Sunteți pe pagina 1din 13

1.1.

Analiza veniturilor din vanzri reprezint:


a) o parte component a contabilitii manageriale;
b) o direcie a analizei rapoartelor financiare in cadrul contabilitii financiare;
c) o imbinare a elementelor (direciilor) nominalizate mai sus.
1.2. Care dintre urmtoarele comparaii este cea mai util pentru a determina dac o
intreprindere i-a imbuntit situaia privind volumul vanzrilor in concordan cu nivelul
concurenilor?
a) veniturile din vanzri ale intreprinderii in anul de gestiune i anii precedeni;
b) veniturile din vanzri ale intreprinderii in anul de gestiune i nivelul mediu pe ramur;
c) veniturile din vanzri ale intreprinderii in anul de gestiune i obiectivele stabilite in Planul de
afaceri;
d) veniturile din vanzri programate in Planul de afaceri i realizrile anilor precedeni.
1.3. Una din cele mai bune surse de informaii pentru stabilirea profilului real, adic
specializrii activitii operaionale a intreprinderii, este:
a) contractul de constituire a intreprinderii;
b) statutul intreprinderii;
c) Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
d) foaia de titlu a Raportului financiar al intreprinderii.
1.4. Pentru a determina cota tranzaciilor de barter" in totalul vanzrilor este necesar:
a) raportarea veniturilor obinute in valut strin la totalul veniturilor din vanzri;
b) raportarea totalului veniturilor din vanzri la veniturile obinute in valut strin;
c) raportarea totalului veniturilor din vanzri la veniturile obinute pe calea schimbului;
d) raportarea veniturilor obinute pe calea schimbului la totalul veniturilor din vanzri.
1.5. Gsii rspunsul fals printre cauzele modificrii veniturilor din vanzri sub influena
devierii stocurilor produselor finite:
a) lipsa ambalajului;
b) creterea cererii pe pia;
c) rambursarea creditului bancar;
d) returnarea produselor vandute anterior.
1.6. Dac stocurile iniiale ale produselor finite alctuiesc 120 mii lei, iar cele finale - 110 mii
lei, atunci modificarea stocurilor va influena asupra veniturilor din vanzri cu:
a) +10 mii lei;
b) - 10 mii lei.
1.7. Dac stocurile produselor finite rman neschimbate, iar preurile de vanzare in anul de
gestiune au sczut mult mai puin decat in anul precedent, atunci acest fapt va condiiona:
a) scderea veniturilor din vanzri;
b) creterea veniturilor din vanzri.
1.8. Dac corelaia (raportul) dintre veniturile din vanzri i capacitatea de producie
alctuiete 60 %, atunci intreprinderea are posibilitatea, fr investiii suplimentare in
mijloacele fixe, de a-i spori veniturile din vanzri cu:
a) 60%;
b) 40%;
c) 160%;
d) 140%.
1.9. Dac vanzrile productorilor autohtoni alctuiesc 50 mii. lei, inclusiv in RM - 30 mii. lei,
iar vanzrile intreprinderii - 6 mii. lei, inclusiv in RM -3 mii. lei, atunci cota intreprinderii pe
pia
intern constituie:
a) 60%;
b) 12%;
c) 10%;
d) 20%;
e) 6%;
f) 50%.
1.10. Dac rata (cota) profitului in procente la suma veniturilor din vanzri este nul, atunci:
a) veniturile din vanzri sunt insuficiente pentru acoperirea consumurilor intreprinderii;
b) veniturile din vanzri sunt insuficiente pentru formarea profitului;
c) veniturile din vanzri sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor intreprinderii.

