti&itatea
    local#
    Eocuri de munc#
    MUNCA
    FINANAREA
    0ediul am+iant
    1niiati&a
    Personal $ducaie Ka%a material#
    'radiii
    socio3culturale
    Ca orice acti&itate economic#5 turismul repre%int# o com+inaie a elementelor ne"ati&e )i
    po%iti&e care tre+uie estimate )i diri/ate n sensul dorit. 2 anali%# a efectelor pe care le are turismul
    rural asupra localit#ilor nu ar fi complet# dac# nu am aminti m#car )i efectele nefa&ora+ile@
    de"radarea peisa/ului5 poluarea su+ toate formele ei5 modific#ri ale o+iceiurilor de consum etc.
    Cunoa)terea )i con)tienti%area posi+ilelor efecte nefa&ora+ile &a conduce la o corect#
    dimensionare a acti&it#ii )i fenomenului turistic5 astfel nc6t mutaiile5 de orice natur#5 s# poat# fi
    po%iti&e )i fa&ora+ile.
    8e&enind la aspectele fa&ora+ile ale de%&olt#rii turismului5 menion#m@
    fiind locul de nt6lnire )i rediri/are al multor elemente culturale fundamentale5 turismul
    ndep#rtea%# i%olarea5 reali%6nd condiii necesare pentru ca oamenii s# con)tienti%e%e e9istena )i a
    altor semeni )i culturi diferiteA
    con)tienti%area ineditului5 a deose+irilor )i a punctelor comune5 pot slu/i la reali%area de produse
    turistice cum ar fi@ n&#area lim+ii rom6ne5 iniierea n mu%ica instrumental# )i &ocal#5
    deprinderea de me)te)u"uri ,ol#rit5 sculptur# n lemn5 esut5 pictur# pe sticl# ).a.-5 n&#area de
    dansuri populare rom6ne)ti5 introducere n "astronomia rom6neasc# etc. 'oate acestea
    personali%ea%# oferta turistic# rural# rom6neasc# )i repre%int# doar o parte a atraciilor care
    urmea%# a fi introduse n circuitul turistic )i deci5 &alorificate economicA
    c>iar dac#5 n mare parte5 cei ce practic# n momentul de fa# turismul rural nu pri&esc aceast#
    acti&itate ca pe o afacere n sine ci doar ca pe o acti&itate complementar# 3 prioritare r#m6n6nd5
    a)a cum este )i normal de altfel5 acti&it#ile a"ricole 3 din contactul cu turi)tii str#ini "a%dele &or
    resimi ne&oia n&##rii lim+ilor turi)tilorA
    ne&oia de comunicare repre%int# un interes primar5 dup# care urmea%# tre+uina reclamei
    propriilor afaceri ,0oldo&eanu5 1995-. Se &or reali%a astfel ine&ita+ile relaii personale ntre
    oameni foarte deose+ii )i pe c#i foarte &ariate. !ceste relaii personale &or contri+ui la
    cunoa)terea realit#ilor )i nele"erea mentalit#ilor ntre oaspei )i "a%de5 sco6nd n e&iden#
    ineditul satului rom6nesc.
    0anifestarea ineditului const# n@ e9ecutarea manual# a ma/orit#ii acti&it#ilor casnice )i
    "ospod#re)ti ,lucr#ri a"ricole )i a"ro%oote>nice-5 modul de preparare a produselor "astronomice5
    acti&it#i manufacturiere din se"mentul me)te)u"#resc5 datinile )i tradiiile populare5 instalaii
    23
    te>nice populare5 instalaii ar>aice industriale ,moc#nia5 +ato%a-5 &arietatea peisa/ului5
    monumente ale naturii5 ser&icii reli"ioase mona>ale )i nc# multe altele.
    'oate aceste elemente enumerate5 prin diferenierea lor de la o cultur# la alta5 de la o pia# la
    alta5 contri+uie f#r# ndoial# la personali%area produsului turistic rural rom6nesc.
    'urismul rom6nesc are ca re&ers )i unele nea/unsuri poteniale. Bn num#r prea mare de
    turi)ti5 ca )i ec>ipamentele )i materialele a+andonate5 pot su+mina micile a)e%#ri umane. Cultura )i
    educarea turi)tilor nu tre+uie s# )oc>e%e pe nimeni. Cererea acestora n materie de locuri de ca%are
    )i de produse5 nu tre+uie s# determine denaturarea )i desta+ili%area culturii locale. De%&oltarea
    turismului f#r# respectarea unui anume cod de&ine p#"u+itoare peisa/ului rural )i ecosistemelor
    naturale.
    $&itarea daunelor )i p#strarea a&anta/elor unui turism ec>ili+rat pot fi asi"urate printr3o
    concepie clar# referitoare la de%&oltarea turistic# local#. !ceasta const# n necesitatea o+inerii
    unor produse alimentare de +a%# direct de la surs#5 adaptarea industriilor locale )i arti%anale la
    tradiia cultural# a %onei5 e&itarea transporturilor a"lomerate5 asi"urarea calit#ii )i oric#ror
    iniiati&e menite s# cree%e a&anta/e financiare dura+ile populaiei locale. 'oate acestea depind de
    politica pro"ramelor adoptate n folosirea )i "estionarea spaiului rural local.
    De%&oltarea inte"rat#5 ec>ili+rat# )i dura+il# a spaiului de &ia# rural#5 inclu%6nd
    &alorificarea turismului5 presupune nu numai actul de con)tiin# al populaiei locale despre
    resursele naturale5 culturale )i sociale )i al altor posi+ilit#i oferite n de%&oltarea turismului5 ci5 n
    e"al# m#sur#5 e9istena informaiilor asupra potenialului particip#rii directe a populaiei n
    primirea turi)tilor5 asi"urarea utilit#ilor necesare pentru a face apt# participarea menionat#5
    e9primat# n@
    3 ospitalitatea tradiional# spontan# )i formaiuni de a/utorare adec&ate la primirea turi)tilorA
    3 implicarea direct#5 prin inte"rare5 n pro"ramul colecti& de de%&oltare "lo+al# dura+il#A
    3 aportul fiec#ruia tre+uie s# asi"ure produsul turistic5 oferind &i%itatorilor 3 consumatori5 de
    fiecare dat#5 satisfacerea cerinelor de "#%duire )i de reconfortare5 prin animaie cultural# )i
    acti&it#i diferite recreati&e.
    4n acest mod turismul rural poate constitui fermentul de coe%iune social# ntre locuitorii
    satului5 primirea pe teritoriul lor a oaspeilor put6nd determina ree&aluarea trecutului5 imprimarea
    sentimentului de apartenen# istoric# la comunitate. 'urismul s#tesc &a a&ea cu timpul o mare
    influen# n compo%iia societ#ii rurale5 cu deose+ire pentru &ocaia )i utilitatea femeilor5 ca )i a
    tinerilor )i a persoanelor n &6rst#.
    24
    ,.,. T&")*&+ "&"#+ - f#-($" 'e 'e80$+(#"e # +$-#+(1%+$"
    Spaiul rural5 n $uropa5 deine 85L din totalul ariei "eo"rafice continentale. 0ai mult de
    /um#tate din populaie locuie)te n acest spaiu. $l repre%int# sursa celei mai mari p#ri pentru
    alimentaia uman# )i deine ntrea"a resurs# a p#durilor5 mineralelor )i a altor materii prime.
    2fer#5 totodat# frumuseea naturii )i r#spunde cerinelor turistice n cre)tere ale oaspeilor din alte
    continente. Constituie re%er&a natural# de &ia# )i de cultur# uman#.
    0ediul rural este totodat# e9pus )i de"rad#rii. Principalele fore de interaciune care
    afectea%# mediul rural sunt@ depopularea5 r#sp6ndirea rapid# a localit#ilor ur+ane5 poluarea
    solului5 apelor )i aerului5 a terenurilor a"ricole )i a p#durilor5 de"radarea cresc6nd# )i "enerali%at#
    a peisa/ului )i calit#ilor culturale5 cri%ele economice.
    1mpactul acestor interferene difer# de la o %on# la alta5 dar re%ultatele sunt acelea)i@
    3 sl#+irea sau lipsa di&ersific#rii economiei locale )i n consecin# a randamentelor )i ni&elului de
    &ia#. 4n numeroase %one rurale e9ist# o s#r#cire "enerali%at#A
    3 insuficiena confortului rural )i +ineneles a ser&iciilor ruraleA n consecin# o sl#+ire a &italit#ii
    sociale )i culturale n multe %one ale spaiului ruralA
    3 daune cau%ate peisa/ului &ieii naturale5 calit#ii solului )i apelor5 precum )i +o"#iei ar>itecturale
    )i culturii locale.
    $lementele principale de inter&enie constau n@
    a.- consultarea )i implicarea populaiei 3 populaia fiec#rei %one )tie mai presus de alte foruri
    situaia n care se afl# )i interesele sale ma/ore. 4n ale"erea mi/loacelor de inter&enie rolul
    principal l are ni&elul de &ia# al locuitorilor5 resursele naturale5 capacitatea recepti&# a oamenilor.
