Sunteți pe pagina 1din 90

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public


MANAEMEN!U" P#$%E&!E"$#
&urs 'entru (nvm)nt la distan
&onf* Univ* +r* &armen &,A$-S&,%
1
&UP#%NS
INTRODUCERE..............................................................................................................................5
SCOPUL CURSULUI......................................................................................................................5
Capitolul 1. Managementul proiectelor un nou mo e e!"oltare a a#acerilor...........................$
Capitolul %. Managementul e proiect...........................................................................................1%
%.1. Scopul &i nece'itatea plani#ic(rii )n managementul #irmei..................................................1%
%.%. Principii ale managementului e proiect.............................................................................15
Capitolul *. Te+nici utili!ate )n conceperea proiectelor.................................................................%1
*.1. ,nali!a S-OT....................................................................................................................%1
Scopul anali!ei S-OT e'te e a reali!a un plan 'trategic 'au e a g('i o 'olu.ie la o
pro/lem(0 lu1n )n con'ierare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei
organi!a.ii. .............................................................................................................................%1
,"anta3ul anali!ei S-OT )l con'tituie con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei. Dup( ce au c(!ut e
acor a'upra punctelor tari 45Streng+t'670 a punctelor 'la/e 45-ea8ne''e'67 a oportunit(.ilor
45Opportunitie'7 &i a amenin.(rilor 45T+reat'7 care a#ectea!( ec+ipa0 e'te mult mai u&or '( 'e
ienti#ice 'olu.iile nece'are. .................................................................................................%1
Cum 'e reali!ea!( anali!a S-OT...........................................................................................%1
*.%. Diagrama 9,NTT...............................................................................................................%%
*.*. Diagrama PERT...................................................................................................................%*
Sim/olurile iagramei....................................................................................................................%:
Moul e #olo'ire al anali!ei PERT...............................................................................................%5
*.:. Metoa carului logic 4L;,7...............................................................................................%<
O/iecti"e generale......................................................................................................................*=
Scopul proiectului...........................................................................................................................*=
Scopul anali!ei S-OT e'te e>..............................................................................................*%
a.a reali!a un plan 'trategic.....................................................................................................*%
/.a g('i o 'olu.ie la o pro/lem(..............................................................................................*%
c.lua )n con'ierare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei organi!a.ii..............*%
,"anta3ul principal al anali!ei S-OT )l con'tituie>...............................................................*%
a.con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei..........................................................................................*%
/.anali!a punctelor tari 'i 'la/e...............................................................................................*%
c.comunicarea in carul grupului e plani#icare....................................................................*%
Capitolul :. Etape ale managementului proiectelor.......................................................................*:
:.1. Conceperea0 #ormularea ieii e proiect..............................................................................*:
:.%. Plani#icarea ? reactarea propunerii e proiect....................................................................*5
:.*. Declan&area proiectului ? #ormarea ec+ipei.........................................................................*$
:.:. Derularea proiectului ? #a!a e e2ecu.ie..............................................................................*<
;actori interni.................................................................................................................................*@
;actori e2terni.............................................................................................................................*@
:.5. Monitori!areaAcontrolul proiectului.....................................................................................*B
Monitori!area c+eltuielilor &i a re'pect(rii termenelor limit(........................................................:=
%
Re'pectarea omeniului e acti"itate al proiectului.......................................................................:=
:.$. Cnc+ierea proiectului &i acceptarea o#icial( a re!ultatelor ace'tuia....................................:1
:.<. ,plica.ii 'o#tDare #olo'ite la managementul e proiect......................................................:1
Micro'o#t Pro3ectE...........................................................................................................................:%
:.@. 9re&eli #rec"ente )n )ntocmirea proiectelor.........................................................................:5
9re&eli #rec"ente.............................................................................................................................:@
Capitolul 5. Managementul ciclului e proiect PCM ca metoa 'peci#ica e plani#icare
participati"a....................................................................................................................................5*
Ini.ial metoa PCM a #o't utili!at( e c(tre o 'erie e in'titu.ii #inan.atoare 4US,IDE FIC,E
9TG7 'u/ numele e 9OPP ? 9oal Orientete Pro3ect Planning Plani#icarea Orientata 'pre
O/iecti"e a Proiectelor. .............................................................................................................5:
5.1. PCM A 9OPP plani#icarea proiectelor orientat( 'pre o/iecti"e........................................5:
5.% Etapele A #a!ele PCM ...........................................................................................................55
5.%.1 Programarea...................................................................................................................55
5.%.% ;ormularea.....................................................................................................................5$
5.%.* ;inan.area......................................................................................................................5<
5.%.: Implementarea...............................................................................................................5<
5.%.5 E"aluarea.......................................................................................................................5@
5.* Principiile c+eie ale PCM.....................................................................................................5@
5.: ;a!a e anali!( a PCM.........................................................................................................5B
5.:.1 ,nali!a #actorilor intere'a.i...........................................................................................$=
5.:.% ,nali!a pro/lemelor......................................................................................................$=
5.:.* ,nali!a o/iecti"elor.......................................................................................................$*
Stuiu e ca!> Euroturi'm..............................................................................................................$:
5.:.: ,nali!a 'trategiilor........................................................................................................$5
Capitolul $. 9+i pentru ela/orarea Matricei Caru Logice a proiectului.....................................$B
$.1 ,"anta3ele Matricei Logice..................................................................................................$B
$.% Limit(rile Matricei Logice ...................................................................................................<1
$.* Utili!atorii Matricii Logice...................................................................................................<%
9HID DE CONSTRUCIIE P,S CU P,S , M,TRICEI LO9ICE....................................<*
O/. general.....................................................................................................................................<5
O9 .......................................................................................................<5
O9............................................................................................................................................<$
Og...............................................................................................................................................<<
Pa'ul 5> Jeri#ic( Logica Jertical( cu te'tul Dac(?,tunci......................................................<<
Og...............................................................................................................................................<@
Og...............................................................................................................................................@=
Og...............................................................................................................................................@*
Pa'ul % De#ine&te O/iecti"ul.........................................................................................................@$
Pa'ul % De#ine&te O/iecti"ul.........................................................................................................@$
Pa'ul * De#ine&te Re!ultatele.........................................................................................................@$
*
Pa'ul $c De#ine&te 'upo!i.iile.........................................................................................................@$
Pa'ul : De#ine&te ,cti"it(.ile.........................................................................................................@<
Pa'ul $/ De#ine&te 'upo!i.iile........................................................................................................@<
Pa'ul $a De#ine&te 'upo!i.iile.........................................................................................................@<
KIKLIO9R,;IE............................................................................................................................B1
:
%N!#$+U&E#E
LProiect6 a e"enit unul intre cele mai utili!ate cu"inte ale "oca/ularului e a#aceri )n
general &i ale "oca/ularului actual al lim/ii rom1ne. ,ce't lucru 'e )nt1mpl( eoarece ne
con#runt(m cu o e2plo!ie real( e proiecte la ni"elul economiei moniale. Tenin.a e2i't(
poate c+iar mai pregnant &i la ni"elul Uniunii Europene.
Proiectele e orice tip0 mari 'au mici0 e an"ergur( 'au la 'car( mai reu'( repre!int(
moalitatea prin care organi!a.iile 'upra"ie.uie'c )n meiul economic actual. Mi )n Rom1nia0
acea't( tenin.( e"ine ominant(0 mai ale' )n conte2tul creat e integrarea )n Uniunea
European(.
S&$PU" &U#SU"U%
Stuen.ii o/1ne'c prin intermeiul ace'tui cur' cuno&tin.e pri"in cele mai aec"ate
moalit(.i e atragere a re'ur'elor #inanciare0 )m/un(t(.inu?&i a't#el capacitatea e e"aluare 'i
ge'tionare a a#acerilor.
Pornin e la nece'itatea e!"olt(rii capacitatii interne e a/'or/.ie a #onurilor
neram/ur'a/ile0 companiile tre/uie 'a 'e aapte!e e2igentelor concurentei pe pia.a0 o"ein
#le2i/ilitate in orientarea c(tre e2port 'i in alegerea unor moalitati potri"ite e mar8eting0 ceea
ce pre'upune0 in timp0 o 'peciali!are mai accentuata 'i o cre&tere a calitatii prou'elor 'i
'er"iciilor o#erite.
Ienti#icarea 'i e!"oltarea unor proiecte #e!a/ile0 plani#icarea 'i alocarea e#icienta a
re'ur'elor0 cooronarea riguroa'a a ace'tora0 implementarea proiectului con#orm gra#icului e
acti"itati propu' 'unt tot atatea etape 'i conitii pentru 'ucce'ul unei companii in conte2tul
proce'ului e aerare a Romaniei la Uniunea Europeana &i e po't?aerare.
Cur'ul e2plica in mo e2+au'ti"0 principiile managementului e proiect0 moalitatile e
'ta/ilire a o/iecti"elor 'i /ugetului0 re'pecti" e alegere a ec+ipei e proiect0 ciclul e "iata a
proiectului0 te+nicile e comunicare interna 'i management al ri'cului0 toate ace'te notiuni #iin
e2empli#icate pe larg )n capitolele cur'ului.
METODE DE EJ,LU,RE>
E"aluare #inala "a con'ta )n e'timarea cuno&tiin.elor teoretice. Nota "a #i compu'( in
<=N re!ultatul e'timarii teoretice0 *=N nota pentru lucrarea practica.
5
&a'itolul .* Mana/ementul 'roiectelor 0 un nou mod de de1voltare a afacerilor
Nece'itatea e a a"ea 'peciali&ti )n managementul proiectelor nu e'te e nimeni
conte'tat(0 impotri"(0 e'te e multe ori pre!entat(0 la ni"el o#icial0 rept o prioritate na.ional(. Cn
aceea&i m('ur(0 nimeni nu mai pune la )noial( #aptul c( una intre c+eile integr(rii )n UE e'te
o#erit( e moul )n care .ara noa'tr( reu&e&te '( acce'e!e #onurile 'u/'tan.iale e pre?
aerare0 prin c1&tigarea &i erularea cu 'ucce' a proiectelor. Proiectele au e"enit at1t e
complicate0 e i"er'i#icate &i e comple2e0 )nc1t '?a creat &i o anumit( team( )n 3urul lor0 un tip
e percep.ie potri"it c(reia erularea unui proiect repre!int( o per#orman.( aproape ie&it( in
comun0 care poate #i reali!at( oar e un num(r re'tr1n' e Lini.ia.i6. Ca &i )n ca!ul altor omenii0
teama pro"ine e multe ori in ne&tiin.(.
Principiile managementului proiectelor 'unt 'imple0 ar uneori proiectul pre'upune c1te"a
!eci 'au c+iar 'ute e acti"it(.i0 iar ace'te acti"it(.i 'unt epenente unele e altele unele 'e
e'#(&oar( )n paralel0 altele 'unt interepenente0 'e interconi.ionea!(0 )n 'en'ul c( )nceputul lor
epine e )nc+eierea 4cu 'ucce'7 a altora0 atunci c1n re'ur'ele0 e o "arietate eo'e/it(0 tre/uie
alocate )n momente e timp i#erite0 )n cantit(.i i#erite0 c1n #inan.area pro"ine in mai multe
'ur'e0 c1n /anii e la o anumit( 'ur'( "in )n tran&e0 c1n e2i't( mai mul.i parteneri cu i"er'e
grae e implicare )n proiect0 c1n ec+ipa e proiect e'te a'am/lat( in i#erite epartamente ale
organi!a.iei0 c1n o parte in acti"it(.i e'te 'u/contractat( c(tre ter.i0 managementul proiectelor
)ncepe '( e"in( o acti"itate c1t 'e poate e comple2( &i e riguroa'(0 )n nici un ca! u&oar( 'au
care poate #i a/orat( 'uper#icial. Cn ace't conte2t0 merit( 'u/liniat( ieea c( managementul
$
Proiectul 2 definire
3$ foaie de 'arcurs 'entru o destinatie clara
Un efort tem'orar de'us 'entru a crea4 cu resurse limitate4 un 'rodus
unic sau un serviciu unic 5.6
$ serie de activitati interde'endente4 care se derulea1a 'otrivit unui 'lan
'entru a atin/e un anumit obiectiv7'entru a obtine anumite re1ultate intr2o
'erioada de tim' bine delimitata 586
***cu un bu/et bine stabilit
9cu res'ectarea unor 'arametrii de calitate
proiectelor a e"enit omeniu at1t e inamic0 cu o e"olu.ie at1t e trepiant(0 )nc1t e2perien.a
o/1nit( )n proiectele e ieri e'te ep(&it( repee &i cu greu poate #i e2ploatat( )n proiectele e
a!i.
