Sunteți pe pagina 1din 24

Studiu de caz :

Realizatori:
Pop Ciprian
Vlasin Caius
Osan Sergiu
Pop Nelu
1
Cls.a-XI-a N

Fondarea Junimii
Societatea Junimea a luat fiinta la Iasi in anul 1863, din initiativa unor
tineri reintorsi de la studii din strainatate, in frunte cu Titu Maiorescu, Petre
P. Carp, Vasile Poor, Iaco! "eru##i si Teodor $osetti. %i isi incep
activitatea prin orani#area unei serii de preleeri populare. printr&o formula
masonica, 'unimistii cand vor!eau despre asta spuneau( )*riinea Junimii
se pierde in neura timpului). Cursul pu!lic pe care Titu Maiorescu il tinuse
cu un an mai inainte, curand dupa instalarea sa la Iasi, dovedise e+istenta
unui auditoriu cultivat, in stare sa se interese#e de pro!lemele stiintei,
e+puse in formele unei inalte tinute academice. %+perienta este reluata in
fe!ruarie 186, cu puteri unite. In cursul aceluiasi ciclu, a!ordand pro!leme
dintre cele mai variate, Carp si Poor vor!esc de cate doua ori, iar Titu
Maiorescu de #ece ori.
-poi .Prelectiunile populare/ devin o luna traditie a .Junimii/ din Iasi.
Timp de saptespre#ece ani ele se urmea#a neincetat, mai intai asupra unor
su!iecte fara leatura intre ele0 apoi, din 1866, rupate in cicluri unitare0 in
fine, din 181,, prin interventia noilor mem!ri, 2am!rion si Panu, asupra
unor teme cum ar fi istoria si cultura nationala. -stfel, de unde mai inainte
se vor!ise despre %lementele de viata ale popoarelor si despre Cartile
omenirii, cicluri din 181, si 1813 limitea#a preocuparile la elmentele
nationale ale culturii noastre si la pu!licarea, incepand din 1861, a unei
reviste( Convor!iri literare, puse de la inceput su! conducerea lui Iaco!
"eru##i. -ceasta pu!licatie se va !ucura de cel mai inalt prestiiu in
istoria literaturii romane. %a a impus, inca de la aparitie, o influentele
consecutive e+ercitate asupra poporului roman. Curand, prin darul
2
!asara!eanului Casu, nepotul lui Poor, completat prin coti#atiile mem!rilor
ei, .Junimea/ devine proprietara unei tiporafii, trecuta mai tar#iu in alte
maini. -sociatia infiintea#a si o li!rarie, pusa su! suprave4erea lui Vasile
Poor, dar disparuta si ea dupa o scurta functionare. %+istenta tiporafiei
permite .Junimii/ directie noua, moderna, intreii noastre culturi, definindu&
se prin spiritul ei etic si sentimentul valorii estetice. Inca de la inceputurile
ei, miscata de constiinta primelor nevoi ale culturii romanesti in acel
moment, .Junimea/ a!ordea#a pro!lema ortorafiei romanesti, foarte acuta
in epoca trecerii de la intre!uintarea alfa!etului c4irilic la cel latin. In
sedintele insufletite, tinute de o!icei in casa lui Vasile Poor sau acasa la
Titu Maiorescu si dominate de personalitatea plina de prestiiu a acestuia
din urma, se discuta pro!leme de ortorafie si lim!a, se recitesc poetii
romani in vederea unei antoloii si se compun sumarele revistei, uneori in
ca#ul eneral pentru productiile care tre!uiau respinse. Convor!irile literare
pastrea#a in cea mai mare parte urma activitatii .Junimea/, si lectura atenta
a revistei permite refacerea vietii renumitei rupari literare si a etapelor pe
care le&a stra!atut.
Etapele Junimii:
Junimea are o e+istenta de mai multe decenii, cu activitati si orientari
ce se sc4im!a de la o etapa la alta.
5 1863&181, & activitatea s&a desfasurat la Iasi si a fost importanta mai ales
prin caracterul ei polemic in domeniul lim!ii, al literaturii si al culturii. Se
promovea#a in aceasta perioada principii estetice si sociale.
-ceasta etapa ieseana a societatii, cu intruniri saptamanale in casa
lui Titu Maiorescu si cea a lui Poor, constituie fa#a ideoloica, de afirmare
si de leitimare prin com!aterea vec4ii directii in cultura romana. Junimistii
evita implicarea politica, activitatea lor vi#ea#a trei directii( lim!a, literatura
si cultura.
-ctivitatile cuprind un lar spectru cultural si se manifesta prin(
6 prelectiunile populare cu pu!lic lar, intalnirile in cerc restrans pentru
lectura creatiilor oriinale0
6 editarea unei reviste a societatii, .Convor!iri literare/, incepand cu 1 martie
1861, cu aparitie lunara0
6 folosirea unei tiporafii si li!rarii proprii pentru a pu!lica si raspandi opera
mem!rilor societatii0
3
6 sustinerea campaniilor pentru lim!a romana literara vi#and alfa!etul si
ortorafia.
5 a doua etapa, cea a sedintelor du!le 7181,&18838, este marcata de
intrarea 'unimistilor in viata politica, in partidul conservator. 9unctia de
ministru al Instructiunii Pu!lice il o!lia pe Titu Maiorescu sa se sta!ileasca
la :ucuresti. 2ui I se alatura Mi4ai %minescu si Ioan Slavici, ca redactori la
#iarul .Timpul/, oficiosul partidului conservator. Junimea se scindea#a,
sedintele se tin atat la Iasi, in casa lui Vasile Poor, cat si la :ucuresti, in
casa lui Titu Maiorescu. -ctivitatile .Junimii/ se indreapta mai ales spre
literatura(
6 se consolidea#a .directia noua/ in poe#ie si in pro#a prin capodoperele
marilor scriitori ; %minescu, Creana, Caraiale, Slavici, pu!licate in revista
.Convor!iri literare/, dar si in volume0
6 poe#iile lui %minescu si nuvelele lui Slavici sunt traduse in lim!a ermana
de Mite <remnit#, cumnata lui Titu Maiorescu0
6 .Junimea/ continua sa ofere !urse tinerilor pentru studii in strainatate0
6 criticismul se manifesta acum prin noi campanii, nota!ila fiind polemica lui
Maiorescu privind .arta cu tendinta/ si .arta pentru arta/, purtata cu
Constantin =o!roeanu&>4erea.
5 dupa 1883 ; .Junimea/ impreuna cu revista .Convor!iri literare/ se muta
la :ucuresti. -ctivitatea 'unimistilor se canali#ea#a in aceasta perioada
catre preocupari universitare, capatand un caracter academic. In aceasta
etapa, 'unimistii se interesea#a de de#voltarea altor domenii ale vietii
culturale, nea!ordate pana acum si anume filo#ofia, istoria, eorafia. Ca
urmare, se pu!lica primele studii de istorie 7-.=.?enopol ; .Istoria
romanilor/, in 1, volume8 si de filo#ofie 7Vasile Conta8.
