APA ALCALINA Mai jos sunt cateva explicatii extrase dintr-o revista de stiinta (Ion Life Detox News

nr.7/200!" care ne arata de ce ne in#rasa$" ne i$%olnavi$ si i$%atrani$. In ulti$ii &0 de ani japone'ii si
coreenii s-au %ucurat de %eneficiile aduse sanatatii si conditiei fi'ice de apa alcalina" restul lu$ii afland de
ea doar de cativa ani. (oate ca cel $ai ui$itor aspect al feno$enului nu$it )apa alcalina) este ca" in
*aponia" o fa$ilie din + consu$a apa alcalina. De ce sa consumam apa alcalina? ,proape toti oa$enii
creea'a datorita conditiilor de ali$entatie si datorita poluarii $ediului" prea $ulta aciditate in corp. -rana pe
care o consu$a$ arde i$preuna cu oxi#enul din celule pentru a produce ener#ie. Dupa o ardere deficitara
datorita tul%urarilor de $eta%olis$" .rana se transfor$a in re'iduuri acide" iar corpul eli$ina o parte din
aceste re'iduuri prin urina" respiratie si transpiratie" restul fiind depo'itate de-a lun#ul vaselor de san#e si in
tesuturi. (entru a putea trai" san#ele si celulele noastre tre%uie sa fie usor alcaline (san#ele are p--ul intre
7"&+-7"+!. (entru a-si pastra alcalinitatea" or#anis$ul poate face un co$pro$is nedorit" prin care
converteste re'iduurile acide lic.ide in re'iduuri acide solide. Deci corpul poate $entine aceste re'iduuri
acide" dar le va stoca pe o perioada nedeter$inata" neafectand p--ul in restul corpului. ,sa ca le
stoc.ea'a intr-o #ra$ada de locuri si $oduri" inclusiv in #rasi$e. In#rasarea este re'ultatul necesitatii de a
se creea un $ediu de stocare care sa dilue'e aciditatea #enerala. /onclu'ie0 pri$a data apare
.iperaciditatea si apoi se instalea'a o%e'itatea sau depunerile inestetice de #rasi$e. ,lte exe$ple de
re'iduuri acide solide sunt0 starea infla$ata a diferitelor or#ane si tesuturi ale corpului (infectii diverse"
infla$atii cronice sau depo'ite solide cu$ sunt calculii renali (urati" oxalati! sau %iliari. ,nali'ele san#iune
pot evidentia aceasta stare acida prin ur$atoarele date0 12- si fi%rino#en crescut" acid uric" aci'i #rasi si
tri#liceride crescute" etc. ,cu$ularea acestor re'iduuri acide repre'inta procesul i$%atranirii si de#enerarii.
2ursa pentru tri#liceride si aci'ii #rasi este arderea inco$pleta a car%o.idratilor. ,ci'ii #rasi sunt re'ultatul
consu$ului de 'a.ar" dulciuri" paste si paine" atunci cand sunt consu$ate peste puterea de di#estie a
or#anis$ului sau sunt a$estecate cu ali$ente inco$pati%ile. ,cidul uric si a$oniacul provin de la toate
tipurile de carne. ,cidul fosforic provine de la %auturi tip /ola" 3anta" 2prite sau %auturi ener#i'ante. ,cidul
sulfuric provine de la #al%enusul de ou consu$at in exces. 4oti acesti aci'i aci'i sunt daunatori dar aci'ii
sulfuric si fosforic sunt otravitori. 5i tre%uie neutrali'ati de $inerale alcaline. In a%senta unei cantitati
suficiente de $inerale alcaline in dieta" corpul nu are de ales si va fura calciul din oase" neutrali'and acesti
aci'i" transfor$andu-i in sulfati" fosfati si urati. ,sa apare in ti$p osteoporo'a. 6na dintre $arile pro%le$e
ale re'iduurilor acide este ca in#roasa san#ele si %loc.ea'a capilarele. Din aceasta cau'a" $ulte persoane
sufera de .ipertensiune arteriala. In functie de locul in or#anis$ unde sunt stocate re'iduurile acide"
circulatia san#elui in acea 'ona este sla%a si este posi%il ca un or#an vital sa pri$easca insuficient san#e"
devenind disfunctional. Multe %oli de#enerative sunt re'ultatul proastei circulatii. 6n exe$plu tipic este
dia%etul de tip 2" care este cau'at de acu$ularile acide din jurul pancreasului. /elulele canceroase sunt
acide" in ti$p ce celulele sanatoase sunt alcaline. /elulele nor$ale nu pot supravietui in apropierea 'onelor
cu acu$ulari de re'iduuri acide. ,nu$ite persoane au un $aterial #enetic care sufera $utatii pentru a
supravietui in $ediu acid. ,sa se de'volta celulele canceroase. ,tata ti$p cat $ediul ra$ane acid"
cancerul va reapare dupa o operatie de extirpare a celulelor canceroase. 7ncolo#istii cu experienta cresc
alcalinitatea pacientilor" inainte de operatie. 8e'iduurile acide din interiorul vaselor de san#e sunt foarte
periculoase" putand duce la infundarea vaselor $ici din 'ona creierului. /orpul va depo'ita aceste re'iduuri
de peretii vaselor de san#e" dar in ca'ul unor eforturi $ari" cand presiunea creste" aceste re'iduuri se pot
de'lipi si %loca vasele din 'ona creierului provocand accidente vasculare cere%rale. Alcalinul
neutralizeaza acidul ,pa alcalina neutrali'ea'a re'iduurile acide din corpul o$enesc si le lic.efia'a pentru
a fi eli$inate prin or#anele excretoare. 6n exe$plu care ne ajuta sa intele#e$ acest lucru este atunci cand
dori$ sa spala$ ceva $urdarit cu #rasi$e. ,ceasta #rasi$e nu poate fi indepartata nu$ai cu apa de la
ro%inet. ,ve$ nevoie de un sapun pentru a lic.efia #rasi$ea si a curata. 9rasi$ea este acida si sapunul
este alcalin. ,sa cu$ ne spala$ corpul la exterior" indepartand $urdaria" nu tre%uie sa ne#lija$ $urdaria
din interior. 3iecare or#anis$ stoc.ea'a re'iduurile acide in $od diferit. 2i$pto$ele %olilor se $anifesta in
functie de locul unde sunt stocate re'iduurile. 2urplusul de #rasi$e este unul din cele $ai co$une $oduri
de stocare a aci'ilor. 7 cura de sla%ire tre%uie intotdeauna sa inceapa cu proces de alcalini'are. 3ara
alcalini'are fluidele corporale nu vor putea di'olva #rasi$ea si situatia este si$ilara cu incercarea de a
di'olva untul in apa. /and vo$ intele#e ca %olile de#enerative ale adultilor sunt cau'ate de acu$ularile de
deseuri acide" nu va $ai fi nici un du%iu ca utili'area apei alcaline ne i$%unatateste sanatatea. (entru a
duce o viata lun#a si sanatoasa" $ai intai tre%uie sa eli$ina$ deseurile acide din corpul nostru. /el $ai
%un si usor $od de a scapa de aceste deseuri acide este sa le lic.efie$ si sa le neutrali'a$ cu apa
alcalina. ,pa alcalina nu are valoare nutritionala sau de $edica$ent" dar are ui$itoarea capacitate de a
neutrali'a si lic.efia deseurile acide" pentru a putea fi eli$inate din or#anis$" pastrand alcalinitatea
acestuia - deci sanatatea si starea de %ine. Surse de alcalinizare a apei:- 1ita$ina / alcalina
(pul%ere solu%ila in apa! : $odifica p--ul apei de la ;"0 (apa plata! la <"0- Micro.idrina (capsule cu
1
pul%ere cu ioni activi de .idro#en! : $odifica p--ul apei de la ;"0 (apa plata! la <"+- ,l=a Mine (coral
extras din jurul insulei 7=inawa *aponia! : $odifica p--ul apei de la ;"0 (apa plata! la <"04oate aceste
produse" precu$ si $odurile de ad$inisrare le #asiti la /entrul Medical ,>urveda 2i%iu.1e'i si pa#ina we%
?p--ul corpului@ la .ttp0//www.a>urveda-si%iu.20$.co$/custo$2AB..t$l Beti apa pe stomacul gol
In *aponia 'ilelor nostre este foarte popular o%iceiul de a %ea apa i$ediat dupa tre'ire in fiecare di$ineata.
Mai $ult" testele cercetatorilor au de$onstrat valoarea acestui o%icei. (u%lica$ $ai jos o descriere a
folosirii apei. (entru cei in varsta si pentru %olile #rave ca si pentru %olile $oderne" trata$entul cu apa
alcalina a fost considerat de succes de catre societatile $edicale japone'e si trata$ent si#ur pentru
ur$atoarele %oli0 Dureri de cap" dureri ale corpului" artrita" %oli ale aparatului circulator" arit$ii functionale
ale ini$ii" epilepsie" dislipide$ii" ast$ %ronsic" tu%erculo'a" $enin#ita" %oli ale ficatului si rinic.ilor" stari de
vo$a" #astrita" diaree" .e$oroi'i" dia%et" constipatie" %olile de oc.i" cancer la or#anele #enitale" dere#lari
$enstruale" %oli ale urec.ilor" nasului si #atului. Metoda de tratament:B. Di$ineata" i$ediat dupa tre'ire"
inainte de a va spala pe dinti" %eti x B;0 $l apa alcalina (aproxi$ativ o ju$atate de litru in total!. ,pa
tre%uie sa fie calda si in ea se va di'olva re$ediul alcalin prescris.2. 2palati-va pe dinti dar nu $ancati si nu
%eti ni$ic + $inute.&. Dupa + $inute puteti %ea si $anca nor$al.. Dupa $icul dejun" pran' sau cina nu
$ancati si nu %eti ni$ic 2 ore. +. /ei care sunt %atrani sau %olnavi si nu pot %ea pa.are cu apa" pot
incepe prin a %ea apa $ai putina si sa creasca #radat pana la pa.are pe 'i. Metoda de $ai sus va
vindeca %oli si va veti putea %ucura de o viata sanatoasa.
,ceasta $etoda de trata$ent nu are efecte adverseC dar la inceputul trata$entului s-ar putea sa fie
necesar sa urinati $ai $ult pentru a eli$ina re'iduurile acide.Dupa vindecare este si $ai %ine daca o sa
continuati acest trata$ent ca o activitate de rutina in viata voastra. Deti apa alcalina si ra$aneti sanatosi si
activi.
Pentru cei carora le place sa bea apa rece, aceste randuri sunt pentru oi! 5ste placut sa %ei o
%autura rece dupa $asa. Dar... ,pa rece va solidifica $ancarurile uleioase pe care toc$ai le-ati consu$at.