    're+uie urm#rit# armoni%area &ocaiei acestora5 cu resursele locale )i cu cele "u&ernamentale5 la
    toate ni&elurile.
    +.- populaia )i mediul 3 se urm#re)te ec>ili+rul )i susinerea mutual# a di&ersit#ii populaiei5 a
    mediului )i a patrimoniului rural.
    c.- aciune inte"rati&# 3 difer# de la o %on# la alta )i nu tre+uie s# duc# la tratarea sectorial# a
    pro+lematicii rurale.
    4n ce pri&e)te politicile de urmat5 a"ricultura a repre%entat ntotdeauna cea mai mare
    parte a economiei rurale. $a a constituit suportul modului de &ia# )i a ad#postit modelele
    25
    culturale ale ruralit#ii europene. Prin urmare5 prin acti&it#ile a"ricole nu tre+uie
    urm#rit# numai o+inerea produselor alimentare5 ci )i crearea unui anume mod de &ia# al
    economiei rurale )i peisa/ului cultural n toate %onele.
    Din acest punct de &edere nu tre+uie mp#rt#)it# ideea concentr#rii populaiei rurale n
    %onele cu terenuri )i condiii fa&ora+ile )i a+andon#rii a)a %iselor teritorii sau %one rurale
    mar"inale.
    !"ricultorii )i locuitorii spaiului rural tre+uie s# fie ncura/ai spre a reali%a &enituri
    suplimentare5 cre)terea &alorii produselor a"ricole prin transformarea laptelui n +r6n%eturi5 a
    c#rnii n produse locale tradiionale5 a fructelor )i le"umelor n conser&e5 a l6nii n es#turi )i
    confecii )i5 pe c6t posi+il5 comerciali%area direct# a acestora c#tre turi)ti sau concet#eni.
    0icii a"ricultori nu reu)esc5 n "eneral5 s#3)i asi"ure cerinele &ieii din a"ricultur#. !ce)tia
    tre+uie ncura/ai s#3)i di&ersifice acti&itatea at6t n cadrul fermei a"ricole5 c6t )i n afara acesteia5
    cum ar fi sil&icultura5 turismul5 contract n cadrul unei ferme similare5 sau acti&it#i pe timp
    determinat n interiorul economiei locale.
    Pri&ind pro+lema dintr3o perspecti&# mai lar"#5 centrali%area acti&it#ii economice teritoriale
    a determinat declinul multor acti&it#i n spaiul rural. !ceasta este cau%a ma/or# a sl#+irii
    economiei rurale. De aici pledoaria pentru rena)terea economiei rurale5 concomitent cu cre)terea
    cererii pentru produsele industriale locale )i arti%anale. $forturile tre+uie ndreptate spre cre)terea
    &alorii produselor primare locale5 pentru folosirea aptitudinilor )i produselor specifice %onei
    respecti&e5 pe controlul la ni&el local al iniiati&elor indi&iduale sau cooperatiste5 menite s#
    &itali%e%e contri+uia comunit#ilor locale.
    $ste necesar ca autorit#ile "u&ernamentale5 inclusi& cele locale5 s# considere turismul ca pe
    un mi/loc menit s# asi"ure de%&oltarea economiei locale )i naionale. 'urismul tre+uie apreciat ca
    o +a%# de plecare pentru un ni&el superior economic )i pentru noi perspecti&e ale de%&olt#rii
    economice n acest spaiu.
    2r"ani%aia non"u&ernamental# $C2=!S' care )i desf#)oar# acti&itatea n acord cu
    Consiliul $uropei5 Bniunea $uropean# )i "u&ernele #rilor europene pentru iniiati&ele puse n
    ser&iciul comunit#ii rurale )i proteciei patrimoniului rural european5 a ela+orat o sinte%# a ideilor
    ma/ore &ala+ile pentru toate #rile interesate. !cestea sunt@
    mediul rural european )i locuitorii acestuia repre%int# fora ma/or# n sc>im+area societ#ii.
    Deci aciunile de protecie a acestuia nu pot fi dec6t n interesul tuturor europenilorA
    2.
    ntre populaie )i mediul ncon/ur#tor sunt necesare ec>ili+ru )i susinere natural#. 4n acest
    scop5 ntre diferitele ser&icii "u&ernamentale )i populaia local# se impun aciuni coordonate )i
    inte"rate.
    n politica a"ricol#5 o+iecti&ul prioritar )i susinerea economic# tre+uie s# fie calitatea
    produselor deinute )i nu cantitatea de produse. !"ricultorii tre+uie s# ai+# capacitatea de a o+ine
    &enituri )i de a le destina at6t pentru m+un#t#irea acti&it#ii a"ricole c6t )i pentru alte acti&it#i
    economice. $i tre+uie s#3)i asi"ure o remunerare capa+il# s# asi"ure "estionarea corespun%#toare a
    patrimoniului de care dispune.
    politica de sil&icultur# tre+uie s# asi"ure o mai mare importan# pepinierelor sil&ice )i
    difu%#rii materialului semincer sil&ic5 n +eneficiul %onei rurale )i al locuitorilor s#i.
    industria )i ser&iciile tre+uie s# fie ncura/ate n sensul punerii n &aloare a resurselor %onale
    )i dimensionate la capacit#ile locale.
    turismul local este necesar s# fie promo&at cu condiia respect#rii specificului local )i
    capacit#ilor opionale.
    pentru populaia rural# este necesar s# se asi"ure condiii decente de locuire tradiional#5
    ci&ili%at#. Cu&ernanii au datoria s# susin# ser&iciile rurale )i s# ncura/e%e &ia+ilitatea social# )i
    cultural# a comunit#ilor rurale.
    n fiecare %on# sunt necesare sisteme eficiente pentru estimarea proteciei )i conser&area
    elementelor de &aloare a patrimoniului rural )i pentru l#r"irea educaiei pu+lice )i a interesului
    pentru acest patrimoniu.
    responsa+ilitatea aciunilor aparine populaiei locale ca )i autorit#ilor respecti&e locale.
    instituiile teritoriale )i naionale tre+uie s# cunoasc# temeinic specificul local rural )i
    cerinele comunit#ilor respecti&e. Pentru aceasta este necesar ca n ela+orarea strate"iei rurale
    inte"rate a spaiului rural s# se pre&ad# politici sectoriale distincte n funcie de specific.
    "u&ernele )i populaia $uropei Centrale )i de $st sunt c>emate s# adopte noile oportunit#i
    pentru relansarea economiei rurale5 concomitent cu re&i"orarea culturii rurale.
    =alorificarea patrimoniului turistic al satelor poate a&ea loc prin aciuni di&ersificate5 la
    diferite ni&eluri5 indi&iduale sau colecti&e5 cu responsa+ilitate pu+lic# sau pri&at#5 condiia fiind5
    al#turi de foloasele materiale directe5 preocuparea pentru a e&ita denaturarea autenticit#ii sau
    compromiterea perenit#ii acti&it#ii ns#)i. 1niiati&ele n domeniu pot fi pentru@
    3 participarea la unele acti&it#i practice5 cotidieneA
    27
    3 micro3protecii cu referire la o+inerea unor produse a"ricole ,modul de cultur#5 culesul fructelor5
    reete culinare5 &6n%area unor produse5 scrieri )i c6nt#ri n le"#tur# cu aceste produse etc.-A
    3 restaurarea caselor s#te)ti tipice5 &ec>i5 pentru primirea )i "#%duirea &i%itatorilorA
    3 reno&area micilor cafenele )i restaurante )i altor locuri de &ia# social# s#teasc#A
    3 sensi+ili%area edililor5 inclusi& pe cale financiar# sau fiscal#5 pentru incitarea locuitorilor la
    amena/area )i nfrumusearea localit#ilorA
    3 pre"#tirea prelailor )i m#n#stirilor locale pentru or"ani%area de se/ururi )i de seminarii de
    reflecie n l#ca)urile de cultA
    3 restaurarea f6nt6nilor5 capelelor )i a altor l#ca)uri de3a lun"ul itinerariilor turisticeA
    3 mo+ili%area locuitorilor pentru or"ani%area s#r+#torilor locale5 cu caracter istoric5 cultural sau
    laicA
    3 a)e%area la &edere a informaiilor turistice5 a produselor pentru &6n%are5 de"ustarea produselor
    locale n cadrul siturilor ar>eolo"ice )i istoriceA
    3 mo+ili%area tineretului pentru )antierele locale )i la lucr#rile de restaurare a o+iecti&elor turisticeA
    3 confecionarea de o+iecte semnificati&e &ec>i5 istorice )i confecionarea de su&eniruri pentru
    turi)tiA
    3 ndrumarea tineretului pentru producia de arti%anat )i acti&it#i tradiionaleA
    3 promo&area colecti&# a produselor a"ricole )i arti%anale localeA
    3 crearea de mu%ee etno"rafice localeA
    3 or"ani%area unor trasee de plim+#ri n aer li+er etc.
