Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DE LECIE

Propuntor: prof.
Tema : Traficul de fiine umane
Titlul: Omul dusmanul semenului sau
Clasa: a XII-a
Durata activitii: 75 de minute(o ora si jumatate de curs)
Obiectul : onsiliere !i orientare
Modulul: alitatea unui stil de "ia# s#n#tos
copul : con!tienti$area efectelor imediate !i de durat# ale traficului de fiinte umane !i promo"area unor metode alternati"e pentru
de$"oltarea unor comportamente de$ira%ile social&

Obiective de re!erinta :

onstienti$area ele"ilor cu pri"irile la implicatiile multiple si comple'e ale traficului de fiinte umane&
(amiliari$area ele"ilor cu terminolo)ia specifica traficului de fiinte umane
(ormarea unei atitudini ci"ice constiente si responsa%ile fata de acest fenomen transnational&
*e$"oltarea unei atitudini pa$iti"e fata de ceilalti
+ducarea capacitatii de autocontrol in concordanta cu semnificatia situatiilor
,nali$area coninutul filmuleelor pre$entate !i s# descrierea comportamentelor de$ira%ile social&
Identificarea efectelor ne)ati"e ale traficului de fiinte umane
Obiective operationale:
-.. sa defineasca traficul de fiinte umane
-/.sa descrie modalitatile de recrutare 0 caracteristicile "ictimei si caracteristicile recrutorului&
-1. sa identifice etapele traficului si caracteristicile acestora&
-2. sa identifice implicatiile psi3olo)ice ale traficului0 pentru "ictima&
-5. sa descrie modul in care scoala si ele"ii se pot implica in pre"enirea acestui fenomen transnational.&
-4. sa se raporte$e critic la acti"itatea desfasurata.
Obiective educative:
5a dea do"ada de empatie fata de "ictimele traficului de fiinte umane&
5a adopte o atitudine constienta si responsa%ila fata de pro%lema pusa in discutie&
5a cola%ore$e cu cole)ii in "ederea solutionarii di"erselor sarcini didactice&
5a se raporte$e critic la fenomenul traficului de finite umane.

Metode : con"ersaia euristic#0 o%ser"aia0 "i$ionarea !i anali$a filmului0 e'plicaia0 de$%aterea0 studiu de ca$0 %rainstormin).
Mi"loace didactice : T".6 *"d6 "ideo0calculator & flip-c3art0 coli flip-c3art0 mar7ere0 coli ,2.
#iblio$ra!ie :
Materiale in!ormative OIM %Participarea &colii la prevenirea &i combaterea tra!icului de !iine umane'(
ET)PELE
)CTI*I
T)TII
DID)CTI
CE
O#
OP
CO+TI+,T,L )CTI*IT)TII METODE I
PROCEDEE
MI-L(DID TIMP O#ER*)TII
Captarea
atentiei
-profesorul pre$inta cate"a ima)ini
cu realitatile din 8omania 0in
antite$a cu alte ima)ini la care
tanarul "isea$a si spera sa de"ina
realitate in urma muncii in
strainatate
-profesorul cere ele"ilor sa se
)andeasca la ceea ce le su)erea$a
sinta)matrafic de fiinte umane si
sa dea e'emple concrete in acest
sens0discutand cu cole)ul de %anca
9ucrul in diade 5 minute
)nuntarea
temei
scopului si
obiectivelor
)nuntarea temei scopului si
obiectivelor
:rofesorul anunta ele"ii ca "or
a%orda pro%lema traficului de fiinte
umane cu accent pe pre"enirea si
com%aterea acestui fenomen.:e
parcursul acti"itatii se "or a%orda
urmatoarele pro%leme:
+'plicatia (lip-c3art 5 minute
.. *efinirea traficului de fiinte
umane&
/. +tapele traficului si
caracteristicile lor&
1. ;odalitatile de
recrutare0caracteristicile
"ictimeisi ale recrutorului&
2. Implicatiile psi3olo)ice ale
traficului pentru "ictima&
5. onceptele c3eie ale
pro%lematicii de fiinte
umane&
4.Inter"entia scolii pentru
pre"enirea si com%aterea
fenomenului.