6ntul" %ran'eturile" cre$ele" $ancarurile #atite cu ulei" toate vor fi readuse la consistenta pe care o aveau
cand toc$ai au fost scoase de la fri#ider.,pa rece va incetini di#estia. /.iar si produsele pe %a'a de
cereale (;0E din .rana! isi $aresc consistenta si se transfor$a intr-o pasta lipicioasa. 7data ce acest
)noroi) reactionea'a cu acidul" va fi a%sor%it $ai repede decat .rana solida. /eea ce va ra$ane" se va
depune ca un strat de $urdarie pe intestine. 3oarte curand re'erva de $inerale alcaline va scadea" vor
aparea infla$atii ale or#anelor si tesuturilor" vor creste depo'itele acide in corp (#rasi$e" calculi in diferite
or#ane" depuneri pe peretii vaselor san#uine!./el $ai indicat este sa consu$ati supa fier%inte sau apa
calda dupa $asa.Intele#e$ acu$ de ce c.ine'ii" indienii si japone'ii %eau la $asa apa fier%inte. (oate este
ti$pul sa adopta$ o%iceiul lor de a %ea apa fier%inte in ti$p ce $anca$FFF Ni$ic de pierdut" totul de
casti#atG
5u cred ca daca $ulti din cei care citesc aceste randuri le-ar aplica si le-ar tri$ite $ai departe cunoscutilor
lor" si$pto$ele neplacute care scad confortul #eneral al vietii ar disparea" iar populatia ar fi $ai sanatoasa
si de ce nu" c.iar $ai fericita. ,rticol corectat si co$pletat de0Dr" #idiu C$is /5N486L M5DI/,L
,H6815D, 2IDI62tr. Ia.aria Doiu B< tel 02;J 2&; / 0722 7&7+&0www.a>urveda-si%iu.20$.co$



%IP&'ACIDI(A(&A

7 stare prelun#ita de o%oseala" uneori pana la epui'are" poate fi se$nul unor deficiente sau $aladii de
natura foarte diferita. 5ste stiut ca lipsa de vita$ine" de fier sau alte $inerale" sc.i$%arile de vre$e sau
lipsa lu$inii datatoare de ener#ie pot avea drept consecinta o stare de o%oseala. Dar si apneea ce
insoteste sforaitul din ti$pul so$nului duce la o epui'are in ti$pul 'ilei. Mai putin cunoscut este faptul ca si
o sinu'ita cronica este insotita de o%oseala sau ca" la fe$ei" o epui'are de durata poate anunta un infarct
$iocardic. Dar o%oseala $ai poate avea o cau'a cat se poate de neasteptata.
)(loaia acida a facut valva in ur$a cu cativa ani" o$ul acid va face in viitor). ,fir$atia ii apartine
pu%licistului Nor%ert 4reutwein" autorul cartii )-iperaciditate - %olnav fara $otiv)" sustinator al teoriei dupa
care" datorita unei .iperaciditati cronice" o$ul nu nu$ai ca este lipsit de vla#a si $orocanos" dar isi distru#e
cu totul sanatatea. ,utorul crede ca $i#renele si reu$atis$ul" cancerul" infarctul $iocardic si dia%etul"
psi.o'ele si nevro'ele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.
La orice adult sanatos sunt in functie $ecanis$e de re#lare" care sta%ilesc un ec.ili%ru intre continutul acid
si cel %a'ic din or#anis$. La pacientii cu acido'a (cresterea aciditatii si reducerea re'ervei alcaline din
2
san#e! este vor%a intr-adevar de o stare patolo#ica. (e %a'a valorii p- se poate sta%ili cat de acid sau cat
de %a'ic este san#ele" dar si urina. (e o scala de la B pana la B" punctul de neutralitate se afla la 7.
2an#ele nostru are valori p- de 7"&+ pana la 7"+" este asadar usor %a'ic. 1alorile din urina pot oscila intre
la oa$enii foarte %olnavi si < la su#ari. ,ceasta ulti$a valoare este se$n de sanatate. In #eneral" starea
de %oala este asociata cu aci'ii" starea de sanatate cu %a'ele" si anu$e cu su%stante $inerale si ele$ente
trasor. Dat fiind ca rinic.ii contri%uie la eli$inarea aci'ilor" la oa$enii $ai in varsta" la care functia renala
incepe sa fie in#radita" .iperaciditatea este o pro%le$a serioasa. I$%atranirea - se $ai spune - nu este
ni$ic altceva decat intoxicarea continua cu depunerile acide" pe care or#anis$ul nu $ai reuseste sa le
neutrali'e'e.
5c.ili%rul intre re'ervele de aci'i si de %a'e din corp depinde de $odul nostru de viata. 2tresul" lipsa de
$iscare" o ali$entatie #resita" fu$atul" consu$ul de alcool si de cafea cresc aciditatea din or#anis$.
/onsecintele caracteristice ale unei .iperaciditati de durata sunt tul%urari di#estive" sla%irea siste$ului
i$unitar" afectari ale coloanei verte%rale" #uta" reu$atis$ sau sclero'ari ale arterelor. /u .iperaciditate
sunt puse in le#atura si pertur%ari ve#etative" cu$ ar fi $i#renele.
(entru a nu se ajun#e la pra#ul de la care .iperaciditatea devine un factor extre$ de nociv pentru
or#anis$" pot fi luate o serie de $asuri preventive. 2e intele#e ca rolul esential in asi#urarea ec.ili%rului
revine unei ali$entatii sanatoase. (entru fiecare ali$ent luat in parte exista o proportie diferita de
co$ponente cu efect acid si cu efect %a'ic. 2unt cunoscute insa #rupele de ali$ente care actionea'a intr-
un sens sau altul0
-iperaciditate provoaca $ai cu sea$a carnea" inclusiv $e'elurile" si dulciurile. Dar si ouale" %ran'a"
produsele fainoase si fireste" alcoolul si cafeaua. 5fect acid sla% au %ran'a de vaci" s$antana" painea
inte#rala si fa$ilia nucilor. ,proape toate le#u$ele in special cele proaspete sunt alcaline si ec.ili%rea'a
aciditatea excesiva. 5fect %a'ic sla% au iaurtul" fructele uscate" ciupercile si le#u$inoasele in pastaie.
,li$entele care contin $ulte $inerale %a'ice sunt salatele" fructele si le#u$ele" $ai cu sea$a ceapa"
cartofii" $orcovii. Majoritatea fructelor au o reactie c.i$ica acida in la%orator" dar nu acelasi lucru se
petrece in corpul u$an" pentru ca in realitate ele devin alcaline prin $eta%oli'are. In sc.i$% $ierea si
'a.arul sunt alcaline" dar din cau'a continutului $are de #lucide for$ea'a aci'i.
6neori se $ai vor%este de o #rupa - produsele acre" printre care otetul de $ere si citricele. ,cestea
actionea'a in ulti$a instanta %a'ic. /itricele" cu toate ca par acide la #ust" acidul citric ce il contin este un
acid foarte sla% ce se co$%ina repede cu alte ele$ente re'ultand saruri alcaline" deci au in final un efect
alcalini'ant.
4re%uie retinut faptul ca" daca un copil sau un o$ tanar poate $anca dulciuri si c.iar carne" or#anis$ul
reusind sa sta%ileasca ec.ili%rul" odata cu inaintarea in varsta" consu$ul lor tre%uie tot $ai $ult redus.
Denefica pentru eli$inarea surplusului de aciditate este transpiratia" de exe$plu in sauna. 2unt de ase$eni
reco$andate inotul si $ersul pe %icicleta. Mineralele naturale extrase din coc.ilii" coaja de ou" al#e si saruri
$arine" in special calciu" vita$ina D" 'inc" cupru si $a#ne'iu sunt reco$andate in curele pentru
alcalini'area corpului.
,li$entele %o#ate in sulfuri" cloruri" a'otati si fosfati au un efect acidifiant. (roteinele ani$ale sunt %o#ate in
astfel de su%stante. Mineralele alcaline ca sodiu" potasiu" calciu" $a#ne'iu neutrali'ea'a aciditatea. ,ceste
ele$ente se #asesc din a%undenta in ali$entele ve#etale. /orpul stoc.ea'a aceste $inerale in oase si le
eli%erea'a atunci cand tre%uie sa ec.ili%re'e p--ul san#uin. /and datorita consu$ului repetat de ali$ente
acide sau poluate c.i$ic dar si a i$%atranirii tesuturilor" corpul isi epui'ea'a re'ervele vitale de $inerale si
apare starea de acidoza"
Acidoza este cau'a $ajoritatii %olilor la o$ul $odern. 5a influentea'a toate tesuturile corporale in ordinea
frecventei lor de vi%ratie0
Micro$)drin * Micro$idrina
Micro.idrina este cel $ai puternic antioxidant dintre cei cunoscuti la ora actuala.
Micro$idrina +aorizeaza:
KLi$%unatatirea starii #eneraleC
KLasi$ilarea eficienta a su%stantelor nutritiveC
3
KLcresterea tonusului vitalC
KLa$plificarea resurselor ener#etice ale or#anis$uluiC
KLi$%unatatirea activitatii intelectualeC
KLincetinirea proceselor de i$%atranireC
KLinlaturarea dere#larilor produse de actiunea distructiva a radicalilor li%eri" prevenind de'voltarea
$ultor afectiuni cronice.
3iecare capsula de Micro.idrina contine $ii de nanoclusteri i$%o#atiti cu .idro#enul %ioxidului de siliciu"
adica co$pusi ai %ioxidului de siliciu si ai ato$ilor de .idro#en" $odificati" astfel incat pe invelisul lor
exterior se #aseste un electron supli$entar cu o le#atura sla%a. ,cest electron este cedat usor pentru
neutrali'area radicalilor li%eri. Intrucat .idro#enul este cel $ai $ic dintre ele$entele cunoscute" fiecare
capsula de Micro.idrina poate furni'a $ii de electroni de acest tip. ,ceasta este unica for$a de antioxidant
care" in procesul de pierdere a electronului" nu se transfor$a intr-un radical li%er" ci se desco$pun in
su%stante nutritive asi$ila%ile : potasiu" $a#ne'iu" .idro#en" apa si siliciu.
Micro.idrina este capa%ila sa structure'e apa si lic.idele din or#anis$. 5a scade presiunea extracelulara
a apei" contri%uind la .idratarea $ai eficienta a celulelor si tesuturilor" lucru foarte i$portant pentru intarirea
functiei celulare. 2-a de$onstrat ca la copii" nivelul intracelular este $ai $are decat la adulti" de aceea"
$icro.idrina are un rol i$portant in prevenirea proceselor de i$%atranire a or#anis$ului. Micro.idrina este
un sti$ulator universal si a%solut si#ur pentru producerea de ener#ie in or#anis$. La ad$inistrarea de
Micro.idrina" in celule se produce sinte'a activa a ,43-ului (acidul adeno'in trifosforic!" $olecula care
furni'ea'a ener#ie tuturor proceselor %ioc.i$ice care se desfasoara in celule. 7 astfel de cantitate
supli$entara de ener#ie poate fi directionata spre refacerea $oleculelor de#radate" dar si spre sinte'a
altora noi" ceea ce asi#ura accelerarea proceselor de refacere si vindecare a celulelor vata$ate si in $od
corespun'ator a tesuturilor. ,ceeasi ener#ie insa poate fi indreptata spre nor$ali'area proceselor
$eta%olice" lupta cu $icroor#anis$ele pato#ene si cu %olile cronice. ,stfel se poate spune ca in conditiile
consu$ului suficient din toate su%stantele nutritive necesare" Micro.idrina sti$ulea'a procesele de
autorefacere din or#anis$" contri%uind la vindecarea $ultor %oli" printre care si a celor cronice.
Compozitie: fiecare capsula contine 2+0 $# de $icro.idrina (nanoclusteri" invelisul capsulei din faina de
ore'!.
