Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI,


PSIHOLOGIE, EDUCATIE FIZICA SI SPORT
Specializarea:Psihologie,anul III-I.D.
Student Pienar Anca Maria
CUPRINS
INTROD!"R"#########......................................................pagina $
!ADR% T"OR"TI!######.....................#.................................pagina &
O'I"!TI("%" SI IPOT")"%" !"R!"TARII###.............................pagina *
M"TODO%O+IA !"R!"TARII####................................................pagina ,
PR")"NTAR"A R")%TAT"%OR######..................................pagina -
INT"RPR"TAR"A R")%TAT"%OR. !ON!%)II..............................pagina$&
'I'%IO+RA.I"#########.......................................................pagina $/
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
1. INTRODUCERE
Actele de genocid, de cruzi0e si 1rutalitate care au a2ut loc in Al Doilea Raz1oi Mondial sunt
ororile care au ui0it si au intrigat intreaga lu0e. Si acu0, cu greu o persoana isi poate e3plica
0odul in care oa0enii erau 0oti2ati pentru a co0ite ase0enea acte de 1rutalitate 4ata de se0enii
lor. In perioada respecti2a, nu nu0ai 4ortele ar0ate, ci si oa0eni o1isnuiti au sa2arsit acte de o
cruzi0e iesite din co0un.O e3plicatie poate 4i incercata apeland la notiunea ce poarta in
psihologie nu0ele de o1edienta.
Obedienta (supunerea fata de autoritate) reprezinta conduita de ascultare si urmare a
indemnurilor, ordinelor venite de la o persoana investita cu autoritate.
O1edienta este o 4or0a de in4luenta sociala in care co0porta0entul cui2a este 0odi4icat
ca ur0are a unui ordin pri0it din partea unei persoane inzestrate cu autoritate. !u cat este 0ai
0are di4erenta de statut intre cele doua persoane, cu atat in4luenta 2a 4i 0ai puternica. Spre
deose1ire de in4luenta de grup care apare in con4or0is0, nu este atat de i0portant nu0arul celor
care e3ercita in4luenta. Mai i0portant este statutul lor. O alta deose1ire tine de 4aptul ca in
o1edienta, persoana care da ordine doreste in 0od constient sa in4luenteze co0porta0entul celor
care pri0esc ordine si de o1icei se asigura ca ordinul este dus la indeplinire.
!and o persoana este o1edienta, se a4la in starea psihologica de agent, 4ace
parte dintr-o structura ierarhica si se supune autoritatii, spre deose1ire de indi2idul
autono0 care se considera initiatorul proriilor gesturi si este responsa1il, ne4iind
parte a unei structuri sociale ierarhice.Persoana o1edienta, supusa autoritatii, 2izeaza
reco0pense, e2itarea sanctiunii, sau pastrarea respectului superiorului si are certitudinea ca
superiorul este 0ai co0petentdecat el.+rupul isi atinge scopurile 0ai usor daca e3ista
o1edienta.O1edienta nu se 0ani4esta au se di0inueaza atunci cand in cadrul grupului
se 4or0eaza aliati care se opun autoritatii si se re2olta.
Se poate 2or1i despre o1edienta ca despre o trasatura de personalitate, pe care o detine0
intrun grad 0ai 0ic sau 0ai 0are, ca de o caracteristica indusa intr-o cultura anu0e unei
anu0ite parti 5clase, etnii etc.6 de catre societate 7 de e3e0plu, pentru 4e0eia 0usul0ana,
o1edienta 4ata de sot este singura conduita considerata adec2ata 7 dar si ca de un 4eno0en
psihosocial.
Stanle8 Milgra0 este cercet9torul cu cele 0ai cunoscute contri1u:ii la studiul o1edien:ei.
"l a i0aginat o serie de e3peri0ente care au ;ncercat sa clari4ice 0odul ;n care apare acest
4eno0en <i de ce oa0enii e3ecut9 adesea chiar ordine care contra2in propriilor opinii sau
nor0elor 0orale general acceptate.