Noutatea moului e a g1ni pro"ine in #aptul c( proiectul poate #i "(!ut ca o 'ucce'iune
e acti"it(.i care prouc re!ultate m('ura/ileAcuanti#ica/ile. ,cea't( 'ucce'iune 'e creea!(0 'e
proiectea!( pornin e la '#1r&it0 aic( e la moalitatea )n care 'ur'a e #inan.are a proiectului
e#ine&te re!ultatul #inal. Managementul proiectelor repre!int( un mo e a ac.iona pe /a!a unui
plan riguro'0 pentru a atinge unele o/iecti"e #ormulate c1t mai limpee po'i/il0 )ntr?o perioa(
limitat( e timp &i cu re'ur'e limitate.
Cn termeni &i mai 'impli0 managementul proiectelor )n'eamn( munc( 'u'.inut(0 g+iat( e
un plan riguro'0 cu o urat( #i2(.
Planul unui proiect poate #i comparat cu o L#oaie e parcur'60 pentru o e'tina.ie clar(0 iar
calea cea mai 'curt( 'au cea mai e#icient( pentru a atinge re'pecti"a e'tina.ie0 pentru a parcurge
i'tan.a intre o 'tare e2i'tent( &i o 'tare orit( e'te 'ta/ilit( )nainte e a porni la rum. Planul
proiectului0 propunerea e proiect arat( cum a3ungem la e'tina.ie0 iar criteriile e 'ucce' ale
proiectului arat( cum "om &ti ac( am a3un' la e'tina.ie.
Se poate a#irma cu e'tul( 'iguran.( c( proiectele "(!ute 'implu ca ac.iuni con'tr1n'e e
timp &i g+iate e un o/iecti" preci' caracteri!ea!(0 )n general0 ac.iunea uman(. I'toria ne o#er(
e2emple e proiecte cele/re0 comple2e0 'o#i'ticate0 erulate e?a lungul multor ani0 care au
prou' re!ultate remarca/ile0 cum ar #i con'truirea Piramielor 'au a Marelui Gi C+ine!e'c.
De 'ine 't(t(tor0 managementul proiectelor atea!( apro2imati" in perioaa celui e?al
oilea r(!/oi monial 'au0 oricum0 in acea perioa(0 'e poate "or/i e'pre managementul
moern al proiectelor.
<
%n cadrul unui 'roiect trebuie sa e:iste9
Factori de deci1ie clar identificati
&oordonare clara4 mana/ement clar si alocarea clara a resurselor
Un nivel adecvat de anali1a
Dup( aceea0 pre'iunile pentru 'tructurarea acti"it(.ii pe proiecte0 pentru cre&terea
pro#e'ionali'mului cu care 'unt conu'e proiectele au "enit mai ale' in'pre omeniul
in#ormaticii &i al inu'triilor e )nalte te+nologii0 c(tre care '?au )nreptat cu preponeren.(
'u/'tan.iale #onuri e cercetare &i e!"oltare.
Treptat0 managementul proiectelor a trecut in !ona marilor companii pri"ate &i )n
'ectorul pu/lic. ,'t(!i0 managementul proiectelor )ncepe '( e"in( o op.iune &i o irec.ie urmate
e uni"er'it(.i0 mini'tere0 agen.ii gu"ernamentale0 inu'trii e ap(rare &i aero'pa.iale0 prim(rii0
pre#ecturi0 a'ocia.ii0 )ntreprineri mici &i mi3locii0 organi!a.ii negu"ernamentale0 #una.ii0 &coli
etc. Domeniul a c(p(tat o amploare #(r( preceent &i 'e pune c+iar pro/lema ac( e#ectele
prou'e e a'cen'iunea acti"it(.ii prin proiecte a'upra "ie.ii economice &i 'ociale nu 'e compar(0
prin amplituine0 cu cele cau!ate e Re"olu.ia inu'trial(. Dup( cel e?al oilea r(!/oi monial0
inten'i#icarea competi.iei economice la ni"el glo/al a impu' un nou mo e a concepe
e!"oltarea )n termeni e proiect.
,ccentul 'e pune pe ela/orarea &i implementarea 'trategiilor coerente e e!"oltare0 pe
plani#icare &i organi!are0 eci pe proiect. ,cea't( tenin.( e'te cu at1t mai pregnant( la ni"elul
Uniunii Europene une0 'u/ impactul nece'it(.ilor e integrare0 managementul proiectelor tine
'( e"in( principala #orm( e e2i'ten.( )n meiul economic.
Cn pre!ent0 e'te "i!i/il( maturi!area omeniului0 c+iar ac( )nc( nu 'e poate "or/i e'pre
pro#e'ia e manager e proiect. Maturi!area e'te ate'tat( e e2plo!ia e teorii0 moele0
in'trumente0 te+nologii0 #orumuri electronice e e!/atere )ntre practicieni0 con#erin.e0 congre'e0
pu/lica.ii0 organi!a.ii &i a'ocia.ii pro#e'ionale0 uni"er'it(.i care o#er( o a't#el e 'peciali!are.
@
Proiecte
de
investitii
Construirea
unui complex
de birouri
Instalarea
unei retele
de PC-uri
Crearea unui
spatiu
expozitional
Crearea unui
computer
mai rapid
Dezvoltarea
unui nou
medicament
Dezvoltarea
unor sisteme
de experti
Proiecte
de cercetare
si dezvoltare
Proiecte
de
organizare
Introducerea
unui sistem
organizational
Introducere
nou concept
de marketing
Cresterea
cotei de piata
Organi!a.ia centrat( pe proiecte nu mai e'te compu'( in epartamente care lucrea!(
#iecare pe i#erite 'egmente ale unui proiect. Proiectul e'te cel care impune 'tructurarea pe
epartamente> epartamentul e prouc.ie al proiectului nr.10 epartamentul e prouc.ie al
proiectului nr.%0 epartamentul #inanciar al proiectului nr.1 etc.
C1te"a intre a"anta3ele create ca urmare a 'tructur(rii acti"it(.ii pe proiecte 'unt>
e2i't( o unitate a a/or(rilor &i a metoologiilor aplicateE
proiectele 'e erulea!( potri"it unei proceuri 'tanari!ateE
'tanari!area 'e e2tine &i la ni"elul metoelor e raportare0 e monitori!are a
e"olu.iei proiectelor0 e i'eminare a re!ultatelor intermeiare &i #inaleE
erularea proiectelor cap(t( o )nalt( not( pro#e'ional(E
metoele e atenuare &i contracarare a ri'cului 'unt0 &i ele0 unitareE
#iecare proiect erulat c1&tig( "i!i/ilitate )n an'am/lul organi!a.ieiE
utili!area in'trumentelor 'peci#ice pentru managementul proiectelor e"ine
pre"i!i/il( &i0 prin urmare0 mai e#icient(E
pro#ita/ilitatea proiectelor pe care le erulea!( organi!a.ia cre&teE
in moment ce 'e aplic( o proceur( 'tanar0 pre"i!i/il(0 care '?a o"eit "ia/il(0
po'i/ilit(.ile e e&ec 'e iminuea!(.
Ca urmare a noii moalit(.i e 'tructurare a epartamentelor0 organi!a.iile centrate pe
proiecte 'e pot con#runta cu #enomenul e reunan.( a acti"it(.ilor )n carul i#eritelor proiecte.
De a'emenea0 e2i't( pericolul unei /irocrati!(ri e2ce'i"e a acti"it(.ii.
,lte pro/leme A po'i/ile e!a"anta3e a'ociate acti"it(.ii prin proiecte>
e multe ori0 proiectele 'unt conu'e e 'peciali&ti )ntr?un anumit omeniu0 eci e
per'oane care au competen.a te+nic( pentru a 'e ocupa e omeniul re'pecti" &i nu e manageri
e proiect cu preg(tire 'peci#ic(E
managerii e proiect 'e ocup(0 'imultan0 e mai multe proiecteE
monitori!area 'e reuce #rec"ent la monitori!area #inanciar(E
e2i't( multiple grupuri e intere'0 grupuri care au o mi!( )n proiect> 'pon'orul A
'ur'a e #inan.are0 agen.iile gu"ernamentale care /ene#icia!( e #onuri neram/ur'a/ile 'au e
)mprumuturi0 unitatea e implementare a programului0 i#eritele grupuri e /ene#iciari irec.i 'au
inirec.i.
B
Cu toate ace'tea0 organi!a.iile 'unt i'pu'e '( accepte e"entualele nea3un'uri0 care 'unt
ponerate e e#icien.( &i calitate ma2im( pe un proiect anume0 atorit( 'ur'elor 'uplimentare
con'i'tente e #onuri nece'are e!"olt(rii lor.
-iitorul a'arine or/ani1aiilor centrate 'e 'roiecte* ,mploarea managementului
proiectelor ca moalitate e a 'u'.ine competi.ia economic(0 e a r('pune meiului economic
in ce )n ce mai 'olicitant a conu' la apari.ia unui nou tip e organi!a.ie organizaia centrat
pe proiecte. Cn ca!ul unei a't#el e organi!a.ii0 per#orman.a nu 'e mai m('oar(0 'pre e2emplu0 )n
#unc.ie e 'oliitatea organigramei0 ci )n #unc.ie e capacitatea e a 'e aapta la proiecte &i )n
#unc.ie e con'i'ten.a porto#oliului e proiecte. Jaloarea organi!a.iei nu 'e mai m('oar( up(
num(rul e anga3a.i. Competen.a pro#e'ional( nu mai e'te nici ea o "aloare )n 'ine0 ceea ce
contea!( mai mult e'te "ite!a cu care anga3a.ii )&i une'c a/ilit(.ile &i cuno&tin.ele pentru a g('i o
'olu.ie la o pro/lem( comun(0 precum &i "ite!a cu care0 o at( re!ol"at( pro/lema re'pecti"
)nc+eiat proiectul0 anga3a.ii #ormea!( com/ina.ii i#erite pentru a re!ol"a o nou( pro/lem(.
;le2i/ilitatea &i aapta/ilitatea care caracteri!ea!( ace't tip e organi!a.ie permit
permanenta regrupare &i reorgani!are a re'ur'elor umane &i in#orma.ionale. Proiectele repre!int(
moalitatea prin care organi!a.iile 'e aaptea!( conte2telor )n 'c+im/are.