Mod de administrare: cate o capsula pe 'i di$ineata pe sto$acul #ol. 2e ia cu un pa.ar $are de apa
plata. Daca este ca'ul se poate $ari do'a la cate B capsula de 2 ori pe 'i.
Mai multe in+ormatii despre Micro$idrina" Cum a +ost descoperita si care este contributia
saantului roman %enri Coanda" ,ezi articolul din reista -.ormula As/"
""
,itamina C alcalina : antioxidant si alcalini'ant
In for$a sa %a'ica" vita$ina / co$%ina efectele %enefice de antioxidant cu cel de alcalini'are a tesuturilor
dat de solutia alcalina pe care o for$ea'a cu apa. 1ita$ina / o%isnuita este acida si are #ust acrisor.
1ita$ina / alcalina are un #ust foarte fin percepti%il ca fiind sarat. (ul%erea de vita$ina / alcalina sta la
%a'a preparatelor pentru ad$inistrare intravenoasa si per$ite o%tinerea unor do'e $ult $ai $ari decat in
ad$inistrarea su% for$a de ta%lete.
2tarea de aciditate a tesuturilor este responsa%ila de o serie de afectiuni si disfunctii ale corpului. 2an#ele
are valori p- de 7"&+ pana la 7"+" este asadar usor %a'ic. 1alorile din urina pot oscila intre la oa$enii
foarte %olnavi si < la su#ari. ,ceasta ulti$a valoare este se$n de sanatate. In #eneral" starea de %oala este
asociata cu aci'ii iar starea de sanatate cu %a'ele. /and san#ele este acid" #lo%ulele rosii tind sa for$e'e
con#lo$erate sau rulouri" san#ele devenind $ai vascos" $ai putin oxi#enat" $ai incarcat cu toxine si
patrunde $ai #reu prin vasele capilare su%tiri" producand sta'e circulatorii te$porare ceea ce duce in
functie de or#anul afectat la aparitia ur$atoarelor afectiuni0
K $i#rene" cand sta'ele de $icrocirculatie se produc in creier
K .ipertensiune arteriala" placi de atero$" infarct" accidente vasculare" varice" .e$oroi'i - vasele
san#uine
K stari de o%oseala - in ficat
K carcei" dureri $usculare" rupturi $usculare - cand aciditatea afectea'a $usculatura
K osteoporo'a" reu$atis$ - oasele
4
Indicatii pentru Vitamina C alcalina:
K in+ectii bacteriene, +ungice si irale
K in+lamatii
K acidoza a tesuturilor
K stari +ebrile
K alergii
K migrene
K dislipidemii
K constipatie
K arice
K osteoporoza
K celulita
K obezitate
K guta
K gastrita $iperacida, in+ectie cu
$elicobacter pilori
K calculi renal cu o0alati sau cu urati
K boli cardio1asculare
K $ipertensiune arteriala usoara sau
tensiune oscilanta
K neroze, migrene, stress
K stari de sera2 dupa renuntarea la
+umat
K into0icatii cu metale grele 3plombe de
amalgam cu mercur4
K cancer, tumori, imunode+icienta,
leucemie
Administrare: B lin#urita rasa ( : + #ra$e!" di'olvata in &00 $l apa plata calduta"
se ia di$ineata la tre'ire. Nu se consu$a ni$ic ti$p de &0-;0 $inute dupa
ad$inistrare. 2e poate adau#a si putina 'ea$a de la$aie. Do'ele suportate de
or#anis$ pot fi $ai $ari (B0-B+ # / 'i! si sunt indicate pacientilor cu tu$ori $ali#ne.
Contraindicatii: atunci cand este ad$inistrata oral in do'e $ari poate apare
intoleranta di#estiva deoarece fiind alcalina ani.ilea'a acidul clor.idric din sto$ac"
sla%ind puterea di#estiva. 6tili'area in cantitati peste cele tolerate de sto$ac sau
utili'area i$preuna cu unele ali$ente #reu de di#erat poate conduce la indi#estie"
5
#reata" varsaturi sau diaree. Pentru a preveni inconvenientele survenite la
administrarea orala sau in anumite situatii speciale, se recurge la administrarea
prin perfuzie intravenoasa, in care se pot administra cantitati mai mari.
Nu se ad$inistrea'a in ca' de intoleranta la sodiu si .ipertensiune arteriala in
for$e #rave.

2e stie deja ca pierderea =ilo#ra$elor lasa de cele $ai $ulte ori ur$e atat asupra tenului" acesta devenind
$ai o%osit" a parului" care Incepe sa cada din cau'a carentelor de vita$ine" cat si a dintilor" care se caria'a
$ai usor. De aceea e i$portant ca dieta pe care o ur$a$ sa nu atente'e la sanatatea noastra" ci sa poarte
lupta doar cu =ilo#ra$ele inestetice de care vre$ sa scapa$. ,stfel" re#i$ul acido-%a'ic te va ajuta sa-ti
$entii silueta" sau c.iar sa pier'i cateva =ilo#ra$e" c.iar daca #usti din %unatatile pre#atite de sar%atori.

Alimente alcaline, bene+ice
fructele" cu precadere la$aile si portocaleleC
le#u$ele" In special rosiile" castravetii" $orcovii" ridic.ileC
soia" pateul de soia si %ran'a tofuC
ceaiul verdeC
infu'iile de planteC
fructele uscate si olea#inoaseC
uleiul presat la rece.
Alimente acidi+iante, limitate
cerealeleC
carnea de porc" pasare sau vitaC
%ran'a" untul" laptele sau iaurtulC
pestele" indiferent de specieC
'a.arul si ciocolataC
sarea si condi$entele picanteC
alcoolul" tutunul si cafeauaC
ceaiurile pentru sla%itC
uleiurile ve#etale rafinate.
Sase 5ilograme intr1o luna
(rincipiul prin care actionea'a dieta acido-%a'ica este si$plu" respectiv ec.ili%rarea ali$entelor in functie
de p--ul lor. Daca il respecti" re'ultatele nu vor intar'ia sa apara si vei reusi sa pier'i in #reutate pana la
sase =ilo#ra$e in decursul unei sin#ure luni. Da $ai $ult" vei fi $ai tonica" vei avea o piele $ai fru$oasa si
o sanatate de invidiat. In ce priveste p--ul ali$entelor" el $asoara aciditatea. ,li$entele pot fi clasificate in
trei cate#orii0 superior" adica produsul e %a'ic-alcalin" inferior" daca e acid" si neutru cand aci'ii si %a'ele
sunt in ec.ili%ru.
p%1ul organismului alege bolile
La randul sau" c.iar or#anis$ul nostru aplica aceasta re#ula. ,stfel ca" un corp sanatos e $ai de#ra%a
%a'ic" c.iar daca ali$entatia 'ilnica" cu $eniuri %o#ate in carne" cereale si lactate" la care se $ai adau#a
stresul" sedentaris$ul si poluarea fac sa Incline %alanta p--ului catre partea ne#ativa" respectiv acida. In
$o$entele de acest #en" cand p--ul e necorespun'ator" In#rasarea" durerile de cap" pro%le$ele di#estive"
o%oseala sau .ipertensiunea se instalea'a i$ediat. (entru a-l resta%ili si pentru a re#asi for$a fi'ica ori
sanatatea este suficient sa reec.ili%ra$ ali$entatia" co$pensand produsele acidifiante prin ali$ente
alcaline. Mai ales ca reec.ili%rarea lui e o strate#ie eficace In pierderea =ilo#ra$elor in plus" cat si pentru
$entinerea $asei $usculare.
&c$ilibrul alimentar aduce sanatate
Medicul /iprian /onstantin sustine ca" Modata cu trecerea ti$pului" dupa ce re#i$ul ali$entar se
6
ec.ili%rea'a" vei o%serva ca o%oseala dispare" pielea intinereste" tenul devine stralucitor" iar pro%le$ele de
sanatate precu$ aler#iile" durerile articulare" respiratia urat $irositoare" $i#renele" afectiunile
cardiovasculare si dia%etul se di$inuea'a sau c.iar dispar. (e scurt" pe lan#a faptul ca ai sla%it" esti $ai
dina$ic si $ai plin de viataF@.
Pierderea 5ilogramelor lasa de +oarte multe ori urme adanci atat asupra tenului, acesta deenind
mai obosit, asupra parului care incepe sa cada din cauza unor carente itaminice, cat si a dintilor
care se cariaza +oarte usor" 7 noua dieta aparuta recent si in $are vo#a in 7ccident este re#i$ul acido-
%a'ic.
Principiul? 5c.ili%rarea ali$entelor in functie de p.-ul lor. 8e'ultatulN (ierderea in #reutate - aproxi$ativ ;
=ilo#ra$e intr-o luna" $ai $ult decat atat0 vei fi $ai $ai tonica" cu o piele $ai fru$oasa si o sanatate Mde
fier@.
Ce reprezinta P$1ul alimentelor?
Din punct de vedere c.i$ic" p.-ul $asoara aciditatea unui produs. 2uperior indicelui 7" produsul este %a'ic
(alcalin!" inferior : este acidifiant" iar e#al cu 7 este neutru" cand aci'ii si %a'ele sunt in ec.ili%ru.
7r#anis$ul Mnu scapa@ de aceasta re#ula pentru ca functionarea sa este strans le#ata de acest ec.ili%ru
acido-%a'ic. ,stfel" un corp sanatos este $ai de#ra%a %a'ic cu o valoare a p.-ului intre 7"+ si J.
Cum reactioneaza organismul
Indeose%i acida" ali$entatia 'ilnica ($eniuri %o#ate in carne" cereale si lactate! la care se $ai adau#a stilul
de viata $odern (stres" sedentaris$" poluare! fac sa incline %alanta (.-ului catre partea ne#ativa" respectiv
acida. 2i cand p.-ul este necorespun'ator" totul $er#e rau0 in#rasare" dureri de cap" pro%le$e de di#estie"
o%oseala" .ipertensiune etc.
Solutia0 pentru a resta%ili p.-ul la cotele nor$ale si pentru a va re#asi for$a fi'ica si sanatatea este
suficient sa va reec.ili%rati ali$entatia co$pensand ali$entele acidifiante prin ali$ente alcaline. ,cesta
este de altfel principiul $etodei acido-%a'ice" deja adoptata de nu$eroase staruri de peste ,tlantic.
6n regim care te +ace +rumoasa
8eec.ili%rarea p.-ului or#anis$ului este o strate#ie eficace pentru pierderea =ilo#ra$elor. Mentinand $asa
$usculara si favori'and pierderea =ilo#ra$elor" acest re#i$ per$ite eli$inarea =ilo#ra$elor intr-un $od
foarte si$plu si o%tinerea unei siluete ar$onioase... fara ca acesta sa devina o corvoada.
Dar" $ai $ult decat un re#i$ de sla%it" programul acido-bazic este inainte de toate un regim sanatos pentru
intre# or#anis$ul. 7data cu trecerea ti$pului" dupa ce re#i$ul ali$entar se ec.ili%rea'a" o%oseala dispare"
pielea intinereste" tenul devine stralucitor" iar pro%le$ele de sanatate precu$ aler#iile" durerile articulare"
repsiratia urat $irositoare" $i#renele" afectiunile cardio-vasculare" .ipertensiune" dia%et etc se di$inuea'a
sau c.iar dispar. (e scurt" pe lan#a faptul ca ai sla%it esti $ai dina$ica si $ai plina de viata.
