Iubirea neconditionata a unei femei

O femeie invata greu sa iubeasca fara sa sufoce si fara sa-si faca sperante. Daca ar fi dupa ea s-ar
coase de barbatul iubit pentru a fi sigura ca ia parte la viata lui, ca devine viata lui. Dar nu e dupa
ea. Si intelege repede ca intrebarile ei, supozitiile, tristetile, pretentiile, rugamintile ei nu fac
decat sa indeparteze persoana adorata. Intelege ca daca vrea sa il inspire sa ramana langa ea,
trebuie sa invete sa iubeasca neconditionat. Fara asteptari, fara pretentii, fara ultimatumuri, fara
reprosuri, fara impuneri. Greu! Dar invata.
In primul rand invata sa nu-l mai schimbe pe omul de langa ea. Sa-l accepte asa cum este. Sa-l
inteleaga, sa constate neutru diferentele de gusturi si comportamente dintre ea si el dar sa nu
incerce sa-l schimbe. Cel mult sa-i sugereze, daca e intrebata, anumite variante, mai constructive
pentru cuplu. Dar doar daca vrea el.
In al doilea rand invata sa-i accepte obiceiurile de viata, programul, ocupatiile, prietenii,
habitudinile, aspiratiile. Si cum prima axioma spune ca nimeni nu trebuie schimbat, va trebui sa
accepte partenerul cu intregul sau univers, asa cum e. Cu prietenii (parca prea multi), familia,
sotia (uneori inca") si copiii lui.
Apoi, invata sa se bucure, de dragul lui, de realizarile lui. Sa-i sustina sperantele si viziunile, sa-i
aline esecurile,sa-i inteleaga amanarile, ezitarile si retractarile. Sa-i ierte lasitatile si lipsa de
coerenta, sa-i sustina expansivitatile, sa-i creada promisiunile.
Apoi va trebui sa invetesa nu se gandeasca la viitor, stiut fiind ca femeile, prevazatoare, vor sa se
asigure certificand relatia de iubire. Va trebui sa renunte la a mai conditiona iubirea printr-o
declaratie-angajament luata barbatului ei. Si ridicand aceasta obligatie de pe umerii lui sa
scuteasca iubirea de inca o limitare si pe el de inca o responsabilitate impunatoare de conditii.
Apoi va trebui sa isi traiasca viata in asa fel incat aceste de-conditionari sa faca parte armonios
din viata ei, iubind firesc, spontan, din toata inima, barbatul cu care:
-nu vrea sa se marite, nici sa-i faca copii, nici sa locuiasca cu el impreuna
-nu vrea sa se afiseze tot timpul,
-nu stie daca va petrece weekendul pentru ca e posibil ca el sa fie cu prietenii
-nu stie daca va merge la nunta prietenului lui sau va prefera sa fie insotit de verisoara sa
-nu vrea sa petreaca concediul decat daca el doreste sa fie cu ea
Si abia dupa aceea femeia poate spune ca a invatat sa iubeasca in deplina libertate un barbat
caruia nu-i cere nimic. Nici macar sa fie cu ea. Il poate iubi chiar si fara sa fie cu ea.
Pentru ca acesta este marele dar pe care il face iubirea neconditioanta: te invata sa iubesti atat de
mult persoana draga incat ii vrei tot binele, nedorind sa o posezi, sa o iei in proprietate. O poti
iubi eliberand-o de tine, de relatie, de orice obligatie. Si acest gen de iubire, desi iti ocupa inima,
ti-o lasa in acelasi timp libera pentru propria viata, pentru alte iubiri. Pentru ca neavand un
angajament limitativ nu tradezi nimic, nu inseli nici o pretentie sau asteptare. Iubirea
neconditioanta poate supravietui in paralel cu alte afectiuni si sentimente. Pentru ca iubirea
neconditioanta este total libera si omnipotenta ca iubirea fata de dumnezeu care ne lasa loc (ba
chiar ne antreneaza) pentru alte iubiri. Dragostea generoasa, total deschisa spre persoana iubita,
te face sa-l accepti pe celalalt exact asa cum este, dorindu-i tot binele din lume, respectand binele
pe care si-l doreste pentru el. Fara sa judeci acest bine. Iubirea neconditioanta supravietuieste
cataclismului altor iubiri si dezamagiri, devine un status-quo al inimii tale.