Page /
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
2.PREZENTAREA EXPERIMENTELOR
"3peri0entul a inceput in anul $=*$, la scurt ti0p dupa inceperea procesului de la 4inalul
celui de-al doilea raz1oi 0ondial, al lui Adolph "ich0ann. In apararea sa, cri0inalul a declarat
ca nu a 4acut decat sa ur0eze ordine atunci cand a conda0nat la 0oarte 0ilioane de e2rei. Acest
lucru i-a starnit interesul lui Milgra0, care, in cartea sa, >?Supunerea 4ata de autoritate?? aparuta
in anul $=,@, ridica intre1area: >? "ste posi1il ca "ich0ann si 0ilioanele sale de co0plici care au
luat parte la Aolocaust, nu0ai sa e3ecute ordineB Ii pute0 nu0i pe toti co0pliciB??
Ast4el, el dorea sa e2identieze legatura dintre supunere si autoritate.Cn 4apt, e3peri0entul
o1edien:ei 4a:9 de autoritate al lui Milgra0 const9 ;ntr-o serie de e3peri0ente e4ectuate la
uni2ersitatea a0erican9 Dale <i care au a2ut ca scop 09surarea gradului ;n care participan:ii
e3ecutau ordinele unei persoane cu se0nele autorit9:ii, chiar dac9 aceste ordine intrau ;n con4lict
cu propriile nor0e 0orale.
Su1iec:ii acestui e3peri0ent au 4ost 19r1ati recruta:i cu aEutorul unui anun: pu1licat ;ntr-
un ziar local. Su1iec:ii care soseau la la1orator ;ntalneau un 19r1at corpolent, ;n 2arst9 de
apro3i0ati2 FG de ani, care spunea c9 <i el a 2enit s9 ia parte la e3peri0ent. Acesta era de 4apt un
co0plice a e3peri0entatorului. A0andoi sunt ;nta0pina:i de e3peri0entator, un 19r1at de /$ de
ani cu o ;n49:i<are 0ai de1rag9 se2er9, ;01r9cat ;ntr-un halat gri, purtand cra2at9, care p9streaz9
pe toat9 durata e3peri0entului o atitudine i0pasi1il9. Acesta le e3plic9 su1iec:ilor c9
e3peri0entul are ca scop studierea in4luen:ei pedepsei asupra ;n29:9rii <i c9 unul dintre ei tre1uie
s9 Eoace rolul pro4esorului <i cel9lalt pe al ele2ului.
.alsi4icandu-se tragerea la sor:i, su1iectul e3peri0entului aEungea ;ntotdeauna s9 Eoace
rolul Hpro4esoruluiI. H"le2ulI 5deci co0plicele e3peri0entatorului6 era a<ezat pe un scaun
electric ;ntr-o ;nc9pere ;n2ecinat9 <i ;n ti0p ce i se leag9 electrozii 09rturise<te c9 nu a 0ai
pri0it niciodat9 <ocuri electrice. "3peri0entatorul ;ns9 ;i spune c9 Hde<i <ocurile pot 4i 4oarte
dureroase, nu 29 2or pro2oca r9ni gra2eI. Toate acestea sunt auzite de su1iect.
Dup9 aceea su1iectul Hpro4esorI se ;ntoarce ;n la1orator ;0preun9 cu e3peri0entatorul <i
i se e3plic9 ce are de 49cut. I se prezint9 generatorul de <ocuri electrice care a2ea /G de
co0utatoare, 4iecare dintre ele 4iind etichetat cu un 2oltaE de la $F la @FG de 2ol:i, ;n cre<tere cu
$F 2ol:i de la un co0utator la altul. Cn a4ar9 de acestea 0ai e3istau ;nc9 , etichete, cate una
pentru cate un grup de patru co0utatoare, cu inscrip:iile: <oc u<or, <oc 0oderat, <oc puternic, <oc
4oarte puternic, <oc intens, <oc e3tre0 de intens, pericol: <oc se2er. lti0ele dou9 co0utatoare
erau 0arcate cu ;nse0nul: JJJ. De 4apt era 2or1a doar de un si0ulator de generator de <ocuri
electrice. Cn realitate, Hele2ulI co0plice al e3peri0entatorului nu pri0ea niciun <oc, dar
su1iectul nai2 nu a2ea de unde s9 <tie acest lucru.
Page @
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
Sarcina Hele2uluiI era s9 ;n2e:e perechi de cu2inte. Su1iectul Hpro4esorI citea o list9 de
ast4el de perechi de cu2inte dup9 care spunea pri0ul ter0en al unei perechi, ur0at de @ 2ariante
de r9spuns. "le2ul tre1uia s9 sta1ileasc9 care dintre cele @ 2ariante era perechea cu2antului
enun:at.