Junimistii si pasoptistii
Junimistii au recunoscut meritele predecesorilor. >eneratia pasoptista
a avut un rol decisiv in procesul de moderni#are a societatii romanesti, de
construire a identitatii nationale, atat prin participarea activa la viata politica
a tarii, cat si prin cultura, mai ales prin literatura oriinala, cu specific
national. Pasoptistii, @oamenii inceputului de drum/ 7Paul Cornea8, au
intemeiat literatura romana moderna, au asimilat romantismul, preluand si
elementele neoclasice si iluministe, au fondat speciile si enurile in
literatura romana, au folosit sursele de inspiratie specifice secolului
romantic 7istoria, folclorul, natura8, au descoperit poe#ia populara,
valorificand in literatura culta resursele e+presive ale lim!ii populare.
4
In toate domeniile culturii intemeiate de pasoptisti, 'unimistii provoaca
sc4im!ari ma'ore(
6 in domeniul limbii com!at latinismul initiat de corifeii Scolii -rdelene si
continuat de urmasii acestora, -uust Tre!oniu 2aurian si Timotei Cipariu0
sustin moderni#area alfa!etului latin si ortorafie fonetica0 pledea#a pentru
imprumuturile neoloice strict necesare din lim!ile romantice0
6 in domeniul educatiei culturale, sustin timp de 11 ani cicluri de
conferinte 7@prelectiuni populare/8 pe teme de istoric, filo#ofie, literatura, alte
arte, prin care familiari#ea#a auditoriul cu noile idei din spatiul cultural
european, impun un nou tip de discurs pu!lic, de tinuta academica, in
contrast cu oratoria practicata pana atunci si preatesc un pu!lic avi#at0
6 in domeniul literaturii isi propun sa reali#e#e o antoloie a poe#iei
romane, proiect esuat, dar ideile esentiale ale discutiilor privind selectia si
criteriile poeticitatii te+telor se concreti#ea#a in studiul lui Titu Maiorescu, @O
cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867, reper teoretic
fundamental0 inlocuiesc criteriul cultural in aprecierea creatiei literare prin
criteriul estetic0 respin mediocritatea si veleitarismul, promavand valorile
certe, 'udecate dupa oriinalitatea vi#iunii si reali#area artistica.
Periodizarea Junimii
In activitatea societatii si a revistei se conturea#a distinct trei etape.
Perioada 1863- 1874
Prima etapa se intinde de la intemeiere pana in 181,, anul in care
Titu Maiorescu, devenit ministru al Instructiunii pu!lice, se muta la
:ucuresti. In aceasta etapa predomina caracterul polemic. %ste epoca in
care se ela!orea#a principiile sociale si estetice ale .Junimii/, aceea a
luptelor pentru lim!a, purtate cu latinistii si ardelenii, apoi a polemicilor cu
!amutistii, cu :odan Petriceicu Aasdeu si cu revistele din :ucuresti, duse
nu numai de Maiorescu, dar si in actiuni colaterale de >4eor4e Panu,
Teodor Varolici, -le+andru 2am!rior, Vasile :urla, -le+andru Ci4ac. %ste
vremea in care .Junimea/ provoaca cele mai multe adversitati, dar si aceea
in care, prin succesul polemicilor ei, prin ade#iunea lui Vasile -lecsandri,
prin descoperirea lui Mi4ai %minescu, aureola prestiiului incepe sa se
forme#e in 'urul ei.
5
Perioada 1874-1885
Intre anii 181, si 1883 urmea#a a doua fa#a a .Junimii/, epoca in care
sedintele din Iasi se du!lea#a cu cele din :ucuresti, in diversele locuinte ale
lui Maiorescu si in cele din urma in armonioasa casa din strada Mercur,
unde Vasile -lecsandri a citit 9antana :landu#iei,, =espot&voda0 Caraiale
a citit * noapte furtunoasa, aparute in aceeasi perioada in Convorbiri
literare impreuna cu operele lui Vasile Conta si Ion Creana. %ste perioada
de desavarsire a directiei noi. In painile revistei apar operele marilor
clasici( %minescu, Creana, Caraiale, Slavici, precum si ale altor
personalitati din primul ran in arta, stiinta si cultura. %ste perioada de
lorie a!soluta a revistei.
Perioada 1885-1944
1886-1900
Perioada 1883&1B,, este o perioada mai luna si lipsita de
omoenitate. Transferata la :ucuresti, revista isi sc4im!a in mare masura
profilul, predominand cercetarile istorice si filo#ofice.In anul 1883 Iaco!
"eru##i se muta la :ucuresti, luand cu sine revista a carei conducere o
pastrea#a sinur pana in 18B3, pentru ca in 18B3 sa fie format un comitet
care sa isi asume intreaa conducere a revistei. Intre anii 1883 si 1BCC
principiile estetice ale 'unimismului au parte de o importanta de#voltare. In
aceeasi perioada are loc lupta .Junimii/ cu socialistii, actiunea lui Titu
Maiorescu fiind spri'inita de aceea a lui Petre Missir si de a tinerilor discipoli
P. P. "eulescu, Mi4ail =raomirescu, Simion Me4edinti, >r. Tausan etc.
=esi in acest interval Ion 2uca Caraiale isi continua cola!orarea la
Convorbiri literare, care se desc4id si loriei tinere a lui >eore Cos!uc
perioada dintre 1883 si 1BCC da ruparii si revistei un caracter universitar
predominant. =rumul prin Convor!iri literare devine drumul spre
Dniversitate. %ste epoca in care se sta!ileste pentru trei sau patru decenii
de aici inainte confiuratia Dniversitatii, mai cu seama a celei !ucurestene
si in care, din cenaclul .Junimii/, se desprind fiurile cele mai proeminente
ale stiintei si oratoriei universitare.
1900-1907
6
In 1BCC vec4iul comitet se completea#a cu nume noi, provenind din
domeniul stiintelor naturale. "ume noi se amesteca cu altele noi, mai putine
nume din sferele literare, mai multe din cele savante si universitare.
-nimatorul comitetului este Ion :odan care, in 1BC3, devine directorul
revistei pana in 1BC1, cand revista trece su! conducerea lui Simion
Me4edinti. =aca pana in 1BCC revista isi pastrase in primul rand traditionalul
ei caracter literar si filo#ofic, o data cu intrarea lui Ioan :odan in comitetul
de redactie si apoi cu trecerea lui la directia revistei, Convorbirile devin o
ar4iva de cercetari istorice, in painile careia se distin, alaturi de propriile
studii ale lui Ioan :odan, acele ale lui =imitrie *nciul, "icolae Iora si altii.
Si daca vec4ile lupte ale Convorbirilor literare fusesera purtate pe teme de
cultura enerala, acum este vremea polemicilor erudite, ale lui Ion :odan
impotriva lui Sion, ale lui "icolae Iora impotriva lui -. =. ?enopol si
Tocilescu.