2.1. Profitul brut reprezint:
a) profitul pan la impozitare;
b) profitul obinut din vanzarea produselor, mrfurilor i prestarea serviciilor;
c) profitul obinut din activitatea operaional.
2.2. Dac cheltuielile generale i administrative, in anul de gestiune, alctuiesc 2 125 mii lei, iar
cele din anul precedent 2 004 mii lei, atunci modificarea cheltuielilor generale i
administrative va influena asupra profitului din activitatea operaional cu:
a) +121 mii lei;
b) - 121 mii lei.
2.3. Pentru a calcula mrimea influenei volumului de vanzri asupra modificrii profitului
brut este necesar:
a) ritmul creterii volumului de vanzri de inmulit la mrimea profitului brut din anul
precedent;
b) ritmul creterii volumului de vanzri de imprit la mrimea profitului brut din anul precedent;
c) ritmul sporirii volumului de vanzri de inmulit la mrimea profitului brut din anul precedent.
2.4. Dac costul vanzrilor in anul de gestiune constituie 1216 mii lei, in anul precedent - 993
mii lei, iar costul recalculat alctuiete - 1 025 mii lei, atunci modificarea costului vanzrilor va
influena asupra profitului brut cu:
a) + 223 mii lei;
b) -223 mii lei;
c) - 191 mii lei;
d) +191 mii lei.
2.5. Gsii rspunsul fals printre factorii ce condiioneaz majorarea profitului brut din
vanzarea produselor:
a) majorarea volumului de vanzri;
b) creterea ponderii produselor mai puin rentabile in suma total a vanzrilor;
c) sporirea preurilor la produsele vandute;
d) micorarea costului unitar al produselor vandute.
2.6. Calitatea profitului obinut din vanzri este apreciat inalt, dac:
a) majorarea lui este condiionat de sporirea volumului de vanzri i micorarea costului de
vanzare;
b) majorarea lui este condiionat de sporirea preurilor fr majorarea fizic a volumului de
vanzri i reducerea costului la un leu producie;
c) majorarea lui este condiionat de sporirea volumului de vanzri i a costului de vanzare.
2.7. Profitul brut din vanzarea unui produs nu depinde de influena urmtorului factor:
a) modificarea cantitii produsului vandut;
b) modificarea structurii i sortimentului vanzrilor;
c) modificarea costului unitar al produsului vandut;
d) modificarea preului de vanzare al produsului.
2.8. Dac rezerva de reducere a costului unitar al produsului vandut constituie 2 150 lei, iar
cantitatea produsului efectiv vandut in anul de gestiune este de 140 uniti, rezerva de
majorate a cantitii produsului vandut este de 20 uniti, atunci rezerva de majorare a
profitului va fi:
a) 301 000 lei;
b) 344 000 lei;
c) 43 000 lei.
2.9. Rezerva de majorare a profitului pe seama creterii cantitii produsului vandut se
determin prin:
a) inmulirea rezervei de cretere a cantitii fiecrui produs vandut cu mrimea efectiv a
profitului brut pe unitatea de produs;
b) inmulirea rezervei de cretere a cantitii fiecrui produs vandut cu mrimea de baz a
profitului brut pe unitatea de produs.

Mrimea profitului pe seama modificrii cilor de desfacere a produsului B va spori cu:
a) 155,5 lei;
b) 202,77 lei;
c) 212,8 lei.
3.1. La prima etap de repartizare a profitului pan la impozitare, acesta se divizeaz in dou
pri:
a) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit utilizat;
b) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit repartizat
c) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit net;
d) cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit i profit impozabil.
3.2. Repartizarea profitului pan la impozitare i formarea profitului net se analizeaz in baza
datelor:
a) Bilanului contabil i Anexei la acest raport;
b) Raportului privind rezultatele financiare i Anexei la acest raport;
c) Declaraiei fiscale cu privire la impozitul pe venit;
d) Raportului privind fluxul mijloacelor bneti.
3.3. Repartizarea profitului net se efectueaz conform:
a) Deciziei adunrii generale a proprietarilor intreprinderii;
b) Statutului intreprinderii;
c) Deciziei organului executiv al intreprinderii.
3.4. Gsii rspunsul fals printre direciile principale de repartizare a profitului net:
a) constituirea rezervelor (fondurilor);
b) plata dobanzii aferente obligaiunilor plasate de intreprindere;
c) majorarea capitalului social (statutar) al intreprinderii;
d) acoperirea pierderilor din anii precedeni;
e) plata salariilor specialitilor intreprinderii;
f) plata dividendelor proprietarilor;
g) sponsorizarea;
h) alte scopuri in corespundere cu legislaia, statutul intreprinderii i decizia proprietarilor.
3.5. Dac profitul pan la impozitare alctuiete 100 mii lei, impozitul pe venit - 15 mii lei,
plata dividendelor - 35 mii lei, sponsorizarea - 5 mii lei, atunci profitul net constituie:
a) 85 mii lei; b) 50 mii lei; c) 45 mii lei.
3.6. Dac profitul pan la impozitare alctuiete 100 mii lei, impozitul pe venit - 15 mii lei,
plata dividendelor - 35 mii lei, sponsorizarea - 5 mii lei, atunci profitul nerepartizat constituie:
a) 85 mii lei; b) 50 mii lei; c) 45 mii lei.
3.7. Rata corelaiei dintre profitul net i profitul pan la impozitare este un coeficient reciproc
interschimbabil cu:
a) rata brut a fiscalitii;
b) rata uzurii mijloacelor fixe;
c) rata vitezei de rotaia a activelor;
d) rata corelaiei dintre impozitul pe venit i profitul pan la impozitare.
3.8. Gsii rspunsul fals printre cauzele de modificare a ratei de corelaie dintre profitul net i
profitul pan la impozitare:
a) modificarea cotei impozitului pe venit stabilite de legislaia fiscal;
b) modificarea cotei impozitului pe venit reinut la sursa de plat;
c) existena diferenelor permanente i temporare care apar din cauza deosebirilor dintre
prevederile Codului Fiscal i Standardelor Naionale de Contabilitate.
3.9. Dac cota impozitului pe venit in suma profitului pan la impozitare alctuiete 25 %,
atunci rata de corelaie dintre profitul net i profitul pan la impozitare constituie:
a) 75%; b) 125%; c) 400%.
3.10. S se calculeze rata brut a fiscalitii in baza urmtoarelor date: profitul pan la
impozitare alctuiete 180 mii lei, suma veniturilor brute -3 600 mii lei, suma impozitelor
calculate spre plata in buget - 90 mii lei, suma impozitelor efectiv transferate - 18 mii lei.
Rezultatul calculrii constituie:
a) 50%; b) 10%; c) 2,5%; d) 0,5%.

