Sunteți pe pagina 1din 13

Malaxor cu cuva transportabila

Operatia prin care se realizeaza imprastierea bucatilor sau


particulelor materialelor unele printre altele se numeste amestecare, iar
materialul rezultat amestec.
In general, faza continua confer caracterul ei ntregului
amestec si anume acesta se va comporta ca un solid, lichid sau gaz.
Amestecarea poate constitui o operaie independenta, cnd
este folosita la obinerea unor produse care sunt amestecuri de doua sau mai
multe componente! brnza cu smntna, buturi rcoritoare din sucuri
amestecate cu apa si dioxid de carbon". #a poate fi operatie auxiliara cnd
creeaz condiii optime de desf$urare a operaiei principale si anume la
intensificarea transmiterii cldurii! amestecarea cu aer cald a laptelui sub
forma de bule foarte mici pentru uscarea acestuia, respectiv obinerea
laptelui praf", separarea suspensiilor! amestecarea vinurilor cu betonita
pentru formarea stratului filtrant necesar indepartarii suspensiilor prin
filtrare", extragerea unor substane! amestecarea brochenului de floarea%
soarelui cu benzina pentru extragerea uleiului", reacii chimice! amestecarea
zemii de zahar defecate%zeama de difuzie amestecata cu lapte de var cu
dioxid de carbon prin barbotare pentru ndeprtarea excesului de calciu sub
forma de carbonat de calciu, descompunerea zaharailor de calciu pentru
punerea in libertate a zaharozei si adsorbirea pe carbonat de calciu a
nezaharului pentru a fi ndeprtat prin filtrare", schimbarea strii fizice
!dizolvarea zaharului in apa, diluarea acizilor minerali".
Operaia de amestecare poarta diferite denumiri dupa
caracteristicile materialelor si anume& amestecare, in cazul materialelor
solide'agitare, la lichide'malaxare, la materialele pstoase.
(tila)ele folosite sunt denumite dup numele operaiei&
amestectoare, agitatoare, malaxoare si pot avea funcionare continua sau
discontinua.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA OPERATIA DE
AMESTECARE
*. +actori referitori la materialele supuse amestecrii
natura componentelor
starea fizica a componentelor
raportul cantitativ al componentelor
proprietile componentelor
%densitatea
%solubilitatea!miscibilitatea"
%vascozitatea
%tensiunea superficiala
%granulometria si forma particulelor!pentru solide"
%umectabilitatea
,. +actori referitori la produsul rezultat in urma amestecrii
gradul de omogenizare
proprietile produsului
%densitatea
%vascozitatea
%tensiunea superficiala
-. +actori referitori la operaia de amestecare!condiiile de operare"
intensitatea amestecrii
regimul de funcionare
cantitatea sau debitul de produs
durata amestecrii
temperatura de lucru
presiunea de lucru
scopul urmrit
tipul amestectorului
puterea necesara amestecrii
costul operaiei de amestecare

AMESTECAREA MATERIALELOR PASTOASE
In industria panificaiei si pastelor finoase, a produselor
zaharoase si de patiserie, a preparatelor de carne se intalnesc numeroase
materiale in stare pstoasa! aluaturi, carne tocata". .a obinerea acestora se
folosesc malaxoare a cror construcie asigura o energie de amestecare mai
mare. #le realizeaz concomitent frmntarea amestecului si nglobarea in el
a unei cantitati de aer.
CLASIFICAREA AMESTECATOARELOR PENTRU
MATERIALE CONSISTENTE (MALAXOARE)
cu benzi elicoidale
cu , brae malaxoare si rotire in sens de ntimpinare
cu brae fixe si cuva rotativa
cu bra malaxor si cuva rotativa
tip extruder
tip val
batatoare
Malaxoarele sunt amestecatoare special destinate omogenizarii
maselor consistente, pastoase sau realizarii unor operatii speciale.
/entru framantarea aluaturilor de panificatie se folosesc
malaxoare cu cuva in miscare de rotatie si dispozitiv de malaxare
cu brate, cu ancora sau cu spirala. 0uvele acestor malaxoare sunt
montate pe o platforma mobila, fiind detasabile deoarece in
panificatie fermentarea aluatului are loc in aceleasi cuve in care
s%a relizat malaxarea.
MALAXORUL CU CUVA TRANSPORTABILA
UTILIZARE
Malaxorul cu cuva mobila este ntrebuinat in diferite ramuri ale industriei
alimentare& panificaie, industria mezelurilor, a conservelor de carne etc.
ELEMENTE COMPONENTE