Ultima etapa
- cincea epoca a Convorbirilor cea care a inceput in anul 1BC1,
coincide cu luna directie a lui Simion Me4edinti, in timpul careia ar4iva de
cercetari istorice se completea#a cu una de filo#ofie, unde apar contri!utiile
anditorilor, la inceputurile lor atunci( Ioan Petrovici, C. si M. -ntoniade,
Mircea ='uvara, Mircea 9lorian. 9iura literara cea mai importanta a epocii
este Panait Cerna, a carui cola!orare incepuse insa de su! directia
anterioara. In latura indrumarii critice nimic nu poate fi pus alaturi de marea
epoca ieseana si nici de de#voltarea ei ulterioara prin contri!utia lui P.P
"eulescu si a lui Mi4ail =raomirescu. -paritia lui %uen 2ovinescu este
de scurta durata, rostul criticului urmand sa se preci#e#e mai tar#iu.
Convor!irile literare au avut totusi controverse si in aceasta perioada cu
revistele Viata noua si cu Viata romaneasca. 2ipsite insa de spri'inul unor
noi si puternice talente literare, Convor!irile literare incep sa piarda din
vec4iul prestiiu pana cand, in 1BE1, Simion Me4edinti preda conducerea
lui -l. T#iara&Samurcas care, impreuna cu ar4itectul -l. M. Faorit#, se
remarcase inca din perioada vec4ii conduceri prin studii de arta
romaneasca vec4e si populara. "ici noua directie nu i#!uteste insa sa
impuna revista in rolul ei de altadata. * vi#iune asupra intreii .Junimi/ nu
va mai fi posi!ila decat dupa ce va fi cuprinsa intreaa ar!orescenta a
miscarii, de#voltata prin silintele celei de&a doua eneratii de scriitori si
anditori 'unimisti.
7
Obiectivele Junimii:
5 raspandirea spiritului critic0
5 incura'area literaturii nationale0
5 neatarnarea intelectuala a poporului roman0
5 oriinalitatea culturii si a literaturii romane0
5 crearea si impunerea valorilor nationale0
5 educarea oamenilor prin cultura 7culturali#area maselor8, eforturile lor
indreptandu&se spre receptarea si inteleerea culturii de catre popor0
5 unificarea lim!ii romane literare.
In domeniul studiilor linvistice, Maiorescu a preluat arumentele lui
-lecu $usso, criticand tendintele latiniste ale carturarilor transilvaneni care
propuneau .curatarea/ lim!ii romane de orice element nelatin. Polemica
dintre Maiorescu, pe de o parte, si Timotei Ciparin si >eore :aritiu, pe de
alta parte, a stimulat studiile asupra lim!ii romane.
=upa unire, dar mai ales dupa do!andirea independentei nationale,
accentul tre!uie sa cada pe calitatea artistica a literaturii, pe idealul
perfectionarii ei interioare. 2im!a oficiala, falsa eruditie si lipsa de ust sunt
permanent semnalate si ironi#ate de mem!rii Junimii. * parte din scriitorii
vremii vor deveni 'unimisti, vor cola!ora la revista .Convor!iri literare/, vor
scrie principalele lor opere, fiind perfect interati acestei epoci 7Vasile
-lecsandri, -l. *do!escu8. $epre#entantii noii eneratii literare, in frunte cu
Titu Maiorescu, incep insa sa domine scena.
Spri'inind si aparand valorile autentice, Maiorescu are si darul de a
descoperi si a atrae in cercul sau vocile noi. $evista .Convor!iri literare/
devine cel mai important periodic literar romanesc. -ici isi pu!lica
ma'oritatea poe#iilor Mi4ai %minescu, Ion Creana pu!lica primele trei parti
din .-mintiri din copilarie/ si povesti, I.2.Caraiale isi citeste si pu!lica
ma'oritatea comediilor, Ioan Slavici pu!lica nuvele si povesti.
-lti cola!oratori ai revistei sunt >eore Cos!uc, Panait Cerna, *ctavian
>oa, =inu Famfirescu, I.-l. :ratescu&Voinesti. -cesti cola!oratori ai
revistei vor deveni fiuri marcante ale epocii cunoscute ca .epoca marilor
clasici/.
Meritul .Junimii/ a fost acela ca a supus la o anali#a temeinica si
lucida societatea si cultura romaneasca, semnalandu&si sla!iciunile.
=e#!aterea de idei din interiorul .Junimii/ ca si aceea dintre 'unimisti si
ceilalti intelectuali ai vremii au contri!uit la implicarea directa a oamenilor de
cultura in pro!lemele societatii.
8
Manifestarile .Junimii/, orani#ate cu scopul concreti#arii o!iectivelor(
5 educarea pu!licului prin .prelectiuni populare/, reusind sa impuna o
mentalitate 'unimista in epoca, fara dome si sa de#volte spiritul oratoric pe
care il considerau o arta.
Prelectiunile populare, de!utea#a in fe!ruarie 186, si sunt orani#ate
timp de aproape doua decenii su! forma unor conferinte duminicale. -ceste
prelectiuni contri!uie la raspandirea principalelor idei 'unimiste(
G respinerea rupturii violente intre trecut si present0
G respinerea conceptului !ur4e# de li!ertate si a conceptiei !ur4e#e
despre propietate0
G apararea propietatii mostenite si learea ei de onoarea personala a
propietarului0
G pastrarea i#vorului de !oatie naturala0
G aderarea la ceea ce este imediat, la concret0
G actiunea statului in directia re#olvarii marilor pro!leme ale vremii0
G transformarea statului intr&un purtator al culturii0
G respectarea specificului national.
=intre cei care au tinut prelectiuni s&a remarcat Titu Maiorescu, prin
claritatea e+punerii, printr&o lim!a romana limpede si frumoasa, prin
constiinte variate. Inca de la prelectiunea introductiva intitulata .Ce scop au
cursurilr populareH/, el a tre#it admiratia tuturor, prestiiul lui a crescut
odata cu prelectiunile .=espre reliiunea in popor/, .=espre sunete si
culori/, si a culminat cu ultima prelectiune .=espre minte si inima/.
In cadrul acestor conferinte a fost formulata in 1868 teoria .formelor
fara fond/ care e+prima vi#iunea lui Titu Maiorescu asupra culturii, are un
fundament filo#ofic, fiind construita pe trei principii( autonomia valorilor,
unitatea intre cultura si societate, unitatea intre fond si forma, atat in cultura,
cat si in de#voltarea sociala.
-utonomia valorilor porneste de la un principiu din filo#ofia lui
Immanuel <ant, care delimitea#a domeniul esteticului de celelate valori
7etice, stiintifice si utilitare, politice8. Titu Maiorescu anali#ea#a erorile
lucrarilor istorice si filo#ofice considerate fundamentale ca demonstratie de
latinitate a lim!ii romane( .Istoria pentru inceputurile romanilor in =ac4ia/ de
Petru Maior 7181E8, .2e+iconul de la :uda/ 718E38, .Tentamen criticum in
linuam romanicam/ 718,C8, scrisa in latina pentru straini, lucrari care
incalca uneori adevarul stiintific, recurand la e+aerari provocate de
intentii demonstrative si de motivatii politice.
Maiorescu e+prima necesitatea aprecierii fiecarui domeniu prin criterii
specifice, evitand astfel contaminarea ce are ca efect confu#ia valorilor.