    =alorificarea turistic# a resurselor naturale5 culturale )i sociale ale spaiului rural5 f#cut# cu
    respectul mi/loacelor de primire a &i%itatorilor5 cu participarea populaiei locale5 n cadrul unor
    pro"rame +ine ntocmite )i desf#)urate pe +a%# de acti&it#i inte"rate )i dura+ile5 cu folosirea de
    produse auto>tone )i ser&icii de calitate5 contri+uie la &itali%area &ieii satelor5 la prote/area )i
    continuitatea tradiiilor5 la perenitatea patrimoniului natural )i la o mai mare solidaritate ntre
    oameni.
    ,.3. P#"(-&+#"(1% #+e )e8$!#+(1% /! (&")*&+ "&"#+
    Ca form# distinct#5 turismul rural pre%int# o mare importan# )i perspecti&#. iind a"reat )i
    solicitat tot mai mult de piaa turistic#5 se consider# c# acesta &a constitui turismul &iitorului.
    28
    4n 8om6nia &arietatea )i &aloarea peisa"istic# a cadrului natural5 di&ersitatea )i dispersia n
    teritoriu a patrimoniului cultural3istoric asi"ur# acestei forme de turism condiii de desf#)urare n
    peste .*L din cuprinsul #rii5 ceea ce repre%int# un mare a&anta/ fa# de alte #ri. 'otodat#5
    datorit# resurselor naturale )i antropice deose+ite de care dispunem5 unele dintre ele fiind unicat
    sau de &ocaie uni&ersal#5 datorit# renumitei ospitalit#i rom6ne)ti5 ara noastr# poate satisface
    "usturile )i preferinele celor mai e9i"eni turi)ti rom6ni )i str#ini.
    Cu toate aceste condiii e9trem de fa&ora+ile5 turismul rural n 8om6nia5 ca form# or"ani%at#
    )i de mare dimensiune5 parcur"e nc# un proces de delimitare )i or"ani%are5 de clarific#ri teoretice
    )i instituionale. 4n acest conte9t )i pro+lema se%onalitaii n turismul rural pre%int# unele elemente
    specifice5 care necesit# a fi anali%ate )i luate n considerare n strate"iile de de%&oltare ale acestuia.
    Fa de sezonalitatea activitii turistice privit global, n turismul rural sezonul este mai
    neregulat, fracionat, pe ansamblu mai scurt, cu consecine negative asupra bazei materiale i
    cifrei de afaceri a agenilor respectivi. Cu excepia unor zone cu o tradiie ndelungat !ran,
    "ucr, #aramure, $uceava etc.% se poate afirma c, n prezent, n ara noastr turismul rural
    funcioneaz, mai mult, n condiii de extrasezon dect de sezon.
    4n ca%ul turismului rural5 factorii naturali sunt mai +o"ai5 pe l6n"# cei le"ai de clim# )i
    temperatura aerului )i a apei5 n +a%inul ofertei turistice rurale intr# )i elemente de alimentaie
    naturist# )i de puritate a mediului. Dac# primii factori ,clim#5 temperatur#- au o aciune restricti&#5
    ultimii ,alimentaie naturist#5 puritatea mediului- fa&ori%ea%# e9tinderea turismului rural.
    4n pri&ina factorilor sociali5 pe l6n"# cei "enerali &ala+ili5 turismul rural este susinut
    ndeose+i de marile s#r+#tori ale poporului rom6n ( Cr#ciunul5 !nul 7ou5 Pa)tele ( de s#r+#torile
    reli"ioase5 de a"enda e&enimentelor culturale cu specific local@ festi&aluri5 t6r"uri5 pe teme
    mu%icale folclorice )i de arti%anat.
    Cu e9cepia turismului reli"ios5 cererea pentru turismul rural este redus# )i spontan#. Ea
    ni&elul multor localit#i rurale nu se scontea%# pe o re&enire re"ulat# a turi)tilor n anumite
    perioade5 de)i patronii unor pensiuni ncearc# s# p#stre%e relaii cu cei care i3au &i%itat. Cu
    deose+ire n timpul se%onului rece5 e9cept6nd perioada s#r+#torilor de iarn#5 acti&itatea
    pensiunilor turistice este su+stanial redus#. Dac# un turist se ncumet# s# mear"# n timpul iernii
    ntr3o pensiune rural# f#r# s# fie anunat5 acesta de re"ul# "#se)te camerele nenc#l%ite nc6t5 alt#
    dat#5 nu mai re&ine sau po&este)te )i cunoscuilor ce i s3a nt6mplat5 acion6nd astfel n direcia
    diminu#rii cererii pentru turismul rural.
    4n consecin#5 se poate afirma c# n pre%ent5 n ara noastr#5 n multe %one cu potenial turistic
    deose+it5 unit#ile turistice funcionea%# n condiii de e9trase%on5 cu toate consecinele ne"ati&e ce
    29
    decur" din aceast# mpre/urare. 2 asemenea situaie nu se poate accepta dec6t temporar dac#
    dorim )i suntem interesai ca turismul n 8om6nia s# se afirme la ni&elul posi+ilit#ilor de care
    dispunem.
    ,.3.1. F#-($" !#(&"#+ 9 )$-#+ # )e8$!#+(1% (&")(-e
    Factorii naturali ai sezonalitii turistice in de clim# )i5 n special5 de temperatura aerului )i
    apei n +a%inul ofertei turistice. 4n funcie de ace)ti factori se distin"@
    - se%onul de recreere "eneral#5 care corespunde perioadei de &e"etaie n natur#A
    - se%onul de +aie ,de mare- care corespunde perioadei c6nd temperatura apei m#rii este de peste
    18 "rade celsius sau media %ilnic# a temperaturii aerului este de peste 15 "rade celsiusA
    - se%onul de iarn# se refer# la perioada c6nd media %ilnic# a temperaturii este su+ * "rade celsius5
    iar pentru sporturile de iarn# e9ist# un strat de %#pad# de minimum 1* cmA
    - se%onul de &6n#toare )i pescuit5 sta+ilit de autoritatea pu+lic# n funcie de ciclurile reproducti&e
    ale animalelor.
    Dac# n ca%ul altor acti&it#i cu caracter se%onier se poate apela la acomodarea ofertei la
    ni&elul cererii sau la p#strarea produciei pentru alte perioade ,s#r+#torile de iarn#-5 starea de
    se%onalitate n turism impune o a+ordare specific#5 oferta turistic# fiind relati& infle9i+il# )i
    imposi+il de stocat. De e9emplu5 dac# un >otel are 1** camere5 practic5 este imposi+il s# sc>im+e
    &olumul prestaiilor la ca%are de la o %i la alta5 n sensul c# >otelul respecti& s# ofere un num#r mai
    mare de camere. Situaia este similar# n pri&ina num#rului de locuri ntr3un restaurant sau un
    a&ion de transportat turi)ti. 'otodat#5 produsul turistic ,o camer# de >otel neocupat# sau un loc
    neocupat ntr3un mi/loc de transport etc.- nu poate fi stocat pentru a fi folosit ntr3o alt# perioad#.
    !t6ta &reme c6t nu este utili%at5 produsul turistic nu are &aloare economic#.
    Factorii sociali ai sezonalitii turistice in de +a%inul cererii. !ce)tia se refer# la &acana
    tradiional# ,a ele&ilor5 studenilor5 parlamentarilor etc.-5 la modelele de recreere urmate de
    populaie5 la o+i)nuina oamenilor de a lua concediul doar n anumite perioade ale anului. Deci5 pe
    +a%a aciunii factorilor sociali este &or+a de o se%onalitate instituional#.
    Se%onalitatea afectea%# afacerile n turism c6t )i din domeniile cu care turismul se
    intersectea%#@ sistemul de transport5 comerul5 alimentaia pu+lic#. 4n e9trase%on5 unit#ile se
    confrunt# cu neutrali%area capacit#ilor de care dispun5 care cum s3a ar#tat nu pot fi stocate pentru
    perioada de se%on. 4n timpul se%onului5 ndeose+i n perioadele de &6rf5 unit#ile sunt ne&oite s#
    3*
    an"a/e%e personal cu sla+# calificare5 ceea ce se r#sfr6n"e asupra calit#ii ser&iciilor turistice5 deci
    sufer# consumatorul.
    olosind instrumentele marIetin"ului se poate aciona n direcia adapt#rii ofertei )i
    modific#rii cererii n sensul apropierii lor la o perioad# c6t mai ndelun"at#.
    Dac# n le"#tur# cu factorii naturali care determin# caracterul se%onier al ofertei posi+ilit#ile
    de aciune sunt limitate5 fluctuaia cererii5 poate fi influenat#5 ntr3o nsemnat# m#sur#5 prin
    ela+orarea unor ;strate"ii de r#spuns<. $9perii consider# c# e9ist# dou# tipuri de ;strate"ii de
    r#spuns< pentru ec>ili+rarea cererii cu oferta n turism.
    a.- $trategii de rspuns primare care pot influena cererea prin sistemul le"islati& )i m#suri
    administrati&e. $ste &or+a de sta+ilirea structurii anului )colar )i a perioadelor de concediere
    pentru an"a/ai astfel nc6t s# se a/un"# la o anumit# e9tindere a se%onului turistic. Se atra"e
    atenia asupra faptului c# se%onalitatea afectea%# nu numai industria turismului5 ci )i turi)tii care
    sufer# de pe urma preurilor ridicate )i a deterior#rii mediului.