******
Cand cerem cuiva sa ne iubeasca neconditioanat trebuie sa stim ce ii cerem sa poata trai, daca
este necesar sau ii impunem, fara noi. Sa ne iubeasca fara sa fie legata de noi prin asteptari,
pretentii, aspiratii, cereri, planuri. Si persoana draga invata asta, in timp ce este in relatie cu noi.
Iar inima sa, pe masura ce se dechide tot mai mult, devine tot mai calda, cuprinzatoare,
intelegatoare si inteleapta. O inima care iubeste neconditionat iese din limitarile cultural-
religioase , rasiale, geografice, temporal-spatiale. Inima aceea se poate darui intregii omenirii,
intelegand ca la nivelul miezului inimii toti suntem o singura fiinta. In acest spatiu al libertatii
absolute si a tuturor posibilitatilor create nu iti apartine nimic, nu apartii nimanui, aici nu exista
infidelitate sau pacat, juraminte de credinta, amanari sau pasuiri. Aici este pur si simplu IUBIRE.
Pentru tot si pentru toate.
Cand o femeie este condusa in acest punct al constiintei sale, invata sa iubeasca fara sa fie cu
persoana iubita, invata sa se detaseze fizic de ea, chiar daca in inima o poarta in continuare.
Invata sa inteleaga si alte iubiri ale persoanei dragi, sa nu pretinda o alegere finala, o asumare a
relatiei, o promisiune pentru viitor, o viziune a relatiei in viitor. Cel ce iubeste neconditionat a
uitat toate astea. Si accepta persoana draga asa cum este. Dar aceasta acceptare, posibila doar
prin conectarea inimii la spirit, desi te apropie sufleteste de omul iubit, te si elibereaza de el. Iti
reda demnitatea si libertatea.
Eliberandu-te de posesivitate, de scenariile culturale create in jurul conjugalitatii, lasi iubirea sa
te cuprinda. Si ea te va insufleti si inspira sa vezi oamenii prin lentila iubirii neconditionate. Sa-ti
trezesti puterea de a iubi sufleteste toti oamenii. Chiar daca sesizezi foarte clar diferentele dintre
tine si ei (de forma si nu de fond), iubirea spirituala face sa te conectezi la elementul cel mai
profund si subtil din fiinta lor spiritul. A carui sursa fiind divinul, face ca toti oamenii sa se
simta in adancul lor, una si aceeasi fiinta.
Femeia care se obisnuieste sa iubeasca dincolo de asteptari si sperante, dincolo de scenariile
culturale privind relatia parteneriala, capata un fel de detasare inteleapta, o liniste profunda (ce
poate parea resemnare necunoscatorilor). Aceasta predare in fata iubirii conecteaza fiinta la
divinitate si permite schimbarea destinului schimbarea contextului dramatic intr-unul plin de
satisfactii, schimbarea rolului ei in relatie si al felului in care este perceputa de partener.
Cand iubesti astfel esti liber de orice (nu sa faci ce vrei ci liber de prejudecati, de frici, de
conditionari, de limitari si nemultumiri sau rusini). Esti eliberat inclusiv de credinta ca iubirea
neconditionata abroga angajamentul. Dimpotriva. Iubirea neconditionata, spirituala, iti da toata
libertatea de a alege cum vrei sa iubesti (cu acte sau fara, cu coabitare sau cu locuire sparata,
carnal sau doar sufleteste etc.). Si asigura conditii ca alegerea cadrului iubirii sa fie cu adevarat
eliberata de prejudecati si false proiectii.