9
Dnitatea intre cultura si societate este pre#entata ca raport necesar
intre dimensiunea universala a formelor culturale 7arta, stiinta etc.8 si
determinarea concreta a unei societati 7istorice, mod de viata etc.8 care
constituie .fundamentul dinlauntru/.
Dnitatea intre fond si forma in cultura si in de#voltarea sociala este
principiul provenit din teoria evolutiei oranice. Prin .fond/, Maiorescu
intelee sistemul activitatilor materiale si sociale, dar si mentalitatile
dominante si formele caracteristice ale psi4oloiei colective, traditiile si
spiritual acestora, asa cum se reflecta in conduita practica. Prin .forma/,
sunt desemnate structurile institutionale, 'uridice si politice ale societatii,
sistemul de educatie, institutiile culturale 7presa, teatrul, conservatorul,
filarmonica, -cademia etc.8, prin care se reali#ea#a circulatia valorilor in
cadrul societatii.
Te#a maioresciana sustine evolutia oranica a unei societati, adica
de#voltarea de la fond spre forme, cu pastrarea unei concordante
permanente intre ele.
2a inceput, prelectiunile aveau teme diferite, dar apoi s&au sta!ilit
teme comune pentru fiecare an. In 181E, in cadrul temei comune *mul si
natura,s&au tinut prelectiuni precum( . Scrierea/, .-rta/, .Morala si stiinta/,
.2ocuinta/, .Pluul/, .Cora!ia/, .-rma si unealta/.
5 unificarea lim!ii romane literare incepe prin propunerea 'unimistilor privind
inlocuirea alfa!etului c4irilic cu cel latin, propunere e+primata inca din 186C.
In acest sens, Titu Maiorescu pu!lica articolul .=espre scrierea lim!ii
romane/ 718668, in care sustine toate ideile 'unimiste privitoare la lim!a(
ortorafia sa fie fonetica, inlocuirea alfa!etului c4irilic cu cel latin, respine
etimoloismul sustinut de pasoptisti, propune normarea lim!ii 7introducerea
de reuli ramaticale8. Ca urmare a efortului lor, -cademia $omana apro!a
si oficiali#ea#a aceasta scriere pentru intreaa tara.
5 interesul pentru literatura se manifesta inca de la infiintarea societatii si a
revistei. Inca din 1863, 'unimistii emit ideea pu!licarii primei antoloii de
poe#ie romaneasca pentru scolari, iar in primul numar al revistei .Convor!iri
literare/, Titu Maiorescu pu!lica studiul .* cercetare critica asupra poe#iei
de la 1861/, care il va consacra definitiv ca indrumator si critic literar. In
domeniul literaturii, privind poe#ia, se vor!este de'a de eminescianism, este
apreciat Vasile -lecsandri si se pune accent pe poe#ia populara0 in pro#a,
se remarca in mod deose!it Ioan Slavici si Ion Creana0 in dramaturie, cel
mai valoros este Ion 2uca Caraiale.
Tudor Vianu a definit in .Istoria literaturii romane moderne/ fenomenul
cultural 'unimist, pe care l&a caracteri#at prin identificarea trasaturilor
10
dominante( .spiritul filo#ofic/, .spiritul oratoric/, .ustul clasic si academic/,
.ironia/ si .vestita #eflemea 'unimista/, .spiritul critic/.
In conclu#ie, esenta culturala 'unimista insumea#a spiritul filo#ofic si
oratoric, spiritul clasic si academic, ironia si spiritul critic.
Dnitatea Junimii provine din aceea a spiritului care a infiintat&o(
a8 Spiritul filo#ofic & este cea dintai caracteristica a structurii 'unimiste.
Mem!rii sai sunt, in cea mai mare parte, oameni de idei enerale si mai
putin specialisti in domenii precise ale stiintei. "u ustul individual, impresia
de moment ii calau#esc, ci dorinta de a construi pe o solida !a#a teoretica
in care aplicatiile devin doar o urmare fireasca a rationamentului. -sa
procedea#a Titu Maiorescu, asa vor proceda si -.=.?enopol, P.P.Carp sau,
mai tar#iu, Mi4ail =raomirescu.
!8 Spiritul oratoric & este a doua trasatura a mentalitatii 'unimiste. Se naste
si din opo#itia impotriva retoricii pasoptiste romantice, mesianice, lipsite de
ec4ili!ru, dar si din respinerea fra#eoloiei politice parlamentare si a !etiei
de cuvinte a timpului0 impune un model in care totul, de la vestimentatie la
dictie tre!uia sa dovedeasca perfecta stapanire de sine, rioare, masura.
Modalitatea alcatuirii unei e+puneri pu!lice, atitudinea oratorului, arta
compo#itiei discursului dupa modelul maiorescian repre#inta o traditie la
Junimea.
c8 >ustul clasic si academic ; asadar, pentru valorile canonice si nu pentru
inovatie. *amenii cu o solida cultura universitara, 'unimistii erau prea putin
dispusi sa accepte inovatiile momentului, indiferent daca acestea se
numeau sim!olism sau naturalism, in literatura, impresionism, in pictura sau
mu#ica. -rt "ouveau, in ar4itectura. -stfel, clasicismul se !ucura de o !una
primire la Junimea, care nu se inc4ide insa fata de romantism. =ar, ustul
'unimist se indreapta catre productia confirmata de timp.
d8 Ironia ; care venea din nevoia de a su!linia caracterul lipsit de
pedanterie si mora al actiunii lor culturale. Cele!ra este #eflemeaua
'unimista la adresa e+ceselor de orice natura, la orice arument ridicol, care
a coali#at impotriva miscarii pe cei mai multi dintre adversarii ei. Ironia,
folosita ca unealta polemica, este folosita si in interiorul cercului. Totul
conduce spre acest mod de a intelee activitatea 'unimista, de la opo#itia
lui Vasile Poor pentru orice fel de reuli in functionarea societatii, pana la
devi#e lumete, precum intra cine vrea, ramane cine poate0 de la placerea
poreclelor de care nu scapa nimeni 7!ine 4ranitul Caraiani, pudicul "aum,
carul de minciuni "eru##i sunt doar cateva si nu dintre cele mai .tari/8, la
e+clamatii deloc academice, de enul faulI faulI cand se spunea o anecdota
fara 4a#.
11
e8 Spiritul critic ; completea#a imainea structurii Junimii, fiind cea mai de
seama trasatura a intreului. Criticismul Junimii se !a#ea#a pe acea
atitudine centrala impusa de Titu Maiorescu ; respectul adevarului. In
numele adevarului, Maiorescu poarta o campanie impotriva poe#iei
neinspirate, a lim!ii artificiale si a falsei eruditii. "evoia de autenticitate in
formele de manifestare a vietii nationale determina si atitudinea politica a lui
%minescu.