Pre.entarea
optima a
continutului
si diri"area
invatarii
/0
/1
lasa se imparte in trei )rupe 0
fiecare "a primi cate o fisa de lucru
din care "a deduce si alte aspecte
ale traficului de fiinte umane care
sunt in acelasi timp si )ra"e
incalcari ale drepturilor omului.5e
"or pre$enta de catre raprtori 0in
fata cole)ilor :
cau$ele0consecintele si solutiile
acestor ca$uri &se "or urmari 1
<rain-stormin)-
ul
(lipc3art 5 minute
filmulete fiecare caracteristic unei
ane'e(trafic de %ar%ati0trafic de
femei0trafic de copii)
,=+X, .0,=+X, /0,=+X, 1
,poi se "a urmari un filmulet in
care sunt pre$entate ca$uri reale
cu tinere care au fost "icime ale
traficului de fiinte umane.
5arcina ele"ilor "a fi aceea de a
identifica modalitatile de
recrutare0caracteristicile "ictimei si
ale recrutorului.
lasa se imparte0din nou0 in trei
)rupe (iecare )rup isi "a desemna
un raportor care "a pre$enta
produsul si apoi il "a afisa iar
ele"ii "or face un tur al )aleriei.
In continuare0se "or discuta
etapele trafcului de fiinte umane:
.. 8ecrutarea
/. Transportul
1. >an$area
2. 5ec3estrarea si e'ploatarea
5. +"adarea0fu)a
4. 8epatrierea
+'plicatia
9ucrul in )rup
+'plicatia
>ideproiector0
calculator0*>*
>ideproiector0
calculator0*>*
(oi0carioci0
.- minute
/- minute
.5 minute
Obtinerea
per!orman
/2 um credeti "oi ca s-ar putea
implica scoala in
;unca
independenta
flipc3art .- minute
tei com%aterea6pre"enirea traficului de
finite umane?ce ar tre%ui sa faca
ele"ii si profesorii in aceasta
directie?
:si3olo)ul scolar 0in"itat la lectia
de diri)entie0"a inter"eni in
discutia cu ele"ii
*iscutia
colecti"a
Evaluarea /3 (iecare dintre "oi "a primi cate o
fisa de e"aluare in care isi "a
e'prima sincer parerea despre
aceasta acti"itate.
;unca
independenta
(ise de e"aluare 5 minute
CO+CL,4II:
+le"ii au fost6nu au fost recepti"i la lecie0 muli dintre ace!tia a"eau 6nu a"eau suficiente informaii despre acest fenomen !i
cuno!teau6nu cunosteau ca$uri reale0 care au fost @mp#rt#!ite !i cole)ilor.
,"@nd @n "edere c# termin# liceul !i muli dintre ei "or pleca s# munceasc# @n str#in#tate0 consider c# am incercat sa tra) un semnal de
alarm#0 de care0sper0 "or ine cont pe "iitor !i "or !ti s# e"ite pericolele la care ar putea fi e'pu!i
,=+X, .
COPII 56R6 COPIL6RIE
+imeni nu va !i inut 7n sclavie8 nici 7n robie9 sclavia &i tra!icul cu sclavi sunt inter.ise sub toate !ormele lor( : articolul
nr(;(
:otri"it 5ociet#ii <ritanice de lupt# @mpotri"a scla"iei0 cunoscut# drept cea mai "ec3e or)ani$aie din lume pentru drepturile
omului0 A@n pre$ent e'ist# mai muli scla"i dec@t @n trecut. 5e spune c# una dintre formele scla"iei moderne este munca forat# la care
sunt supu!i copiii.