Alimentele alcaline care trebuie priilegiate:
K fructele" cu precadere la$aileC
K le#u$ele" in special rosiile" castravetii" $orcovii" ridic.ileC
K soiaC
K ceaiul verdeC
K infu'ii de planteC
K fructele uscate si olea#inoase (nuci de cocos" susan!
7
K uleiul presat la rece.
Alimentele acidi+iante care trebuie limitate:
In pri$ul rand retineti ca este o diferenta intre natura acida a unui ali$ent si efectul lui acidifiant. ,ceasta
confu'ie apare din cau'a ca se diferentia'a #resit aceste produse0 $ai precis dupa #ustul pe care il au. 6n
ali$ent care este acid la #ust" nu insea$na ca ali$entul respectiv va avea efect acid si dupa di#estie.
,cestea sunt0
K cerealeleC
K carneaC
K %ran'aC
K pesteleC
K 'a.arulC
K sareaC
K alcoolul" cafeaua si anu$ite ceaiuriC
K uleiurile ve#etale rafinate.
De ase$enea" tre%uie sa stii ca un re#i$ ur$at in doi" decat de unul sin#ur" pre'inta $ai $ulte avantaje" si
$ai i$portant0 va ajuta pe a$andoi sa va $entineti sanatosi.
8estaurarea ec.ili%rului acid-%a'a
MI58/68I" 27 ,69624 200< B<0+; 5DI478II DI789,NI/
,cidificarea or#anis$ului este un proces din ce in ce $ai raspandit la o$ul $odern. 2e considera unul
dintre $otivele proliferarii cancerului. 7r#anis$ul o$ului este prin natura inclinat sa fie putin %a'ic" acest
aspect ar tre%ui luat in considerare in pri$ul rand la ali$entatie. 5ste reco$andat sa se consu$e in procent
de 7+E ali$ente %a'ice. 7ricu$" aciditatea este influentata si de factori precu$ stresul" a#itatia" poluarea
fonica sau electro$a#netica" nevro'a data de rit$ul de viata. /onfor$ nu$eroaselor studii din do$eniu" se
conturea'a acidi'area ca fiind factor declansator la $ulte %oli.
4oate celule or#anis$ului sunt influentate de nivelul p--ului. (e lan#a procesul de $eta%olis$" acesta
asi#ura teren fertil raspandirii $icroor#anis$elor si %acteriilor periculoase.
,ciditatea favori'ea'a si in#rasarea. 7r#anis$ul produce in plus straturi adipoase pentru a in$a#a'ina
surplusul de aci'i.
2i$pto$ele acidi'arii sunt foarte diverse0 o%oseala cronica" reactii aler#ice" reu$atis$" pietre la colecist si
rinic.i" osteoporo'a" caderea parului" si lista ar putea continua.
Catea alimente bazice:
fructe - ananas" piersici" cirese" pepeni" pere" stru#uriC
le#u$e - rosii crude" $a'are" %rocoli" usturoi" ceapa" var'a" patrunjel" $orcovi" spanac" castraveti" telina"
ridic.i" soia" sfeclaC
lactate - lapte" iaurt natur" c.efirC
altele - $ei" or'" ore' %run" $i#dale" castane" ceai verde.
, nu se confunda #ustul acru al unor ali$ente cu efectul acid sau %a'ic pe care-l exercita asupra
or#anis$ului. La$aia" 'erul sau rosiile crude sunt %a'iceF
/ateva ali$ente acide0
carnea rosie" toate prajelile" cafeaua" car%o#a'oasele" lactatele cu adaosuri de fructe" si lista ar putea
continua cu se$ipreparatele industriale si tip fast food.
78i dore9ti s: sl:be9ti c;tea 5ilograme, dar nu rei s: urmezi un regim care s: te lase +:r: energie 9i
care s:18i a+ecteze s:n:tatea? Pentru rezultate care se men8in pe termen lung, regimul acido1bazic
este cel mai indicat" 7ncearc:1l 9i tu!
8
Nu este un re#i$ $inune" On sensul cP nu vei pierde cinci =ilo#ra$e Ontr-o sPptP$QnP" dar nici nu are
efectele ne#ative ale curelor de slP%it. Mai $ult c.iar" studiile aratP cP dieta acido-%a'icP este %eneficP
pentru sPnPtate" pentru tonusul #eneral al or#anis$ului Ri pentru fru$useSea tenului.
Aciditatea in+luen8eaz: s:n:tatea
Tn $od nor$al" p--ul or#anis$ului se situea'P Ontre 7"+ Ri J" fiind aRadar %a'ic. ,li$entaSia %o#atP On
carne" lactate" 'a.aruri" alcool" #rPsi$i saturate Ri On cofeinP creRte aciditatea din corp" provocQnd diverse
afecSiuni. /ancerul" .ipertensiunea" %olile de ini$P" o%e'itatea" pro%le$ele di#estive" aler#iile" o%oseala Ri
O$%PtrQnirea pre$aturP sunt cQteva dintre ele.
(entru a resta%ili ec.ili%rul" tot ce tre%uie sP faci este sP Onclini %alanSa On favoarea ali$entelor alcaline.
6r$Qnd o astfel de dietP" poSi pierde pQnP la &"+ =ilo#ra$e On cursul a douP sPptP$Qni" vei avea $ai $ultP
ener#ie Ri o piele $ai fru$oasP. Mai $ult decQt un re#i$" dieta acido-%a'icP este o $odalitate sPnPtoasP
de a te .rPni" iar proporSia dintre ali$entele alcaline Ri cele acide tre%uie sP fie de 70E la &0E.
Alimentele alcaline
Majoritatea fructelor Ri le#u$elor sunt alcaline Ri pot fi consu$ate fPrP contraindicaSii.
Legume: $orcovi" spanac" %roccoli" SelinP" castraveSi" dovleac" sfeclP" #ulii" ciuperci" ridic.i" salatP" soia"
var'P" fasole" cartofi.
.ructe: portocale" $ere" %anane" stafide" lP$Qi" fructe uscate" pere" $i#dale" castane" cocos" ananas"
nectarine" stru#uri" cur$ale" caise" s$oc.ine" #repfrut" pepene roRu" avocado.
/ereale0 cereale #er$inate.
Condimente: %usuioc" pPtrunjel" $entP" coriandru" #.i$%ir" c.i$ion.
B:uturi: ceai verde" infu'ii de plante" suc de le#u$e.
<r:simi: ulei presat la rece.
Alimentele acide
Lactatele Ri preparatele din carne sunt ali$ente care cresc aciditatea" aRa cP tre%uie consu$ate cu
prudenSP. ,cest lucru este vala%il Ri pentru produsele de panificaSie" dulciuri" cafea" alcool Ri pentru tutun.
.ructe: rodii" cPpRune" prune.
Legume: ceapa.
Produsele de pani+ica8ie: prPjituri" paste" cereale" pQine.
B:uturi:alcool" cafea.
Carne: orice tip de carne.
Lactate: lapte" unt" %rQn'P.
Dulciuri: ciocolatP" $iere" 'a.Pr" #e$.
<r:simi: uleiuri ve#etale rafinate" #rPsi$i saturate Ri .idro#enate.
Condimente: condi$ente picante.
Model de diet:
9
/e poSi $Qnca Ontr-o 'i pentru a respecta ec.ili%rul dintre ali$entele acide Ri cele alcaline0
Micul de2un: o$letP din douP ouP cu ceapP verde" roRii Ri ardei #ras
<ustare: un pu$n de se$inSe de dovleac prPjite
Pr;nz: supP de linte Ri o porSie de le#u$e la a%uri (%roccoli" $orcovi" var'P" ceapP! cu puSin ulei de $Psline
sau o porSie de so$on (pui" ton" tofu! cu le#u$e crude (roRii" castraveSi" $orcovi!.
<ustare: un ou fiert tare cu o salatP de ardei #ras" SelinP sau $orcovi sau un pu$n de $i#dale.
Cin:: peRte" pui" curcan cu cartofi copSi Ri o salatP verde $ixtP sau paste din ore' cu %roccoli Ri dovlecel"
nuci sau alune" usturoi" suc de lP$Qie.
Bea cel puin 1,5 litri de ap i consum fructe de sezon.
,vand in vedere faptul ca o ali$entatie .iperproteica conduce la o aciditate $are in or#anis$" iar cantitatea
de fructe si le#u$e necesara pt a ec.ili%ra valoarea p--ului este aproape i$posi%il de in#erat" o solutie
usoara este consu$area de %icar%onat de sodiu.
2titi cu$va daca exista si efecte ne#ative ale consu$ului de %icar%onat de sodiuN
(entru ca apa cu %icar%onat este destul de #reu preparat (se di'olva #reu! si e
#reu de %aut" $ai ales la concentratie $are" eu iau separat o lin#urita cu varf si
apoi %eau un pa.ar cu apa" ca sa se duca pe #at.
(rincipalul efect secundar este dat de feed%ac=-ul sto$acului care incepe sa
secrete suc #astric (acid! pentru a ec.ili%ra (--ul local" si de $ulte ori te tre'esti
ca la 20$in dupa ce ai luat %icar%onat ai $ai $ult acid in sto$ac decat inainte.
,sta ar fi asadar $o$entul potrivit pentru un s.a=e sau niste $ancare" pentru ca
altfel %anuiesc ca te expui in ti$p la riscul unei #astrite sau al unui ulcer.
5u iau %icar%onat de sodiu cu 5./.,. (potentea'a si prelun#este efectul efedrinei!
cu 0 $in inainte de antrena$ent" apoi las sa $ai treaca 20 $in si %eau un s.a=e
proteic. Dicar%onatul inainte de antrena$ent $ai are si avantajul $ajor (cel putin in
teorie! ca reduce o parte din acidul lactic care se for$ea'a in ur$a efortului
$uscular.
Incerc sa iau cate o lin#urita de doua ori pe 'i" dar nu reusesc intotdeauna.
,r $ai fi ceva si $ai %un decat %icar%onatul" si anu$e ar#ila. 2e #aseste in
far$acii (cele )naturiste) in special! ar#ila 3avisan" e vreo 0.000lei B00# si e su%
for$a de #ranule. 2e pune de cu seara o #ranula in 2+0$l apa intr-o sticla de
sticla" si di$ineata se a#ita si se %ea. Dupa &0$in poti sa iei $icul dejun. 5fecte0
corectea'a %alanta acido-%a'ica" detoxifia'a" a$eliorea'a dra$atic sanatatea
tu%ului di#estiv si a pielii" contine toate $ineralele de care are corpul nevoie
(teoretic" nu a$ #asit pana acu$ date clare" cantitati exacte etc!. In orice ca'" eu o
folosesc de $ult ti$p si sunt foarte $ultu$it.
ca +apt diers"""
(entru a neutrali'a acidul din &00$l de /oca /ola este nevoie de nici $ai $ult nici
$ai putin decat 2;# de %icar%onat de sodiu.