"evoia de adevar implica si modestia, rec4emand spiritele la cunostinta
limitelor si a conditiilor de fapt, pe principiul ca sarcina modesta, dar !ine
implicate este superioara marilor na#uinte. =e asemenea, se doreste
ase#area vietii politice si culturale pe !a#e autentice, respinandu&se
.formele fara fond/. "evoia de claritate, rioarea, ratiunea vor fi reperele
permanente ale 'unimistilor.
Toate acestea fac din actiunea 'unimista un moment crucial in
evolutia culturii romane, despre care %.2ovinescu va afirma cu deplina
indreptatire( ,,Cand o miscare culturala, in afara de mortarul catorva
eneratii de oameni culti, privind unitar si serios pro!lemele vietii romanesti,
a dat politicii pe P.P.Carp, criticei teoretice pe T.Maiorescu, poe#iei pe
M.%minescu, pro#ei pe Ion Creana, teatrului I.2.Caraiale, istoriei pe
-.=.?enopol, filo#ofiei pe Vasile Conta ; acea miscare nu poate fi privita
decat ca un fenomen de mare insemnatate./GG
In contra directiei de astazi in cultura romana
de Titu Maiorescu
Cufundata pana la inceputul secolului ?I? in !ar!aria orientala,
societatea romana, pe la 18EC, incepu a se tre#i din letaria ei, apucata
poate de&a!ia atunci de miscarea contaioasa prin care ideile $evolutiunii
france#e au stra!atut pana in e+tremitatile eorafice ale %uropei. -trasa
de lumina, 'unimea noastra intreprinse acea emirare e+traordinara spre
fantanele stiintei din 9ranta si >ermania, care pana asta#i a mers tot
crescand si care a dat mai ales $omaniei li!ere o parte din lustrul societatii
straine. =in nenorocire, numai lustrul dinafaraI Caci nepreatiti precum erau
si sunt tinerii nostrii, uimiti de fenomenele marete ale culturii moderne, ei se
patrunsera numai de efecte, dar nu patrunsera pana la cau#e, va#ura
numai formele de deasupra ale civili#atiunii, dar nu intreva#ura
fundamentele istorice mai adanci, care au produs cu necesitate acele forme
si fara a caror pree+istenta ele nici nu ar fi putut e+ista. Si astfel, mariniti
12
intr&o superficialitate fatala, cu mintea si cu inima aprinse de un foc prea
usor, tinerii romanii se intorceau si se intorc in patria lor cu 4otararea de a
imita si de a reproduce aparentele culturii apusene, cu increderea ca in
modul cel mai ra!it vor si reali#a indata literatura, stiinta, arta frumoasa si,
mai intai de toate, li!ertatea intr&un stat modern. Si asa des s&au repetit
aceste ilu#ii 'uvenile, incat au produs acum o adevarata atfosfera
intelectuala in societatea romana, o directie puternica, ce apuca cu tarie
eala pe cei tineri si pe cei !atrani, pe cei care se duc spre a invata si pe
cei care s&au intors spre a aplica invatatura lor.
Inainte de a avea partide politice, care sa simta tre!uinta unui oran,
si pu!lic iu!itor de stiinta, care sa ai!a nevoie de lectura, noi am fundat
'urnalele politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit 'urnalistica.
Inainte de a avea invatatori satesti, am facut scoli prin sate, si inainte de a
avea profesori capa!ili, am desc4is imna#ii si universitati si am falsificat
instructiunea pu!lica.
Inainte de a avea o cultura crescuta peste marinile scolilor, am facut
atenee romane si asociatii de cultura si am depretiat spiritul de societati
literare.
Inainte de a avea o um!ra macar de activitate stiintifica oriinala, am
facut Societatea academica romana, cu sectiunea filoloica, cu sectiunea
istorico&ar4eoloica si cu sectiunea stiintelor naturale, si am falsificat ideea
academiei. Inainte de a avea artisti tre!uinciosi, am facut conservatorul de
mu#ica0 inainte de a avea un sinur pictor de valoare, am facut scoala de
!ele&arte0 inainte de a avea o sinura piesa dramatica de merit, am fundat
teatrul national ; si am depretiat si falsificat toate aceste forme de cultura.
In aparenta, dupa statistica formelor din afara, romanii posed asta#i
aproape intreaa civili#atie occidentala. -vem politica si stiinta, avem
'urnale si academii, avem scolii si literatura, avem mu#ee, conservatorii,
avem teatru, avem c4iar o constitutiune. =ar in realitate toate acestea sunt
productiuni moarte, pretentii fara fundament, stafii fara trup, ilu#ii fara
adevar si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara
valoare, si a!isul ce ne desparte de poporul de 'os devine din #i in #i mai
adanc. Sinura clasa reala la noi este taranul roman, si realitatea lui este
suferinta, su! care suspina de fantasmaoriile claselor superioare. Caci din
sudoarea lui #ilnica se scot mi'loacele materiale pentru sustinerea edificiului
fictiv, ce&l numim cultura romana, si cu o!olul cel din urma il silim sa ne
plateasca pictorii si mu#icienii nostri, academicienii si atenianii din
:ucuresti, premiile literare si stiintifice de pretutindenea, si din recunostinta
cel putin nu&i producem nici o sinura lucrare care sa&i inalte inima si sa&l
faca sa uite pentru un moment mi#eria de toate #ilele./
13
Junimea si Convor!iri literare au avut un rol decisiv in cultura si
literatura romana. =upa cum este unanim recunoscut si dupa cum au
su!liniat cei mai repre#entativi monorafi si e+eeti ai activitatii Junimii,
tre!uie sa recunoastem ca, spiritul 'unimist a facut sa triumfe ideea conform
careia, in evaluarea operei de arta, este imperios necesar sa prime#e
valoarea estetica, indiferent de ideea tematica./
Formele fara fond
Jn 1868, Titu Maiorescu a pu!licat un articol modest ca Kntindere
7sapte paini de revista8, dar foarte patrun#ator ca intentie, intitulat ofensiv
@Jn contra directiei de asta#i Kn cultura romLna.. *!servatia de la care
pleaca Maiorescu este aceea ca, Kn ce priveste literatura, stiintele, artele si
spiritul pu!lic, cultura romLneasca, comparata cu *ccidentul, are aspectul
unui @edificiu fictiv., pre#inta un @vitiu radical., da dovada unei @rataciri totale
a 'udecatei., Kn fine, @este nula si fara valoare.. Ceea ce posteritatea critica
a numit teoria formelor fara fond 7e+presia @forma fara fond. apare o sinura
data Kn articolul lui Maiorescu0 e+presii alternative( @pretentii fara
fundament., @stafii fara trup., @ilu#ii fara adevar. etc.8 constituie de fapt
arumentul pe care Maiorescu l&a construit pentru a raspunde la Kntre!area
@=e ce cultura romLna este o cultura de improvi#atie, fara fundament si
incapa!ila de adevarH. Maiorescu si&a construit arumentul Kn trei pasi( o
condamnare 7'udecata asupra efectelor8, o e+plicatie istorica 7'udecata
asupra cau#elor8 si o solutie 7'udecata asupra viitorului este o 'udecata de
adevar asupra fundamentelor8. Maiorescu construieste mai KntLi o premisa
de condamnare, potrivit urmatorului siloism. Temelia oricarei culturi,
sustine el, este adevarul. "atiunile care se construiesc alaturi de adevar
sau Kmpotriva lui se nimicesc. *r, toate formele de manifestare ale spiritului
pu!lic romLnesc sunt viciate de faptul ca au drept fundament neadevarul.