1=
&e diferentia1a 'roiectul de munca 3obisnuita;
au o data de ince'ut si una de sfarsit identificabile 5limitare in tim'6
au un bu/et a'robat in limitele caruia trebuie sa se incadre1e
sunt 'lanificate4 e:ecutate4 controlate si finali1ate
creea1a o entitate 5'rodus4 serviciu sau c<iar idee6 unica in felul sau4
care nu a mai e:istat inainte de res'ectivul 'roiect
im'lica4 intotdeauna4 un anume /rad de risc
consuma resurse
in /eneral4 are un res'onsabil 0 liderul de 'roiect 5mana/erul de 'roiect6
#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
Dac( e'te a/orat cu pro#e'ionali'm0 managementul proiectelor nu e'te o acti"itate 'impl(. Dar
ceea ce 'e poate a#irma e'te c( a/ilit(.ile &i cuno&tin.ele nece'are pentru a putea atinge
per#orman.a )n omeniu 'unt clare. Te+nicile &i competen.ele a'ociate managementului
proiectelor tre/uie pri"ite mai egra/( ca un mo e a g1ni0 un mo e a comunica0 un mo e a
ac.iona.
TEM,
#as'uns >
417 Stuiu
;ormarea pro#e'ionala
,#irmarea politica
Sc+im/area me'eriei
Con'truirea unei locuinte.
4%7 Riicarea unui 'i'tem e prote3are contra inunatiilor
Con'truirea unei cai #erate noi
Reorgani!area parlamentului
Mutarea capitalei
Canalul Dunare Marea Neagra.
4*7 Con'tituirea unei #iliale
Introucerea unui nou 'o#t integrat
Introucerea unui proce' nou te+nologic
Con'ituirea unor noi centre e prouctie.
4:7 Organi!area unui 'tan la o e2po!itie
Team?/uiling pentru anga3ati
Giua u'ilor e'c+i'e pentru #amiliile anga3atilor
Promo"area unui prou' nou
11
Tipologia proiectelor e'te i"er'a. In mo 'pecial in'a 'e pot ienti#ica trei categorii principale>
Proiecte per'onale 417
Proiecte e 'tat 'i gu"ernamentale 4%7
Proiecte mari la ni"elul companiilor 4*7
Proiecte mici la ni"el e companie 4:7
Enun.a.i : e2emple pentru #iecare tip e proiect )n parteO
&$N&"U=%%
!ES! +E AU!$E-A"UA#E
&a'itolul 8* Mana/ementul de 'roiect
2.1. Scopul i necesitatea planificrii n managementul firmei
Dac( managementul organi!a.iei inu'triale 'e reali!ea!( prin e2ercitarea #unc.iilor e
plani#icare0 organi!are0 conucere 4antrenare la ac.iune7 &i control0 o a#irma.ie ca Lplani#icarea
e'te #unc.ia e /a!( a managementului6 poate '( par( o e2agerareE '?ar putea ca impre'ia acea'ta
'( #ie creat( e #orma e e2primare. Plani#icarea e'te apreciat( ca #iin Lc+eia e /olt(6 'au
L#unc.ia #unamental(6 pentru c( prin toate ac.iunile manageriale e organi!are0 conucere &i
control 'e urm(re&te aucerea la )neplinire a eci!iilor plani#ic(rii.
La #el ca &i alte #unc.ii manageriale0 plani#icarea e'te un proce'0 aic( o 'ucce'iune e
acti"it(.i manageriale e'#(&urate pe /a!a unor principii0 cu anumite metoe &i te+nici0 )n 'copul
etermin(rii traiectoriei pe care o "a urma organi!a.ia economic( )ntr?un anume inter"al e timp.
Cn #unc.ie e ni"elul managerial la care 'e plani#ic(0 e amploarea o/iecti"elor0
comple2itatea proce'ului #unc.iei e plani#icare e'te i#erit(0 ar )n principiu etapele 'unt
acelea&i. Pentru ca organi!a.ia economic( '( o/.in( re!ultate prin care '( 'upra"ie.uia'c(0 )n
an'am/lul ei ar &i #iecare component(0 #iecare anga3at tre/uie '( &tie ce are e #(cut0 iar
r('pun'ul 'e o/.ine prin planificare.
Dac( '?ar procea a&a0 managerii ar tre/ui '( r('pun( pre'iunilor curente e2ercitate #ie
in interior0 ar mai ale' e c(tre componentele meiului e2tern a'upra organi!a.iei0 )n loc '(
etermine un cur' al acti"it(.ilor irec.ionat c(tre 'copuri pre"i!ionate ca nece'are &i 'ta/ilite )n
mo eli/erat. J(!ut( in ace't punct e "eere0 plani#icarea e"ine principalul in'trument
managerial e aaptare a organi!a.iei la 'c+im/are.
Dac(0 )ntr?o #ormulare 'uccint(0 'copul plani#ic(rii e'te e a pre"i!iona traiectoria pe care
o urmea!( )n "iitor organi!a.ia economic(0 nece'itatea ei0 #ormulat( )n aceea&i manier(0 poate #i
3u'ti#icat( a't#el> oamenii tre/uie '( &tie preci' &i '( )n.eleag( ce au e #(cut0 iar ceea ce #ac
tre/uie '( #ie e acor cu cerin.ele meiului e2tern &i cu po'i/ilit(.ile organi!a.iei. Pentru a
argumenta mai e!"oltat nece'itatea plani#ic(rii 'e pot con'iera urm(torii #actori>
&om'le:itatea or/ani1aiilor economice
Cn 'ocietatea moern(0 organi!a.iile economice )n general0 cele inu'triale )n 'pecial0 au
e"enit unit(.i comple2e. ,cea't( caracteri'tic( e'te eterminat( nu oar e imen'iunile &i
1%
comple2itatea acti"it(.ilor inu'triale0 ar &i e complicatele &i numeroa'ele inter#eren.e care
e2i't( )ntre componentele organi!a.ionale0 e rolul 'ocial pe care comunitatea )l atri/uie.
Deoarece comple2itatea organi!a.iei economice nu e'te o re!ultant( oar a imen'iunilor ei ci &i
a multor altor #actori0 plani#icarea e'te nece'ar( nu numai pentru marile )ntreprineri ci &i pentru
cele mici &i mi3locii.
Cn circum'tan.e cum 'unt cele ale 'ociet(.ii moerne0 plani#icarea ? aic( g1nirea care
precee ac.iunea ? e"ine cu at1t mai nece'ar(. prin plani#icare0 )ntreaga organi!a.ie economic(0
ar &i #iecare component( a ei0 e"ine capa/il( '(?&i e#inea'c( o/iecti"ele &i ac.iunile precum &i
coni.iile e reali!are a ace'tora.
Sc<imbrile din mediul e:tern
Organi!a.ia0 ca 'i'tem economic0 e'te oar o component( a unor 'i'teme mai
cuprin!(toare ? la ni"el regional0 na.ional &i interna.ional - care constituie mediul
general.
Meiul general actual e'te inamic &i incert0 'c+im/(rile 'e prouc )n ritm rapi0 'unt
i#icil e anticipat &i au impact puternic a'upra organi!a.iilor economice. Men.inerea )n ec+ili/ru
a 'i'temului economic e"ine po'i/il( oar prin 'ta/ilirea unui cur' core'pun!(tor al ac.iunilor
"iitoare. Cu c1t meiul e'te mai inamic &i mai incert0 cu at1t mai nece'ar( e'te plani#icarea.
+urata transformrii deci1iilor (n re1ultate
Dac( ori!ontul e timp pentru care 'e plani#ic( tre/uie '( #ie cu at1t mai mare cu c1t
meiul e2tern e'te mai inamic &i mai incert0 &i o/iecti"ele ce 'e 'ta/ile'c 'unt mai ample. ,'t#el0
inter"alul e timp intre momentul aopt(rii eci!iilor in omeniul plani#ic(rii &i cel )n care 'e
o/.in re!ultatele 'e m(re&te. De!"oltarea #unc.iei e plani#icare cere )n'( managerilor '( ia )n
con'ierare tot ce e'te po'i/il '( a#ecte!e reali!area o/iecti"elor 'ta/ilite0 '( g('ea'c( moalit(.i
e minimi!are a incertituinii &i a ri'curilor. Plani#icarea e"ine a't#el in'trumentul care )i a3ut(
pe manageri '( #ac( #a.( 'c+im/(rii.
Elementele i 'rocesul
n esen, prin plan se stabilete cursul aciunilor organizaiei
economice n viitor, att la nivelul ntregului ansamblu, dar i pn la cel al
componentelor sale structurale. Aria extrem de mare de nelesuri cuprins n
exprimarea cursurilor aciunilor viitoare ale organizaiei economice! face ca
1*
n dezvoltarea planificrii s se utilizeze concepte specifice" misiune,
obiective, strategii, politici, proceduri, reguli, programe.
Misiune. #rice grupare social organizat are o misiune, un scop
general pentru care exist i funcioneaz. $isiunea unei organizaii
economice este producerea i punerea n circulaie n mod profitabil a unor
anumite tipuri de produse sau servicii.
Sunt &i manageri care g1ne'c c( mi'iunea organi!a.iei economice e'te reali!area
pro#itului. E'te ae"(rat c( orice #el e acti"itate economic( tre/uie '( #ie renta/il(E ar pro#ilul
poate #i o/.inut ac( 'copul organi!a.iei r('pune unei cerin.e 'ociale0 eci ac( acea'ta )&i
reali!ea!( mi'iunea.
$biectivele. #biectivele sunt inte, scopuri, eluri, niveluri ale rezultatelor
stabilite pentru activitile organizaiei economice. %le reprezint nu numai
finalitatea planificat a activitilor organizaiei, dar i scopul ctre care se
focalizeaz celelalte funcii manageriale - organizarea, conducerea i
controlul.
Strate/ii. &trategia reprezint un program general de aciune, de
dimensionare i alocare a resurselor necesare obinerii obiectivelor. &trategia
contureaz modalitatea n care managementul organizaiei planific s
realizeze obiectivele.
Politici. 'olitica este o formalitate a atitudinii manageriale n raport cu
obiectivele. # politic este un g(id larg, general, care direcioneaz atingerea
scopului. 'oliticile nu precizeaz ce aciuni ar trebui ntreprinse) ele asigur
conturarea limitelor, granielor n care obiectivele trebuie realizate. 'oliticile
sunt utile pentru a g(ida implementarea strategiilor.
Politicile 'e #ormulea!( la toate ni"elurile organi!a.ieiE prin ele 'e reali!ea!( o 'tructur(
unitar( a mul.imii e planuri e2i'tente )n organi!a.ie0 permi.1n a't#el managerilor '( elege
autoritatea )n timp ce men.in controlul.
Proceduri* 'rocedura este un g(id de aciune n care se detaliaz
maniera n care trebuie realizat o activitate) descrie etapele sau sarcinile
prezentate n ordine cronologic pentru a se realiza un anume scop.
1:
#e/uli. *egulile precizeaz aciunile specifice ce trebuie desfurate
ntr-o anumit situaie. Att procedurile ct i regulile sunt elemente ale
planificrii destinate reducerii variabilitii n procesele de munc. %le se
utilizeaz pentru a reduce posibilitatea adoptrii unor decizii subiective n
cazurile n care realizarea obiectivelor cere un anume mod de a aciona.
Pro/rame. 'rogramul este un complex de scopuri, politici, proceduri,
reguli, sarcini, etape, resurse ce trebuie anga+ate pentru a realiza cursul
stabilit al unor aciuni.
Programele pot a"ea imen'iuni i#erite )n #unc.ie e amploarea o/iecti"elor pentru a
c(ror reali!are 'unt conceputeE e e2emplu0 pot #i eli/erate programe pentru e!"oltarea
organi!a.iei prin ac+i!i.ionarea unei alte companii0 pentru )nnoirea prouc.iei )n propor.ie e 5=N
)n urm(torii * ani0 pentru reucerea c+eltuielilor generale ale unei 'ec.ii e prouc.ie.
Utili!area programelor pentru e'#(&urarea ac.iunilor permite o mai /un( cooronare a
i#eritelor 'ectoare ale organi!a.iei0 implicate )n reali!area o/iecti"ului0 o mai preci'( alocare &i
corelare a resurselor.