Malaxorul este compus din cuva * montata pe cruciorul mobil , ce se
deplaseaz cu a)utorul a trei roti. Intre crucior si cuva este montata o roata
dinata - ce face corp comun cu cuva, asigurnd angrenarea prin piciorul 1
cu transmisia prin curele 2 si motorul electric montat in interiorul carcasei 3.
4ispozitivul de amestecare este format dintr%un ax oblic cu palete 5 si un
bra de rzuire 6, ambele fiind antrenate de la acela$i electromotor ce
acioneaz cuva. 7raul de amestecare poate avea forme diferite !furca,
cuite etc.".
4ispozitivul de amestecare funcioneaz numai in cazul cnd cuva este
blocata pe postamentul de fixare prin piesa 8. .a terminarea operaiei de
amestecare braul este ridicat deasupra cuvei, permind scoaterea acesteia
din piesa de blocare. 0uva este ridicata si rsturnata in buncrul ma$inii ce
executa operaia urmtoare, cu a)utorul uni dispozitiv de rsturnare.

Cuva
0aracteristica eseniala a acestui utila) este ca are o cuva deplasabila,
fata de dispozitivul de amestecare, iar in cazul cnd este fixata la
dispozitivul de amestecare, cuva se rote$te in )urul axei sale verticale. +aptul
ca la acest utila) cuva este deplasabila simplifica mult condiiile de ncrcare
si descrcare a materialelor la alimentare si evacuare si in acela$i timp las
posibilitatea ca un dispozitiv sa fie utilizat pentru realizarea amestecrii in
mai multe cuve.
In timpul amestecrii cuva se invarteste cu circa -9 rotaii:minut pentru a
aduce materialul supus malaxrii continuu in fata paletelor si in acest mod sa
fie realizata malaxarea.
0uva transportabila este confectionata din otel inoxidabil si montata pe
un carucior cu - roti prevazut cu maner pentru usurinta transportului,
articulat in platforma caruciorului.
Bratele malaxrulu!
Malaxoarele cu , brate cotite, utilizate pentru omogenizarea aluaturilor si
a unor paste pentru obtinerea produselor de patiserie necesita determinarea
puterii instalate si verificarea mecanica a bratelor.
7ratul malaxorului este supus unor tensiuni de forfecare in sectiunea de
legatura cu arborele de antrenare.
;iteza de rotatie a bratelor malaxorului este mai mare decat viteza de
rotatie a cuvei si de sens contrar acesteia. In acest fel se asigura o amestecare
foarte buna.
0ateva valori ale tensiunilor admisibile la forfecare, pentru diferite
materiale de executie ale amestecatoarelor&
Cara"ter!#t!"! me"a$!"e ale u$r mater!ale
Mater!alul Re%!#te$ta la
ru&ere N'm(
Alu$)!rea la
ru&ere *
Te$#!u$! a+m!#!,!le +e
-r-e"are
Sl!"!tare
#tat!"a
N'm(./01
Sl!"!tare
&ul#atr!e
N'm(./01
tel +e #la,a
re%!#te$ta
23454 645/4 7365/6 83959
OL5:0 457 605/0 ;3:5/838 :385;3:
Otel tur$at 23:5: 605/0 7365;34 8395:38
Otel "u
$!"<el
8345: 605/: ;3:5/838 :385;3:
F$ta
&relu"rata
/3245/374 5 2305234 6305632
0ompatibilitatea intre materialele solide se rezolva usor prin alegerea
unor materiale inerte fata de produsele alimentare, cum sunt oteluri
inoxidabile, oteluri acoperite cu un strat de metal inoxidabil !nichel" sau cu
un strat nemetalic inert, aluminiul, alama, bronzul, zincul, unele mase
plastice !teflon, polietilena", unii elastomeri prelucrati special !cauciucul
alimentar".
Ar,rele
Arborele la partea superioara este fixat printr%un grup de lagare si pe el
este fixata o roata dintata prin intermediul careia primeste miscarea de
rotatie de la sistemul de actionare al malaxorului. <oata melcata la fixarea de
batiu, se imbina cu un surub melc care face parte din sistemul de actionare al
malaxorului si prin care se transmite miscarea de rotatie cuvei. =istemul de
actionare al malaxorului este inclus in batiul malaxorului si este format din
motorul electric prin intermediul caruia se primeste energia de antrenare si