Ni$eni nu stie raspunsul la aceasta intre%are" nici $acar oa$enii de stiinta. 5ficienta siste$elor de re#lare
ale (--ului varia'a de la persoana la persoana in functie de)n) factori. 7ricu$" ca sa ajun#i la alcalo'a
siste$ica ar inse$na sa fi ve#etarian" sa $ananci aproape nu$ai cruditati si ver'ituri si in plus sa consu$i
10
%icar%onat" ar#ila si alti antaci'i in $od curent. /eea ce" sa fi$ seriosi" nu se pune pro%le$a la un culturist.
Idea e ca oricat a$ incerca noi sa ne proteja$ de aciditate oricu$ nu ave$ nici o sansa sa o contracara$
co$plet" tot ce pute$ face este sa o a$eliora$.
2i ca tot veni vor%a0 de ce este atat de i$portant sa ne feri$ de acido'aN (entru ca $ediul acid este %a'a
de proliferare pentru a%solut toti para'itii corpului o$enesc" de la candida si pana la vier$ii intestinali. Mai
$erita spus ca" in ulti$a instanta" (--ul sca'ut este ceea ce face diferenta intre un corp viu si unul intrat in
desco$punere. I$ediat dupa $oarte (--ul corpului scade" $ediul acid per$itand activitatea %acteriilor"
$icroor#anis$lor si para'itilor responsa%ili cu desco$punerea. ,sadar" acido'a siste$ica insea$na
auto$at un stres i$ens si continuu al siste$ului i$unitar" ducand indirect la o serie de %oli" infectii si
depresii #enerale ale starii or#anis$ului. Mai tre%uie $entionat ca printre $ecanis$ele re#latoare ale (--
ului se nu$ara si folosirea calciului si a altor $inerale din oase si $usc.i pentru neutrali'area aci'ilor.
,cest fapt duce la dere#lari #rave pe ter$en lun#" de la cresterea riscului de fracturi pana la pierderi de
$asa $usculara" caderi de calciu" $ineralo-deficiente cronice si altele. /itea$ $ai deuna'i in niste articole
de $edicina a$ericane despre pacienti care dupa o viata de %aut cola se tre'esc la 0-+0 ani cu defor$atii
#rave in oase" osteoporo'a" fracturi inexplica%ile si altele. Din pacate cercetarile pe acest su%iect si
raspandirea conceptelor de $ai sus in $edicina #lo%ala sunt a%ia la inceput" cred ca a%ia copii nostri vor
ajun#e sa fie educati la nivel de $asa cu privire la acest su%iect. Dar pana atunci $acar noi sa fi$
sanatosi...
M(loaia acidP a fPcut vQlvP On ur$P cu cQSiva ani" o$ul acid va face On viitor?. ,fir$aSia Oi aparSine
pu%licistului Nor%ert 4reutwein" autorul cPrSii Hiperaciditate - bolnav fr motiv" susSinPtor al teoriei dupP
care" datoritP unei .iperaciditPSi cronice" o$ul nu nu$ai cP este lipsit de vla#P Ri $orocPnos" dar ORi distru#e
treptat cu totul sPnPtatea. ,utorul crede cP $i#renele Ri reu$atis$ul" cancerul" infarctul $iocardic Ri
dia%etul" psi.o'ele Ri nevro'ele sOnt Ontotdeauna OnsoSite de o aciditate crescutP.
7 stare prelun#itP de o%osealP" uneori pQnP la epui'are" poate fi se$nul unor deficienSe sau $aladii de
naturP foarte diferitP. 5ste Rtiut cP lipsa de vita$ine" de fier sau alte $inerale" sc.i$%Prile de vre$e sau
lipsa lu$inii dPtPtoare de ener#ie pot avea drept consecinSP o stare de o%osealP. Dar Ri apneea ce
OnsoSeRte sforPitul din ti$pul so$nului duce la o epui'are On ti$pul 'ilei. Mai puSin cunoscut este faptul cP Ri
o sinu'itP cronicP este OnsoSitP de o%osealP sau cP" la fe$ei" o epui'are de duratP poate anunSa un infarct
$iocardic. Dar o%oseala $ai poate avea o cau'P cQt se poate de neaRteptatP.
La orice adult sPnPtos funcSionea'P anu$ite $ecanis$e de re#lare" care sta%ilesc un ec.ili%ru Ontre
conSinutul acid Ri cel %a'ic din or#anis$. La pacienSii cu acido'P (creRterea aciditPSii Ri reducerea re'ervei
alcaline din sQn#e! este vor%a Ontr-adevPr de o stare patolo#icP. (e %a'a valorii p- se poate sta%ili cQt de
acid sau cQt de %a'ic este sQn#ele" dar Ri urina. (e o scalP de la B pQnP la B" punctul de neutralitate se
aflP la 7. 2Qn#ele nostru are valori p- de 7"&+ pQnP la 7"+" este aRadar uRor %a'ic. 1alorile din urinP pot
oscila Ontre la oa$enii foarte %olnavi Ri < la su#ari. ,ceastP ulti$P valoare este se$n de sPnPtate. Tn
#eneral" starea de %oalP este asociatP cu aci'ii" starea de sPnPtate cu %a'ele" Ri anu$e cu su%stanSe
11
$inerale Ri ele$ente trasor. Dat fiind cP rinic.ii contri%uie la eli$inarea aci'ilor" la oa$enii $ai On vQrstP" la
care funcSia renalP Oncepe sP fie On#rPditP" .iperaciditatea este o pro%le$P serioasP. T$%PtrQnirea - se $ai
spune - nu este ni$ic altceva decat intoxicarea continuP cu depunerile acide" pe care or#anis$ul nu $ai
reuReRte sP le neutrali'e'e.
5c.ili%rul Ontre re'ervele de aci'i Ri de %a'e din corp depinde de $odul nostru de viaSP. 2tresul" lipsa de
$iRcare" o ali$entaSie #reRitP" fu$atul" consu$ul de alcool Ri de cafea cresc aciditatea din or#anis$.
/onsecinSele caracteristice ale unei .iperaciditPSi de duratP sunt tul%urPri di#estive" slP%irea siste$ului
i$unitar" afecSiuni ale coloanei verte%rale" #utP" reu$atis$ sau sclero'Pri ale arterelor. /u .iperaciditatea
sunt puse On le#PturP Ri pertur%Prile ve#etative" cu$ ar fi $i#renele.
(entru a nu se ajun#e la pra#ul de la care .iperaciditatea devine un factor extre$ de nociv pentru
or#anis$" pot fi luate o serie de $Psuri preventive. 2e OnSele#e cP rolul esenSial On asi#urarea ec.ili%rului
revine unei ali$entaSii sPnPtoase. (entru fiecare ali$ent luat On parte existP o proporSie diferitP de
co$ponente cu efect acid Ri cu efect %a'ic. 2unt cunoscute OnsP #rupele de ali$ente care acSionea'P Ontr-
un sens sau altul0
-iperaciditate provoacP $ai cu sea$P carnea" inclusiv $e'elurile" Ri dulciurile. Dar Ri ouPle" %rQn'a"
produsele fPinoase Ri fireRte" $ult $ai #rav" alcoolul Ri cafeaua. 5fect acid sla% au %rQn'a de vaci"
s$QntQna" pQinea inte#ralP Ri fa$ilia nucilor" dar dacP acestea sunt inte#rate On re#i$ul ovo-lacto-
ve#etarian" nu ave$ nici o pro%le$P. ,proape toate le#u$ele" On special cele proaspete" sunt alcaline Ri
ec.ili%rea'P aciditatea excesivP. 5fect %a'ic sla% au iaurtul" fructele uscate" ciupercile Ri le#u$inoasele On
pPstaie. ,li$entele care conSin $ulte $inerale %a'ice sunt salatele" fructele Ri le#u$ele" $ai cu sea$P
ceapa" cartofii" $orcovii. Majoritatea fructelor au o reacSie c.i$icP acidP On la%orator" dar nu acelaRi lucru se
petrece On corpul u$an" pentru cP On realitate ele devin alcaline prin $eta%oli'are. Tn sc.i$% 'a.Prul este
alcalin" dar din cau'a conSinutului $are de #lucide for$ea'P aci'i. Mierea este un capitol separat" ea fiind
un adevPrat $edica$ent dacP este consu$atP cu $PsurP.
6neori se $ai vor%eRte de o #rupP - produsele acre" printre care oSetul de $ere Ri citricele. ,cestea
acSionea'P On ulti$P instanSP %a'ic. /itricele" cu toate cP par acide la #ust" conSin acidul citric" care este un
acid foarte sla%" ce se co$%inP repede cu alte ele$ente" re'ultQnd sPruri alcaline. Tn final" citricele au un
efect alcalini'ant.
4re%uie reSinut faptul cP" deRi or#anis$ul unui copil sau al unui tQnPr reuReRte sP resta%ileascP" fie Ri cu
#reutate" ec.ili%rul pierdut dupP consu$ul de dulciuri Ri c.iar carne" odatP cu Onaintarea On vQrstP" consu$ul
acestora tre%uie tot $ai $ult redus. DeneficP pentru eli$inarea surplusului de aciditate este transpiraSia" de
exe$plu On saunP. 2unt de ase$eni reco$andate Onotul Ri $ersul pe %icicletP. Mineralele naturale extrase
din coc.ilii" coaja de ou" al#e Ri sPruri $arine" On special calciu" vita$ina D" 'inc" cupru Ri $a#ne'iu sunt
reco$andate On curele pentru alcalini'area corpului.
12
,li$entele %o#ate On sulfuri" cloruri" a'otaSi Ri fosfaSi au un efect acidifiant. 4oc$ai pentru cP proteinele
ani$ale sunt %o#ate On astfel de su%stanSe" re#i$ul ve#etarian este $ult $ai sPnPtos. Mineralele alcaline
ca sodiu" potasiu" calciu" $a#ne'iu neutrali'ea'P aciditatea. ,ceste ele$ente se #Psesc din a%undenSP On
ali$entele ve#etale. /orpul stoc.ea'P aceste $inerale On oase Ri le eli%erea'P atunci cQnd tre%uie sP
ec.ili%re'e p--ul san#uin. DatoritP consu$ului repetat de ali$ente acide sau poluate c.i$ic" dar Ri a
O$%PtrQnirii Sesuturilor" corpul ORi epui'ea'P re'ervele vitale de $inerale Ri apare starea de acido'P.
,cido'a este cau'a $ajoritPSii %olilor la o$ul $odern. 5a influenSea'P toate Sesuturile0
Uesutul corporal ,fecSiuni #enerate de acido'P
B Li$fa (On $edicina ,>urveda"
rasa d.atu!
Dia%et" ulcer #astro-duodenal" #astritP
2 2Qn#ele (ra=ta d.atu! -ipertensiune " aterosclero'P" cardiopatie
isc.e$icP
& Uesutul $uscular ($a$sa d.atu! (ietre la rinic.i Ri ve'icP %iliarP" de#enerescenSa
Sesuturilor
Uesutul adipos ($eda d.atu! 7%e'itate" celulitP
+ Uesutul osos (ast.i d.atu! 7steoporo'P" artro'e" artrita" #utP" carii dentare
; Uesutul nervos ($ajja d.atu! 7%osealP" $i#rene" stres" nevro'e
7 3luidele reproducPtoare (s.u=ra
d.atu!
Infertilitate" infecSii Ri infla$aSii ale or#anelor
#enitale
< 1italitatea Ri radiaSia ener#eticP
(ojas!