H"le2ulI nu putea co0unica 2er1al cu Hpro4esorulI deoarece se a4la ;n ca0era al9turat9,
ast4el ;ncat co0unica optiunea sa prin ap9sarea unui 1uton.
Instruc:iunile pri0ite ;i cereau Hpro4esoruluiI ca la 4iecare nou9 gre<eal9 s9 aplice
Hele2uluiI un <oc superior ca intensitate.
H"le2ulI d9 ca0 trei r9spunsuri gre<ite la unul corect. Su1iectul Hpro4esorI nu poate s9
aud9 niciun 4el de protest al Hele2uluiI. !and i se aplic9 <ocul de /GG de 2ol:i Hele2ulI lo2e<te ;n
perete <i su1iectul poate auzi iz1itura. Dup9 <ocul de /$F 2ol:i Hele2ulI lo2e<te din nou ;n perete.
Dup9 aceste se0nale Hele2ulI nu 0ai produce niciun sunet <i nu 0ai d9 niciun r9spuns.
"3peri0entatorul solicit9 su1iectului s9 considere a1sen:a r9spunsului ca r9spuns gre<it.
Su1iectul poate s9 a1andoneze e3peri0entul ;n oricare 0o0ent. !and su1iectul 0ani4esta
;ntaia oar9 dorin:a de a renun:a e3peri0entatorul ;i spunea:
H(9 rog s9 continua:iI.
H"3peri0entul cere s9 continua:iI,
H"ste esential s9 continua:iI,
HNu a2e:i de ales, tre1uie s9 continua:iI.
Milgra0 a ;nregistrat cu precizie 0o0entul ;n care 4iecare su1iect decide s9 p9r9seasc9
e3peri0entul. Cn 4unc:ie de 0o0entul ;n care au a1andonat, el i-a ;0p9r:it ;n su1iec:i o1edien:i
5cei care au ad0inistrat toate <ocurile de pe panoul generatorului6 <i su1iec:i neo1edien:i 5cei
care se opresc ;nainte de aplicarea <ocului 0a3i0 Rezultatele au 4ost ;ntr-o anu0it9 09sur9
surprinz9toare, deoarece din @G de participan:i la e3peri0ent &* dintre ei 5*FK6 au aplicat toate
<ocurile 5pan9 la @FG de 2ol:i6, ;n ciuda protestelor 2icti0ei 0ani4estate prin iz1ituri ;n perete <i a
lipsei de reac:ie a acesteia dup9 aplicarea <ocurilor de peste /GG de 2ol:i.
Su1iec:ii neo1edien:i <i-au ;ntrerupt participarea ast4el: F dintre ei la /GG de 2ol:i 5c;nd
co0plicele lo2e<te pentru pri0a dat9 ;n perete6, @ la /$F 2ol:i, & la //G de 2ol:i, c;te unul la /@F,
/*G <i /,F de 2ol:i.
Milgra0 a 0ai notat c9 su1iec:ii e3epri0entului au 0ani4estat o ner2ozitate 4oarte 0are
c;nd li s-a cerut s9 aplice <ocuri 4oarte 0ari: transpirau, tre0urau, se 1;l1;iau, ;<i 0u<cau 1uzele,
Page F
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
etc.
%a s4Lr<itul e3peri0entului, 4iec9rui 2oluntar i-a 4ost e3plicat 4aptul c9 2icti0ei nu ;i
4usese de 4apt ad0inistrat nici un <oc electric. .iecare 2oluntar a a2ut ast4el posi1ilitatea de a se
;0p9ca cu M2icti0aM <i de a discuta 0ai pe larg cu conduc9torul e3peri0entului. (oluntarilor
Mneascult9toriM le-a 4ost e3plicat e3peri0entul ast4el ;ncLt neascultarea lor s9 par9 un 4apt poziti2,
iar celor Mascult9toriM li s-a su1liniat 4aptul c9 atLt co0porta0entul, cLt <i reac:iile lor au 4ost
a1solut nor0ale. Mai apoi, participan:ii au pri0it un raport detaliat <i un chestionar ;n care s9-<i
noteze gLndurile <i senti0entele pri2ind i0plicarea lor ;n e3peri0ent.