8*8* Princi'ii ale mana/ementului de 'roiect
,mploarea &i popularitatea pe care le cunoa&te managementul proiectelor au 'timulat
e#orturile e a 'ta/ili o 'erie e principii #unamentale0 care au rolul e a g+ia acti"itatea
propriu?!i'(0 e a o 'tanari!a )n "eerea per#orman.ei. ;ormularea ace'tora porne&te e la o
'erie e premi'e
1
>
? cei care 'unt implica.i )n acti"it(.ile 'peci#ice proiectului urm(re'c acelea&i o/iecti"eE
? o/iecti"ele proiectului 'unt cele eclarate0 nu e2i't( o/iecti"e a'cun'e 'au care nu au
#o't eclarate )n mo e2plicitE
? cei care 'unt implica.i )n acti"it(.ile 'peci#ice proiectului 'unt one&ti unii #a.( e al.iiE
? #iecare intre mem/rii ec+ipei are un minim /aga3 e cuno&tin.e &i e e2perien.( )n
managementul proiectelor0 precum &i cuno&tin.e minime )n ceea ce pri"e&te aria
propriu?!i'( a proiectuluiE
1
R. Ma2 -ieman0 L;unamental Principle' o# Pro3ect Management60 Project Management Forum0 Dige't Jolume
:0 nr. <0 iulie 1BBB.
15
? to.i mem/rii ec+ipei ore'c ca proiectul '( 'e )nc+eie cu 'ucce'E
? tuturor mem/rilor ec+ipei le e'te clar cine e'te #inan.atorul0 care 'unt o/iecti"ele
#inan.atorului0 cui 'e are'ea!( proiectul 4cine e'te clientulApu/licul .int(Agrupul e
/ene#iciari7.
Pornin e la ace'te premi'e0 'e pot proiecta &apte principii #unamentale ale
managementului e proiect.
Princi'iul an/a?amentului
Potri"it ace'tui principiu0 )ntre #inan.ator 4'pon'or0 #urni!or e re'ur'e0 agen.ie e
#inan.are7 &i organi!a.ia care )&i propune '( erule!e proiectul tre/uie '( e2i'te un tip e
anga3ament ec+ita/il )nainte e eclan&area oric(rei acti"it(.i.
,nga3amentul )n'eamn( c( am/ele p(r.i &tiu #oarte /ine ce e#ort tre/uie epu' pentru a
reali!a proiectul0 cuno'c0 cel pu.in )n mare0 proce'ele &i ri'curile a'ociate proiectului0 'unt i'pu'e
'( )&i )mpart( &i '( )&i a'ume re'pon'a/ilit(.ile0 ri'curile &i e"entualul e&ec.
Princi'iul succesului 'redefinit
Criteriile pe /a!a c(rora proiectul e'te con'ierat un 'ucce' 'ucce' at1t )n ceea ce
pri"e&te erularea0 c1t &i prou'ul #inal 'unt e#inite e la /un )nceput0 )nainte e eclan&area
oric(rei acti"it(.i. Criteriile e 'ucce' con"enite con'tituie /a!a proce'ului e luare a eci!iei &i a
e"alu(rii #inale.
Criteriile e 'ucce' re#eritoare la derularea proiectului au )n "eere>
re'pectarea limitelor e timpE
re'pectarea /ugetuluiE
e2ploatarea e#icient( a tuturor celorlalte re'ur'e 4oameni0 ec+ipamente0 'eii7E
percep.ia creat( )n 3urul proiectului.
Criteriile e 'ucce' re#eritoare la produsul final au )n "eere>
calitateaE
'tanarele te+niceE
rele"an.aE
e#icien.aE
1$
aria e cuprinereE
percep.ia creat( )n 3urul prou'elor.
Princi'iul eficienei7consistenei interne7interde'endenei
,ce't principiu 'e re#er( la rela.ia e interepenen.( care e2i't( )ntre>
aria e cuprinere a proiectuluiE
timpul alocatE
/ugetul 'ta/ilitE
calitatea proiectat( a prou'ului #inal.
Cele patru elemente 'unt interrela.ionate0 tre/uie '( #ie reali!a/ile &i '( 'e re#lecte unul pe
cel(lalt. Cu alte cu"inte0 /ugetul0 e e2emplu0 tre/uie '( #ie )n concoran.( cu toate celelalte
elemente nu pot 'olicita o 'um( mare e /ani pentru re!ol"area unei pro/leme minore0 cu o arie
e cuprinere #oarte )ngu't(.
Orice moi#icare a unuia intre ace'te elemente antrenea!( moi#ic(ri ale celorlalte.
Moi#icarea ariei e cuprinere a proiectului cum ar #i e2tinerea unui proiect care are )n
"eere )n"(.(m1ntul ur/an &i la )n"(.(m1ntul rural antrenea!( moi#ic(ri )n ceea ce pri"e&te
calitatea0 timpul0 re'ur'ele nece'are.
Princi'iul strate/iei
Orice proiect tre/uie '( ai/( la /a!( o 'trategie. Cn ca!ul managementului proiectelor
plani#icarea precee )ntoteauna e2ecu.ia. Cn termeni 'impli0 ace't principiu 'ta/ile&te ce tre/uie
#(cut &i cnd.
Princi'iul controlului
Orice proiect tre/uie '( /ene#icie!e e politici &i proceuri riguroa'e &i e#iciente e
control &i monitori!are. Spre eo'e/ire e principiul anterior0 ace'ta 'ta/ile&te cum tre/uie #(cut
un anumit lucru &i e c(tre cine.
Princi'iul canalului unic de comunicare
Cntre #inan.ator &i managerul e proiect tre/uie '( e2i'te un 'ingur canal prin care 'unt
comunicate eci!iile #oarte importante pentru proiect. ,ce't principiu nu )l e2clue pe cel al
tran'paren.ei 'au pe cel al acce'ului ne)ngr(it la in#orma.ie. Important e'te ca0 )n proce'ul e
luare &i e comunicare a eci!iilor "itale pentru proiect0 at1t #inan.atorul0 c1t &i aplicantul
proiectului '( "or/ea'c( pe o 'ingur( "oce0 prin intermeiul unui 'ingur repre!entant. ,lt#el0
1<
eci!iile a3ung la unitatea e e2ecu.ie )n mo eronat0 e"in contraictorii0 ceea ce a#ectea!( #oarte
mult mer'ul proiectului.
Princi'iul mediului de lucru stimulativ
Cn '#1r&it0 ultimul principiu 'e re#er( la o/liga.ia pe care o are managerul e proiect e a
crea0 pentru mem/rii ec+ipei0 un meiu e lucru 'timulati"0 care '( e2ploate!e )ntreg poten.ialul
ace'tora. Crearea ace'tui meiu )ncura3ator 'e reali!ea!( at1t prin aoptarea unui 'til managerial
aec"at tipului e proiect0 c1t &i prin amini'trarea inteligent( a rela.iei cu organi!a.ia )n
an'am/lu. Managerul e proiect tre/uie '( #ie preocupat ca ec+ipa pe care o conuce '( nu #ie
i!olat( )n an'am/lul organi!a.iei0 ca proiectul e care e'te re'pon'a/il '( #ie cuno'cut0 acceptat0
apreciat la ni"elul organi!a.iei.
Plani#icarea e'te o acti"itate prin e2celen.( managerial(. To.i managerii0 )ntr?un #el 'au
altul0 plani#ic(. Totu&i0 moul e a/orare a plani#ic(rii0 maniera e a a3unge la planuri0
comple2itatea &i con.inutul planurilor i#er( e la un ni"el managerial la altul &i c+iar e la o
organi!a.ie la alta. Ceea ce r(m1ne la #el e'te a'pectul re#eritor la e#icien.a acti"it(.ilor
managerialeE oriune0 la orice ni"el &i )n orice organi!a.ie economic(0 un management e#ecti" &i
e#icient implic( ac.iuni e plani#icare #ormali!ate.
Scopul #unc.iei e plani#icare e'te 'ta/ilirea o/iecti"elor0 .intelor c(tre care "a #i orientat(
acti"itatea )n "iitor0 precum &i a moalit(.ilor ? ac.iunile0 re'ur'ele nece'are &i alocarea lor0
implementarea ? e a le reali!a. Prin #unc.ia e plani#icare 'e 'ta/ile&te cel mai aec"at cur' al
ac.iunilor "iitoare pentru ca organi!a.ia '( o/.in( re!ultatele orite. Dac( managerii ore'c '(
't(p1nea'c( e"olu.ia organi!a.iei inu'triale ei tre/uie '( plani#ice. ,/'en.a plani#ic(rii ar #ace
loc in'tal(rii +ao'ului0 +a!aruluiE )n a'emenea coni.ii0 organi!a.ia ar tre/ui '( ai/( o reac.ie
e#en'i"(0 iar 'ucce'ul ar #i oar o pro/a/ilitate0 un re!ultat al unui comple2 e )nt1lniri
#a"ora/ile
1@
#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
&$N&"U=%%
!ES! +E AU!$E-A"UA#E
Tema
1B
1. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul anga3amentului.
%. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul 'ucce'ului pree#init.
*. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul e#icine.ei A con'i'ten.ei interne A intreepenen.ei.
:. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul controlului.
5. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul canalului unic e comunicare.
$. E2pune.i0 pe 'curt0 principiul meiului e lucru 'timulati".
#s'uns
417 ,nga3amentul )n'eamn( am/ele p(r.i implicate )n proiect #inan.atorul 4'pon'orul0
#urni!orul e re'ur'e0 agen.ia e #ina.are7 &i organita.ia care )&i propune '( erule!e
proiectul &tiu ce e#ort tre/uie epu' pentru a reali!a proiectul0 cuno'c0 cel pu.in )n
mare0 proce'ele &i ri'curile a'ociate proiectului0 'unt i'pu'e '( )&i )mpart( &i '( )&i
a'ume re'pon'a/ilit(.ile0 ri'curile &i e"entualul e&ec.
4%7 Criteriile pe /a!a c(rora proiectul e'te con'ierat un 'ucce' 'ucce' at1t )n ceea ce
pri"e&te erularea0 c1t &i prou'ul #inal 'unt e#inite e la /un )nceput0 )nainte e
eclan&area oric(rei acti"it(.i.
4*7 ,ce't principiu 'e re#er( la rela.ia e interepenen.( care e2i't( )ntre>
? aria e cuprinere a proiectuluiE
? timpul alocatE
? /ugetul 'ta/ilitE
? calitatea proiectat( a prou'ului #inal.
Cele patru elemente 'unt interrela.ionate0 tre/uie '( #ie reali!a/ile &i '( 'e re#lecte unul pe
cel(lalt.
4:7 ,ce't principiu 'tipulea!( #aptul c( orice proiect tre/uie '( ai/( la /a!( o 'trategie. Cn
ca!ul managementului e proiect0 plani#icarea precee )ntoteauna e2ecu.ia.
457 ,ce't principiu 'tipulea!( #aptul c( orice proiect tre/uie '( /ene#icie!e e politici &i
proceuri riguroa'e &i e#iciente e control &i monitori!are.
4$7 ,ce't principiu 'e re#er( la nece'itatea ca )ntre #inan.ator &i managerul e proiect '(
e2i'te un 'ingur canal prin care 'unt comunicate eci!iile e importan.( "ital( pentru
proiect.
4<7 ,ce't principiu 'e re#er( la o/liga.ia pe care o are managerul e proiect e a crea0
pentru mem/rii ec+ipei0 un meiu e lucru 'timulati"0 care '( e2ploate!e )ntreg
poten.ialul ace'tora.