un numar de roti de diferite tipuri prin care se transmite miscarea pe de o
parte la arbore, pe de alta parte la cuva.
Arborii se rotesc in )urul axei lor geometrice si transmit miscarea de
rotatie organelor de masini aflate pe acestia. In principal arborii transmit
momente de torsiune motiv pentru care sunt solicitati la torsiune iar sub
efectul greutatii proprii precum si a bratelor montate pe ei sunt solicitati la
incovoiere.
/entru solicitari usoare se utilizeaza la fabricarea arborilor oteluri carbon
obisnuite O. 29, O.39 !=>A= 299:,%69". /entru solicitari importante se
folosesc oteluri aliate de imbunatatire -9 Mn *3, -- Mo 0r ?i **.
La)are
.agarele sunt organe de masini cu rol de sustinere si ghidare a osiilor si
arborilor aflate in miscare de rotatie. In acelasi timp asigura preluarea
sarcinilor care actioneaza asupra lor.
.agarele pot fi&
%lagare cu alunecare
%lagare cu rostogolire !rulmenti"
%lagare combinate
.agarele cu alunecare permit rotirea fusului arborelui pe suprafata
cilindrica interioara a acestuia direct sau prin intermediul unei pelicule de
lubrifiant.
/rincipalele parti componente&
corpul lagarului care poate fi executat dintr%o bucata ca o bucsa sau
din , bucati avand un plan de separatie diametral pentru a se putea
monta pe fusurile intermediare
partea inferioara a corpului reprezinta o captuseala numita cuzine
fixata de corpul lagarului printr%un sistem sau direct prin turnare in
niste canale de forma speciala
<olul lubrifiantului di lagar&
%reduce pierderile prin frecare deci prelungeste durata de viata
%protector impotriva coroziunii
%amortizor al socurilor
%transportor al caldurii din interiorul lagarului in mediu exterior
Materiale& toate piesele lagarului se executa di acelasi material
antifrictiune !bronz". 0orpul si capacul se executa di otel turnat, sudat
sau fonta si cuzinetii dintr9un material diferit& alia)e metalice pe baza
de staniu, plumb, cupru, materiale sintetice nemetalice textolit,
poliamida. 0uzinetii se executa prin turnare din bronz, fonta, otel
dupa care sunt prelucrati mecanic.
Rt!le +!$tate
<otile dintate se pot executa dintr%o gama foarte larga de materiale.
/rincipalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile,
fontele, alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului,
poliamidei.
4in grupa otelurilor se folosesc oteluri carbon de calitate =>A= 669%33,
oteluri aliate de cementare si oteluri aliate superioare =>A= 58*%33, otel
turnat =>A= 399%51, iar uneori la roti putin solicitate oteluri carbon obisnuit
=>A= 299%36.
Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor
termice in scopul maririi cifrelor de rezistenta precum si pentru a imbunatati
comportarea flancurilor dintilor la diverse forme de uzura.
<uperea dintilor este cauza principala a scoaterii din uz a rotilor dintate.
+enomenul se datoreste incovoierii repetate a dintelui, ceea ce duce la
formarea unor fisuri de oboseala care duc la rupere dintelui in final.
Rata mel"ata
<oata melcata in cazul cand viteza de alunecare ;a@2 m:s se executa din
bronz cu staniu sau din bronz cu zinc. /entru viteza de alunecare ;a@*9 m:s
se folosesc bronzuri speciale cu diferite elemente de aliere. .a viteza de
alunecare ;aA3 m:s se pot utiliza bronzuri de aluminiu iar la viteze si mai
mici ;aA, m:s se pot utiliza fontele cenusii sau de antifrictiune.
<otile melcate cu diametrul pana la ,99 mm se toarna integral din bronz
iar celelalte se executa in general din , bucati& coroana din bronz iar corpul
rotii din fonta cenusie, imbinarea intre coroana si corpul rotii de realizeaza
prin sera).
=era)ele se bazeaza pe strangerea provocata de deformatiile elastice ale
elementelor componente asamblate prin contact fortat.
Tra$#m!#!! &r!$ "urele