4.1. Nivelul rentabilitii veniturilor din vanzri caracterizeaz:
a) gradul in care folosirea resurselor intreprinderii aduce profit;
b) capacitatea intreprinderii de a obine profit din vanzri;
c) capacitatea de a recupera consumurile de producie.
4.2. Nivelul planificat al rentabilitii veniturilor din vanzarea produselor constituie 16,41%, nivelul
efectiv al acestuia - 16,98%, iar nivelul recalculat, pornind de la structura i sortimentul vanzrilor
anului de gestiune, costul i preul de vanzare pe unitatea de produs din perioada planificat-
16,17%. Devierea nivelului rentabilitii veniturilor din vanzri, sub influena modificrii structurii
i sortimentului produselor fabricate i vandute, va fi: 16,41-16,17
a) 0,24%; b) + 0,57 %; c) )-0,81%; d) + 0,24 %.

4.3. Prin pragul rentabilitii se inelege:
a) consumurile i cheltuielile, la care intreprinderea nu are nici pierderi, nici profit;
b) veniturile din vanzri, la care intreprinderea nu are nici pierderi, nici profit.

4.4. Marja de contribuie reprezint:
a) profitul obinut din vanzri;
b) depirea veniturilor din vanzri asupra consumurilor i cheltuielilor variabile;
c) depirea veniturilor din vanzri asupra consumurilor i cheltuielilor constante.

4.5. Firma planific fabricarea i realizarea unui singur produs la un pre de 20 lei unitatea.
Consumurile i cheltuielile variabile unitare constituie 12 lei unitatea. Consumurile i cheltuielile
constante totale alctuiesc 198 000 lei. Pragul rentabilitii in uniti naturale va fi: 198000/(20-12)
a) 24 750 uniti; b) 16 500 uniti; c) 27 450 uniti.

4.6. Firma planific fabricarea i realizarea a dou tipuri de detergeni: OMO i TAID.
Pentru calcularea pragului rentabilitii total dispunei de urmtoarele date iniiale:

Pragul rentabilitii total alctuiete:195000/(17-10)=27857
a) 27 857 uniti b) 26 857 uniti c) 12 536 uniti d) 15 321 uniti.