Prin urmare, natiunea romLna este condamnata. $adiorafia pre#entului
conduce la o condamnare fara drept de apel. Criteriul condamnarii este
14
adevarul. =ar ce este adevarulH
Maiorescu nu va raspunde decLt indirect la aceasta Kntre!are, printre
rLndurile articolului. =eocamdata, Knarmat cu aceasta sentinta lapidara,
Maiorescu poate propune teoria e+plicativa a Kntre!a rii @cum s&a a'uns ca
spiritul pu!lic romLnesc sa fie !a#at pe neadevarH., formulLnd @teoria
formelor fara fond.. Teoria spune urmatorul lucru. Spiritul pu!lic modern a
fost importat din *ccident de oameni @tineri., @nepreatiti., incapa!ili de o
@pretuire intelienta. a culturii *ccidentale si, Kn plus, posedati de viciul
vanitatii, care consta Kn a lua aparentele drept esente. 9iind incapa!ili sa
Knteleaa fundamentul istoric adLnc care a produs civili#atia *ccidentala,
acestia au importat din -pus numai @formele de deasupra ale civili#atiunii.,
cre#Lnd ca, prin importul acestor forme superficiale, s&ar fi reali#at Kntreul,
adica o $omLnie dotata cu un spirit pu!lic adevarat si o verita!ila cultura.
S&au Knselat. Ca ei, @tinerii., s&au Knselat, poate fi Knteles. =ar cum e cu
putinta, se Kntrea!a Maiorescu, sa ne mai Knselam si noi, a#iH Pro!lema, se
suerea#a, nu este ca Knceputul s&a facut resit, ci aceea ca noi, care traim
consecintele erorii, avem o @ratacire totala a 'udecatei. si nu pricepem ca
stam pe neadevar, ca am falsificat toate formele civili#atiei moderne si ca
viata noastra este lipsita de un fundament solid. =aca fundatia e resita,
eta'ele cladirii vor fi strLm!e, iar Kncaperile fraile. %roarea de Knceput a
imitatorilor se transmite urmasilor su! forma incapacitatii acestora de a
formula si recunoaste 'udecatile de adevar. %+plicatia istorica a pre#entului
conduce Knca o data la condamnarea lui( ereditatea formelor fara fond se
manifesta ca un discernamLnt alterat.
Ce&i de facutH Maiorescu e cateoric( tre!uie sa reactionam Kn mod
radical la lipsa de fundament. -rumentul decure astfel. Pericolul leat de
formele fara fond consta Kn aceea ca e+ercitiul pu!lic al unei forme oale
discreditea#a fondul( acesta, atunci cLnd se va putea Kn fine Kncropi, va fi
resimtit de opinia pu!lica drept necredita!il si, astfel, scopul culturii se va
irosi. =rept urmare, desi Maiorescu recunoaste ca, Kn principiu, forma este
un puternic mi'loc de cultura, el ne averti#ea#a ca e+ercitiul pu!lic al formei
fara fond discreditea#a prestiiul formei si, astfel, va amLna indefinit
captarea unui fundament adevarat. %roarea nu se vindeca prin ea Knsasi, ci
numai prin lumina pe care o arunca asupra ei adevarul. =e aceea, conc4ide
Maiorescu, orice forma fara fond tre!uie Knlaturata din radacina( mai !ine
fara scoala, decLt cu una rea0 mai !ine fara mu#eu, decLt cu unul
mediocru0 mai !ine fara academie, decLt cu academicieni incompetenti
etc.
15
Solutia lui Maiorescu pentru aducerea la adevar a culturii romLne
este declararea rapida a falimentului, lic4idarea !unurilor ramase si
reconstruirea ei de la adevaratul fundament. %i !ine, care fundamentH
Maiorescu este acum din nou confruntat cu Kntre!area @ce este adevarulH.,
pe care siloismul din primul pas al arumentului o facuse inevita!ila, dar la
care a evitat sa formule#e un raspuns. Ca de o!icei Kn afacerile omenesti,
limpe#i sunt numai lucrurile neate( lucrurile Kn numele carora neatia ar
putea fi adevarata ramLn doar sa fie presupuse. Cred ca presupo#itia
a!soluta a arumentului teoriei formelor fara fond este raspunsul la
Kntre!area @=in ce motiv e+ercitarea pu!lica a formelor fara fond alterea#a
discernamLntul urmasilor, Kn loc sa educe comportamentele pu!lice ale
acestora potrivit unui fond care se naste din e+ercitarea formeiH..
Maiorescu, mi se pare, raspunde prin a+ioma potrivit careia adevarul nu
tine de ceea ce poate fi imitat, ci de capacitatea fiecaruia de a fi adevarat. -
pretui Kn mod intelient o cultura straina Knseamna a pricepe fundamentele
istorice adLnci ale formelor de civili#atie si cultura peste care se manifesta
spiritul pu!lic. Tot ce este pu!lic Kn e+presia @spirit pu!lic., pare a spune
Maiorescu, poate fi copiat0 dar ceea ce este spirit, nu. Spiritul se Knvata, dar
nu se copia#a. Cine crede ca Kmprumuta spirit copiind proceduri se
condamna la alterarea discernamLntului, la @ratacire totala a 'udecatei., la
@vanitatea de a arata popoarelor straine cu orice pret, c4iar cu dispretul
adevarului, ca le suntem eali Kn nivelul civili#atiunii., adica la impostura, la
fals, la cultura lui @pseudo. 7cum o denumea Matei Calinescu8. -cesta este
mie#ul teoriei formelor fara fond, propusa de Maiorescu
Receptarea ideilor maioresciene
9ata de po#itia lui Maiorescu din studiul .In contrdirectiei de asta#i in
lim!a romana/, criticii si&au e+primat opinii diferite. $eproducem cateva
dintre ele(
.unul dintre cei mai luminati oameni ai intreului secol in care se
plamadise $omania moderna. :ucurandu&se din anii tineretii de un mare
prestiiu personal, facut din masura, consecventa si demnitate, din !un
ust in aprecierea literara a altora si, in proprii productie, dintr&un talent care
mentine inca tinere paini scrise cu sase sau sapte decenii in urma, dintr&o
arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat, in armonia ei, se ridica
peste prime'diile unei orani#atii e+puse depresiunii morale si c4iar deselor
incercari ale sanatatii fi#ice, Titu Maiorescu a sporit necontenit prestiiul
16
sau prin devotamentul daruit cau#elor !une si pasiunii de#interesate de a
slu'i/ 7Tudor Vianu8
.C4iar daca, in niciuna din formele lui de manifestare, Miorescu nu a
fost un spirit oriinal, importanta sa e covarsitoare( ea tre!uie cautata in
rolulde calau#a, de Mspiritus rectorN pe care Maiorescu l&a avut in
cultura romana, intr&o epoca in care aceasta se afla in plina tran#itie si in
cautarea unui destin mai inalt./ 72iviu Petrescu, Titu Maiorescu,
Mircea Faciu, Marian Papa4ai, -urel Sasu,=ictionarul esential al
scriitorilor romani8
2ovinescu considera ca Maiorescu face eroarea de a aplica leile
evolutioniste unei societati de formatie revolutionara 7caracteri#ata prin
necesitatea arderii etapelor8( .Junimismul in critica sa fata de proresul de
formatie a statului si a civili#atiei noastre a inorat e+istenta a doua tipuri de
formatie si ca, prin inapoierea strivitoare in care ne aflam,
formatia revolutionara ne era sinura indicata, nu prin preferinta, ci
prin fatalitate sociala. 7%. 2ovinescu, Titu Maiorescu8/
>. Calinescu vede invers relatia dintre .fond/ si .forma/
arumentandu&si astfel punctual de vedere( .Intre!area firesca este daca
oamenii dela 18,8 pe care ii ironi#ea#a Maiorescu sunt lipsiti de acest fond,
care i&ar face in sens filosofic, aculturali. %i, dimpotriva, au un e+ces de
fond. Maiorescu confunda fondul sufletesc cu depo#itul o!iectiv
al cunostiintelor, cu instructia. 9ondul era,inaintea lui Maiorescu, un fond
fara forma ramaticala, in timp ce el pretindea ca e o forma fara fond. 7>.