Prin ur0are, Milgra0 a de0onstrat ca su1iectii au plasat responsa1ilitatea asupra
altcui2a, neconsiderandu-se asadar 2ino2ati pentru 4aptele lor. Acest lucru se asea0ana cu 2iata
de zi cu zi prin e2eni0entele in cadrul carora oa0enii se 2ad ca si0ple piese co0ponenete ale
unei 0asinarii, >?4acandu-si nu0ai trea1a??, 4apt ce le per0ite sa se sustraga asu0arii
responsa1ilitatii pentru consecintele actiunilor 4iecaruia.
Milgra0 a atins notorietatea pentru aceasta tactica, e3peri0entul sau 4iind ulterior
clasi4icat ca 4iind total lipsit de etica, datorita presiunii si stresului e3ercitat asupra
su1iectilor.Parerile 0e01rilor co0unitatii de psihologie au 4ost i0partite insa, sustinatorii
a4ir0and ca scopul principal al e3peri0entului lui Milgra0 a 4ost 0oti2area actiunilor nazistilor
i0potri2a e2reilor.
"3peri0entul lui Milgra0 a 4ost repetat de 0ai 0ulte ori <i de 4iecare dat9 a putut 4i
constatat c9 un nu09r se0ni4icati2 de 2oluntari erau Mo1edien:iM.
"3peri0entul a 4ost 49cut <i ;n Australia, Iordania, Spania <i +er0ania. Peste tot, oa0enii au
reac:ionat si0ilar. Cn plus, s-a 0ai putut constata <i c9 4e0eile se co0port9 la 4el ca <i 19r1a:ii ;n
ceea ce pri2e<te ascultarea ordinelor.
!u0 poate 4i e3plicat un ase0enea rezultat, care pentru oricine ar tre1ui s9 4ie unul
tul1ur9tor, o descoperire pe cLt de e3traordinar9, pe atLt de 4unest9 despre natura u0an9B
Milgram a propus dou explicaii:
Pri0a e3plica:ie se 1azeaz9 pe teoria con4or0is0ului, ce are ca punct de plecare
cercet9rile lui Solo0on Asch, care a4ir09 indirect c9 un su1iect care nu are e3pertiz9 ;n a lua
decizii, ;n special ;n condi:ii de criz9, 2a l9sa actul decizional ;n sarcina grupului <i ierarhiei
acestuiaN
A doua e3plica:ie se 1azeaz9 pe teoria st9rii de agent, care spune c9 esen:a st9rii de
o1edien:9 const9 ;n 4aptul c9 o persoan9 aEunge repede s9 se pri2easc9 pe sine ca pe un
instru0ent ce e3ecut9 ordinele unei alte persoane <i care, prin ur0are, nu se 0ai percepe ca 4iind
persoana responsa1il9 pentru ac:iunile sale.Datorita trasn4erului de responsa1ilitate catre sursa
care 0ani4esta autoritate capacitatea su1iectului de a resi0ti rusine sau 2ino2atie, scade
Page *
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
se0ni4icati2. Daca su1iectilor li se dau instructiuni care sa-i 4aca sa creada ca responsa1ilitatea le
apartine ei nu 0ai sunt nici pe departe atat de o1edienti 4ata de ordinele pri0ite.

Interesant de 0en:ionat este c9 nici unul dintre participan:ii care au re4uzat s9 0earg9
pLn9 la cap9t cu ad0inistrarea <ocurilor nu au insistat ca e3peri0entul s9 se ter0ine <i nici nu au
;ndr9znit s9 0earg9 ;n ca0era ele2ului-2icti09 pentru a-i 2eri4ica starea s9n9t9:ii ;nainte de a
cere apro1area e3peri0entatorului.
3.FACTORII CARE INFLUENEAZ OBEDIENA
Cn alte e3peri0ente Milgra0 a ;ncercat s9 sta1ileasc9 ce anu0e in4luen:eaz9 ni2elul de
o1edien:9 al su1iec:ilor. Ast4el, a descoperit c9 este 4oarte i0portant9 prezen:a 4izic9 a persoanei
care reprezint9 autoritatea. Cn cazul ;n care ordinele erau trans0ise prin tele4on nu09rul
su1iec:ilor o1edien:i scade la &G,FK.