5.1. Analiza situaiei patrimoniale presupune:
a) examinarea surselor de finanare a activelor controlate de intreprindere;
b) studierea resurselor economice aflate la dispoziia intreprinderii;
c) cercetarea surselor de formare a capitalului aflat sub controlul intreprinderii.
5.2. Gsii rspunsul fals printre tendinele negative in activitatea intreprinderii ce se
afirm prin diminuarea patrimoniului intreprinderii:
a) restrangerea activitii din lipsa comenzilor i din alte motive;
b) rambursarea creditelor i imprumuturilor atrase peste limita de siguran;
c) acumularea ecarturilor din reevaluarea activelor pe termen lung.
5.3. Dac veniturile intreprinderii in condiiile lipsei cererii au sczut cu 10 % i activele
disponibile - cu 15 %, atunci evoluia patrimoniului in concordan cu volumul activitii
intreprinderii se apreciaz:
a) pozitiv; b) negativ.
5.4. Dac valoarea activelor pe termen lung alctuiete 80 mii lei i valoarea total a
activelor - 100 mii lei, atunci rata activelor curente constituie:
a) 0,8; b) 0,2; c) 1,25.
5.5. Dispunei de urmtoarele informaii privind patrimoniul intreprinderii: valoarea de gaj
a activelor inregistrate in calitate de gaj alctuiete 60 mii lei, valoarea de bilan a acestora -
20 mii lei, valoarea total a activelor disponibile -100 mii lei. Rata activelor grevate cu gaj
constituie:
a) 60%; b) 20%; c) 80%; d) 40%.
5.6. Dac valoarea total a activelor disponibile alctuiete 100 mii lei, datoriile pe termen
lung - 10 mii lei, datoriile pe termen scurt - 40 mii lei, atunci valoarea patrimoniului net
constituie:
a) 150 mii lei; b) 50 mii lei; c) 130 mii lei.
5.7. Gsii rspunsul fals printre grupele de active care in prealabil pot fi excluse din
activele la calcularea patrimoniului net:
a) bunurile invechite i deteriorate;
b) creane dubioase;
c) active pe termen lung care temporar nu funcioneaz;
d) active nemateriale (inclusiv goodwill-ul).
5.8. Dac datoriile pe termen lung la inceputul anului au constituit 10 mii lei, iar la sfaritul
- 17 mii lei, atunci patrimoniul net:
a) a crescut cu 7 mii lei;
b) s-a micorat cu 7 mii lei;
c) a crescut cu 27 mii lei;
d) s-a micorat cu 27 mii lei.
5.9. Dac creditul pe termen lung obinut pentru procurarea mijloacelor fixe a fost folosit
pentru finanarea activitii curente, atunci la analiza structurii patrimoniului net va fi
constatat:
a) valoarea pozitiv a activelor curente nete;
b) valoarea negativ a activelor curente nete;
c) valoarea pozitiv a activelor pe termen lung nete;
d) valoarea negativ a activelor pe termen lung nete.
5.10. Activele nete ale emitentului constituie 30 000 lei, in circulaie se afl 1 000 aciuni cu
valoarea nominal 20 lei o aciune. Cu ce valoare va fi de acord s vand pachetul de 50 de
aciuni deintorul acestora in lipsa preului de pia:
a) nu mai puin de 1 500 lei;
b) nu mai mult de 1 500 lei;
c) nu mai puin de 500 lei;
d) nu mai mult de 500 lei.

6.1. Ratele de rotaie a activelor msoar:
a) capacitatea activelor de a se transforma in lichiditi;
b) viteza de transformare a activelor in lichiditi;
c) capacitatea activelor de a aduce profit.
6.2. Dac numrul de rotaii ale activelor crete, atunci:
a) durata de rotaie a activelor crete;
b) durata de rotaie a activelor se micoreaz.
6.3. Rotaia activelor curente in anul de gestiune fa cel precedent s-a incetinit cu 55 zile. Cota
activelor curente in suma total a activelor in anul de gestiune constituie 35 %, iar in anul
precedent - 46 %. Modificarea duratei de rotaie a activelor totale, din cauza incetinirii
rotaiei activelor curente, va constitui:
a) + 19,25 zile;
b) +25,30 zile.
6.4. Indicatorii particulari ai rotaiei activelor curente sunt:
a) indicatorii vitezei de transformare a activelor curente in forma bneasc;
b) indicatorii vitezei de trecere a activelor curente prin fiecare faz de circulaie a acestora.
6.5. Cu cat este mai mic perioada de rotaie a stocurilor de materiale, cu atat este mai:
a) mic ciclul de producere i de comercializare;
b) mare ciclul de producere i de comercializare.
6.6. Pozitiv este apreciat micorarea valorii creanelor pe termen scurt prin:
a) reducerea perioadei de incasare a creanelor pe termen scurt;
b) reducerea volumului de vanzri.
6.7. Fie c veniturile din vanzri in anul de gestiune constituie 12 583 mii lei, durata de rotaie
a activelor curente in anul de gestiune a alctuit 250 zile, iar in cel precedent - 280 zile. Efectul
economic din modificarea duratei de rotaie a activelor curente va fi:
a) atragerea relativ a activelor curente in sum de 1 048,58 mii lei;
b) sustragerea relativ a activelor curente in sum de 1 048,58 mii lei.
6.8. Numrul de rotaii ale activelor curente in anul de gestiune este de 1,48 ori fa de 1,25 ori
in anul precedent. Valoarea medie a activelor curente in anul de gestiune constituie 25 856 mii
lei, iar in anul precedent - 29 500 mii lei. Nivelul rentabilitii vanzrilor in anul precedent a
fost de 19,5 % fa 20,8 % in anul de gestiune. Modificarea numrului de rotaii ale activelor
curente a condiionat:
a) reducerea veniturilor din vanzri cu 5 946,88 mii lei;
b) majorarea veniturilor din vanzri cu 5 946,88 mii lei;
c) reducerea veniturilor din vanzri cu 6 785 mii lei;
d) majorarea veniturilor din vanzri cu 6 785 mii lei.
6.9. In baza datelor din punctul 6.8 modificarea numrului de rotaii ale activelor curente a
determinat:
a) reducerea mrimii profitului cu 1 236,95 mii lei;
b) majorarea mrimii profitului cu 1 236,95 mii lei;
c) reducerea mrimii profitului cu 1 323,08 mii lei;
d) majorarea mrimii profitului cu 1 323,08 mii lei.