Calinescu, Principii de estetica8.
17
=e asemenea, >. Calinescu va afirma despreTitu Maiorescu (
.Scriitor so!ru si demn,care a fost si unul dintre cei mai insemnati vor!itori
ai timpului sau,nu se ridica atat impotriva retoricei cat impotriva deenerarii
ei caricaturale ,facuta din ostentatie si intemperanta ver!ala .In atelierul
oratoriei aseste Maiorescu mi'loacele sale stilistice de
capetenie.=esiur,Maiorescu nu este un scriitor cu imainatia vie ,cu paleta
incarcata de culoare ,desi pe alocuri ,comparatiile si metaforele 'oaca un
oarecare rol in scrisul sau .9armecul literar al operelor provine din
scurtimea suestiva ,din prenanta formularilor sale.Maiorescu este in
pro#a romaneasca descoperitorul conci#iunii lapidare.Caracterul sententios
al pro#ei maioresciene este incontesta!il.%+punerea sa se opreste din
cand in cand pentru a lua forma ma+imei.Ma+ima este un fruct al
conversatiei intre oamenii spirituali si comunicativi.Istoriceste
vor!ind,ma+ima ca en literar nu este oare un produs al culturii moderne in
9ranta vec4iului reim ,al incompara!ilei arte de a conversa/ 7>eore
Calinescu, @Istoria literaturii romane de la oriini pana in pre#ent/8
Pe de alta parte, ". Manolescu, desi releva e+aerarile
mentorului 'unimist, considera ca radicalitatea critica este necesara in
anumite moment( Siur ca viitorul a infirmat solutia maioresciana, a
distruerii tuturor acestor forme fara fond in scopul crearii adevaratului fond0
dar esiur ca, oricate elemente de imprumut ar intra in procesul edificarii
unei culturi, cultura ca atare nu poate fi in intreul ei nefundata. Maiorescu
resea aici impotriva evidentei, su!estima traditia. Meritul lui consta totusi
in acuitatea criticii( e nevoie, periodic, de o asfel de critica in orice cultura,
spre a desc4ide oc4ii contemporanilor spre a averti#a pe urmasi. 7".
Manolescu, Maiorescu si Junimea8
-firmat si com!atut 7de >4erea sau Aasdeu, spre e+emplu8 in partea
a doua a secolului trecut, venerat si din nou demistificat mai apoi, Titu
Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o
scoala de literatura 7Junimea8, a pornit @directia noua/ in scrisul nostru, a
fundamentat critica literara nationala, a impus apararea valorilor contra
nonvalorilor. Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii,
aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata.
Titu Maiorescu a fost, este si va fi un contemporan.

18
=irectia noua
.=in norocire, o reactie salutara a spiritului nostru literar se constata in
producerile ultimilor patru ani. "oua directie, in deose!ire de cea vec4e si
ca#uta, se caracteri#ea#a prin simtimantul natural, prin adevar, prin
inteleerea ideilor, ce omenirea intreaa le datoreste civili#atiei apusene si
totodata prin pastrarea si c4iar accentuarea elementului national./
7 "Directia noua in poezia si proza romana" 181E8
"Directia noua in poezia si proza romana" 7181E8 repre#inta, in
conceptia culturala si estetica a lui Titu Maiorescu etapa constructiei, a
afirmarii noilor valori, desi neativismul radical din articolul anterior, "In
contra directiei de astazi in cultura romana" 718688, se aplica si
literaturii, Maiorescu vor!ind si aici de )lipsa de valoare a celor mai multi
contimporani ai lui -lecsandri si :olintineanu), nefiind recunoscuti in
campul literelor nici :alcescu, nici <oalniceanu, a!ia Costac4e "eru##i
fiind pretuit pentru meritele lim!ii sale.
Cu toate acestea, aprecierile lui Titu Maiorescu sunt e+acte, inca de
aici el avand acea premonitie critica ce fi+ea#a marile valori intr&un ta!lou
de vasta intindere al literaturii romane, in fruntea noii miscari il asa#a pe
Vasile -lecsandri, )cap al poe#iei noastre literare in eneratia trecuta), care
)paruse a&si fi terminat c4emarea literara), dar acum se remarca printr&un
nou suflu de creatie, prin "Pasteluri", considerate de Maiorescu, fara
reseala, )cea mai mare podoa!a a poe#iei lui -lecsandri, o podoa!a a
literaturei romane indeo!ste).
-l doilea poet al momentului, in 181E, este Mi4ai %minescu, acesta
fiind c4iar asimila!il interal )noii directii), desi in ca#ul poetului vi#iunea
asupra trecutului literar, in poe#ia "Epigonii", pu!licata in "Conorbiri
literare" in 181C, difera sensi!il de aprecierile criticului.
)Cu totul deose!it in felul sau, om al timpului modern, deocamdata
!la#at in cuet, iu!itor de antite#e cam e+aerate, refle+iv mai peste
marinile iertate, pana acum asa de putin format, incat ne vine reu sa&1
citam indata dupa -lecsandri, dar in fine poet, poet in toata puterea
cuvantului, este d. Mi4ai %minescu).
19
In ceea ce priveste proza, se infatisea#a aceeasi inealitate valorica.