De aceea o astfel persoana, eliberata de disperarea pasiunii si a fricii de a pierde omul drag,
dobandeste capacitatea de a vedea si alti oameni, de a se atasa si de alte persoane, de a se conecta
la sufletul semenilor. O astfel de persoana radiaza si atrage prin rezonanta oamenii capabili s-o
iubeasca total. Atat de total incat nimic nu este interzis sau vinovat, nici macar a-ti dori un
angajament (liber consimtit si matur acceptat) de amor legiferat. Pentru ca si persoana iubita
doreste acelasi lucru: fara ambiguitati sau lasitati, fara pretentii si asteptari.
Femeia a carei inima a invatat iubirea neconditionata se va bucura de aceasta derogare si se va
elibera de vinovatia de a fi dorit candva o relatie limitatoare. Stie acum ca dragostea poate alege
liber conditiile in care vrea sa se manifeste, sa se traiasca. Si daca altora li se par constrangeri, ei,
IUBIRII, i se par jocuri si contexte perfecte in care isi poate experimenta pasiunea si
generozitata. Fidelitatea, prezenta, programul comun cu fiinta iubita, fac absolut normale zecile
de telefoane cand intarzii, vigilentele interogari cu privire la petrecerea de la firma, dorinta
permanenta de a-ti fi in preajma. Tratand toate aceste excese cu iubire spirituala, le vei alina si
vindeca, inspirand omul de langa tine sa se conecteze la sufletul tau, deschizandu- se astfel si el
spre iubirea neconditionata.
Femeia care invata sa iubeasca neconditionat poate spune: Te iubesc, adio! Esti liber sa-ti traiesti
inima asa cum vrei. Sunt libera sa-mi traiesc inima asa cum vreau.
A iubi neconditioant nu inseamana a aproba/incuraja totate excesele sau viciile celuilalt ci a
intelege sufletul omului de langa tine, dandu-i libertatea de a fi el insusi. Te poti retrage oricand
ti se pare prezenta sa daunatoare, dar asta nu insemana suspendarea iubirii tale. Ci doar o logica
desprindere fizica de omul care iti face rau.
Barbatii trebuie sa stie ca eliminand asteptarile, nazuintele, visele, pretentiile si sperantele
femeilor, le invata sa traiasca desprinse de ei, capabile sa isi asume puterea si independenta
propriilor lor inimi.
Femeile trebuie sa stie ca obligand barbatii sa le accepte mofturile, prejudecatile si constrangerile
ii forteaza sa faca un salt de constiinta care duce la iubirea dincolo de conditii, iubirea care poate
trai si fara persoana draga alaturi.
Pentru ca iubirea neconditioanta nu te leaga si mai mult de partener, dimpotriva. Te leaga de
intreaga umanitate. Si cand ai perspectiva umanitatii de care devii legat afectiv, pierderea iubirii
omului de langa tine nu mai pare o tragedie.
Pentru ca iubirea neconditioanta este atat de puternica incat se poate exprima liber chiar si intr-
un cadru dramatic sau limitat de conventii si traditii, de prejudecatii si conformism cultural daca
ea doreste acest lucru.

Dar cati dintre noi suntem gata sa ne lasam iubiti asa, simtind ca o astfel de relatie elibereaza
partenerul de indeciziile, ambiguitatile, lasitatile si neasumarile noastre?Cati dintre noi acceptam
sa ne scada puterea de influenta si control asupra partenerului? Cati ne-am bucura sa vedem
persoana draga, pana acum obsedata de noi si total la cheremul nostru, eliberata de dorinta
devoratoare de a ne avea in preajma si capabila sa se deschida spre viata si tot ce poate oferi
viata mai bun?
Cati dintre noi vrem, de fapt, sa fim iubiti neconditionat?