    +.- $trategii de rspuns secundare, iniiate de ntreprin%#torii indi&iduali din turism. !stfel5
    pentru stimularea cererii n afara perioadei de se%on se practic# preuri di&ersificate5 su+ forma
    unor tarife de transport )i ca%are mai reduse5 sau a unor facilit#i de pre oferite turi)tilor pentru
    atraciile culturale de interior ,mu%ee5 spectacole de teatru5 oper# etc-.
    !lt# direcie de aciune ar fi or"ani%area de manifest#ri )tiinifice5 sporti&e )i de alt# natur#
    cu o nc#rc#tur# de atracie cum ar fi@ festi&aluri de mu%ic# u)oar#5 popular#5 rocI5 de art#5
    con"rese )i simpo%ioane pe di&erse teme etc.5 toate locali%ate n afara &6rfului de se%on. 4n acest
    scop destinaiilor turistice le sunt asi"urate condiii materiale de multipl# folosin#. 2r"ani%area
    unor astfel de aciuni nu nseamn# ns# o soluie definiti&# pentru toate capacit#ile de producie
    disponi+ile din domeniul turismului.
    31
    CAPITOLUL III
    RAPORTUL DINTRE TURISMUL RURAL
    I CELELALTE FORME DE TURISM
    3.1. T&")*&+ "&"#+ 9 (&")*&+ &"7#! ;-+#)-<
    4n perioada unui se/ur sau a unei &acane5 turistului i se propun di&erse acti&it#i care s#3i
    ocupe timpul li+er. Bnele dintre aceste acti&it#i se pot desf#)ura indiferent de spaiul unde se afl#
    turistul ,ur+an sau rural-5 n timp ce altele sunt influenate de mediul natural )i de infrastructur#.
    'urismului clasic i sunt specifice ,7istoreanu5 1999-@
    &acanele educaionale )i cele culturaleA
    tururile de ora)A
    sporturile ce pretind infrastructur# sau un mediu semi3naturalA
    conferinele )i simpo%ioanele5 competiii sporti&e sau artistice cu lar"# participare.
    'urismul n mediul rural permite@
    studierea naturii de aproape ,o+ser&area plantelor )i a animalelor F p#s#rilor5 foto"rafiatul5
    filmatul-A
    &6n#toarea5 c#l#ritul5 pescuitulA
    participarea la festi&aluri5 tradiii5 o+iceiuri ,datini- ruraleA
    practicarea unor sporturi ce solicit# mediul natural@ orientarea turistic# )i sporti&#5
    automo+ilism )i motociclism n teren &ariat etc.A
    or"ani%area de con&eniiFsimpo%ioaneFconferineFseminarii la scar# mic# sau medieA
    &i%ite n atelierele me)terilor populariA
    participarea la di&erse acti&it#i )i munci casnice sau a"ricole5 n&#area de me)te)u"uriA
    participarea la prepararea )i de"ustarea de produse "astronomice specifice %onei5 +#uturi )i
    sucuri de fructe5 conser&e de le"ume )i fructe etc.
    32
    Din trecerea n re&ist# reali%at# se constat# diferene ntre produsele turistice oferite de
    societatea rural# n comparaie cu cea ur+an#.
    Societatea rural# rom6neasc# este +ine conser&at# )i p#str#toare a unui +o"at etnofolclor5 iar
    produsele oferite de aceasta sunt c#utate )i considerate inedite5 pentru c# ele e&idenia%# deose+iri
    de or"ani%are a societ#ii5 acti&it#i economice precum )i o raportare diferit# la spaiu5 timp )i
    mediu.
    'uristul ale"e o destinaie ,rural# sau ur+an#- pentru a nl#tura monotonia5 pentru a sc>im+a
    mediul )i a reali%a dimensiunea unor contraste ntre diferite medii socio3economice5 respecti&@
    societatea rural# este caracteri%at# de aciuni comunitare5 n timp ce societatea ur+an# este cu
    prec#dere asociati&#A
    satul pre%int# o mic# di&i%iune a muncii5 n timp ce la ora) &om nt6lni o di&i%iune accentuat#A
    n lumea satului predomin# localnicii5 n timp ce la ora) &om re"#si un amestec al mem+rilor
    comunit#ii pro&enii din locuri di&erseA
    raport6nd locuitorii celor dou# sfere la un mediu natural5 &om constata o mare preocupare pentru
    inte"rarea n mediul natural la s#teni )i o separare de mediul natural n ca%ul or#)enilor.
    !ceste contraste determin# diferenieri ntre formele de turism specifice mediilor studiate@
    n timp ce turismul rural se desf#)oar# ntr3un spaiu desc>is5 turismul ur+anFclasic se
    confrunt# cu o acut# lips# a spaiuluiA
    a)e%#rile rurale n care se practic# turismul rural au su+ 1*.*** de locuitori5 n timp ce
    a)e%#rile ur+ane implicate n acti&itatea turistic# au peste 1*.*** de locuitoriA
    mediul rural este sla+ populat5 cel ur+an este a"lomeratA
    locul de desf#)urare a acti&it#ilor turistice n mediul rural este n mare parte n aer li+er5 pe
    c6nd n mediul ur+an multe acti&it#i se desf#)oar# n spaii nc>iseA
    infrastructura n turismul rural este puin de%&oltat#5 n turismul clasic fiind +ine conturat#A
    n lumea satului afacerile sunt familiale )i se de%&olt# pe plan local5 n mediul ur+an afacerile
    se reali%ea%# la scar# naional# sau internaional#A
    acti&itatea turistic# rural# este considerat# a fi complementar# acti&it#ilor a"ricole F
    acti&itatea turistic# citadin# este de sine st#t#toareA
    turismul rural este influenat de se%onalitate )i de lucr#rile a"ricole F turismul clasic ur+an
    este mai puin afectat de se%onalitateA
    33
    num#rul celor care frec&entea%# %onele rurale este mic n mediul rural F oaspeii n %onele
    ur+ane sunt n num#r nsemnatA
    relaiile ce se sta+ilesc ntre "a%d# )i turist sunt personale n turismul rural ( doar formale n
    turismul clasicA
    mana"ementul acti&it#ilor turistice rurale este amator5 iar n turismul clasic a&em de3a face
    cu un mana"ement profesionalA
    turismul rural5 prin mediul n care se desf#)oar# )i prin structura personalului utili%at5 ofer# o
    atmosfer# rela9ant#5 lini)te5 inedit5 lipsa )a+loanelor )i c#ldura uman# a "a%delorA turismul clasic
    are tendine de industriali%are5 automati%are )i sc>emati%are ( atr#"6nd5 o dat# cu aceste
    caracteristici5 lipsa de personali%are a ser&iciilor5 diminu6nd c#ldura ospitalit#ii )i menin6nd
    ncordarea )i stresul citadin.
    3.,. T&")*&+ "&"#+ 9 (&")*&+ )$-#+
    4n &i%iunea 2r"ani%aiei $uropene de Cooperare $conomic# este necesar# crearea
    condiiilor de acces la turism a p#turilor lar"i ale populaiei care5 fie din cau%a mi/loacelor
    financiare5 fie din lipsa o+i)nuinei5 a informaiei5 au r#mas p6n# acum5 departe de mi)carea
    turistic#. 2 soluie posi+il# este turismul social5 pentru cei cu &enituri medii )i mici.
    Ea Con"resul Kiroului 1nternaional al 'urismului Social5 ,0ontreal5 9315 sept. 199.-5
    principala tem# de%+#tut# a fost turismul social5 ca fiind forma cea mai accesi+il# pentru cele mai
    lar"i se"mente de turi)ti. !ceast# form# de turism se adresea%# n principal familiilor cu copii5 cu
    &enituri modeste5 persoanelor de &6rsta a treia5 tinerilor cuprin)i n diferite forme de n&##m6nt
    sau aflai n primii ani de acti&itate profesional#5 persoanelor cu >andicap sau ne&oi speciale. Prin
    urmare5 este &or+a mai ales de clasa mi/locie5 fiind un turism de "rup ,familie5 mem+rii unei
    asociaii5 "rupuri de tineri-5 care nlesne)te reuniunile de tip socio3cultural prin asociaii )i
    or"anisme cu scop non3lucrati& )i &iaa n comun ,pensiuni familiale5 campin" la ferm#5 sate de
    &acan#-.
    Cu toate aceste preocup#ri5 turismul european5 care n deceniul trecut a repre%entat 7*L
    din piaa mondial# a pierdut circa 18L din pia#. !cest trend ne"ati& a preocupat ntrea"a Bniune
    $uropean# pentru ncura/area turismului social ca modalitate de reali%are a noilor in&estiii5
    cre)terea num#rului de locuri de munc#5 fiind )i un motor &ital pentru alte sectoare economice.