>ransmiterea energiei de la un arbore motor la un arbore condus se poate
realiza pe baza frecrii dintre un element intermediar flexibil, fara fire numit
curea si rotile de curea montate pe cei doi arbori.
/entru a realiza fora de frecare, se asigura o tensionare iniiala a curelei pe
rotile de curea astfel ca in momentul punerii in mi$care, a rotii motoare,
ramura , a curelei se va tensiona mai mult iar tensiunea din ramura * se va
mic$ora.
Avanta)ele transmisiei prin curele &
o posibilitatea transmiterii miscarii de rotaie si a puterii la distanta
o funcionare lina fara zgomot
o amortizarea $ocurilor
o protecia contra suprasarcinilor
o posibilitatea de funcionare la turaii mari
4ezavanta)e &
gabaritul mare
raport de transmitere variabil ca urmare a alunecrii curelei pe roti
forte mari pe arbori
necesitatea dispozitivelor de intindere a curelei
4upa forma sectiuniii transversale a curelei, tipul transmisiei se
realizeaz prin & curele late, trapezoidale, dinate , rotunde.
Materialele din care pot fi confecionate curelele sunt & piele, textile,
textile cauciucate, otel!benzi", material plastic.
0urelele din esturi impregnate cu cauciuc se compun din mai multe
straturi textile !insertii" din bumbac legate intre ele prin cauciuc
vulcanizat.
Mtrul ele"tr!"
/laca de fundaie pe care urmeaz sa fie instalat motorul trebuie sa fie
solida si sa nu permit vibraii.
#lectromotorul instalat trebuie aparat contra prafului conductor de
electricitate si in special contra pulberii metalice. 4e aceea in imediata
vecinatate a motorului nu sunt permise depozitarile de nici un fel de
deseuri.
.imita inferioara a temperaturii la care ma$ina poate fi lsata in stare de
repaus un timp mai indelungat nu trebuie sa fie A-.
4upa ce s%a constatat ca ma$ina este in perfecta stare de funcionare si
este gata pentru a fi pornita, este necesar a se efectua o ponire de proba in
gol, urmata de o funcionare continua pentru o durata de maxim - ore.
4upa pornirea de proba a motorului si punerea la punct a mecanismului
pentru care el este destinat, se poate pune motorul in exploatare.
Cara"ter!#t!"! te<$!"e ale malaxarelr +e aluat
Cara"ter!#t
!"!
MA5600 MA5200 FAL5200 MA5400
Ca&a"!tate
a "uve!3 l
600 200 200 400
Puterea
!$#talata3
=>
639 2 636 434
Durata +e
-rama$tare
3 m!$
95/0
D!me$#!u$
! +e
)a,ar!t3
L?l?@3mm
/900?;00?/
;00
/700?/004?/
8/0
/480?/004?/
606
/9;0?/600?/
840
Ma#a $eta3
=)
/000 744 444 ;/0
INTRETINEREA SI REPARAREA UTILAAELOR DE
AMESTECARE
*. B$treC!$erea ut!laDelr +e ame#te"are
Bntreinerea curenta a amestectoarelor se executa zilnic in scopul
meninerii utila)elor in stare buna de funcionare si anume&
%efectuarea lucrrilor de control si remedieri la asamblrile cu
flan$e
%executarea curatirii exterioare
%executarea operaiei de ungere
%strangerea prezoanelor de la cutiile de etan$are
%executarea unor mici reparaii la izolaiile exterioare si alte
organe
%inlocuirea aparatelor de msura si control si a ventilatoarelor
defecte
,. Re&ararea ut!laDelr
.a utila)e de amestecare reparaiile se executa diferit de la o
ramura la alta, astfel &
>ipul utila)ului ?r. de ore de funcionare dupa care se face reparaia
<0*
<0,
<C
Amestector de
formare
3399 *-,99 11999
Malaxor cu cilindru
orizontal rotitor
-399 5,99 ,6699
Malaxor pt preparat
creme
13,9 *6399 -5,99
Daharificator cu
agitator paleta
-5,9 5119 -5,99
.a aceste intervale de timp se executa o serie de operaii.
4eservirea utila)elor si instalailor este permisa numai persoanelor
instruite special in acest scop.
=e interzice anga)ailor de la ma$inile si utila)ele de amestecare
sa remedieze defeciunile acestora ' repararea si ntreinerea lor se
face numai de ctre anga)ai calificai in specialitatea respectiva.