2cPderea i$unitPSii
p--ul corpului nostru : alcalin sau acidN
V DacP vre$ sP ave$ $ai $ultP ener#ie"
V DacP vre$ sP ave$ un so$n odi.nitor Ri sP ne tre'i$ plini de viaSP"
V DacP vre$ sP ne a$plificP$ capacitPSile intelectuale Ri sP fi$ $ai eficienSi On $uncP"
tre%uie sP ne ec.ili%rP$ p.-ul.
6n trata$ent reco$andat este ur$Ptorul0
B. /onsu$area unei .rane uRor di#era%ile" prefera%il lacto-ve#etarianP sau ovo-lacto-ve#etarianP.
2. 2eara" la culcare" o lin#uriSP de pul%ere de ,itamina C alcalin:" diluatP On apP. ,cest produs per$ite
folosirea unor do'e $ult $ai $ari decat cele din fiolele clasice de vita$ina /.
&. Di$ineaSa" o capsulP de Micro$idrin" cu un pa.ar de apP calduSP.
3or$ula $odernP de 1ita$ina / acalinP co$%inP eficient proprietPSile antioxidante cu cele alcalini'ante.
1ita$ina / Ri Micro.idrin $odificP p--ul sQn#elui" fPcQndu-l $ai alcalin.
2Qn#ele va circula $ai uRor Ri va iri#a $ai %ine creierul.
13
4ensiunile Ri o%oseala din $uRc.i vor dispare.
Durerile osoase Ri decalcifierea vor Onceta" pentru cP sQn#ele va fi $ai alcalin.
2tPrile infla$atorii" infecSiile Ri erupSiile dispar atunci cQnd p--ul corpului este alcalin.
1ita$ina / alcalinP Ri Micro.idrin vP pot pot fi tri$ise prin poRtP cu plata ra$%urs.
Dieta alcalina" Noua moda in nutritie
,na (opandron - 22 3e%ruarie 2007
/u totii cunoaste$ dietele %o#ate in proteine" in #rasi$i sanatoase sau sca'ute in car%o.idrati care sunt
acu$ in vo#a. ,cest tip de diete sunt facute pentru cei inactivi care vor sa scape repede de cateva
=ilo#ra$e" insa nu pot fi un $od de viata. Dieta cu care vei pierde =ilo#ra$e dar vei ra$ane sanatos si cu o
stare fi'ica %una este Dieta ,lcalina. 5ste i$propriu spus o dieta" pentru ca este $ai de#ra%a un $od
sanatos de viata" de nutritie. (lus ca are si efecte extre$ de %enefice asupra sanatatii" de la ajutorul in lupta
i$potriva cancerului la curatarea sinusurilor. /a dovada ca este o dieta cat se poate de sanatoasa este
faptul ca $edicii reco$anda acest stil de nutritie pana si atletilor" pentru a le da $ai $ulta ener#ie si pentru
a-i ajuta sa se recupere'e dupa accidente. 2e poate spune ca este dita perfecta. /u toate ca $ulti dintre
noi nu a$ au'it de ec.ili%rul care tre%uie sa existe intre su%tantele alcaline si acide din corp" $edicii si
nutritionistii considera ca pentru a-ti $entine corpul sanatos pe tot parcursul vietii" este i$portant sa ai un
$od de .rana ec.ili%rat.
4eoria care sta la %a'a acestei diete este si$pla0 nivelul p--ului din corp fiind usor alcalin" cu un nivel
nor$al intre 7.&; si 7." dieta noastra ar tre%ui sa reflecte acest lucru si sa fie de ase$enea usor alcalina.
7 dieta de'ec.ili%rata" %o#ata in ali$ente acide cu$ ar fi proteine ani$ale" 'a.ar" cofeina si $ancare
procesata are tendinta de a $entine acest de'ec.ili%ru al p--ului. 1a reduce $ineralele alcaline din corp
cu$ este sodiul" potasiul" $a#ne'iul" calciul" facand ca corpul nostru sa fie predispus la %oli si o%oseala.
2tadiu in care se afla corpul $ajoritatii dintre noi din cau'a $odului incorect in care ne ali$enta$" din
cau'a stresului si $odului de viata nesanatos. ,ceasta dieta face toc$ai acest lucru0 ajuta sa ne pastra$
nivelul opti$ de p- din corp. 2ecretele acestei diete sunt ali$entele naturale" neprocesate" $ulte le#u$e si
fructe. De ase$enea" este foarte i$portant sa %e$ cel putin < o' de apa la fiecare doua ore pentru a fi
co$plet .idratati. /u acest $od de nutritie corpul nu va $ai pri$i atat de $ulte toxine care se #asesc in
ali$entele procesate iar p--ul va ra$ane la un nivel alcalin.
Daca ai ur$atoarele si$pto$e" atunci insea$na ca ai o aciditate in exces a corpului iar dieta de fata este
perfecta pentru tine0
5sti lipsit de ener#ie" cu o o%oseala cronica
5xcess $ucous production
,i nasul $ereu infundat sau iti cur#e des
8aceli" #ripe" infectii frecvente
5sti $ai $ereu nervos" stresat" irasci%il" a#itat" anxious
,i un#.iile $oi" parul despicat" pielea uscata
2uferi de c.isturi" cu$ ar fi la sani sau ovariene
,i dese $i#rene
4e dor inc.eieturile sau ai artrita
Nevro'e
Dureri $usculare
4e si$ti $ai %ine dupa o cura de detoxifiere
Micro%i
/ra$pe $usculare sau spas$e
9astrita sau indi#estie
Principiile de baza ale dietei
Dieta alcalina este co$pusa din aproxi$ativ 7+-<0E ali$ente alcaline si 20-2+E ali$ente acide
14
Alimentele alcaline
Legumele
(uternic alcaline0 castravete" nap" patrunjel" fructe de $are.
Moderat alcaline0 avocado" sfecla" aru#ula" ardei #ras" %roccoli" var'a" telina" collard" andive" usturoi"
#.i$%ir" fasole verde" laptuca" %oa%e de $ustar" ceapa" spanac" rosii" soia
(utin alcaline0 an#.inare" aspara#us" var'a de %russels" $orcov" conopida" #ulie" pra'" fasole %oa%e"
ru%ar%a" rapita" dovlecel" $acris de %alta" linte
.ructe - $ajoritatea sunt puternic alcaline inafara de0 nuca de cocos" #rapefruit" la$aie" li$e
Nuci, seminte, uleiuri
(uternic alcaline0 se$inte de dovleac
(utin alcaline0 $i#dale" ulei de cocos" ulei de peste" ulei de trandafir" susan" ulei de $asline
Cereale - .risca" secara" #raul" or'ul" lucerna
Condimente - insa sunt putin $oderate. /ele $ai puternice sunt0 sare de $are" ardei iute" c.ill>
Lactate - lapte de capra
Alimente acide Din cele 20-2+E procente si acestea tre%uie sa fie reduse in acid
Lactate
(utin acide0 lapte de vaca" lapte de soia
(uternic acide0 %ran'a" in#.etata
Carne
Moderata in acid0 peste
(uternic acida0 pui" carne de vita" rata" peste de la crescatorie" carne de porc" curcan" carne de vitel"
cal$ar" .o$ar" fa'an" carne de vanat
(uternic in aci'i sunt si ouale si #elatina
Cereale Moderat acide0 ore'" ova'" secara
(uternic acide0 poru$%
Legume
(uternic acide0 ciuperci" cartofi
.ructe
(utin acide0 nectarine" cur$ale
Moderat acide0 $ere" piersici" %anane" capsuri" fra#i" '$eura" stru#uri" s$oc.ine" $an#o" portocale"
papa>a" pepene" $andarine
(uternic acide0 fructe uscate
Nuci, seminte, ulei (utin acide0 alune" nuci" se$inte de floarea-soarelui" ulei de floarea-soarelui" otet
Moderat acide0 unt de ara.ide" ulei de poru$%" $ar#arina" unt" castane
(uternic acide0 ara.ide
Condimente
Moderat acide0 =etc.up" $aione'a" sare
(uternic acide0 $ustar" otet" sos de soia" 'a.ar" asparta$" $elasa" $iere" $alt" sirop de artar" drojdie
Cum sa ai o dieta alcalina
3oarte si$plu. ,cu$ ca ai ta%elul la dispo'itie incearca sa $ananci cat $ai $ult din ali$entele alcaline si
cat $ai putin din cele acide.
15
Mananca $ulte fructe si le#u$e (din cele alcaline!
3a-ti suc de la$aie sau li$e
Incearca sa $ananci 'ilnic B cana de %roccoli" %oa%e de $ustar sau nap
Incearca sa $ananci paine nea#ra sau inte#rala si sa eviti faina al%a
Mananca pe cat posi%il doar carne de peste sau $iel
3oloseste ulei de $asline in locul celui ve#etal
Daca ne uita$ %ine nu este ni$ic nou" ceva ne$aiau'it sau ne$aiva'ut. Mer#e pe acelasi principiu al
nutritiei sanatoase" %o#ata in fructe si le#u$e si carne sla%a. Dar ne este $ai usor sa vede$ ce este %ine si
ce nu sa $anca$ avandu-le astfel listate.
Iata si o interventie pe /NN despre acest su%iect. 4raducerea $ai jos.
(re'entatoare0 (oate sa fie apa si dieta alcalina secretul unui sla%iri $iraculoase ca in acesata po'aN 6n
$edic are vederi foarte diferite despre nutritie. 2e pare ca asta'i secretul tineretii este o ali$entatie
ec.ili%rata. 6n cercetator de varf este de parere ca $ulti dintre noi ave$ $ai $are #rija de piscina noastra
decat de corpurile noastre. In cartea sa )4.e p- Miracle for Wei#.t Loss) (Miracolul p- in sla%ire! isi
extri$a opinia ori#inala despre nutritie. ,utorul acestei carti" $edicul Houn#. Doctore" explicati-ne putin
despre acesta teorie p- si ce efecte are asupra siluetei noastre.
Dr.Houn#0 5fectul $iraculos al p--ului in ec.ili%rarea su%stantelor din corpul nostru este cat se poate de
i$portant. 2e face o confu'ie. (ro%le$a nu este ca sunte$ supraponderali ci ca sunte$ supraaci'i.
Deoarece corpul nostru are constant nevoie de enere#ie si pentru ca in continuu consu$a$ ener#ie si de
asta se ocupa aci'ii. Daca corpul nostru nu eli$ina aci'ii prin urina" transpiratie acei aci'i se asea'a pe
soldurile noastre" pe %urta" talie" posterior" sani sau c.iar pe creier. ,cest lucru ne face sa fi$ #rasi. ,sa ca
o%e'itatea sau in#rasarea nu este o pro%le$a de #rasi$i ci o pro%le$a de prea $ulti aci'i.
(re'entatoare0 Dun. Deci ideea este sa iti ec.ili%re'i p--ul din corp. Dar cu$ faci astaN ,re le#atura cu
ceea ce $anca$" cu dieta noastraN
Dr.Houn#0 /eea ce faci" ce %ei" ceea ce $ananci" c.iar si #andurile te pot face sa ai un surplus de aci'i.
,sa ca este i$portant sa ne concentra$ asupra ali$entelor $ai alcaline" cu$ ar fi spanacul sau
patrunjelul....