7.1. Modul de determinare a ratei brute de indatorare se exprim in felul urmtor: B

7.2. Care din coeficienii menionai mai jos, in mod normal, oscileaz in limitele 0-0,5:
a) coeficientul de autonomie;
b) coeficientul de atragere a surselor imprumutate;
c) coeficientul corelaiei dintre sursele imprumutate i proprii;
d) rata solvabilitii generale;
e) rata general de acoperire a capitalului propriu.
7.3. Gsii rspunsul fals printre urmtoarele afirmaii:
a) Gradul cel mai favorabil al ratei de achitare a capitalului statutar alctuiete 1;
b) Din punctul de vedere al stabilitii situaiei financiare, cazul cel mai favorabil il
reprezint gradul nul de retragere a capitalului statutar;
c) Nivelul subunitar al ratei de corelaie dintre activele nete i capitalul statutar indic
respectarea cerinelor legislaiei in vigoare.
7.4. Dac capitalul statutar alctuiete 100 mii lei, capitalul nevrsat 15 mii lei, capitalul
retras - 5 mii lei, atunci rata de achitare a capitalului statutar constituie:
a) 0,05;
b) 0,15;
c) 0,85
d) 0,20.
7.5. Dac capitalul statutar alctuiete 100 mii lei, capitalul nevrsat 15 mii lei, capitalul
retras - 5 mii lei, atunci rata de retragere a capitalului statutar constituie:
a) 0,05;
b) 0,15;
c) 0,20.
7.6. In condiiile activitii cu pierderi, accelerarea rotaiei activelor :
a) va majora sporul creterii capitalului propriu;
b) va micora sporul creterii capitalului propriu;
c) nu va influena sporul creterii capitalului propriu.
7.7. Dac capitalul propriu al intreprinderii alctuiete 60 mii lei, datoriile pe termen lung - 10
mii lei, datoriile pe termen scurt - 30 mii lei, atunci rata stabilitii surselor de finanare
constituie:
a) 0,6; c) 0,70;
b) 0,5; d) 0,20.
7.8. Gsii rspunsul fals printre modaliti de apreciere a coeficienilor de indatorare pe
termen lung:
a) se consider convenabil nivelul ratei de indatorare pe termen lung fa de capitalul
permanent mai mare de 40 %;
b) se consider convenabil nivelul ratei de indatorare pe termen lung fa de capitalul
permanent mai mic de 40 %.
7.9. Dac rata de indatorare pe termen lung fa de capitalul permanent alctuiete 0,25,
atunci rata de autofinanare a capitalului permanent constituie:
a) 0,75;
b) 1,25;
c) 4,0.
7.10. S se calculeze rata de acoperire a dobanzii cu fluxul de numerar in baza urmtoarelor
date: profitul pan la impozitare alctuiete 80 mii lei, suma dobanzii de pltit - 30 mii lei,
fluxul netpozitiv din activitatea operaional - 90 mii lei. Rezultatul calculrii constituie:
a) 3,0; c) 3,67;
b) 4,0; d) 2,67.