O&eraC!! exe"utate la malaxare
<0*& reparaii la dispozitivul de rsturnare, la sistemul de
acionare, la instalaiile de alimentare.
<0, & toate lucrrile de la <0*E reparri !nlocuiri" la lagre, la
cuva, asamblrile arborilor.
<C & toate lucrrile de la <0,E nlocuiri!reparri" la arbori, cuva.
.a utila)ele de amestecare lucrrile de ntreinere planificata
!<0*, <0,, <C" se executa dupa planurile de reparaii preventiv
planificate avnd in general urmtorul coninut &
<0* & reparaii la corpul utila)ului si la sistemul de spri)inire, la
etan$ri si la conductori.
<0, & reparaii la subansamblele din interior si exterior.
<C & reparaii capitale la ntreaga construcie a utila)ului si la
anexele sale.
Eleme$te +e &r,a
/robarea se face in etapele &
%proba de mers in gol !sau la F din sarcina" timp de ,%1 ore
%functionarea la G din sarcina timp de *9%,9 ore
%functionarea la sarcina maxima timp de 1 ore
;erificri in timpul probelor & temperatura lagrelor, temperatura
motorului electric, funcionarea lini$tita a amestectorului,
consumul specific de energie electrica, gradul de amestecare.

Pr,area !$ )l #! !$ #ar"!$a a ut!laDelr +e ame#te"are
In urma reparailor, utila)ele se ncearc in gol si in sarcina
urmarindu%se in special vibraiile.
4up probe se executa roda)ul utila)ului dupa care se ncarc
treptat cu material, introducndu%se utila)ul in flux.
Nrme +e &rte"C!e a mu$"!! la ex&latarea #!
E$treC!$erea ut!laDelr +e ame#te"are

In timpul funcionarii sunt interzise repararea,
curatarea si ungerea ma$inilor. #xcepie fac dispozitivele de
ungere care de regula trebuie sa fie amplasate in afara zonei
periculoase.
In caz de intervenie la utila)ele de amestecare sau la
instalaiile acestora se va scoate de sub tensiune instalaia
electrica de fora si se va pune o plcuta ,,A>#?>I# ?(
0(/.A>I, =# .(0<#ADA /# .I?I#HH.
4upa terminarea interveniei se vor monta la loc
dispozitivele de protecie, iar pornirea se va face numai dupa
atenionarea muncitorului.
Bibliografie
Gafiteanu Mihai Organe de maini ,
Bucuresti, Ed. Tehnica, vol I !", vol II !"#
Ioancea $ucian Maini, utila%e si instala&ii
in industria alimentara , Bucuresti, Ed. 'eres
!!(
Banu 'onstatin Manualul inginerului de
industrie alimentara Ed. Tehnica, Bucuresti
!!"
'aiet de curs Elemente de inginerie
mecanica
)alentin *edeff Maini si instala&ii +entru
industria alimentara Bacau, vol II !!,
I. -asenescu o+era&ii si utila%e in industria
alimentara Galati !,!