    34
    a# de alte forme de turism5 turismul social presupune c6te&a cerine de +a%#@
    - atitudini po%iti&e5 care s# se materiali%e%e ntr3o ospitalitate deose+it#A
    - respectarea formelor de politee )i solicitudine n modul de adresare pentru copii5 tineri )i
    &6rstniciA
    - culti&area r#+d#rii )i a nele"erii5 pentru c# ace)ti clieni pot fi uneori mai dificiliA
    - utili%area unui lim+a/ mai puin te>nic )i profesional din partea prestatorilor fa# de clieniA
    - ncura/area relaiilor cu populaia local# )i apropierea de &alorile culturale ale locurilor &i%itate.
    Bn liant ntre turismul social )i turismul rural poate fi a"roturismul. Prin specificul s#u de
    consum alimentar intern5 n "ospod#ria unde s3au produs alimentele5 a"roturismul are funcie de
    potenare economic# a capacit#ii "ospod#riilor #r#ne)ti. 4n ca%ul turi)tilor str#ini5 a"roturismul
    constituie o form# de e9port ;intern< de produse a"roalimentare. aptul c# ma/oritatea alimentelor
    consumate n acti&itatea de a"roturism pro&in din producie proprie determin# ca renta+ilitatea
    acti&it#ii de a"roturism s# fie su+ ni&elul turismului or"ani%at. Din calculele efectuate de unii
    speciali)ti re%ult# c# preul ser&iciilor de mas# n a"roturism sunt de fiecare dat# mai mici cu circa
    4*35*L fa# de ser&iciile similare asi"urate de reeaua >otelurilor turistice. $9plicaia acestei
    diferene de pre re%id# n faptul c# preul produsului a"ricol consumat n "ospod#ria a"roturistic#
    nu are nici un adaos comercial5 '=!5 acci%e5 c>eltuieli de transport5 nma"a%inare5 p#strare etc.
    Carnea5 ou#le5 +r6n%a5 laptele5 untul a/un" direct pe masa consumatorilor. De asemenea5 ser&iciile
    turistice ,ca%are5 ser&icii etc.- nu sunt purt#toare de c>eltuieli adiionale5 indirecte5 re"ii5
    comisioane etc.5 care fac ca preul produsului a"roturistic s# fie incompara+il mai mic. 1at#
    moti&ul pentru care politicile a"roturistice tre+uie s# prote/e%e a&anta/ele turismului rural5 n
    sensul scutirii de impo%ite5 ta9e5 reducerea presiunii fiscale de ansam+lu5 care ar conduce la
    e"ali%area preurilor )i la pierderea clienilor tradiionali ,or#)eni cu &enituri mai modeste5 str#ini
    dornici de a cunoa)te tradiiile rurale ale %onei5 copii din mediul ur+an etc-.
    Dintre #rile $uropei5 rana este ara cu sistemul de derulare a turismului social cel mai
    +ine pus la punct. 4n 188* apar primele forme de or"ani%are sindical#5 iar n 191* apare 2ficiul
    7aional de 'urism. Dup# adoptarea le"ii pri&ind o+li"ati&itatea concediilor pl#tite5 n 193. se
    formea%# primele asociaii de turism popular5 iar n 19.9 asociaia =acane3'urism3amilie
    ,='-5 ca urmare a fu%ion#rii mai multor federaii de pensiuni familiale )i &acane populare. 'oate
    aceste asociaii de turism social propun mai multe formule de &acan#5 cu tarife sta+ilite n funcie
    de &eniturile pe familie )i de perioada aleas#.
    35
    4n Cermania5 de asemenea5 fiecare cet#ean are dreptul5 n anumite condiii5 la
    su+&enionarea complet# a tratamentelor +alneare o dat# la trei ani5 n funcie de statutul s#u
    profesional. $ste ade&#rat ns#5 c# sistemul sindicatelor "ermane este foarte puternic )i +ine
    or"ani%at pe +a%e profesionale5 independent de orice influen# politic#. $9emplele de state din
    $uropa care practic# sistemul turismului social m+inat cu turismul rural sau cu alte forme de
    turism sunt numeroase. 1mportant# este ns# informarea5 adaptarea5 crearea de condiii ,le"islati&e5
    locale etc.- n ara noastr#5 pentru manifestarea unor astfel de oportunit#i.
    3.3. T&")*&+ "e+2$) -$*.$!e!(1 # (&")*&+& "&"#+
    !pariia marilor a"lomer#ri umane5 cre)terea &eniturilor populaiei din mediul ur+an5
    reducerea timpului li+er5 au condus la conturarea turismului rural ca fenomen distinct. 4ncep6nd cu
    secolul ?1?5 ca o reacie la stresul datorat ur+anismului )i industriali%#rii tot mai accentuate la
    care se adau"# pro+lemele de natur# cultural# )i spiritual#5 au "enerat o cre)tere a interesului
    pentru astfel de modalit#i de petrecere a timpului li+er. 4n cadrul ne&oilor manifestate de omul
    ur+an5 de desprindere de ora) c>iar )i pentru c6te&a %ile5 un loc important l constituie cele de
    natur# spiritual#.
    !+ordarea turismului reli"ios ca o component# inte"rat# n turismul rural ine de forma de
    manifestare a acestuia. !cest raport este aproape similar celui dintre turismul reli"ios )i turism5 n
    "eneral. 4n primul r6nd turismul reli"ios este o form# de manifestare a turismului deoarece
    "enerea%# deplasare5 petrecerea unui se/ur n alt# parte dec6t domiciliul sta+il.
    4n susinerea acestui concept plec#m de la turismul rural5 de la definiia acestuia. !ceasta a
    m+r#cat forme multiple5 iar unul dintre conceptele unanim acceptate include n turismul rural
    toate acele acti&it#i turistice care se desf#)oar# n mediul rural. 4n cadrul unei alte definiii5 mai
    ample5 se specific# ca fiind turism rural acea form# de manifestare a turismului care se desf#)oar#
    n mediul rural )i prin care se &alorific# resursele locale5 naturale5 culturale )i umane5 ca )i dot#rile
    )i ec>ipamentele turistice5 inclusi& pensiunile )i fermele a"roturistice. Pornind de la aceast# ultim#
    accepiune ar"ument#m c# turismul reli"ios ca fiind o form# de manifestare a turismului rural prin
    accentuarea urm#toarelor aspecte@
    - ma/oritatea o+iecti&elor turistice reli"ioase sunt locali%ate n mediul rural , m#n#stiri5 sc>ituri5
    +iserici etc. -A
    3.
    - pelerinii , consumatorii acestei forme de turism - n cadrul deplas#rii pe care o efectuea%# petrec
    n "eneral un se/ur minim de o %iA
    - deplasarea se face fie indi&idual cu mi/loace de transport n comun sau mi/loace de transport
    proprii5 fie or"ani%at prin intermediul unei a"enii de &oia/A
    - n localit#ile destinatare pelerinii apelea%# la ser&iciile de ca%are5 mas# )i transport localA
    - de asemenea5 prin sc>im+urile comerciale care au loc5 turi)tii contri+uie la &alorificarea
    superioar# a resurselor locale.
    4n acela)i timp se impune s# su+liniem caracterul specific al turismului reli"ios. 4nsu)i
    termenul ;reli"ie< d# o conotaie special#5 cu anumite particularit#i. Determinarea pentru turism
    rural este di&ers#5 ns#5 n ceea ce pri&e)te turismul rural reli"ios5 putem &or+i doar de un num#r
    limitat de determin#ri. !cestea au un caracter foarte personal )i intim )i in n mare m#sur# de
    ;mo)tenirea< fiec#rei confesiuni reli"ioase5 de sistemul de &alori )i principii transmis n interiorul
    familiilor. 8ecepti&itatea la metodele moderne de promo&are este una sca%ut# )i limitat# de raiuni
    dificil de controlat. 0area ma/oritate a pelerinilor sunt persoane cu un &enit su+ ni&elul mediu5 cu
    preocup#ri mai deose+ite. Ea acestea se adau"# un alt element important5 l constituie tradiia )i
    o+iceiurile conser&ate n cadrul instituiilor de cult. !cestea5 la r6ndul lor au inestima+ila &aloare
    de patrimoniu naional5 istoric )i cultural.
    Dac# p6n# acum su+liniam c# n cadrul turismului rural principalul consumator al
    ser&iciilor de turism este omul ur+an5 n ceea ce pri&e)te turismul reli"ios5 indiferent de destinaia
    sa5 tre+uie s# accentu#m necesitatea lu#rii n calcul )i a populaiei rurale ca participant acti& la
    consumul unor astfel de ser&icii.