8.1. Creanele reprezint:
a) atragerea mijloacelor in circuitul economic al intreprinderii;
b) extragerea mijloacelor din circuitul economic al intreprinderii;
c) nici una, nici alta.
8.2. Extinderea perioadei de incasare a creanelor:
a) influeneaz pozitiv situaia financiar a intreprinderii;
b) influeneaz negativ situaia financiar a intreprinderii;
c) nici una, nici alta.
8.3. Intreprinderea este cointeresat:
a) in accelerarea vitezei de rotaie a creanelor;
b) in incetinirea vitezei de rotaie a creanelor;
c) in meninerea aceluiai nivel de rotaie a creanelor.
Pentru a rspunde la intrebrile 4, 5 i 6 avei nevoie de urmtoarele informaii:
Intreprinderea Omelia" comercializeaz producia conform condiiilor 2/10 - n/30". Volumul
anual
al vanzrilor constituie 8 000 000 lei, 60 % din clieni achit facturile in ziua a 10-a i beneficiaz de
reduceri de pre, ceilali clieni, in proporie de 40 %, achit facturile in medie peste 40 zile dup
procurarea produciei.
8.4. Calculai durata de rotaie a creanelor in zile.
a) 22 zile;
b) 25 zile;
c) 19 zile.
8.5. Care este valoarea medie a creanelor?
a) 560 760,2 lei;
b) 488 888,9 lei;
c) 390 594,5 lei.
8.6. Care va fi valoarea medie a creanelor in cazul inspririi msurilor fa de
cumprtorii nedisciplinai, in urma crora toi clienii, care nu beneficiaz de reduceri de
pre, vor achita facturile in a 30-a zi?
a) 400 000 lei;
b) 525 000 lei;
c) 370 000 lei.
8.7. Durata de rotaie a creanelor comerciale ale intreprinderii X este de 53 zile.
Determinai valoarea creanelor comerciale ale intreprinderii X, dac se tie, c volumul anual
al vanzrilor constituie 1 323 000 lei.
a) 204 000 lei;
b) 195 525 lei;
c) 194 775 lei.
Urmtoarea informaie se refer la intrebrile 8, 9 i 10: Intreprinderea Beta" efectueaz achiziii in
volum de 3 000 000 lei anual conform condiiilor 2/10 - n/30" i beneficiaz de reduceri de pre.
8.8. Care este valoarea medie a datoriilor comerciale, cu excepia reducerilor de pre
(Presupunem c volumul total al achiziiilor constituie 3 061 224 lei anual, suma reducerilor de
pre - 61 224 lei, iar numrul de zile in anul - 360)?
a) 83 333 lei;
b) 74 633 lei;
c) 92 566 lei.
8.9. Calculai valoarea medie a datoriilor pe termen scurt ale intreprinderii Beta" in
cazul refuzului de la reducerile de pre.
a) 150 000 lei; b) 250 000 lei; c) 320 000 lei.
8.10. Calculai preul anual estimativ i preul in baza ratei efective a creditului comercial
in cazul refuzului de la reducerile de pre in condiiile 3/15-n/60".
a) 27,57 % i 24,74 %;
b) 24,74 % i 27,57 %;
c) 28,35% i 31,12%.

9.1. Fondul de rulment net reprezint:
a) depirea mrimii activelor curente asupra datoriilor pe termen lung;
b) depirea mrimii activelor curente asupra datoriilor pe termen scurt;
c) depirea mrimii activelor pe termen lung asupra datoriilor pe termen lung;
d) depirea mrimii activelor pe termen lung asupra datoriilor pe termen
scurt.
9.2. Gsii rspunsul fals printre modalitile de determinare a fondului de rulment net:
a) Fondul de rulment net = Active curente - Datorii pe termen scurt;
b) Fondul de rulment net = Capital propriu + Datorii pe termen lung - Active pe termen lung;
c) Fondul de rulment net = Capital propriu - Datorii pe termen lung +Active pe termen lung.
9.3. (1,5) Dac capitalul propriu al intreprinderii alctuiete 170 mii lei, suma datoriilor pe
termen lung - 80 mii lei i suma datoriilor pe termen scurt - 70 mii lei, atunci valoarea fondului
de rulment net constituie:
a) 320 mii lei; b) 40 mii lei;
c) 160 mii lei; d) 180 mii lei.
9.4. Cea mai potrivit metod pentru analiza factorial a fondului de rulment net este :
a) metoda diferenelor absolute;
b) metoda diferenelor relative;
c) metoda balanier;
d) metoda participrii prin cot.
9.5. Gsii rspunsul fals printre factorii ce pot provoca apariia fondului de rulment net
negativ:
a) Retragerea esenial a capitalului propriu (rscumprarea aciunilor, cotelor pri);
b) Incasarea creanelor pe termen lung;
c) Dividendele pltite in avans in lipsa profitului;
d) Rambursarea creditelor atrase asupra nivelului de siguran.
9.6. Dac perioada medie de achitare a datoriilor pe termen scurt in anul precedent a alctuit
45 zile, in anul curent - 50 zile, iar vanzrile zilnice in anul curent - 15 mii lei, atunci suma
investiiilor in fondul de rulment net se va schimba cu:
a) + 75 mii lei;
b) -75 mii lei.
9.7. Conform informaiei din Planul de afaceri al intreprinderii, perioada medie de rotaie a
stocurilor de mrfuri i materiale alctuiete 100 zile, durata medie de incasare a creanelor -
35 zile, perioada medie de achitare a datoriilor pe termen scurt - 50 zile, vanzrile zilnice - 20
mii lei. Normativul fondului de rulment constituie:
a) 1 700 mii lei; c) 2 300 mii lei;
b) 300 mii lei; d) 3 700 mii lei.
9.8. Dac normativul fondului de rulment net alctuiete 30 mii lei, iar valoarea efectiv a
acestui indicator - 35 mii lei, atunci la analiza suficienei fondului de rulment net se constat:
a) deficitul fondului de rulment net in sum de 5 mii lei;
b) excedentul fondului de rulment net in sum de 5 mii lei.
9.9. Excedentul fondului de rulment net poate condiiona:
a) invechirea mijloacelor fixe;
b) cheltuielile suplimentare privind formarea portofoliului de investiii pe termen lung;
c) micorarea rentabilitii activelor intreprinderii.
9.10. Deficitul fondului de rulment net poate fi cauzat de :
a) creterea preurilor de vanzare a produselor fabricate in comparaie cu Planul de afaceri;
b) creterea cotei produselor vandute cu plata amanat (in credit);
c) creterea cotei procurrilor cu plata amanat (in credit).

