7.

PUTEREA Si ECHILIBRUL PUTERII IN RELATIILE INTERNAT

1. PUTEREA este un concept - daca nu conceptul - cheie al politicii. Esenta
activitatii/luptei politice este accesul la PUTERE. Aceasta permite, pe plan intern
si extern, transpunerea in practica a propriilor programe politice, precum si
satisfacerea propriilor interese. Celelate categorii ale stiintei/stiintelor politice
(actori, interese etc.) sunt determinate de raporturile cu si fata de conceptul de
PUTERE.
. !e plan international, PUTEREA repre"inta, in acelasi timp atat un SCOP IN
SINE, cat si un MIJLOC DE ATINGERE A ALTOR OBIECTIVE. Ea este,
intr-un cuvant, MONEDA DE SCHIMB in POLITICA INTERNATIONALA
(definita ea insasi ca LUPTA PENTRU PUTERE).
#. $n domeniul relatiilor internationale operam concomitent cu un numar de
termeni, care se cer definiti%
&E'A($$ $)(E&)A($*)A'E + ansam,lul legaturilor dintre ACTORI
!*'$($CA $)(E&)A($*)A'A + legaturile POLITICE (implica PUTEREA)
dintre ACTORI
!*'$($CA E-(E&)A + o strategie (curs de actiune planificat) pentru atingerea
unor o,iective, in raport cu alt ACTOR
.. PUTEREA repre"inta capacitatea de a controla mintea si actiunile altora, de ai
determina sa faca ce doresti tu, sau ceea ce altfel nu ar face. PUTEREA
POLITICA este o relatie reciproca de control intre detinatorii de functii pu,lice
si intre acestia si restul societatii in ansam,lul ei. /unt de su,liniat cele doua
planuri - intre detinatorii de functii, si intre acestia si ceilalti mem,ri ai societatii0
de asemenea, faptul ca avem de-a face cu o RELATIE PSIHOLOGICA.
1. Asa stand lucrurile, se impune sa facem o serie de patru distinctii%
a. PUTERE / INFLUENTA - vi"i,ila cel mai ,ine in relatia dintre CONSILIER
si FACTORUL DECIZIONAL. !rimul are INFLUENTA asupra celui de-al doilea, in
timp ce acesta din urma are PUTERE asupra primului0

b. PUTERE / FORTA - cand recurgi la FORTA (inteleasa ca VIOLENTA
FIZICA) .
c. PUTERE care poate fi UTILIZATA (armele conventionale, de pilda) si
PUTERE care NU POATE FI UTILIZATA (armele nucleare, de exemplu, care sunt
utili"ate prin intermediul AMENINTARII CU UTILIZAREA)0 in realitate, avem de-a
face cu pre"enta sau a,senta FORTEI ca ultima sanctiune a PUTERII0
2. ELEMENTELE CLASICE ALE PUTERII (HANS MORGENTHAU
POLITICS AMONG NATIONS).
!3(E&EA este re"ultanta pre"entei si actiunii / valorificarii unor elemente, care
poarta numele de E'E4E)(E A'E !3(E&$$. Acestea sunt de mai multe feluri%
$43A5$'E /6A&$A5$'E, precum si
C3A)($7$CA5$'E/)EC3A)($7$CA5$'E.
8eografia
&esursele naturale
Capacitatea industriala
!regatirea militara
!opulatia
Caracterul national
4oralul national
Calitatea diplomatiei
ECHILIBRUL PUTERII
1. Echilibrl P!"rii este o modalitate de mentinere a sta,ilitatii intr-un sistem
compus din mai multe unitati #!$%$&". (9aca era vor,a de un sistem compus
din unitati su,ordonate una fata de alta, aceasta misiune tre,uia sa cada in sarcina
#!$ri!#!ii c"%!r#l", care reglea"a sistemul). 9esigur, ramane pro,lema
:#!$ri!#!ii: care asigura reparti"area echili,rata a puterii in cadrul sistemului
compus din unitati/entitati autonome. 9e regula, aceasta #!$ri!#!" a fost fie o
&#r" '!"r", fie un (r' )" &#ri '!"ri care, la momentul respectiv, asigurau
c$%)c"r"# sistemului ori prin deci"iile pe care le impuneau altora, ori prin
propria lor actiune.
. !remisele asigurarii sta,ilitatii pe aceasta cale sunt, in esenta, doua%
; ca toate unitatile/entitatile sunt necesare sistemului0 si
; ca, daca nu se intervine, una din unitati/entitati va cauta sa le :inghita:
pe celelalte (politica este lupta pentru putere, atat pe plan intern, cat si extern) :Since the
goal is stability and the preservation of all the elements of the system, the equilibrium
must aim at preventing any element from gaining ascendancy over the others:
(4orgenthau, 1<=)
(!e plan i%!"r%, "chilibrl este mentinut prin intermediul *"'#r#!i"i '!"ril$r, in
virtutea caruia, pe de o parte, nici una dintre puteri nu o detine in totalitate, ceea
ce presupune cu necesitate c$l#b$r#r"# lor in exercitarea actului de conducere,
iar, pe de alta, ca se pot c$%!r$l# reciproc).
#. $n ce priveste !i'ril" )" #c!i%", in linii generale acestea sunt doua%
; $'$+i!i# )ir"c!#, in care doua puteri se confrunta reciproc (de retinut ca nu
avem de-a face cu o confruntare exclusiva, ci ca, in realitate, este vor,a de o
impletire intre confruntare/conflict si cola,orare0 pana si in ra",oi, partile
cola,orea"a, chiar daca si numai tacit)0
; c$&'"!i!i#, care presupune existenta unui o,iect al acesteia, de regula o terta
parte (statele A si B sunt in competitie unul cu altul pentru statul C)
.. $n decursul istoriei, s-au conturat o serie de &"!$)" 'r#c!ic" )" &"%!i%"r" #
"chilibrli si asigurare, pe aceasta cale, a sta,ilitatii in cadrul sistemului%
#. metoda DIVIDE ET IMPERA,
b. metoda COMPENSATIILOR,
c. metoda echili,rului prin intermediul ARMAMENTELOR, cu corolarul ei
CURSA INARMARILOR (de retinut ca, o continuare a ei %"*'r#,"(h"#!#, pe
fundalul progreselor reali"ate in domeniul !"h%$l$(i"i &ili!#r", implica
producerea cu suficienta *i(r#%!# a c#!#*!r$-"i pe care competitia tre,uia
tocmai sa o evite0 de aici c$$'"r#r"# -$r!#!# a competitorilor, prin intermediul
negocierilor si acordurilor de c$%!r$l #l i%#r&#ril$r *i )"+#r&#r")0
). metoda ALIANTELOR, care au fost, in ansam,lu, de doua tipuri%
; impotriva )$&i%#!i"i &$%)i#l"
; impotriva #l!"i #li#%!"