    3.4. T&")*&+ -&+(&"#+ *=+$- *.$"(#!( 'e -&!$#9(e"e 9 ."$*$0#"e #
    0#+$"+$" -&+(&"#+e
    4n epoca modern#5 turismul cultural a e&oluat considera+il at6t ca form# de reali%are c6t )i
    ca num#r de participani. Principalele elemente de atracie pentru turismul cultural n mediul rural5
    pot fi @
    3 mu%ica5 dansurile )i o+iceiurile cu specific localA
    3 festi&aluri reli"ioase5 pelerina/eA
    3 elemente deose+ite de ar>itectur#@ ruine5 cl#diri faimoase5 a)e%#ri ruraleA
    3 elemente de art#5 sculptur#5 me)te)u"uri5 festi&aluri )i di&erse alte e&enimente culturaleA
    37
    3 practici a"ricole specificeA
    3 centrele ar>eolo"ice )i mu%eeleA
    3 alte elemente ale culturii &ec>i.
    De cunoa)tere prin turismul cultural este interesat n primul r6nd tineretul. De m#sura n
    care este stimulat# circulaia turistic# a tinerilor )i accesul lor la cultur#5 la cunoa)terea di&erselor
    stiluri de &ia#5 depinde n +un# m#sur# cunoa)terea5 acceptarea5 respectul )i promo&area &alorilor
    culturale ale diferitelor comunit#i umane.
    Sc>im+ul de idei5 de cuno)tine5 relaiile de prietenie care se formea%# ntre tinerii care
    practic# turismul cultural )i tinerii5 populaia din mediul rural pot l#r"i ori%onturile de cunoa)tere5
    de ntele"ere a pre%entului )i interpretare a &iitorului.
    De turismul cultural n mediul rural sunt interesai )i aduii prin reali%area de &acane ntr3
    un mediu nepoluat5 cu interesante o+iecti&e turistice culturale5 naturale etc. Pentru cunoa)terea
    e9perienei altor comunit#i5 a unor moduri de &ia# locale5 specifice. 'otodat#5 )i persoanele
    locale pot +eneficia de cuno)tinele )i e9periena unor speciali)ti care particip# la turismul cultural
    n mediul rural , a unor medici5 in"ineri5 profesori5 cercet#tori etc.-5 a unor +uni profesioni)ti din
    domenii nea"ricole.
    :i persoanele de &6rsta a treia sunt interesate de turismul cultural5 mai ales su+ forma
    &acanelor la ferme5 a particip#rilor la di&erse manifest#ri reli"ioase5 la pelerina/e5 pentru
    re&ederea unor %one )i medii de &ia# cunoscute anterior. Ko"ata lor e9perien# de &ia# poate fi o
    nsemnat# surs# de noi cuno)tine pentru populaiile din mediul rural.
    Prin turismul cultural5 comunit#ile locale au posi+ilitatea de a asimila elementele
    &aloroase ale altor culturi cu efecte utile pentru ntrea"a societate uman#.
    De efecte po%iti&e prin turismul cultural n mediul rural5 poate +eneficia populaia rural#
    at6t prin cunoa)terea )i comunicarea cu alte persoane c6t )i prin acceptarea ideilor lor5 a
    comportamentului lor5 f#r# ns# a le prelua automat )i a le transpune ntr3un mediu n care ele nu3)i
    "#sesc utilitate5 /ustificare.
    Pe de alt# parte5 sc>im+ul de opinii5 de idei5 pot aduce soluii noi la o serie de pro+leme ale
    mediului rural5 n domeniul unor te>nici )i te>nolo"ii de prelucrare a +unurilor materiale5 al
    medicinii5 al i"ienei5 al alimentaiei5 al &ieii de familie.
    4n mod indirect5 &eniturile suplimentare o+inute din prestaiile pentru turi)ti pot contri+ui
    la o mai +un# dotare cu mi/loace materiale a structurilor de primire a turi)tilor5 ceea ce facilitea%#
    accesul la cultur# a populaiilor locale. Spore)te astfel )i potenialul de formare profesional#5
    )tiinific# a tinerilor din mediul rural )i c>iar a adulilor ntr3o anumit# m#sur#.
    38
    Dar preluarea f#r# discern#m6nt ale unor elemente din domeniile moralei5 artei )i reli"iei
    altor persoane sau "rupuri de turi)ti5 a unor moduri de &ia# str#ine comunit#ii locale5 pot s#
    pro&oace )i efecte ne"ati&e5 de alterare a culturii locale.
    4ntr3o m#sur# mai mare sau mai mic# toate instituiile )i or"anele administraiei locale pot
    ncura/a promo&area culturii locale )i fr6narea implanturilor str#ine cu deose+ire n domeniile
    moralei5 ale artelor )i c>iar a reli"iei.
    Se poate spune c# impactul turismului cultural asupra de%&olt#rii locale tre+uie a+ordat
    difereniat pe domenii ale culturii )i fr6nat n laturile sale ne"ati&e5 pentru c#5 n ansam+lul s#u5
    comunitatea local# s# nre"istre%e o real# de%&oltare cultural# ade&#rat#5 s# reali%e%e o apropiere a
    ni&elului s#u economic de cel "eneral al tuturor re"iunilor #rii.
    39
    CAPITOLUL IV
    FORME ORGANIZATORICE ACTUALE ALE TURISMULUI RURAL
    4.1. A)$-#% #+e ."e)(#($"+$" 'e )e"0- (&")(-e /! *e'&+ "&"#+
    Punctul de plecare n definirea formelor or"ani%atorice de de%&oltare a turismului rural l
    constituie facilit#ile create de cadrul le"islati& e9istent. !stfel5 forma de or"ani%are a turismului
    rural prin intermediul a"enilor economici re%ultai n +a%a pre&ederilor Decretului Ee"ea nr.
    54F199* )i a Ee"ii nr. 31F1991 este specific# %onelor cu &ocaie turistic#5 care dispun de multe
    atuuri n reali%area de acti&it#i turistice rurale. Scopul principal al acestor a"eni este profitul5 prin
    &alorificarea resurselor locale5 specifice acti&it#ii de turism.
    4n de%&oltarea sa5 turismul rural a determinat apariia c6tor&a forme de or"ani%are ,0itrac>e5
    199.-.
    orma cea mai simpl# a turismului rural const# n a oferi o camer# de "#%duire5 la solicitarea
    unui turist oca%ional ,n trecere5 care tre+uie s# nnopte%e n localitatea respecti&# sau se afl# n
    %on# cu afaceri sau pur )i simplu face o drumeie-. !ceast# form# s3a de%&oltat mai mult n /urul
    staiunilor +alneoclimaterice datorit# capacit#ii de ca%are insuficiente a acestora )i este se%onier#5
    uneori oca%ional#A proprietarul "ospod#riei pune la dispo%iia turi)tilor doar spaiul de ca%are5 f#r#
    a oferi )i alte ser&icii ,pensiune5 a"rement etc.-. !&anta/ul acestei forme este c# satisface cererea
    turistic# )i asi"ur# un &enit suplimentar "ospod#riei. De%a&anta/ul const# n lipsa unui pro"ram
    care s# r#spund# cerinelor turi)tilor.
    2 alt# form# de or"ani%are se nt6lne)te la ni&elul a"enilor economici autori%ai5 atestai )i
    a"reai de or"anismele de resort. !"entul economic poate fi o persoan# fi%ic# ce dispune de o
    "ospod#rie amena/at# n scopul primirii turi)tilor5 o asociaie familial# sau o societate comercial#
    care )i &alorific#5 la un moment dat5 e9cedentul de ca%are )i care dispune de un pro"ram
    4*
    a"roturistic. Ea ni&elul acestei forme se asi"ur# protecia consumatorului5 prin do+6ndirea
    autori%aiei de funcionare.
    2r"ani%area turismului rural )i a a"roturismului n cadrul a"eniilor de turism5 operea%# cu
    pro"rame proprii sau cu pro"rame puse la dispo%iie de alte persoane ,fi%ice sau /uridice- )i de
    c#tre solicitanii de ser&icii. $le prestea%# anumite ser&icii pe +a%# de comision. Ser&iciile constau
    n promo&area pro"ramelor oferite de or"ani%atorii de turism rural sau n or"ani%area de e9cursii
    pe +a%a pro"ramelor oferite de "ospod#riile )i fermele din mediul rural.
    !lte forme de or"ani%are ale turismului rural sunt repre%entate de fundaii5 asociaii )i
    federaii5 create ca or"anisme ne"u&ernamentale care s# promo&e%e de%&oltarea acti&it#ilor de
    economie rural# )i turism rural5 prin spri/inirea pre"#tirii )i &alorific#rii potenialului satelor
    rom6ne)ti. !ceste forme asociati&e reunesc toate iniiati&ele locale )i i%olate5 pentru a crea entit#i
    capa+ile s# repre%inte anumite aspecte din se"mentele &ieii economico3sociale rurale. Dintre
    acestea menion#m@ ederaia 8om6n# pentru De%&oltare 0ontan# ,8D0-5 !sociaia
    ;2peraiunea Satele 8om6ne)ti< ,2=8-5 !sociaia 7aional# de 'urism 8ural5 $colo"ic )i
    Cultural ,!7'8$C-.