(re'entatoare0 4re%uie sa explica$ ta%elul de pe ecran. ,$ listat o serie de ali$ente acide. ,cestea sunt
ali$entele despre care spuneti ca ar tre%ui sa le evita$N /arne de vita" pui" produse de patiserieN ,ceasta
este %a'a dietei $ajoritatii oa$enilor... (In ta%el $ai sunt0 oua" otet" sos de soia" ciuperci" poru$%" alune"
lactate" ciocolata" ceai" sucuri acidulate !
Dr.Houn#0 Intr-adevar. ,li$entele de %a'a din dieta standard a$ericana sunt foarte acide. 2i acesti aci'i in
exces ne fac %olnavi" o%ositi si supraponderali. ,sa ca proteinele ani$ale si produsele de patiserie" pana si
apa car%o#a'oasa daca nu sunt eli$inate se depo'itea'a in tesuturile de #rasi$e si acest acid ne face
#rasi.
(re'entatoare0 Deci spuneti ca ar tre%ui sa $anca$ $ai $ulte verdeturi" cu$ ar fi cele din lista0 salate"
castraveti" ulei de $asline" peste.
Dr.Houn#0 5xact. 4re%uie sa ne sc.i$%a$ dieta intr-una alcalina. 2a pune$ %a'a pe verdeturi" apa si
#rasi$i sanatoase. /u$ ar fi cele provenite din peste0 ton" so$on" %i%an" pastrav. ,cestea pot sa
neutrali'e'e aciditatea si sa ne ajute sa deveni$ $ai sanatosi" $ai plini de enere#ie si ne ajuta sa ne
$entine$ #reutatea ideala.
(re'entatoare0 Dun. Dv. ce $ancati de exe$plu la $icul-dejunN Nu puteti $anca %ran'a" oua sau paine...
Dr.Houn#0 ,ici $a ajuta sotia. , creat unele retete incredi%ile. 2i in cartea $ea sunt peste B00 de retete
prin care sa ur$e'i o dieta alcalina. una dintre $esele pe care tre%uie neaparat sa le sc.i$%a$ este $icul-
dejun. 2tiu ca poate suna ciudat" dar daca $ananci o salata" o supa" niste le#u$e fierte la $icul-dejun"
%rocoli sau spanac" ne va da o do'a de verdeata. 2au un s.a=e verde cu avocado si castraveti. Mai %ine
decat sa $anca$ ali$ente %o#ate in proteine" $anca$ pe cele alcaline.
16
(re'entatoare0 2.a=e cu verdeturi. ,sa ceva n-o sa accespte copiii. 2a privi$ po'ele. 5ste ui$itor cat au
putut sa sla%easca doar sc.i$%andu-si $odul de ali$entatie.
Dr.Houn#0 /and treci la o dieta alcalina poti sa pier'i pana la B pund pe 'i. 2i nu este vor%a de calorii" de
proteine" de #rasi$i sau car%o.idrati. (ro%le$a este daca $ancarea este sau nu alcalina. La fel ca apa"
corpul tre%uie sa ai%a un p- de 7.
(re'entataare0 Mai spuneti ca exercitiul fi'ic ne poate in#rasa. 2a nu $ai face$ $iscareN
Dr.Houn#0 5xercitiul fi'ic este rau cand exa#era$. 2e produce acidul lactic care ajun#e in tesuturile de
#rasi$e si ne face corpul sa treaca la preservation $ode ceea ce insea$na ca vo$ ajun#e o%ositi" %olnavi
si #rasi.
Alimente Acide Alcaline
p--ul ,li$entelor si efectul lor dietetic
.oarte Acide Mult Acid Mi2lociu Acid
Slab
Acid
Alimente
Slab
Alcalin
Mi2lociu
Alcalin
Mult Alcalin
.oarte
Alcalin
(udin#/9eleuri
2unca
Muscat 1anilie
(lante
/ondi$ente
(lante /ondi$ente
(raf de
copt
2are de
%ucatarie
,sparta$ Den'oate /onservante 2ulfite
2are
$arina
Drojdie/Dere /afea ,lco.ol Dauturi
/eai
1erde

,pa
$inerala
Ia.ar//acao Iac.arina
Miere
de
al%ine
Dulciuri Melasa
7tet
7tet de
$ere

,nti%iotice (si.otropice ,nti.ista$ine (erapeutice Spirulina
Drin'a /aseina
Lapte de
vaca
6nt Lapte
Lapte de
$a$a

In#.etata Iaurt
Lapte soia Drin'a soia
7re' cu
lapte


7ua de
#aina
7ua
7ua de
rata
7ua de
prepelita

/arne de vita
/arne de
porc
/arne de $iel (este /arne
7r' Malai 9riu /ereale 7va'
7re'
7re'
$aro

Nuci 6lei de 2e$inte 6lei de 6lei de
17
3loarea
soarelui
$asline peste
,lune
6lei de
pri$ula
(iper
2i$%uri
de
dovleac
2panac Le#u$e
1ar'a de
Druxelles
1ar'a 9ulie Droccoli
Morcovi
3asole
,l%a

2fecla
rosie
/artofi 6sturoi
/eapa
verde
(rune 3ructe (iersici Mere
(epene
verde
8osi Danane (ere Masline ,nanas
/oaca'e /apsuni (apa>a Man#o
Dr. 8ussell *affe" 3ellow" -ealt. 2tudies /olle#iu$ 8eprints availa%le fro$ 5LI2, ,/4 Diotec.nolo#ies. B
(id#eon -ill" X&00" 2terlin#"1, 20 B;+"
Spirulina cu un p% slab alcalin de =, spirulina ec$ilibreaza p%1ul in organizm datorita consumului de
$rana mai mult acida ca alcalina
Aparatul de masurat p%1ul pentru ec$ilibrarea p%1ului in dieta
<astrita indusa de in+ectia bacteriana cu %elicobacter p)lori trebuie sa urmeze un regim special
pentru a1si prote2a stomacul"
%elicobacter p)lori
Super sanatate cu alimente alcaline
Lumea regimurilor alimentare pare la prima edere un domeniu aproape ridicol, unde s+aturile si
terapiile sunt uneori bizare, alteori ilogice si de cele mai multe ori imposibil de urmat" Cu siguranta
dieta alcalina nu se incadreaza in aceste categorii"
Motivele pentru care unele dintre ali$entele din 'ilele noastre au devenit daunatoare sanatatii sunt la fel de
$ulte ca si varietatea ali$entelor periculoase insasi. 6n adevar transpare la pri$a vedere - toate ali$entele
Mrele@ au natura pronuntat acida" iar acest lucru duce la un de'ec.ili%ru al celulelor" $eta%olis$ului"
afectand sanatatea si fru$usetea corpului u$an. 2i desi nu suna parca destul de infricosator" efectele
nocive ale ali$entatiei acide ne ataca deopotriva atat pe $o$ent" cat si pe ter$en lun#. 2olutia se i$pune
de ur#enta prin adoptarea unei diete preponderent alcaline.
Acid, ironic si periculos>
Misteriosul p- al san#elui nu este altceva decat pri$ul indice in $asurarea alcalinitatii fluidului vital al vietii.
2an#ele perfect sanatos este usor alcalin (cu indicele intre 7.&+ -7.+!. 6n p- de 7.0 este pur si si$plu
neutru" un p- peste 7.0 este alcalin" pe cand p--ul aflat su% indicele 7.0 este acid" adica pri$ul pas spre
18
pro%le$e si afectiuni. (--ul acid apare in pri$ul rand din cau'a unei diete predo$inant acidifianta" fiind
ur$at apoi de stres e$otional" acu$ulare de toxine sau orice alta afectiune care privea'a celulele de
oxi#en sau de alti nutrienti.
7r#anis$ul va incerca sa se apere de acidifierea propriului p- folosind re'ervele de $inerale alcaline.
Daca dieta'ilnica nu contine ali$ente alcaline" acu$ularea de aci'i oxidanti in celule poate incepe in doar
cateva $inute. Motivul pentru care acido'ele ali$entare s-au de'voltat atat de $ult in 'ilele noastre este
datorat in $are $asura asaltului jun= food. (e lan#a $esele jun=" o%isnui$ sa ne lua$ 'ilnic portia
periculoasa din ali$ente procesate" faina al%a" 'a.ar" %auturi acidulate peste care tronea'a ca$pionul
oxidantilor" te$utul asparta$.
Alianta alcalina
Majoritatea le#u$elor si fructelor contin ele$ente alcaline intr-o proportie covarsitor $ai $are decat restul
ali$entelor. /u $ici exceptii in care unele dintre ele ne aprovi'ionea'a c.iar cu aci'i M%uni@" cu$ ar fi
poru$%ul" soia" or'ul si $ulte le#u$e. In ca'ul lor s-a o%servat cel $ai %ine duelul Macid %un@ - Macid rau@.
,stfel culturile traditional or#anice sau crescute %iodina$ic din a$intitele ali$ente contin $ai putini aci'i
oxidanti Mrai@. ,lte surpri'e sunt oferite de fructele si le#u$ele pe care din o%isnuinta le asocie$ cu
aciditatea sau cu #ustul acid.
In ur$a di#estiei" c.iar fructe acre cu$ sunt citricele sau le#u$e in #enul ru%ar%ei se desco$pun in produsi
alcalini. /el $ai fai$os repre'entant este c.iar la$aia. 7 data ajuns in sto$ac sucul de la$aie isi sc.i$%a
p--ul datorita di#estiei si devine alcalin.
(ipuri de alimente
Le#u$e alcaline0 %roccoli" telina" castravete" vinete" conopida" ceapa" spanac" rosiiC 3ructe alcaline0 $ere"
caise" avocado" %anane" stru#uri" citrice" piersici" pereC 3ructe acidifiante0 coaca'e" prune" fructe #lasateC
/ereale acidifiante0 or'" paine" faina al%a" paste fainoase" ore'C Le#u$inoase si fructe acidifiante0 fasole"
naut" soia" linte.
Lactate acidi+iante0 unt" %ran'eturi procesate" in#.etataC (roteine ani$ale cu efect pronuntat acidifiant0
slanina" $e'eluri" afu$aturi" toate tipurile de carneC 9rasi$i si uleiuri acidifiante0 untura ani$ala" ulei de
avocado" ulei de poru$%" ulei de susan" ulei de floarea-soarelui" ulei de $aslineC ,lcooluri cu efect
acidifiant0 %ere" lic.ior" %auturi spirtoase" vinuri.
(entru a $entine starea opti$a de sanatate" dieta 'ilnica ar tre%ui sa contina ;0E ali$ente preponderent
alcaline si 0E ali$ente acide. Insa" pentru a ne recupera sanatatea" proportia se $odifica nota%il.
,proxi$ativ <0E din ali$ente tre%uie sa ai%a ori#ine alcalina" iar restul acidaF
Alimente care1si modi+ica P%1ul in +unctie de modul de preparare
19
5xista insa si cate#oria ali$entelor a caror natura nu a putut fi pana in pre'ent clarificata. 6nele dintre ele
sunt parte inte#ranta a dietei 'ilnice a tuturor" dar in functie de $odul in care sunt preparate sau consu$ate
isi pot sc.i$%a usor p--ul. ,ici #asi$0 nucile %ra'iliene" var'a de Druxelles" ouale" ceaiul verde" $ierea"
laptele nepasteuri'at" cartofii" se$intele de dovleac si de floarea-soarelui" iaurtul" var'a $urata.