!adrul ;n care este organizat e3peri0entul este <i el i0portant. Pri0ul e3peri0ent a 4ost
organizat ;n incinta uni2ersit9:ii Dale. Cn cazul ;n care locul de des49<urare este un 1irou dintr-un
or9<el procentul o1edien:ilor scade la @-K. Dac9 ordinele pri0ite sunt contradictorii su1iec:ii
de2in 0ai independen:i. Cn cazul ;n care e3ist9 & e3peri0entatori dintre care unul solicit9 ca
e3peri0entul s9 4ie oprit la $FG de 2ol:i iar cel9lalt cere s9 se contionue o1edien:a scade la &GK.
Cn situa:ia ;n care e3peri0entatorul se a<eaz9 ;n locul Oele2uluiI, dup9 ce Oele2ulI
;nceteaz9 s9 0ai r9spund9, su1iec:ii a1andoneaz9 4oarte repede: nu ;ndr9znesc s9 agreseze
persoana care reprezint9 autoritatea.
Pe 1aza e3peri0entelor realizate, Milgra0 e3plic9 o1edien:a prin 0ai 0ul:i 4actori:
condi:iile de socializare : interiorizarea supunerii 5;n pri0ii &G de ani de 2ia:9,
indi2idul ;n2a:9 s9 se supun96N sincronizare 5intrat ;ntr-o ierarhie, indi2idul pierde o parte
din autono0ia sa <i e3ecut9 dispozi:iile date de autoritateN el atri1uie ;ntreaga r9spundere a
actelor sale autorit9:ii, consider;ndu-se doar un instru0ent al acesteia. Autoritatea de2ine surs9
de recuno<tin:9 <i Eudec9tor 0oral al indi2iduluiN
Page ,
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
4actori de schi01are :. legiti0itatea autorit9:ii 5gradul de o1edien:9 este direct
propor:ional cu ni2elul de legiti0itate recunoscut autorit9:ii6N pro3i0itatea autorit9:ii cu cat un
indi2id este 0ai aproape de autoritatea de la care pri0e<te dispozi:ii, cu atat gradul de
o1edien:9 este 0ai 0are6N
sl91iciunea rezisten:ei u0ane 50aEoritatea oa0enilor se supun or1e<te la ordinele care le
pri0esc <i doar o 0inoritate opune rezisten:9.
O persoan9 i0oral9 dar care este considerat9 o autoritate este capa1il9 s9 induc9
ascultarea: su1iec:ii se supun, 5@GK6, <i unui e3peri0entator care ;ncalc9 pro0isiunea 49cut9
su1iec:ilor de a opri e3peri0entul ;n 0o0entul ;n care 2or solicita acest lucru.
De ase0enea, dac9 e3peri0entatorul ia locul su1iectului, ;n cazul ;n care acesta renun:9,
ceilal:i su1iec:i 2or renun:a <i ei, ne;ndr9znind s9 agreseze autoritatea <tiin:i4ic9.
. FACTORII DE CARE NU DEPINDE OBEDIENTA FA DE AUTORITATE
Rezultatele o1:inute de Milgra0 5$=,@6 arat9 c9, ;n 2ersiunea clasic9 a e3peri0entului
5cu distan:9 ;ntre ele2 <i 0onitor6, su1iec:ii de gen 4e0inin ad0inistreaz9 ;n 0edie 0a3i0 /*G de
2ol:i, iar *FK 5&* din @G6 ad0inistreaz9 <ocul 0a3i0 de @FG de 2ol:i. Prin ur0are, rezultatele
sunt si0ilare celor o1:inute ;n cazul su1iec:ilor de gen 0asculin.
Printr-un procedeu oarecu0 di4erit Pilha0 <i Mann 5$=,@6 au nuan:at acest rezultat. "i
au ar9tat c9 4e0eile au o tendin:9 0ai redus9 de a se supune, co0parati2 cu 19r1a:ii, atLt ;n
situa:ia ;n care trans0iteau ordinele, cLt <i atunci cLnd le e3ecutau 5;n pri0ul caz, @GK dintre
4e0ei 4a:9 de -GK dintre 19r1a:i, iar ;n al doilea 7 $GK dintre 4e0ei 4a:9 de FGK dintre 19r1a:i6.