    %ederaia &omn pentru 'ezvoltare (ontan (%&'( s3a nfiinat n anul 1991 )i a
    ela+orat un &ast pro"ram pri&ind de%&oltarea )i implementarea a"roturismului n 8om6nia. 4n
    cadrul acestui pro"ram au fost iniiate )i susinute propuneri le"islati&e care au contri+uit la
    nl#turarea &idului le"islati& care e9ista p6n# la momentul respecti& n domeniul a"roturismului.
    8D0 a promo&at un proiect de le"e pentru susinerea turismului rural5 a derulat un pro"ram
    PP!8$ )i a asi"urat o +a%# de date necesar# edit#rii unui ">id a"roturistic cu primele 2.*** de
    "ospod#rii atestate n perioada 199131994.
    Pentru reali%area de le"#turi internaionale5 8D0 s3a afiliat unor or"anisme internaionale
    ,$B82'$8-5 n &ederea reali%#rii unor aciuni pentru spri/inirea )i de%&oltarea turismului ruralA a
    reali%at de asemenea sc>im+uri de e9perien# cu or"anisme speciali%ate din rana
    ,CEC2728'- )i este preocupat# n alinierea criteriilor de clasificare )i a"reere a ofertei
    a"roturistice pentru a se crea posi+ilitatea promo&#rii rapide a turismului rural rom6nesc n
    Comunitatea $uropean#.
    )sociaia ;*peraiunea +atele &omneti(*,& a fost constituit# n 198831989 pentru a
    prote/a satele rom6ne)ti de campania de sistemati%are a satelor. Dup# anul 199*5 asociaia a
    acionat pentru spri/in )i a/utor umanitar5 iar n 199131992 a desf#)urat acti&it#i de parteneriat n
    scopul de%&olt#rii democraiei locale )i a de%&olt#rii satelor rom6ne)ti. 4n cadrul acestor aciuni
    2=8 a pus n funciune o reea de turism rural n mai multe /udee ale #rii. 4n de%&oltarea
    41
    turismului rural 2=8 a adoptat o strate"ie proprie5 a creat mi/loace proprii de promo&are a
    turismului rural5 a reali%at pliante5 a marcat satele turistice cu o si"l# proprie )i a participat efecti&
    la sc>im+uri de turi)ti cu #rile Comunit#ii $uropene.
    )sociaia -aional de Turism &ural, .cologic i /ultural ()-T&./ este o or"ani%aie
    ne"u&ernamental#5 apolitic# )i nonprofit5 nfiinat# n anul 1994 cu spri/inul 0inisterului
    'urismului5 a&6nd un rol important n de%&oltarea turismului rural.
    !7'8$C are n pre%ent o reea de 3* de filiale ,din tot at6tea /udee-5 cu un num#r de 2.5**
    de mem+rii5 peste 2.5** de pensiuni turistice )i pensiuni a"roturistice omolo"ate5 nsum6nd 7.5**
    de camere. Parcur"6nd ntre" teritoriul de la 0area 7ea"r# spre Kuco&ina )i 0aramure) peste
    2.5** de case au condiii proprii pentru practicarea turismului rural.
    Kinecunoscutul patrimoniu natural )i cultural al 8om6niei mpreun# cu ospitalitatea
    tradiional# sunt principalele atuuri n de%&oltarea acestui tip de turism.
    Strate"ia !7'8$C n de%&oltarea turismului rural are urm#toarele direcii de aciune@
    desf#)urarea unor aciuni de formare )i perfecionare pentru toi participanii la turismul rural5
    or"ani%ate prin cursuri pe di&erse specialit#i )i forme de pre"#tire. 0odul de instruire )i formare
    se desf#)oar# prin cursuri5 seminarii5 ta+ere de instruire cu scop tematicA
    acordarea de asisten# te>nic# )i consultan# fermelor )i pensiunilor a"roturistice n ntocmirea
    documentaiilor necesare omolo"#rii acestora ca entit#i turistice )i includerea lor n +anca de date
    n &ederea asam+l#rii unei reele turisticeA
    promo&area turismului rural )i a marIetin"ului turistic utili%6nd metode )i te>nici moderne care
    s# permit# crearea unei reele proprii de turism )i racordarea acesteia la turismul european. 4n acest
    scop sunt reali%ate@ pliante5 +ro)uri5 nre"istr#ri &ideo )i cataloa"e prin care s# fie pus n &aloare
    potenialul turistic rural rom6nesc.
    !7'8$C este mem+r#5 ncep6nd din anul 1995 a asociaiei de profil $B82C1'$S. 4n
    aceast# calitate contri+uie la promo&area turismului rom6nesc peste >otare.
    4n cadrul pro"ramului PP!8$ pentru de%&oltarea turismului n 8om6nia5 !7'8$C este
    desemnat# pentru super&i%area aciunilor de promo&are )i marIetin". Proiectul pre&ede crearea
    unei reele naionale de promo&are )i re%er&are a ofertei )i cererii turismului rural5 conceput# ca un
    sistem inte"rat )i computeri%at5 cu posi+ilit#i de racordare la piaa turistic# european#.
    4.,. M1)&" .e!("& ."$(e-%# *e'&+& /!-$!=&"1($"
    42
    Cadrul natural este unul din principalii factori care tre+uie a&ut n &edere la de%&oltarea
    turismului. 2mul este dornic de natur#5 de un cadru am+iental inte"rat n cel natural. Pre%ena
    omului n natur# crea%# premisele deterior#rii acesteia5 fie n scopul recreerii )i rela9#rii5 fie n
    scopul desf#)ur#rii unor acti&it#i necesare e9istenei. 4n am+ele situaii el poate de"rada natura
    mai mult sau mai puin5 pentru a o+ine a&anta/e.
    4n spri/inul prote/#rii naturii )i a diminu#rii tendinei de deteriorare a naturii a ap#rut
    ecolo"ia5 care se ocup# de protecia mediului. 4n ara noastr# este asi"urat at6t cadrul le"islati&
    ,le"ea mediului-5 c6t )i cel instituional5 repre%entat prin or"anisme "u&ernamentale )i locale de
    protecie a mediului5 care tre+uie s# fie +ine cunoscute de c#tre utili%atorii turismului rural5
    +eneficiarii unui mediu am+iant s#n#tos.
    'uri)tii care se deplasea%# n mediul rural n scopul rela9#rii )i reali%#rii diferitelor acti&it#i
    n mediul am+iant tre+uie s# fie informai )i s# cunoasc# pre&ederile le"islati&e pri&ind protecia
    mediului.
    De asemenea5 amplasarea entit#ilor a"roturistice tre+uie f#cut# n locuri ferite de surse de
    poluare )i de orice alte elemente ce ar putea pune n pericol s#n#tatea sau &iaa turi)tilor.
    Proprietarii "ospod#riilor atestate tre+uie s# ai+# temeinice cuno)tine n domeniul proteciei
    mediului )i s# contri+uie la informarea )i educarea turi)tilor5 astfel nc6t ace)tia s# nu ntreprind#
    aciuni care s# contra&in# proteciei mediului.

    4.3. I!%#(0# /! 'e80$+(#"e# (&")(-1
    De%&oltarea turistic# este reali%at# de trei tipuri de factori@ populaiile locale5 in&estitorii
    pri&ai e9terni )i or"anismele pu+lice de la diferite ni&eluri.
    Primele iniiati&e n domeniul ec>ipamentelor a"roturistice aparin populaiei locale rurale
    din %ona respecti&#. 4n multe ca%uri5 aceste iniiati&e au fost solicitate )i ncura/ate de c#tre turi)ti
    sau de c#tre or"ani%aii sporti&e sau turistice. 2ferta iniial# a constat n locuine nc>iriate de
    localnici5 >anuri )i mici pensiuni5 ser&icii de ">id5 transport local5 forme specifice de comer5
    arti%anat.
    &niiativele private din exterior au asi"urat uneori demararea amena/#rilor turistice n %one n
    care nu e9ista o puternic# tradiie rural# ,este ca%ul Haponiei5 S.B.!.5 Canadei5 !r"entinei5
    !ustraliei-.
    43
    Formele de intervenie a organismelor statului n acti&itatea turistic# sunt &ariate ,su+&enii5
    fiscalitate redus#5 credite a&anta/oase etc.- dar )i tran%itarea5 prin intermediul statului a unor
    pro"rame internaionale de finanare a turismului rural n ara noastr#.
    Demararea oric#rui proiect este dictat# ntotdeauna de e9istena unei pro+leme de re%ol&at.
    Pro+lema se poate defini ca fiind ;o situaie sau un comple9 de situaii care afectea%# un "rup de
    oameni5 o comunitate sau ntrea"a societate la un moment dat< ,0anualul pentru scrierea
    propunerilor de finanare5 undaia pentru De%&oltarea Societ#ii ci&ile5 1999-.
    Cererile sau propunerile de finanare sunt adresate unei or"ani%aii finanatoare care poate
    fi o fundaie5 un pro"ram "u&ernamental sau internaional. De cele mai multe ori o cerere de
    finanare este destinat# finan#rii unui pro"ramFproiectFacti&itate pentru ac>i%iionarea unor +unuri
    sau de%&oltarea unei afaceri.