%=
&a'itolul @* !e<nici utili1ate (n conce'erea 'roiectelor
Printre te+nicile utili!ate )n ela/orarea proiectelor pentru #unamentarea &i 'tructurarea lor
'unt>
,nali!a S-OTE
Diagrama 9,NTTE
Diagrama PERTE
Metoa carului logic.
@*.* Anali1a SA$!
S-OT e'te un in'trument e anali!( 'trategic(0 #le2i/il &i u&or e aplicat pe care o
organi!a.ie 'au o ec+ip( e proiect )l #olo'e&te pentru a ienti#ica cele mai potri"ite irec.ii e
ac.iune. Orice proiect nou ar tre/ui '( ai/( la /a!( o a't#el e anali!(0 pentru a i 'e 'ta/ili graul
e oportunitate &i e #e!a/ilitate.
Scopul analizei SWOT e'te e a reali!a un plan 'trategic 'au e a g('i o 'olu.ie la o
pro/lem(0 lu1n )n con'ierare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei organi!a.ii.
Avantajul analizei SWOT )l con'tituie con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei. Dup( ce au c(!ut
e acor a'upra punctelor tari 45Streng+t'670 a punctelor 'la/e 45-ea8ne''e'67 a oportunit(.ilor
45Opportunitie'7 &i a amenin.(rilor 45T+reat'7 care a#ectea!( ec+ipa0 e'te mult mai u&or '( 'e
ienti#ice 'olu.iile nece'are.
um se realizeaz analiza SWOT
Ec+ipa care reali!ea!( anali!a tre/uie '( #ie preg(tit( pentru un proce' la/orio'0 )n care nu
"or lip'i con#lictele e iei. E'te recomana/il '( e2i'te un #acilitator al )nt1lnirii0 o orine e !i
&i '( 'e #olo'ea'c( e c1te ori e'te po'i/il te+nica /rain'torming?ului. Pentru ca 'olu.iile
ienti#icate la '#1r&it '( #ie )n'u&ite &i aplicate e to.i mem/rii ec+ipei0 #acilitatorul tre/uie '(
)ncerce '(?i implice pe #iecare pe parcur'ul anali!ei.
%1
Po!iti" Negati"
I
n
t
e
r
n
Puncte tari 45Streng+t'67
?
?
Puncte 'la/e 45Aea8ne''e'67
?
?
E
x
t
e
r
n
Oportunit(.i 4 5$pportunitie'67
?
?
,menin.(ri 45!+reat'67
?
?

Se completea!( #ere'trele S-OT0 urm1n pa&ii e mai 3o'>
.* Anali1a intern> Se e2aminea!( capacitatea ec+ipei 'au a organi!a.iei. ,ce't lucru
are ca re!ultat li'tarea punctelor tari 4S7 &i a punctelor 'la/e 4A7. E'te #olo'itoare auierea
opiniilor mai multor oameni in epartamente i#erite.
8* Anali1a e:tern> Se iau )n con'ierare principalele elemente in meiul e2tern 4e2.
cultura0 economia0 '(n(tatea0 'ur'ele e #inan.are0 emogra#ia0 etc.7 &i 'e ienti#ic( acele puncte
care pot #i oportunit(.i 4$7 'au amenin.(ri 4!7 pentru ec+ip(.
@* ;iecare element tre/uie etaliat c1t e'te po'i/il up( care 'e anali!ea!( care intre
punctele tari &i oportunit(.i compen'ea!( punctele 'la/e &i amenin.(rile &i ce 'e poate #ace cu
acele puncte 'la/e &i amenin.(ri care nu pot #i acoperite.
@*8* +ia/rama AN!!
Diagrama 9antt e'te un in'trument e plani#icare0 ela/orat )n 1B1< e HenrP L.9antt0
inginer &i 'ociolog e origine american(. ;rec"ent utili!at( )n managementul e proiect0 o
iagram( 9antt o#er( o ilu'trare gra#ic( a unui program e acti"it(.i0 care a3ut( la plani#icarea0
cooronarea &i monitori!area unor 'arcini 'peci#ice intr?un proiect. Diagramele 9antt 'e pot
reali!a )n "er'iuni 'imple0 cu a3utorul unui gra#ic #(cut pe o +1rtie0 'au )n "er'iuni mai comple2e0
cu a3utorul unor aplica.ii 'o#tDare e management al proiectului.
;orma gra#ic( a unui a't#el e in'trument e plani#icare con't( )ntr?o matrice pe a c(rei
a2( ori!ontal( e'te repre!entat( perioaa e timp pe care 'e )ntine proiectul0 )mp(r.it( )n unit(.i
e m('ur( 4'pre e2emplu !ile0 '(pt(m1ni 'au luni70 &i pe a c(rei a2( "ertical( 'unt repre!entate
'arcinile in proiect 4'pre e2emplu0 ac( proiectul ar con'ta )n otarea calculatorului cu un nou
%%
'o#tDare0 principalele 'arcini ar putea #i> reali!area unei cercet(ri e pia.(0 alegerea 'o#t?ului0
in'talarea 'o#t?ului0 etc.7.
Cn carul unei iagrame 9antt0 #iec(rei 'arcini )i e'te alocat un r1n. Timpul )n care e'te
e'timat '( 'e #inali!e!e o 'arcin( e'te repre!entat printr?o /ar( ori!ontal(. Marginea in 't1nga
marc+ea!( )nceputul preconi!at pentru acea 'arcin(0 iar marginea in reapta marc+ea!( '#1r&itul
preconi!at. Sarcinile pot e"olua relati" la alte 'arcini )n mo 'ec"en.ial0 paralel 'au prin
'uprapunere temporar(.
Pe m('ur( ce proiectul a"an'ea!(0 iagrama e'te au'( la !i0 prin umplerea /arelor pe o
lungime core'pun!(toare procentului in 'arcina care a #o't )neplinit. Se poate e"alua a't#el
imeiat 'taiul )n care 'e a#l( proiectul0 tr(g1n o linie "ertical( )n reptul atei curente. Sarcinile
#inali!ate "or r(m1ne cu totul )n partea 't1ng( a liniei. Sarcinile )n e'#(&urare "or #i )ntret(iate e
linie0 &i ac( partea plin( e'te la 't1nga liniei0 )n'eamn( c( 'unt )n )nt1r!iere #a.( e plani#icare0 pe
c1n0 ac( partea plin( merge p(n( )n reapta liniei0 )n'eamn( c( 'unt )naintea plani#ic(rii.
Sarcinile "iitoare r(m1n cu totul )n reapta liniei.
,tunci c1n 'e reali!ea!( o iagram( 9antt0 'e introuce un num(r re!ona/il e 'arcini
4nu mai mult e 15 'au %=70 )n a&a #el )nc1t iagrama '( )ncap( pe o 'ingura pagin(. Cn ca!ul )n
care e'te "or/a e un proiect mai comple20 'e pot reali!a iagrame 'u/oronate care '( etalie!e
)ncararea )n timp a tuturor 'u/?'arcinilor care #ormea!( o 'arcin( principal(.
De a'emenea0 pentru o ec+ip( e proiect e'te #oarte util ca )n reptul unei 'arcini '( #ie
trecu.i &i re'pon'a/ilii pentru re'pecti"a 'arcin(.
De multe ori )ntr?un proiect e2i't( e"enimente care nu repre!int( o 'arcin( &i care 'e pot
e"ien.ia )n carul unei iagrame 9antt. ,ce'te momente repre!int( ni&te 5/orne6 4mile'tone'7 &i
e o/icei 'unt marcate pe iagram( 'u/ #orma unor triung+iuri cu "1r#ul )n 'u'.
@*@* +ia/rama PE#!
O iagrama PERT 4engl. !program evaluation revie" tec#ni$ue%7 e'te un in'trument e
management al proiectului care a #o't ela/orat &i #olo'it pentru prima oara e U.S. Na"P )n anii
Q5= pentru a coorona programul 'u/marinului atomic Polari'. O metoologie e management al
proiectului 'imilar(0 re'pecti" Metoa Drumului Critic 4CPM eng. !ritical Pat# Met#od%70
care a #o't ela/orat( cam )n aceea&i perioa( pentru 'ectorul pri"at a e"enit 'inonim( cu PERT.
%*
,cea'ta e'te cau!a pentru care 'unt )nt1lnite "aria.ii e enumiri pentru acela&i in'trument>
PERT0 CPM0 'au PERTACPM.
Dintre cele mai importante /ene#icii ale ace'tui in'trument pot #i enumerate> o/.inerea
unei imagini clare a'upra epenen.elor intre 'arcini0 ienti#icarea acelor 'arcini a c(ror
)nt1r!iere poate uce la ri'curi mari pentru proiect &i care tre/uie monitori!ate cu aten.ie0
'ta/ilirea inter"alelor e timp )ntre care 'unt permi'e )nt1r!ierile )n #inali!area unor 'arcini0 etc.
Diagrama PERT con.ine in#orma.ii e'pre 'arcinile intr?un proiect0 perioaele e timp pe
care 'e )ntin &i epenen.ele intre ele. ;orma gra#ic( e'te o re.ea e nouri conectate e linii
irec.ionale 4numit( &i 5re.eaua acti"it(.ilor67. Nourile 'unt cercuri 'au patrulatere &i repre!int(
e"enimente 'au /orne 45mile'tone'67 in proiect. ;iecare no e'te ienti#icat e un num(r. Liniile
irec.ionale 'au "ectorii care leag( nourile repre!int( 'arcinile proiectului iar irec.ia "ectorului
arata orinea e e'#(&urare a 'arcinilor. ;iecare 'arcin( e'te ienti#icat( printr?un nume 'au
printr?un inice0 are repre!entat( urata nece'ar( pentru #inali!are &i )n unele ca!uri c+iar
num(rul e per'oane re'pon'a/ile &i numele lor.
Sim&olurile diagramei
? ,cti"itate 'au 'arcin( in carul unui proiect. Cn reptul
unei 'arcini tre/uie preci!at num(rul e unit(.i e timp 4cel
mai ae'ea !ile0 )n'( pot #i '(pt(m1ni0 luni0 ore0 etc.7
nece'are pentru #inali!are 4@ !ile7.
? E"eniment 'au 'itua.ie care 'ur"ine la '#1r&itul uneia 'au
mai multor 'arcini. Num(rul e ea'upra e'te inicele
e"enimentului 4*7. Numerele e 3o' repre!int( )n orine> ata
4num(rul e !ile e la )nceputul proiectului7 la care poate
'ur"eni cel mai e"reme e"enimentul 457 A mar3a e timp
accepta/il( pentru )nt1r!ieri 4%7 A ata limit( la care poate
'ur"eni e"enimentul 4<7.

? Dintr?un no pot '( plece mai multe 'arcini. Cn ace't ca!
'arcinile 'e nume'c paralele 'au concurente. De a'emenea
%:
*
5A % A <
@
R
G
S
pot e2i'ta mai multe 'arcini con"ergente )n acela&i no.
? Sarcina S tre/uie #inali!ata )nainte e )nceperea 'arcinii R.
? G e'te o activitate fictiv. ,ce't lucru arat( c( cele ou(
e"enimente pe care le leag( 'unt epenente )n timp0 )n'( nu
e'te ne"oie e o acti"itate 'pecial( care '( nece'ite re'ur'e
pentru a a3unge e la unul la cel(lalt. De multe ori
acti"it(.ile #icti"e 'unt #olo'ite pentru c( nu pot e2i'ta ou(
'arcini cu acelea&i nouri e )nceput &i e '#1r&it.
Modul de folosire al analizei P'(T
Cel mai important concept al anali!ei PERT e'te drumul critic.
Drumul critic T acel rum e la )nceputul la '#1r&itul re.elei0 ale c(rui acti"it(.i )n'umea!(
un total e timp mai mare ec1t orice alt rum in re.ea.