Iat9 o te09 de 0edita:ie pentru cei care consider9 c9 4e0eile sunt 0ai supuse decLt 19r1a:ii
Shana1 <i Dah8a 5$=,,6 au o1:inut rezultate care sugereaz9 c9 ni2elul de o1edien:9 la
copii ;0p9r:i:i ;n trei grupuri de 2Lrst9 5*-- ani, $G-$& ani <i $@-$* ani6 7 este co0para1il cu cel
al adul:ilor. Prin ur0are, copiii <i adolescen:ii nu sunt 0ai supu<i, nici 0ai re1eli decLt adul:ii.
Cn 4ine, nici o tr9s9tur9 de personalitate nu este un 1un predictor al o1edien:ei. Doar
su1iec:ii care prezentau scoruri ridicate pe scala ce 09soar9 autoritaris0ul par a 4i 0ai ;nclina:i
s9 se supun9 <i s9 ad0inistreze <ocuri 0ai puternice 5"l0s <i Milgra0, $=**6, sau pentru a-l cita
pe Milgra0, OPsihologia social9 0odern9 ne ;n2a:9 o lec:ie de o i0portan:9 capital9: ;n
0aEoritatea cazurilor, ceea ce deter0in9 ac:iunea unei 4iin:e u0ane este 0ai pu:in tipul de indi2id
pe care ;l reprezint9 <i 0ai degra19 tipul de situa:ie cu care el se con4runt9I.
Page -
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
!.CONCLUZII
O0ul, prin natura sa, este o1edient si suscepti1il de a 4ace cele 0ai 1izare lucruri daca se
a4la in conte3tul potri2it... O societate sta1ila este construita pe ierarhii, in care unii oa0eni au
autoritate asupra altora. Relatii de putere sunt sta1ilite la toate ni2elurile, acasa, la ser2iciu ori la
restaurant. Parintii e3ercita putere asupra copiilor, pro4esorii asupra ele2ilor, generalii asupra
0ilitarilor din su1ordine etc. nii e3ercita puterea, altii se supun.
MaEoritatea tipurilor de organiza:ii sociale culti29 o1edien:a <i pro0o2eaz9 indi2izii
ascult9tori, care a2Lnd aceast9 calitate 2or aEunge la un 0o0ent dat s9 conduc9 la rLndul lor
organiza:ii u0ane. Din p9cate, de 0ulte ori, ;n special ;n institu:iile ;n care per4or0an:a are
criterii incerte de e2aluare, o1edien:a reprezint9 unul dintre criteriile 4unda0entale de
pro0o2are. Ast4el de institu:ii sunt: poli:ia, Eusti:ia ori siste0ul sanitar. De<i ;n toate aceste zone
ale societ9:ii sunt reguli aparent clare pri2ind pro0o2area, natura acti2it9:ii acestor institu:ii
per0ite pro0o2area pe 1az9 de o1edien:9.
Mi s a parut destul de interesant de e3plorat o1edienta 4ata de autoritate a 4iintei u0ane.
A0 4ost surprinsa sa 2ad cat de departe 0erge o persoana a4lata su1 ordinele unei alte persoane,
cat de or1este poate actiona o0ul atunci cand un altul ii ordona ori sugereaza sa 4aca ce2a
anu0e. A0 o1ser2at 0odul in care o0ul se raporteaza la autoritate este unul care pune in pericol
chiar specia u0ana - prin usurinta cu care oa0enii pot ucide se0eni - si ca o1edienta oar1a - care
pare ca este parte a naturii u0ane - este prezenta nu la o parte neinse0nata a speciei u0ane, ci la
0aEoritatea 0e01rilor acesteia.De ase0enea, a0 constatat ca e3ista indi2izi care nu se
incadreaza intr un ta1loul generalN unii dintre noi au un MinstinctM al neascultarii, au capacitatea
de a de detasa de 4orta ni0icitoare pe care o e3ercita autoritatea asupra noastra.
!oncluziile e3peri0entului l-au 49cut pe Milgra0 s9 enun:e:"Capacitatea omului de a!i
abandona umanitatea pe msur ce "!i "mplete!te personalitatea sa unic "n structuri
instituionale mai largi #$$$% constituie eroarea fatal pe care natura a fcuto cu noi !i cauza
pentru care, pe termen lung, specia noastr are !anse de supravieuire destul de modeste$"
Page =
D"PR"SIA POSTNATA%A %A ."M"I NIPAR" SI M%TIPAR" "(A%ATA
! S!A%A "DIN'R+
Page $G