    Principalii pa)i care tre+uie parcur)i n ela+orarea unei cereri de finanare sunt@
    identificarea moti&ului pentru care se cere finanareaA
    planificarea acti&it#ii )i +u"etuluiA
    identificarea surselor de finanareA
    scrierea propunerii de finanare.
    4n domeniul turismului e9ist# o serie de finanatori5 unii dintre ei acord6nd de/a finanare n
    scop turistic5 alii urm6nd s# declan)e%e aciunea.
    4.4. S."=!&+ )(#(&+& /! -$!)$+'#"e# (&")*&+& "&"#+
    De)i recunoa)terea internaional# de&enise o certitudine5 atin"erea standardelor oferite
    turi)tilor necesit# anumite amena/#ri interioare )i e9terioare ale "ospod#riilor3"a%d# ,intrarea
    separat# pentru turi)ti5 "rupuri sanitare pentru ace)tia5 parc#ri acoperite etc.-. Pentru reali%area
    acestora erau )i mai sunt )i acum5 necesare importante sume de +ani.
    Din fericire5 inter&eniile )i memoriile la Cu&ern nu au r#mas f#r# un r#spuns5 din contr#5
    c6nd acesta a &enit5 a fost c>iar mulumitor. !stfel c#5 2rdonana de Cu&ern .3F19975 pri&ind
    sta+ilirea unor facilit#i pentru de%&oltatea turismului rural5 &enit# n completarea Ee"ii nr.
    145F19945 a mai u)urat din pro+lemele practicanilor de turism rural din 8om6nia. Conform
    acestei ordonane5 ;persoanele fizice, asociaiile familiale i societile comerciale care au ca
    obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice n pensiuni turistice i pensiuni
    agroturistice beneficiaz de scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o
    44
    perioad de '( ani.) 4n &arianta adoptat# de Camera Deputaiilor5 ordonana pre&ede c#
    persoanele fi%ice )i /uridice menionate pot +eneficia de credite cu do+6nd# preferenial#5 acordate
    pe o perioad# de ma9imum %ece ani. Pentru astfel de credite5 acordate pentru de%&oltarea )i
    amena/area capacit#ilor de ca%are5 do+6nda &a fi sta+ilit# la un ni&el repre%ent6nd 5* L din
    &aloarea do+6n%ilor practicate pe piaa +ancar#. !si"urarea sumelor necesare acord#rii de credite
    prefereniale se face din ondul special pentru de%&oltarea )i promo&area turismului5 n limitele
    pre&#%ute de 0inisterul 'urismului.
    Potri&it pre&ederilor aceleia)i ordonane5 pensiunile turistice )i cele a"roturistice &or pl#ti
    ener"ia electric# )i "a%ul metan consumate la tariful sta+ilit pentru consumul casnic5 iar ser&iciile
    de telecomunicaii la tariful pentru persoane fi%ice. Pensiunile au +eneficiat5 de asemenea5 de
    acordarea de priorit#i la instalarea de linii pentru telecomunicaii5 la racordarea la reeaua
    electric#5 de alimentare cu ap# )i "a% metan5 precum )i la sistemul de canali%are.
    Din p#cate aceste oportunit#i nu au fost meninute n totalitate5 astfel c# s3a reintrodus
    impo%itarea ntreprin%#torilor pe &eniturileFprofiturile o+inute5 iar o+inerea creditelor a fost
    destul de dificil#.
    Cu toate aceste "reut#i5 datele pri&itoare la flu9ul de turi)ti n mediul rural5 cu spri/inul
    a"eniilor de turism afiliate !7'8$C5 semnalea%# o e9pansiune a ca%#rilor la pensiuni n ultimii
    ani.

    45
    CONCLUZII >
    'urismul rural este o form# de p#strare5 de prote/are a mediului5 n special a celui rural.
    Q#ranul5 mai ales #ranul rom6n5 a fost toat# &ia# lui ntr3o cone9iune perfect# cu natura. $l a fost
    sin"urul care a )tiut s# p#stre%e natura nealterat#.
    1ndiferent de moti&aiile in&ocate5 turismul rural este practicat de c#tre toate cate"oriile de
    turi)ti5 de la t6n#r la &6rstnic5 de la cei cu &enituri su+staniale la cei cu &enituri mici5 de la
    a&enturieri5 oameni ener"ici5 acti&i5 la persoanele care caut# ruralitatea pentru odi>n#5 lini)te )i
    recreere. Satul rom6nesc nu ofer# la ora actual# prea multe ser&icii5 iar multe dintre ele sunt de o
    calitate sc#%ut#5 ns#5 toate acestea sunt pe o perioad# scurt# de timp compensate de ospitalitatea5
    &oio)ia5 simplitatea5 senin#tatea5 prietenia cu care #ranul se apropie de turi)ti.
    De%&oltarea )i moderni%area reelei de drumuri din %onele rurale repre%int# un element de
    +a%# n relansarea economic# a localit#ilor5 n cre)terea calit#ii &ieii populaiei5 n atra"erea
    turi)tilor. Prin aplicarea acestei m#suri5 s3ar m+un#t#i accesul n %onele rurale5 precum )i accesul
    locuitorilor din aceste %one la drumurile /udeene5 naionale )i la reeaua de c#i ferate. De
    asemenea5 s3ar reduce timpul de c#l#torie5 s3ar intensifica le"#turile economice5 ar cre)te num#rul
    de turi)ti )i ar contri+ui5 pe termen lun"5 la sta+ili%area populaiei n %onele rurale.
    1nfluena a numero)i factori de ordin economico3sociali sau educaionali5 lipsa unor resurse
    economice suficiente5 mo)tenirea unei infrastructuri de%astruoase )i deficitare5 lipsa informaiilor
    despre 8om6nia )i i%olarea ei5 lipsa ;)tiinei comportamentului< din partea "a%delor5 a f#cut ca
    multe a)e%#ri rurale de un ine"ala+il pitoresc5 unice n lume5 p#str#toare de tradiii )i cultur#5 s# nu
    se nscrie n circuitul turistic naional5 dar mai ales european. !u fost frustrate5 astfel5 "ospod#riile
    #r#ne)ti de multe a&anta/e )i de &enituri materiale ce ar fi re%ultat din aceast# acti&itate ,prestarea
    de ser&icii turistice- )i care ar fi fost rein&estite n cre)terea calit#ii ser&iciilor oferite oaspeilor.
    Pentru a a/un"e la un turism de calitate5 &ia+il5 este ne&oie de o de%&oltare dura+il#
    susinut#. !stfel5 un turism rural neor"ani%at5 l#sat la &oia nt6mpl#rii5 poate aduce transform#ri
    iremedia+ile n cultura local#. Se &a a/un"e5 cine )tie5 )i n turismul rom6nesc5 la acel principiu
    4.
    nefast ;ciclu de &ia# al unor %one turistice< )i5 cu at6t mai nefast5 cu c6t el &i%ea%# satul rom6nesc5
    locul de ori"ine al ntre"ului popor rom6n )i al ntre"ii culturi rom6ne)ti tradiionale.
    're+uie s# elimin#m acest principiu5 conform c#ruia satul poate a&ea o &ia# limitat#5 pentru c#5
    ntr3o %i5 datorit# de"rad#rii elementelor de atracie5 turi)tii &or c#uta alte %one turistice care s# le
    satisfac# ne&oile.
    8om6nia este la nceput de drum n practicarea turismului rural5 dar un nceput promi#tor5
    at6t timp c6t ne &om respecta ca mo)tenitori ai unei culturi #r#ne)ti impresionante. :i acest
    nceput &a fi cu at6t mai promi#tor cu c6t factorii deci%ionali5 instituiile de specialitate5
    speciali)tii n domeniu ,turism5 cultur#5 protecia mediului- )i &or uni eforturile pentru a promo&a
    ade&#ratul sat rom6nesc pe piaa turistic# internaional#. Succesul turismului rural nu const# numai
    ntr3o infrastructur# corespun%#toare5 n ser&icii de calitate5 ntr3o i"ien# des#&6r)it#5 ci const# )i n
    modul de pre%entare a ima"inii satului rom6nesc autentic. 4n dorina de a ap#rea c6t mai repede pe
    piaa turistic#5 de a o+ine un &enit rapid5 adeseori omitem tradiiile5 o+iceiurile5 mo)tenirile5
    elementele care ne repre%int# )i ne fac unici n lume. Bn sat turistic lipsit de identitate5 nu &a
    atra"e niciodat# turi)ti.
    De%&oltarea turismului rural la ni&elul posi+ilit#ilor de care dispune ara noastr#5 necesit#
    eforturi importante de ordin in&estiional )i mana"erial din partea a"enilor din acest sector5 dar )i
    a statului su+ forma su+&eniilor pu+lice )i a unor m#suri fiscale fa&ori%ante.
    47
    48

    S-ar putea să vă placă și