Drumul critic e'te o /a!( pentru 'ta/ilirea calenarului unui proiect0 eoarece urata
total( a unui proiect nu poate '( #ie mai mic( ec1t timpul total al rumului critic. Totoat(
)nt1r!ierile )n acti"it(.ile componente ale rumului critic pot pune )n pericol )ntregul proiect. De
aceea e'te nece'ar ca ace'tor acti"it(.i '( li 'e acore o aten.ie mult mai mare.
,nali!a PERT poate #i )mp(r.it( )n trei etape>
Plani#icarea>
? ienti#icarea 'arcinilor &i e'timarea nece'arului e timp pentru ace'teaE
? aran3area 'arcinilor &i a e"enimentelor )ntr?o 'ec"en.( #e!a/il(E
? e'enarea iagrameiE
Cncararea )n timp>
? 'ta/ilirea0 acolo une e'te po'i/il0 a atelor e )nceput &i e '#1r&itE
,nali!a>
? calcularea datelor minime posi&ile0 a datelor ma)ime permise &i a marjelor de
timp pentru #iecare e"eniment. ,ce't lucru 'e #ace lucr1n e la 't1nga la
reapta &i apoi e la reapta la 't1nga iagrameiE
%5
S R
S
R
G
? e"aluarea oportunit(.ii plani#ic(rii propu'e &i ac( e'te nece'ar re"i!uirea ei.
(egulile care tre&uie respectate *n efectuarea analizei P'(T
E2i't( un 'ingur e"eniment e 'tart &i un 'ingur e"eniment e '#1r&itE
Re.eaua nu are )ntreruperi &i ea tre/uie e'enat( lu1n )n calcul epenen.ele
ienti#icateE
E"olu.ia )n timp a 'arcinilor e'te repre!entat( e la 't1nga la reaptaE
Nu pot '( e2i'te ou( 'arcini care leag( acelea&i ou( e"enimenteE
E"enimentele au un num(r e ienti#icare unic 4)n con'ecin.( &i 'arcinilor le "a
core'pune c1te o ienti#icare unic(0 re'pecti" numerele celor oua e"enimente pe care le
leag(7E
Un e"eniment e pe rumul critic are data minim posi&il &i data ma)im
permis egale0 &i marja de timp =E
Se 'ta/ile&te data minim posi&il &i data ma)im permis a e"enimentului e
'tart la =. Lucr1n e la e"enimentul e 'tart )n'pre reapta0 'e calculea!( atele minime
po'i/ile pentru e"enimentele imeiat urm(toare. Se aaug( la atele minime po'i/ile ale
e"enimentelor anterioare0 timpul nece'ar pentru 'arcinile intermeiare0 pentru a a3unge la
atele minime po'i/ile ale e"enimentelor po'terioare. ,colo une e"enimentele
po'terioare au mai multe 'arcini epenente0 'e #ace calculul pe #iecare ramur( &i e'te pu'
re!ultatul cel mai mare.
Se 'ta/ile&te ata minim( po'i/il( &i ata ma2im( permi'( a e"enimentului #inal la
'uma timpului pe rumul critic. Lucr1n e la e"enimentul #inal )n'pre 't1nga 'e
calculea!( atele ma2ime permi'e. Se 'cae timpul nece'ar acti"it(.ilor intermeiare in
atele ma2ime permi'e ale e"enimentelor po'terioare pentru a o/.ine atele ma2ime
permi'e pentru e"enimentele anterioare. ,colo une e"enimentele anterioare au mai
multe acti"it(.i care porne'c e la ele0 'e #ace calculul pe #iecare ramur( &i e'te pu'
re!ultatul cel mai mic.
Marja de timp e'te calculat( #(c1n i#eren.a intre ata ma2im( permi'( &i ata
minim( po'i/il(.
Pentru a #ace calculul mai u&or 'e poate 'crie )n reptul acti"it(.ilor #icti"e ci#ra =
4nu e ne"oie e re'ur'e pentru a a3unge e la un e"eniment la altul7.
%$
@*B* Metoda cadrului lo/ic 5"FA6
e *nseamn Metoda adrului +ogic ,+FA-
Metoa Carului Logic 'au L;, 4Llogical #rameDor8 approac+67 e'te un in'trument e
plani#icare &i management #olo'it pentru proiectele e e!"oltare. ,cea't( meto( a #o't aoptat(
pentru prima oar( ca in'trument e plani#icare pentru acti"it(.ile e e!"oltare e'#(&urate pe'te
ocean e c(tre US,ID0 la )nceputul anilor Q<=. Toate Programele e #inan.are PH,RE ale
Uniunii Europene #olo'e'c acea't( metoologie )n anali!a proiectelor.
Metoa Carului Logic 'inteti!ea!( )ntr?un #ormat 'tanar>
? ce )ncearc( '( reali!e!e proiectulE
? cum )&i propune '( #ac( a'taE
? ce elemente 'unt nece'are pentru ca 'ucce'ul proiectului '( #ie a'iguratE
? metodele prin care 'e poate m('ura e"olu.ia proiectuluiE
? e"entualele probleme care pot '( apar(.
De&i mult mai )nt1lnit )n cererile e #inan.are e'te termenul e LMatrice Logic(6 4LLogical
;rameDor8 Matri2670 tre/uie #(cut( i'tinc.ia )ntre acea'ta &i Metoa Carului Logic 'au L;,
4LLogical ;rameDor8 ,pproac+67. L;,0 ca a/orare managerial(0 pre'upune un 'i'tem e
anali!a a pro/lemelor &i a ne"oilor0 reali!area unei ierar+ii mi3loace?'copuri &i 'electarea celei
mai potri"ite 'trategii e implementare. Re!ultatul ace'tei a/or(ri analitice )l repre!int( matricea
4'au carul logic LLog#rame670 care )n'umea!( ceea ce urm(re&te '( reali!e!e re'pecti"ul
proiect &i cum0 care 'unt ipote!ele c+eie &i cum "or #i monitori!ate &i e"aluate out?put?urile &i
impactul.
.e ce se folose/te Metoda adrului +ogic 0
L;, e'te un in'trument e2trem e #olo'itor0 at1t pentru plani#icarea c1t &i pentru
monitori!area unui proiect. Ea ajut n parcurgerea unui proces util de gndire impunnd
disciplina de a fi specific i clar )n pri"in.a a ceea ce 'e ore&te a 'e reali!a &i cum0 ar mai ale'
)n pri"in.a 'u/linierii elementelor e care epine 'ucce'ul proiectului &i a ec+ipei e
management.
%<
De a'emenea matricea logica o#er( un ocument u&or e utili!at prin care mem/rii ec+ipei
e proiect0 #inan.atorii0 /ene#iciarii &i al.i sta1e#older2i pot #i in#orma.i 'umar e'pre proiect.
,ce't ocument poate #i #olo'it &i aaptat pe parcur'ul )ntregului ciclu e "ia.( al unui proiect
pentru a ienti#ica 'i'tematic o/'tacolele &i 'c+im/(rile legate e atingerea out?put?urilor &i a
o/iecti"elor.
;olo'irea unei matrici logice la e'ign?ul unui proiect e'te un a3utor e2trem e important0
care ne poate #eri e gre&elile e logic( 'au e incoeren.(. O matrice logic( e'te o pri"ire e
an'am/lu a'upra #actorilor c+eie0 care poate '( arate0 )ntr?un mo #oarte 'implu0 ac( proiectul "a
#i un 'ucce' 'au un e&ec.
Terminologie
+escrierea 'roiectului ? Coloana Le'crierea proiectului6 in carul matricii logice o#er(
un 'umar narati" a ceea ce inten.ionea!( proiectul '( o/.in( &i cum. De a'emenea e'crie
moalit(.ile prin care urmea!( '( #ie atin'e o/iecti"ele pe care &i le propune proiectul. Te'tarea
corectituinii elementelor in acea'ta coloan( 'e #ace cu a3utorul logicii "erticale.
$biectiv /eneral 5/oal6 #ace re#erire la o/iecti"ele 'ectoriale 'au na.ionale la care
proiectul e'te menit '( contri/uie0 'pre e2emplu> cre&terea "eniturilor0 )m/un(t(.irea 'tatutului
nutri.ional0 reucerea criminalit(.ii0 a corup.iei0 etc. Poate #i e2primat &i e'criin pre'upu'ul
impact al proiectului. O/iecti"ul general e'te mai mult o eclara.ie e inten.ie.
Sco' 5'ur'ose6 ? 'e re#er( la ceea ce tre/uie '( 'e o/.in( )n urma proiectului0 )n ceea ce
pri"e&te e!"oltarea. Scopul tre/uie '( #ie r('pun'ul la pro/lema central( care a #o't ienti#icat(
)n #a!a e ocumentare a proiectului. Ca e2emplu 'copul poate preconi!a o cre&tere )n prouc.ia
agricol(0 acce'ul mai larg la "accin(ri0 apa mai curat(0 'au capacitate in'titu.ional( &i 'i'teme e
management locale )m/un(t(.ite0 un mai mare gra e al#a/eti!are )n r1nul tinerilor rromi in
localitatea S0 etc. De cele mai multe ori0 pentru un proiect0 e2i'ta un 'ingur 'cop. Cntr?un
'u/capitol "a #i pre!entat moul )n care 'e reali!ea!( un ar/ore al pro/lemelor0 up( care 'e
tran'#orm( pro/lemele )n o/iecti"e.
$biective s'ecifice7com'onente. ,tunci c1n proiectul e'te relati" comple2 &i are un
num(r mare e output?uri0 e'te util ca ace'tea '( #ie grupate )n ni&te componente 4ale'e up(
criterii 'ectoriale0 #unc.ionale0 in'titu.ionale0 etc.7. )n ace't ca! 'e #olo'e&te c1te un o/iecti" pentru
#iecare component(. O/iecti"ele 'peci#ice0 'au componente0 tre/uie '( o#ere o leg(tur( logic(
%@
)ntre output?urile acelei componente &i 'copul proiectului. Dup( ienti#icarea componentelor
unui proiect0 #ormularea o/iecti"ului tre/uie '( .in( cont e caracteri'ticile SM,RT 4e2.0 pentru
componenta comunicare0 o/iecti"ul poate #i L'a crea'c( cu cel pu.in <=N num(rul e liceeni in
comuna S care acce'ea!( '(pt(m1nal internetul prin intermeiul telecentrului comunitar7.
$ut'ut2uri 4trau'e &i ca rezultate a/teptate )n #ormatul 'tanar e matrice logic( o#erit
e PH,RE7 ? 'e re#er( la re!ultate 'peci#ice &i prou'e tangi/ile 4/unuri &i 'er"icii7 prou'e prin
reali!area unor 'arcini 'au acti"it(.i. De e2emplu> con'truirea unui 'i'tem e irigare 'au a unei
re!er"e e ap(. ;iecare component( tre/uie '( ai/( cel pu.in un output &i e o/icei are : 'au 5.
;urni!area outputuri?lor tre/uie '( 'e a#le 'u/ controlul irect al managementului.
Activiti ? )n terminologia L;, acti"it(.ile 'e re#er( la 'arcinile 'peci#ice )neplinite
pentru a atinge output?urile cerute. E2emple pentru re!er"a e ap( a unei comunit(.i pot #i>
reali!area e'ignului0 'ta/ilirea proceurilor e )ntre.inere a re!er"ei0 preg(tirea loca.iei0
colectarea apro/(rilor nece'are0 con'truirea re!er"orului &i reali!area re.elei e .e"i0 etc. Matricea
logic( nu tre/uie neap(rat '( inclu( prea multe etalii e'pre acti"it(.i0 pentru c( alt#el e"ine
prea lung( &i poten.ial pre'cripti"(. Dac( 'e cer 'peci#ica.ii etaliate ale acti"it(.ilor0 ace'tea
tre/uie pre!entate 'eparat )ntr?un program e acti"it(.i0 'u/ #orm( e ta/el &i nu )n matricea
)n'(&i.