Sanatate cu alimente alcaline
Motivul pentru care unele dintre ali$entele din 'ilele noastre au devenit daunatoare sanatatii sunt la fel de
$ulte ca si varietatea ali$entelor periculoase insasi. 6n adevar evident apare la pri$a vedere 0 toate
ali$entele Mrele@ au natura pronuntat acida " iar acest lucru duce la un de'ec.ili%ru al celulelor"
$eta%olis$ului" afectand sanatatea si fru$usetea corpului u$an. 2i desi nu suna parca destul de
infricosator" efectele nocive ale ali$entatiei acide ne ataca deopotriva atat pe $o$ent" cat si pe ter$en
lun#. 2olutia se i$pune de ur#enta prin adoptarea unei diete preponderent alcaline.
,cid Y periculos FFF
(.-ul san#elui nu este altceva decat pri$ul indice in $asurarea alcalinitatii fluidului vital al vietii. 2an#ele
perfect sanatos este usor alcalin (cu indicele intre 7.&+ : 7.+!. 6n p- de 7.0 este pur si si$plu neutru" un
p- peste 7.0 este alcalin" pe cand p--ul aflat su% indicele 7.0 este acid" adica pri$ul pas spre pro%le$e si
afectiuni. (--ul acid apare in pri$ul rand din cau'a unei diete predo$inant acidifianta" fiind ur$at apoi de
stres e$otional" acu$ulare de toxine sau orice alta afectiune care privea'a celulele de oxi#en sau de alti
nutrienti. 7r#anis$ul va incerca sa se apere de acidifierea propriului p- folosind re'ervele de $inerale
alcaline. Daca dieta 'ilnica nu contine ali$ente alcaline" acu$ularea de aci'i oxidanti in celule poate incepe
in doar cateva $inute. Motivul pentru care acido'ele ali$entare s-au de'voltat atat de $ult in 'ilele noastre
este datorat in $are $asura asaltului jun= food. (e lan#a $esele jun=" o%isnui$ sa ne lua$ 'ilnic portia
periculoasa din ali$ente procesate" faina al%a" 'a.ar" %auturi acidulate peste care tronea'a ca$pionul
oxidantilor" te$utul asparta$.
,li$entatia alcalina .
Majoritatea le#u$elor si fructelor contin ele$ente alcaline intr-o proportie covarsitor $ai $are decat restul
ali$entelor. /u $ici exceptii in care unele dintre ele ne aprovi'ionea'a c.iar cu aci'i M%uni@" cu$ ar fi
.reanul" ceapa" usturoiul" or'ul" #raul spelta si $ulte le#u$e. In ca'ul lor s-a o%servat cel $ai %ine duelul
Macid %un@ : Macid rau@. ,stfel culturile traditional or#anice sau crescute %iodina$ic din a$intitele ali$ente
contin $ai putini aci'i oxidanti Mrai@. ,lte surpri'e sunt oferite de fructele si le#u$ele pe care din o%isnuinta
le asocie$ cu aciditatea sau cu #ustul acid. In ur$a di#estiei" c.iar fructe acre cu$ sunt citricele sau
le#u$e in #enul ru%ar%ei se desco$pun in produsi alcalini. /el $ai fai$os repre'entant este c.iar la$aia.
7 data ajuns in sto$ac sucul de la$aie isi sc.i$%a p--ul datorita di#estiei si devine alcalin.
4I(68I de ,LIM5N45
Le#u$e alcaline0 %roccoli" telina" castravete" vinete" conopida" ceapa" spanac" rosiiC 3ructe alcaline0 $ere"
caise" avocado" %anane" stru#uri" citrice" piersici" pereC 3ructe acidifiante0 coaca'e" prune" fructe #lasateC
20
/ereale acidifiante0 ova'" paine" faina al%a" paste fainoase" ore' decorticatC Le#u$inoase si fructe
acidifiante0 fasole" naut" soia" linteC Lactate acidifiante0 lapte pasteuri'at sau fiert" %ran'eturi procesate"
in#.etataC (roteine ani$ale cu efect pronuntat acidifiant0 slanina" $e'eluri" afu$aturi" toate tipurile de
carneC 9rasi$i si uleiuri acidifiante0 untura ani$ala" ulei de avocado" ulei de poru$%" ulei de susan" ulei de
floarea-soarelui" ulei de $asline rafinatC ,lcooluri cu efect acidifiant0 %ere" lic.ior" %auturi spirtoase" vinuri.
(entru a $entine starea opti$a de sanatate" dieta 'ilnica ar tre%ui sa contina 70E ali$ente preponderent
alcaline si &0E ali$ente acide. Insa" pentru a ne recupera sanatatea" proportia se $odifica nota%il.
,proxi$ativ <0E din ali$ente tre%uie sa ai%a ori#ine alcalina" iar restul acidaF
,li$ente care-si $odifica (--ul in functie de $odul de preparare0 rosiile " vinetele" var'a " castravetii "
cartofii " prin prajire sau fier%ere F
5xista insa si cate#oria ali$entelor a caror natura nu a putut fi pana in pre'ent clarificata. 6nele dintre ele
sunt parte inte#ranta a dietei 'ilnice a tuturor" dar in functie de $odul in care sunt preparate sau consu$ate
isi pot sc.i$%a usor p--ul. ,ici #asi$0 nucile %ra'iliene" var'a de Druxelles" ouale" ceaiul verde" $ierea"
laptele nepasteuri'at" cartofii" se$intele de dovleac si de floarea-soarelui" iaurtul" var'a $urata. 2e stie
de$ult ca un %iocalciu de natura oceanica (coral! sau en'i$olitic (din coloana verte%rala de vitel! ioni'at
po'itiv produce alcalinitate . Nu uitati nici de ar#ila (lut! di'olvata in apa de fantana sau plata F
%IP&'ACIDI(A(&A
SI P'&,&NI'&A &I P'IN ALIM&N(A(I&
(abel cu p%1ul alimentelor
.oarte
Alcaline
Mult Alcaline
Mi2lociu
Alcaline
Slab Alcaline,li$ente Slab Acide
Mi2lociu
Acide
Mult Acide .oarte Acide
21
s$oc.ine
caise pepene
verde
stafide"
$asline
$an#o
$ere cur$ale
alune pere
papa>a
piersici" nuca
de cocos
stru#uri"
%anane"
capsuni
citrice"
pepene rosu
ananas
.ructe
prune
coaca'e
$erisor
%anane ver'i
9e$uri
dulceturi
%roccoli
ceapa verde"
telina
sfecla rosie
#ulii" spanac"
usturoi
var'a cartofi
castraveti"
salata
var'a de
Druxelles
$orcovi
Legume
rosii spanac
#atit
%ulion de rosii
soia %oa%e
$e'eluri din
soia
Leguminoase
fasole al%a"
linte
%ran'a de
soia
lapte de soia
#rau incoltit ova' Cereale ore' %run #rau" ore' $alai" or'
paine"
patiserie
sa$%uri
dovleac
alune
ulei de peste
ulei de
pri$ula
ulei presat la
rece de
floarea
soarelui
$asline
#leaginoase
Seminte
ulei rafinat
de floarea
soarelui"
$asline
nuci
ara.ide
prajite
lapte de
$a$a
Lactate
unt" iaurt ore'
cu lapte
lapte de vaca
nefiert
s$antana
%ran'eturi
ca'eina" lapte
fiert
%ran'a topita
in#.etata
oua de
prepelita
oua de rata #ua oua de #aina
Carne peste carne de $iel carne de porc
carne de vita"
stridii
praf de copt
condi-$ente
piper
plante
Plante
Condimente
vanilie $uscat
pudin#
jeleuri
sare $arina otet de $ere sulfit Conserante %en'oat asparta$
sare rafinata
otet
apa $inerala ceaiuri ceai verde Bauturi alcool cafea
drojdie"
%ere
$elasa Dulciuri $iere 'a.arina
'a.ar" cacao
ciocolata
/oada
soricelului
/retusca
Le$n dulce
,swa#anda
2.atavari
2pirulina Medicamente
anti-
infla$atoare
anti-
.ista$inic
sedative
tranc.ili-'ante
anti%iotice
aspirina
.'6C(& ALCALIN& .'6C(& ACID&
$ere si cidru
caise"
piersici
avocado
stru#uri
%anane coapte
capsuni
cirese
stafide
#rape-fruit
$an#o
pepeni
nectarine
$asline
papa>a
pere
ananas
prune
toate conservele" #e$uri" dulceturi
fructe 'a.arisite" #la'urate
fructe uscate" conservate cu sulfura
fructe proaspete cu 'a.ar
%anane ver'i
$erisor
$asline ver'i $urate
22
cur$ale
s$oc.ine
la$ai
L&<6M& ALCALIN& L&<6M& ACID&
supe ve#etale
aspara#us copt
%roccoli" conopida
var'a rosie si al%a
$orcovi" rosii" cartofi
an#.inare
castraveti
$arar
vinete" andive
usturoi" pra'" ceapa
salata verde" spanac
ciuperci
le#u$inoase (in afara de
alune si linte!
patrunjel" pastarnac
ardei
dovleac" aspara#us
ridic.i
soia %oa%e
extract de soia
%ostan
nap" sfecla
fasole al%a
var'a de Drussel
linte
ru%ar%ar
LAC(A(& ALCALIN& LAC(A(& ACID&
lapte s$antanit" =efir" 'er
lapte proaspat (vaca" capra!
iaurt cu acidop.ilus
unt" s$antana" %ran'eturi
in#.etata
lapte fiert" lapte praf
P'#D6S& DIN CA'N& ALCALIN& P'#D6S& DIN CA'N& ACID&
nu sunt
toate tipurile de carne de $a$ifere" pasari" peste" #elatina"
#rasi$e" icre" oua de #aina al%e
C&'&AL& ALCALIN& C&'&AL& ACID&
cereale proaspete"
#rau incoltit"
or' verde
produse de patiserie
paine" toate tipurile
prajituri" %iscuiti
a$idon" aluaturi
paste fainoase
#alusti
faina de ova'" ore'" or'"
secara" ful#i de cereale
DI,&'S& 1 ALCALIN& DI,&'S& 1 ACID&
ceaiuri de plante" neindulcite
produse din lucerna
#.i$%ir
drojdie de %ere (calup! N
sare de $are
toate %auturile alcoolice
dulciuri" sosuri
cacao" ciocolata
coca-cola" cafea
racoritoare sintetice"
sare rafinata" curr>"
sifon
aditivi ali$entari sintetici 0
aro$e" coloranti conservanti
ca0 %en'oat" otet" sara$ura"
fu$
condi$ente cu #luta$at
#L&A<IN#AS& ALCALIN& #L&A<IN#AS& ACID&
$i#dale
castane" nuca de cocos
toate celelalte fructe olea#inoase si se$intele coapte sau
prajite
#BIC&I6'I ALCALIN& #BIC&I6'I ACID&
so$nul" relaxarea"
sauna" exercitiul fi'ic
%una dispo'itie" %ucuria" fericirea" cal$ul
fu$atul" aro$ati'anti si parfu$uri sintetice
so$n insuficient
suprasolicitarea" $edica$entele
supararea" $ania" revolta

23