%+ista cativa scriitori marunti( 2eon "eru##i I. Pop 9lorentin, Miron
Pompiliu, autori de nuvele romantice si culeeri de material folcloric0 cativa
de nivel mediu(Iaco! "eru##i, in#estrat memorialist si "icu >ane, creator
de povestiri pasionale, care il anticipea#a pe Sadoveanu0 Si doi foarte mari(
Ioan Slavici, promotor al realismului rural, si Ion Creana, eniu .poporal/,
scriitor cu o e+ceptionala in#estrare ver!ala, prin care .poporul intre a
devenit artist individual/ 7Tudor Vianu8
!iteratura dramatica este repre#entata de complet uitatul Ioan
Ioanov, autor de .canticele/ in maniera lui -lecsandri, de =.C. *llanescu&
-scanio, comedioraf cuminte si didactic, sau de >. :enescu&=a!i'a,
imitator al lui Aasdeu sau -lecsandri. -devaratul e+ponent al literaturii
dramatice 'unimiste este I. 2uca Caraiale, fata de care Titu Maiorescu isi
e+prima admiratia in critica .Comediile domnului I 2 Caraiale/
-rta arumentarii
De o limpeditate clasica, de o infatisare schematica si filigrana,
redusa la simple linii,fara coloare si pitoresc, fara amplificare
si redundanta, fara patetic si evocare, arta lui Maiorescu este o arta de
retinere, cu impresia dificultatii invinse, si nu a simplicitatii elementare.
Sub claritatea ei, se simte adancimea de fapte si de experiente,
redusa voit la o aparenta de linie, la un luciu deoglinda peste bogatie.
(E. Lovinescu, op. cit.)
Dnul dintre motivele pentru care critica lui Titu Maiorescu a avut un
impact atat de insemnat este capacitatea sa deose!ita de a utili#a arta
arumentarii , astfel se o!serva in criticele sale numeroase utili#ari ale
persoanei I plural , folosita pentru diverse situatii si actiuni 7comune
locutorului si interlocutorului, doar locutorului&. vom pre#enta in
continuare . sau doar ale interlocutorului 8. =e asemenea , se remarca in
te+tele sale accentuarea ideilor pre#entate prin repetitive si enumeratie
7 . neadevar in aspirari , neadevar in politica, neadevar in poe#ie ,
neadevar in ramatica, neadevar in toate formele de manifestare a
spiritului pu!lic/ ; Titu Maiorescu In condra directive de asta#i in cultura
romana8.
20
Spiritul polemic
Po#itiile 'unimii si a le mentorului ei au enerat controverse atat in
epoca , cat si dupa aceea.
Polemica Maiorescu&>4erea cele!ra in epoca si continuata pana a#i
de critici care s&au situat de o parte sau de cealalta a !aricadei, poate fi
sinteti#ata ca o punere a doua conceptii estetice ( .arta pentru arta/ si
.arta cu tendinta/. =isputa a pornit de la articolele maioresciene .
Comediile domnului I 2 Caraiale/ si . poeti si critici/ . Maiorescu afirma
despre comediile lui Caraiale(
.Sinura moralitate ce se poate cere de la ele este infatisarea unor
tipuri, simtiminte si situatii in adevar omenesti, cari prin e+punerea lor
artistic sa ne poata transporta in lumea inc4ipuita de autor sis a ne faca,
prin desteptarea unor emotiuni puternice, in ca#ul de fata a unei veselii,
sa ne uitam pe noi insine in interesele noastre personale si sa ne inaltam
la o privire curat o!iectiva a operei produse./
.Comediile d&lui Caraiale, dupa parerea noastra , sunt plante
adevarate, fie tufis, fie fire de iar!a, si daca au viata lor oranic vor avea
si puterea de a trai./ 7.Comediile d&lui I.2. Caraiale/8
Pe de alta parte Constantin =o!reanu&>4erea considera ca, pe lana
valoarea morala implicita, arta tre!uie sa ai!a si o moralitate e+plicita , o
te#a ( . *pera artistica va fi cu atat mai morali#atoare cu cat va fi mai
mare elemental moral intrupat in ea de artist si cu cat e+ecutia va fi mai
eniala/ 7 Personalitate si morala in arta8 .
*pinii neative despre teoria maioresciana si despre impactul ei in
timp au e+primat si unii critici din perioada comunista ( . este evident ca
Maiorescu a fost influentat de idealismul lui Platon si al lui Sc4open4auer
si su! asemenea presiuni a formulat in cateva locuri pareri despre arta
care ne&ar face sa uitam realitatea. Su! influenta lor, Maiorescu a i#onit
politica din arta. Prime'dioasa in timpul vietii lui Maiorescu teoria MMarta
pentru artaNN a fost preluata de discipolii 'unimii si , mai ales intre cele
doua ra#!oaie, a facut ravaii , a!atand, sla!ind sau c4iar distruand
talente reale . 7 Paul >eorescu ; Prefata la volumul Critice 8 .
In aceeasi perioada apare o opinie total diferita de cea a lui Paul
>eorescu( .Maiorescu a facut un mare serviciu
21
contemporanilor,atragandule atentia ca simpla versificare de
stiri istorice sau de !udecati nu este poe"ie. El are notiunea gratuitatii
artei pe care cu vorbele doamnei de Stael o numeste une noble inutilite.
#nlaturarea din sfera artei a consideratiilor impure, mai ales intro
vremepreocupata de valorile relative, este un titlu de glorieal criticului.
$...% &rta e morala intru cat ne ridica deasupra !osnicului egoism si deci
asupra oricarei posibilitati de contagiune in rau.' ((. Calinescu, op. cit.)

22
Bibliografie :
18 >.C-2I"%SCD,/IST*$I- 2IT%$-TD$II $*M-"%/,%=.MI"%$V-,
:DCD$%STI 1B81
E8 %D>%" 2*VI"%SCD,/IST*$I- 2IT%$-TD$II CIVI2IF-TI%I $*M-"%
M*=%$"%/,%=.MI"%$V-, :DCD$%STI 1B8B

38 TD=*$ VI-"D, .-$T- P$*F-T*$I2*$ $*M-"I/, %=. MI"%$V-,
:DCD$%STI 1B88
,8 F.*$"%-, .JD"IM%- SI JD"IMISMD2 ; V*2.I0 V*2. II/, :I:2I*T%C-
P%"T$D T*TI , %=. MI"%$V-, :DCD$%STI 1BB8
38 F. *$"%-, .JD"IMISMD2 ; C*"T$I:DTII 2- STD=I%$%-
CD$%"TD2DI/ %=ITD$- P%"T$D 2IT%$-TD$-, 1B66
68=DMIT$D V-C-$ID, @JD"IM%- SI JD"IMISTII/, %=. JD"IM%-, I-SI
1B13
18Tudor Vianu, OJunimeaO in Istoria literaturii romane moderne, de Ser!an
Cioculescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, %ditura =idactica si Pedaoica,
1B11
88>eore Calinescu, Junimea. Momentul 181C. %poca lui Carol I, in Istoria
literaturii romane de le oriini si pina in pre#ent, ed. a II&a reva#uta si
adauita de -le+andru Piru, :ucuresti, %ditura Minerva, 1B83
B8Sorin -le+andrescu, OJunimea, discurs politic si discurs culturalO, in Privind
inapoi, modernitatea, :ucuresti, %ditura Dnivers, 1BBB
1C8%uen 2ovinescu, Titu Maiorescu, studiu monorafic, 7I&II, 1B,C8,


23
24