*eri"an0 un %#iat din ,merica de 5ud este o "ictim# a acestei scla"ii: A;@inile lui mici sunt aspre din cau$# c# lucrea$# cu
frun$e care au forma unei s#%ii0 o plant# din care se e'tra) fi%re te'tile folosite la fa%ricarea saltelelor. ;unca lui const# @n a aduna
aceste frun$e0 apoi s# le care la o ma!in#. 5pre $i de munc# de ./ ore0 el car# aproape o ton# de frun$e. *eri"an a @nceput s# lucre$e
c@nd a"ea 5 ani. ,cum el are .. ani.
B,ce!ti copii f#r# copil#rie trudesc @n mine0 tra) "a)onete cu c#r%une etc. 3iar !i copila!ii de 1-2 ani sunt pu!i la munc#:
seam#n#0 cule) roada etc.
Cn proprietar de p#m@nt dintr-o ar# african# spune c# copiii sunt mai ieftin de e'ploatat dec@t tractoarele !i mai de!tepi dec@t
%oii.
are e p#rerea "oastr#?
)RCI+I DE L,CR,
,nali$ai articolul0 urm#rind ca scop 1 o%iecti"e:
0< cau.e9 1< consecine9 =< soluii
,=+X, =8./
PI+)RE) TR,DIT6 >I #,4,+)R,L ?OL
Orice om care munce&te are dreptul la o remunerare ec@itabil &i satis!ctoare care s:i asi$ure lui8 precum &i !amiliei
sale o eAisten con!orm cu demnitatea uman( : articolul 1=(
T#ietorii de trestie de $a3#r c@!ti)# @n jur de trei dolari pe $i0 dar costul c3iriei !i al uneltelor face munca acestor oameni mai
)rea. +i nu sunt pl#tii @n %ani )3ea#0 ci @n %onuri. Di ace!ti lucr#tori sunt o%li)ai s# cumpere ulei de mas#0 ore$ !i fasole de acolo.
,poi0 ca ta'# de ser"icii pentru acceptarea %onurilor0 muncitorilor li se scade .--/-E din "aloarea %onului.
*irectorul adjunct al omitetului ,"ocailor pentru *repturile Omului a spus @ntr-o emisiune radio: A9a sf@r!itul se$onului ei
nu au nici un %an @n m@n# pentru s#pt#m@nile !i lunile de trud#. =u au nici un %an pus deoparte& a%ia dac# au putut supra"ieui acelui
se$on
are este situaia @n ara noastr#?
)RCI+I DE L,CR,
,nali$ai articolul urm#rind ca scop 1 o%iecti"e:
0< cau.e9 1< consecine9 =< soluii9
,=+X, =8.1
E?)LIT)TE PE+TR, TOIB
Toate !iinele umane se nasc libere &i e$ale 7n demnitate &i 7n drepturi : articolul 0(
9a .- decem%rie .FF70 Giua drepturilor omului0 prima doamn# a 5tatelor Cnite HillarI linton a spus O=C c# lumea continu#
s# le trate$e femeile ca pe ni!te cet#eni inferiori.
(emeile sufer# foarte mult din cau$a "iolenei @n familie !i a "iolenei se'uale.
Cnele fiine umane de se' feminin sunt omor@te. Jn c@te"a #ri asiatice unele mame a"ortea$# fiicele nen#scute0 deoarece
prefer# fii @n loc de fiice.
O clinic# de sta%ilire a se'ului f#cea pu%licitate ser"iciilor sale 0spun@nd c# era mai %ine s# se c3eltuiasc# 1K de dolari acum0
uci)@nd copilul de se' feminin0 dec@t s# se c3eltuiasc# 1K-- de dolari pe $estre.
@nd un fost campion la %o' din 5tatele Cnite a fost @ntre%at c@i copii i s-au n#scut0 el a r#spuns: ACn %#iat !i !apte )re!eli.
Jntr-o pu%licaie a =aiunilor Cnite se spunea c# pentru a sc3im%a mentalitatea !i atitudinea oamenilor fa# de femei este
necesar# o lun)# perioad# de timp.
e putei spune "oi?
)RCI+I DE L,CR,
,nali$ai articolul urm#rind ca scop 1 o%iecti"e:
.) cau$e& /) consecine& 1) soluii&