10.1. Noiunea de lichiditate a Bilanului contabil" poate fi definit in felul urmtor:
a) lichiditatea Bilanului contabil reflect capacitatea intreprinderii de a-i onora datoriile pe
termen lung;
b) lichiditatea Bilanului contabil reflect capacitatea intreprinderii de a-i onora datoriile pe
termen scurt;
c) lichiditatea Bilanului contabil reflect capacitatea intreprinderii de a-i onora toate datoriile
(pe termen lung i scurt).
10.2. Pentru analiza lichiditii activele intreprinderii se claseaz in funcie de:
a) durata de funcionare util;
b) capacitatea de a se transforma in mijloace bneti;
c) capacitatea de a aduce venit.
10.3. Gsii rspunsul fals printre criteriile (condiiile) de recunoatere a Bilanului contabil ca
absolut lichid:
a) valoarea activelor perfect lichide depete suma datoriilor urgente;
b) valoarea activelor uor realizabile depete suma datoriilor curente;
c) valoarea activelor lent realizabile depete suma datoriilor pe termen lung;
d) valoarea activelor greu realizabile depete suma capitalului propriu.
10.4. Dac suma mijloacelor bneti alctuiete 5 mii lei, creanelor pe termen scurt - 120 mii
lei, creanelor pe termen lung - 60 mii lei, stocurilor de mrfuri i materiale - 400 mii lei,
datoriilor pe termen scurt - 250 mii lei, atunci coeficientul lichiditii intermediare (de gradul
II) in cadrul analizei exprese constituie:
a) 2,34; c) 0,50;
b) 0,74; d) 0,02.
10.5. La incheierea contractului de livrare a unei partide mari de material, furnizorul
prudent, in baza datelor Bilanului contabil al consumatorului, va aprecia:
a) lichiditate absolut;
b) lichiditate intermediar;
c) lichiditate curent.
10.6. Dac din cauza scderii activelor curente cu 700 mii lei, coeficientul lichiditii s-a
micorat cu 0,16, atunci creterea stocurilor de mrfuri i materiale cu 200 mii lei a
condiionat:
a) creterea lichiditii cu 0,05;
b) scderea lichiditii cu 0,05;
c) creterea lichiditii cu 0,56;
d) scderea lichiditii cu 0,56.
10.7. Dac suma mijloacelor bneti alctuiete 5 mii lei, creanelor pe termen scurt - 120 mii
lei, creanelor pe termen lung - 60 mii lei, stocurilor de mrfuri i materiale - 400 mii lei,
datoriilor pe termen scurt - 250 mii lei, atunci coeficientul lichiditii curente calculat cu
aplicarea normativelor de reduceri constituie:
a) 1,52; c) 1,68; b) 1,64; d) 1,48.
10.8. Gsii rspunsul fals printre consecinele negative ale depirii lichiditii curente peste
limita de sus a intervalului optim:
a) reducerea rentabilitii activelor in legtur cu inghearea" activelor in stocuri, care nu aduc
venit;
b) suportarea cheltuielilor suplimentare legate de pstrarea stocurilor excesive;
c) riscul creterii staionrilor de diferit natur in procesul de producie;
d) riscul invechirii i deteriorrii activelor stocate.
10.9. Pentru aprecierea lichiditii sub aspect dinamic, creanele i datoriile pe termen scurt
trebuie grupate in funcie de:
a) termenul de formare;
b) termenul de intarziere la incasare (plat);
c) termenul de scaden (de achitare prescris).
10.10. Lichiditatea absolut calculat sub aspect dinamic trebuie s corespund urmtoarelor cerine:
a) 0,2-0,25;
b) >0,2;
c) >1.