%n'ut2uri 2 'e re#er( la re'ur'ele nece'are pentru reali!area acti"it(.ilor &i proucerea
output?urilor0 e e2emplu> per'onal0 ec+ipament0 &i materiale. Inputurile nu "or #i inclu'e )n
#ormatul matricii.
%'ote1e 2 'e re#er( la coni.iile care a#ectea!( progre'ul 'au 'ucce'ul proiectului0 ar
a'upra c(rora managerul proiectului nu are control irect0 e e2emplu0 'c+im/(rile e pre.0
re'pectarea 'au nere'pectarea legii0 etc. O ipote!( e'te o propo!i.ie pozitiv e'pre coni.iile care
tre/uie '( #ie )neplinite pentru ca o/iecti"ele proiectul '( #ie atin'e. Ri'cul e'te o propo!i.ie
negativ e'pre ce ar putea )mpieica o/iecti"ele '( 'e )neplinea'c(.
%ndicatori ? e'te o unitate e m('ur( clar e#init( &i o .int( care '( etalie!e cantitatea0
calitatea 'au organi!area )n timp a re!ultatelor a&teptate. Se re#er( la in#orma.ia e care a"em
ne"oie pentru a etermina progre'ul 'pre )neplinirea o/iecti"elor.
%B
Mi?loacele de verificare 2 tre/uie '( 'peci#ice clar 'ur'a in care "or #i colectate
in#orma.iile cu pri"ire la inicatori. Tre/uie luat )n con'ierare moul )n care in#orma.ia "a #i
colectat( 4metoa70 cine "a #i re'pon'a/il &i #rec"en.a cu care in#orma.ia tre/uie #urni!at(.
"o/ica vertical unul intre in'trumentele e "eri#icare a corectituinii unui e'ign e
proiect. Ienti#ica inten.iile proiectului0 clari#ic( rela.iile cau!ale e tip mi3loc?'cop in carul
ace'tuia &i 'peci#ic( 'itua.iile incolo e controlul managerului e proiect 4ipote!ele70 care pot
in#luen.a )neplinirea o/iecti"elor 4coloanele 1 &i :7.
"o/ica ori1ontal ? e#ine&te moul )n care "or #i e2aminate o/iecti"ele proiectului in
e'crierea inicatorilor &i a mi3loacelor prin care 'e "a reali!a "eri#icarea 4coloanele % &i *7.
Logica ori!ontal( a'igur( carul pentru monitori!area &i e"aluarea proiectului.
;orma u!ual( a unei matrici e'te pre!entat( )n #igura urm(toare.
$'eraie lo/ic %ndicatori de
reali1are
verificabili (n
mod obiectiv
Surse i mi?loace
de verificare
%'ote1e
$biective
/ene
rale
are este o&iectivul
general la care va
contri&ui proiectul0
are sunt
indicatorii c#eie
pentru o&iectivul
general0
are sunt sursele
de informare
pentru ace/ti
indicatori0
Sco'ul
'roiec
tului
are sunt
o&iectivele specifice
pe care proiectul le
va realiza0
are sunt
indicatorii
cantitativi /i
calitativi care
arat dac /i *n ce
msur o&iectivele
specifice ale
proiectului au fost
realizate0
are sunt sursele
de informaii care
e)ist sau care
pot fi colectate0
are sunt
metodele
necesare pentru a
o&ine aceste
informaii0
are sunt factorii /i
condiiile
independente de
implementarea
proiectului3
considerate necesare
pentru realizarea
acestor o&iective0 e
riscuri tre&uie luate
*n considerare0
#e1ultate
ate'tate
are sunt
rezultatele concrete
preconizate prin
care se urmre/te
atingerea
o&iectivelor
specifice0 are
sunt efectele /i
&eneficiile /i
efectele preconizate
are sunt
indicatorii prin
care se msoar
dac /i *n ce
msur proiectul
atinge rezultatele
previzionate0
are sunt sursele
de informaii
pentru ace/ti
indicatori0
e factori e)terni
tre&uie avui *n
vedere /i ce condiii
tre&uie *ndeplinite
pentru a o&ine
rezultatele a/teptate
conform graficului0
*=
ale proiectului0 e
*m&untiri /i
sc#im&ri vor fi
determinate prin
realizarea
proiectului0
Activiti are sunt
activitile c#eie de
realizat /i *n ce
succesiune pentru a
produce rezultatele
vizate0
!ijloace" are
sunt mijloacele
necesare pentru
implementarea
acestor activiti4
e)5 personal3
ec#ipament
instruire3 studii3
ac#iziii 3 faciliti
operaionale etc0
are sunt sursele
de informaii cu
privire la
progresul
proiectului0
e pre2condiii sunt
cerute *nainte de
*nceperea
proiectului,elor-0 e
condiii independente
de realizarea
proiectului tre&uie s
fie *ndeplinite pentru
implementarea
activitilor
planificate0
Te+nicile utili!ate )n ela/orarea proiectelor pentru #unamentarea &i 'tructurarea lor 'unt>
,nali!a S-OTE
Diagrama 9,NTTE
Diagrama PERTE
Metoa carului logicE
9OPP plani#icarea proiectelor orientat( 'pre o/iecti"e.
Management prin proiecte presupune aplicarea metoelor &i te+nicilor e
managementul proiectelor pentru conucerea unor proce'e care )n mo u!ual nu 'unt con'ierate
rept proiecte. Repre!inta un concept central pentru managementul unei organi!a.ii permanente0
)n 'pecial al unei organi!atii orientate pe proiecte0 eoarece acea'ta ).i )nepline&te mi'iunea prin
proiecte. Multe proiecte i#erite 'unt )ncepute0 conu'e &i terminate )n mo concurent. ,cea'ta
a'igur( e!"oltarea continu( &i 'upra"ie.uirea organi!a.iei.

*1
#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
&$N&"U=%%
Tema
#s'uns
417 9ra#icul 9annt e'te gra#icul prin care 'unt "i!uali!ate uratele acti"it(.ilor )ntr?un
proiect. ,ce't tip e gra#ic mai e'te cuno'cut &i 'u/ enumirea e gra#ic /are.
,cti"it(.ile 'unt pre!entate )n partea 't1ng( a gra#icului0 atele e e'#(&urare 'unt
repre!entate )n partea e 'u'0 iar urata acti"it(.ilor e'te repre!entat( 'u/ #orma unor
/are ori!ontale.
4%7 9ra#icul PERT e'te o meto( e repre!entare a rela.iilor logice &i e interepenen.(
)ntre acti"it(.ile unui proiect.
!este /rila de autoevaluare>
Scopul analizei SWOT e'te e>
a. a reali!a un plan 'trategic
/. a g('i o 'olu.ie la o pro/lem(
c. lua )n con'ierare #actorii interni &i e2terni ai unei ec+ipe 'au ai unei organi!a.ii.
R> a0 /0 c.
Avantajul principal al analizei SWOT )l con'tituie>
a. con'en'ul )ntre mem/rii ec+ipei
/. anali!a punctelor tari 'i 'la/e
c. comunicarea in carul grupului e plani#icare
R> a.
Diagrama 9antt e'te un in'trument>
a. e plani#icare
/. e implementare
*%
!ES! +E AU!$E-A"UA#E
1. Ce e'te gra#icul 9anntU
%. Ce e'te gra#icul PERTU
c. e e'alonare a 'ucce'iunii intre acti"itati
R. a.
Diagrama 9antt o#era>
a. ilu'trarea gra#ica a unui program e acti"itati0 care a3uta la plani#icare
/. ilu'trarea gra#ica a unui program e acti"itati care a3uta la atri/uriea 'arcinilor
R> a.
Diagrama 9antt 'e poate reali!a>
a. ca un gra#ic a unui program e acti"itati0 care a3uta la plani#icarea0 cooronarea 'i
monitori!area unor 'acrini 'peci#ice intr?un proiect.
/. Ca o "er'iune 'impla0 cu a3utorul unui gra#ic #(cut pe o +1rtie0
c. Ca o "er'iune mai comple2e0 cu a3utorul unor aplica.ii 'o#tDare e management al
proiectului.
**
&a'itolul B* Eta'e ale mana/ementului 'roiectelor
E2i't( un con'en' larg printre 'peciali&ti potri"it c(ruia managementul proiectelor 'e
reali!ea!( prin parcurgerea urm(toarelor etape
%
>
concepereaE
plani#icareaAe!"oltarea ieii e proiectE
eclan&area proiectuluiA#ormarea ec+ipeiE
e2ecu.iaE
monitori!areaE
)nc+ierea
*
.
B*.* &once'erea4 formularea ideii de 'roiect
Toate proiectele au la /a!( o iee0 'unt ini.iate )n urma con&tienti!(rii unei ne"oi practice0
a unei pro/leme importante care pretine e!legare. Ieea e proiect tre/uie '( precea(
c(utareaAienti#icarea 'ur'ei e #inan.are.
Cn acea't( #a!(0 tre/uie '( e2i'te r('pun'uri clare la c1te"a )ntre/(ri c+eie>
Ne"oiaA pro/lema c(reia i 'e are'ea!( proiectul e'te una real(0 corect ienti#icat(U
Re!ol"area ace'tei pro/leme repre!int( o prioritate &i 'e )ncarea!( planului 'trategic
e e!"oltare a organi!a.iei care propune ieea e proiectU
Proiectul tre/uie neap(rat erulat acumU De ce acum &i nu la o at( ulterioar(U
Ieea e proiect &i o/iecti"ele ace'tuia repre!int(0 )ntr?ae"(r0 cea mai /un(
moalitate e a re!ol"a pro/lema ienti#icat( )n mo corectU
Organi!a.ia care ore&te proiectul are capacitatea te+nic(0 managerial( &i #inanciar( e
a pune )n practic( re'pecti"a iee e proiectU
%
,celea&i etape 'unt "ala/ile0 cu moi#ic(rile e rigoare0 pentru #iecare 'u/proiect &i pentru #iecare acti"itate in
carul proiectului.
*
E2i't( 'peciali&ti care con'ier( c( ace'te etape numite &i ciclurile de via ale proiectului 'unt )n num(r e
patru> conceperea0 plani#icarea0 implementarea &i )nc+eierea 4principiile pe care 'e )ntemeia!( 'unt0 )n'(0 acelea&i7. Cn
plu'0 unele proiecte mai comple2e nece'it( 'pargerea ace'tor etape )n num(r e &a'e 'au e patru )n 'u/etape &i
mai etaliate> 'tuii e #e!a/ilitate0 'tuii e pia.(0 'u/contractare0 te'tare0 in'truire etc.
*:
Dac( un 'ingur r('pun' la )ntre/(rile e mai 'u' e'te Lnu60 Lnu &tiu60 'au Lnu e'te 'igur60
)n'eamn( c( ieea e proiect tre/uie re"(!ut(Areg1nit(. Dac( la toate )ntre/(rile r('pun'ul e'te
incert 'au negati"0 atunci ieea re'pecti"( e proiect tre/uie pur &i 'implu a/anonat(.
Cn momentul )n care 'e r('pune la ace'te )ntre/(ri0 o capcan( poate #i multituinea e
ipote!e0 pre'upuneri &i intui.ii. Ka!a tre/uie a'igurat( e #apte0 in#orma.ii0 ate0 e2perien.e cu
proiecte anterioare0 rapoarte0 e"alu(ri0 re!ultate ale monitori!(rii.
Tre/uie acorat( aten.ie ma2im( 'ta/ilirii o/iecti"elor a&a cum '?a e2plicat &i anterior.