11.1. Fluxul net de mijloace bneti constituie:
a) Suma incasrilor obinute in cursul perioadei de gestiune;
b) Diferena dintre suma afluxurilor i retragerilor mijloacelor bneti efectuate in cursul
perioadei de gestiune;
c) Diferena dintre soldul mijloacelor bneti disponibile la sfaritul i inceputul perioadei de
gestiune.
11.2. Gsii rspunsul fals printre aspectele aprecierii generale a fluxurilor mijloacelor
bneti:
a) Desfurarea reuit a activitii operaionale trebuie s genereze fluxul net pozitiv;
b) Meninerea i dezvoltarea potenialului economic al intreprinderii condiioneaz fluxul net
pozitiv din activitatea de investiii;
c) Fluxurile pozitive din activitatea operaional i cea financiar (in caz de necesitate) trebuie
s compenseze fluxurile negative din alte tipuri de activitate.
11.3. Pentru analiza separat a structurii incasrilor i plilor mijloacelor bneti se
calculeaz valoarea fiecrui element component in procente la:
a) suma total a incasrilor, i respectiv, plilor;
b) suma fluxului net total;
c) suma maxim dintre totalul incasrilor sau plilor.
11.4. Dac plile bneti salariailor in anul precedent au alctuit 300 mii lei i in anul de
gestiune - 340 mii lei, atunci influena modificrii plilor asupra fluxului net de mijloace
bneti constituie:
a) - 640 mii lei; b) + 40 mii lei; c) - 40 mii lei.
11.5. Dispunei de urmtoarele informaii privind fluxurile mijloacelor bneti: fluxul net din
activitatea operaional alctuiete + 45 mii lei, plile pentru procurarea activelor pe termen
lung 20 mii lei, micorarea stocurilor de mrfuri i materiale - 5 mii lei, plata dobanzilor - 15
mii lei, plata dividendelor -10 mii lei. Rata suficienei fluxului mijloacelor bneti in aceste
condiii constituie:
a)+l; b) +1,13; c) +1,8; d) +1,5. 11.6.(0,5)
11.6. Pentru calcularea ratei de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor bneti este
necesar raportarea:
a) fluxului net din activitatea operaional la suma datoriilor pe termen lung i scurt;
b) fluxului net din activitatea financiar la suma datoriilor pe termen lung i scurt;
c) fluxului net total la suma datoriilor pe termen lung i scurt.
11.7. Durata achitrii dividendelor anunate indic:
a) numrul perioadelor de activitate necesare intreprinderii pentru acumularea prin incasri a
sumei mijloacelor bneti suficiente pentru plata dividendelor anunate;
b) numrul de zile in decursul crora intreprinderea poate achita dividendele anunate
mobilizand incasri bneti operaionale fr finanare din exterior;
c) numrul de zile in decursul crora intreprinderea poate achita dividendele anunate,
folosind exclusiv disponibilitile bneti absolut lichide fr atragerea surselor de finanare din
exterior.
11.8. Pentru a prognoza momentul apariiei nevoii de finanare a activitii operaionale din
exterior, managerii intreprinderii analizeaz:
a) rata suficienei fluxului mijloacelor bneti;
b) rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mijloacelor bneti;
c) durata achitrii dividendelor anunate;
d) rata suficienei activelor perfect lichide;
e) coeficientul reinvestirii mijloacelor bneti.
11.9. S se calculeze coeficientul reinvestirii mijloacelor bneti in baza urmtoarelor date:
fluxul net pozitiv din activitatea operaional alctuiete 120 mii lei, fluxul net pozitiv din
activitatea investiional - 100 mii lei, plata dividendelor - 20 mii lei, plata impozitului pe venit
30 mii lei, totalul activelor - 1 060 mii lei, datoriile pe termen scurt 60 mii lei. Rezultatul
calculrii constituie:
a) 12,6%; b) 10,5%; c)10,0%; d) 8,0 %.
11.10. Care din factorii numii mai jos va condiiona cea mai mare depire a profitului
obinut asupra fluxului net de mijloace bneti:
a) calcularea uzurii mijloacelor fixe in suma de 100 mii lei;
b) majorarea creanelor pe termen scurt cu 90 mii lei;
c) plile bneti privind creditele i imprumuturile in suma de 80 mii lei;
d) diminuarea datoriilor comerciale pe termen scurt cu 70 mii lei.