O/iecti"ele nu tre/uie l('ate )n #orm( implicit(0 pornin e la ieea c( Le'te clar care 'unt
o/iecti"ele proiectului0 toat( lumea le cunoa&te0 e ce mai tre/uie '( le e2pun )n mo e2plicitU6.
Cn #unc.ie e un o/iecti" 'au altul0 i#er( ac.iunile0 metoele e promo"are a particip(rii0
re'ur'ele &i moul e alocare a ace'tora0 metoele e monitori!are0 criteriile e 'ucce'.
B*8* Planificarea 2 redactarea 'ro'unerii de 'roiect
Propunerea e proiect inclue0 )n mo o/ligatoriu0 in#orma.ii cu pri"ire la>
o/iecti"ele generale &i 'peci#ice ale proiectuluiE
metoele &i acti"it(.ile proiectate pentru a atinge ace'te o/iecti"eE
ra.iunile pentru care e'te propu' re'pecti"ul proiectE
re!ultatele a&teptateE
/ugetul proiectuluiE
e&alonarea )n timp a acti"it(.ilor0 atele e )nceput &i e '#1r&it ale acti"it(.ilor0
rela.iile e interepenen.( intre ace'teaE
alocarea re'ur'elor0 moul )n care re'ur'ele 'unt alocate #iec(rei acti"it(.iE
ri'curile pe care le pre'upune proiectul &i moalit(.ile e contracarare a lorE
componen.a ec+ipei care erulea!( proiectulE
inicatori e per#orman.(A moalit(.i e e"aluare a 'ucce'ului.
Propunerea e proiect e"ine planul de referin6 planul int al proiectului propriu?!i'.
,ce't plan 't( la /a!a acti"it(.ii e monitori!are a irec.iilor e e"olu.ie0 acti"itate care 'e
e'#(&oar( pe toat( urata proiectului.
*5
Se pune )ntoteauna planul proiectului pe +1rtie. Succe'ul proiectului epine e c1t e
etaliat &i e aec"at e'te re'pecti"ul plan. De multe ori0 pre'iunea 'u/ care tre/uie lucrat
tentea!( c(tre eliminarea #a!ei e plani#icare &i trecerea irect la lucru. ,ce't 'til uce 'igur la>
iro'irea timpului0 iro'irea re'ur'elor0 )nc(lcarea 'tanarelor e calitate0 comiterea unor gre&eli e
e2ecu.ie0 repetarea unor gre&eli.
B*@* +eclanarea 'roiectului 2 formarea ec<i'ei
Cn acea't( etap(0 pe /a!a planuluiAa propunerii e proiect apro/ate 'e coagulea!( e#ecti"
ec+ipa care "a erula proiectul.
Managerul e proiect ienti#ic( per'oanele in organi!a.ie c(rora le pot #i atri/uite
roluri &i re'pon'a/ilit(.i )n proiectE
Re'pecti"ele roluri0 re'pon'a/ilit(.i0 precum &i moul )n care ace'tea 'e "or coorona
&i armoni!a la ni"elul e an'am/lu al ec+ipei 'unt e2plicate #iec(rui mem/ru )n cel
mai clar mo po'i/il0 pentru a e"ita ne)n.elegerile 'au neclarit(.ile0 proiectarea unor
a&tept(ri e2agerateE Prin e2pre'ia L)n moul cel mai clar po'i/il6 a"em )n "eere
#aptul c( La&tept(rile6 cu pri"ire la per#orman.a unui mem/ru al ec+ipei tre/uie
#ormulate preci!1n> con#igura.ia prou'uluiAre!ultatului0 perioaa e timp alocat(0
ni"elul &i cantitatea e e#ort nece'are. Spre e2emplu0 ac( una intre acti"it(.ile
pre"(!ute )ntr?un proiect 'e re#er( la reactarea unui g+i pe o tem( turi'tic(0 cel
c(ruia )i re"ine re'pon'a/ilitatea ela/or(rii prime&te urm(toarele in#orma.ii> g+iul
e'te reali!at )n #ormatul 2 4num(r e pagini0 corp e liter(0 ane2e0 trimiteri
/i/liogra#ice70 raportul intre partea 'cri'( &i imagini e'te e := "'. $=N0 termenul e
preare e'te P0 iar e#ortul e'timat pentru reali!area 'a e'te e apro2imati" ! oreA!i. Cn
nici un ca! cererea e reactare a g+iului nu poate #i #ormulat( 'u/ #orma> L"a tre/ui
'( reacta.i un g+i intere'ant pe tema V0 "eem noi care e'te termenul limit(0
oricum0 e o trea/( relati" u&oar(0 eci nu tre/uie '( "( #ace.i nici o gri3(6.
Rolurile &i re'pon'a/ilit(.ile 'unt a3uecate la ni"elul ec+ipei. O at( a3uecate0 ele
tre/uie pre"(!ute )ntr?un ocument 'cri'. Pre!en.a ocumentului 'cri' repre!int( un
'emnal cu pri"ire la 'erio!itatea )n.elegerii0 o/lig( am/ele p(r.i la re'pectarea ace'teia.
*$
Re#eritor la acea't( etap(0 e'te important e 'emnalat #aptul c( una intre a/ilit(.ile
importante ale managerului e proiect e'te aceea e a elega re'pon'a/ilit(.ile &i 'arcinile.
Managerul e proiect tre/uie '( perceap( )ntoteauna an'am/lul0 s */i pstreze capacitatea de a
vedea contururile mari. Dac( 'e implic( )n #iecare acti"itate )n parte0 )n proce'ele &i acti"it(.ile e
rutin(0 ac( nu are capacitatea e a elega 'arcini &i0 apoi0 oar e a monitori!a &i 'uper"i!a
e2ecu.ia lor0 managerul e proiect piere in "eere an'am/lul0 nu mai are po'i/ilitatea e a
tra'a0 inica &i p('tra irec.ia 'trategic(. Tocmai e aceea0 managerii e proiect care pro"in c+iar
in omeniul )n care 'e erulea!( proiectul 'unt e multe ori ine#icien.i0 eoarece0 't(p1nin
#oarte /ine omeniul0 au tenin.a e a acapara proiectul &i munca propriu?!i'e.
Succe'ul unui proiect epine )n primul r1n e uni#ormitatea &i graul e coagulare a
ec+ipei0 nu e "1r#urile0 e Ltalentele6 ace'teia. Proiectul repre!int(0 a&a cum am rele"at )n
repetate r1nuri0 un e#ort concertat0 cooronat0 epu' pentru atingerea unui o/iecti" a'umat e
c(tre #iecare mem/ru al ec+ipei )n parte. Dac( e2i't( inegalit(.i marcate )ntre mem/rii ec+ipei 'au
inegalit(.i pronun.ate )ntre per#orman.ele aceleia&i per'oane )n momente e timp i#erite0
erularea proiectului are e 'u#erit.
Ini#erent c1t e mare e'te pre'iunea 'u/ care 'e lucrea!(0 tre/uie anun.at )n mo o#icial
proiectul la ni"elul organi!a.iei. Cn #elul ace'ta0 e#orturile e"in cuno'cute &i 'e o/1ne&te
'pri3inul e care a"e.i ne"oie la ni"el organi!a.ional. Cn plu'0 ac( proiectul e'te 'pri3init0 acceptat
la ni"el organi!a.ional0 mem/rii ec+ipei 'unt mult mai moti"a.i )n acti"itatea e erulare.
B*B* +erularea 'roiectului 2 fa1a de e:ecuie
Dac( #a!a e plani#icare a proiectuluiAe reactare a propunerii e proiect a #o't tratat( cu
'erio!itate &i riguro!itate0 #a!a e e2ecu.ie are 'ucce'ul a'igurat )ntr?o propor.ie con'iera/il(. Cu
toate ace'tea nici un proiect nu 'e erulea!( 1==N con#orm planului. ;aptul c( nici un proiect nu
'e erulea!( )n totalitate potri"it planului repre!int(0 )ntre anumite limite0 un a'pect po!iti".
Plani#icarea prea etaliat( con'tituie una intre e2tremele )nt1lnire )n managementul proiectelor.
Orice plan0 )n momentul )n care e'te pu' )n aplicare0 nece'it( corec.ii0 )m/un(t(.iri0 actuali!(ri0
pentru a .ine0 a't#el0 pa'ul cu 'c+im/(rile care inter"in )n meiul real e e2i'ten.( al proiectului.
Planul repre!int(0 )n e'en.(0 o preic.ie "i!a"i e pa&ii care tre/uie parcur&i0 o preic.ie care e'te
*<
oar par.ial e2act(. Plani#icarea riguroa'( nu e2clue #le2i/ilitatea0 inami'mul0 atituinea
#a"ora/il( #a.( e 'c+im/are.
.e ce reu/esc sau e/ueaz proiectele0
Cn linii mari0 'e poate a#irma c( reu&ita unui proiect epine e capacitatea organi!a.iei
promotoare e a elimina 'au reuce la ma2imum e#ectele ac.iunii unor #actori interni 'au e2terni.
;actorii interni 'unt mai u&or e amini'trat0 e"entualul e&ec cau!at e ace&ti #actori poate #i
e"itat. ,mini'trarea #actorilor e2terni repre!int( un proce' mult mai complicat0 eoarece ace&tia
'cap( e 'u/ controlul organi!a.iei promotoare0 iar contracararea lor pretine o "i!iune mai
ampl(0 ac.iuni concertate0 care nu .in oar e managementul proiectelor propriu?!i'.
Factori interni
e"aluarea eronat( a /a!ei e re'ur'e i'poni/ile pentru erularea proiectului 4re'ur'e
#inaciare0 re'ur'e umane0 ec+ipamente0 'eii0 in#orma.ie7E
o/.inerea #inan.(rii pe /a!a unei cereri #ormulate e#ectuo' 4o/iecti"e greu e atin'0
plani#icare nereali't( in punctul e "eere al re'ur'elor umane0 in#orma.ionale0 e
timp0 e ec+ipamente0 'u/imen'ionarea /ugetului7E
a/'en.a unei leg(turi permanente )ntre 'olicitant &i #inan.atorE
ine#icien.( organi!atoric( &i managerial( )n erularea proiectului re'pecti"
4incapacitatea e coagulare a ec+ipei e proiect0 lip'a corel(rii intre ec+ipa e
reactareAplani#icare &i ec+ipa e implementare0 e!it(ri )n luarea eci!iilor0 apari.ia
'entimentului e competi.ie )ntre mem/rii ec+ipei e proiect7E
incapacitatea e a )ncorpora 'c+im/area )n planul ini.ial e proiect.
Factori e:terni
#actori naturali 4e!a'tre naturale0 r(!/oaie7E
in#luen.e economice e2terne 4e2.> e!ec+ili/re economice0 pr(/u&irea moneei
na.ionale0 moi#icarea ne#a"ora/il( a cur'ului e 'c+im/ a moneei utili!ate )n carul
proiectului7E
#actori 'ociali> mi&c(ri 'ociale0 gre"e0 t1l+(rii0 "anali'm0 emon'tra.iiE
*@
a/'en.a "oin.ei politice pentru implementarea proiectului 4pentru proiecte erulate la
'car( macro7E
inter#eren.a grupurilor e intere'E
reac.ia ne#a"ora/il( in partea grupurilor a#ectate e proiect 4re'pingere0 reticen.(0
lip'a accept(rii7E
i'pari.ia pro/lemei pentru care a #o't conceput proiectulE
nepotri"irea cultural( )ntre o/iecti"ele &i acti"it(.ile proiectului &i meiul )n care 'e
e'#(&oar( 4apare ca urmare a necunoa&terii 'peci#icului local7.
;a!a e e2ecu.ie repre!int( un tip e e2amen pe care )l ( propunerea e proiect )n #a.a
realit(.ii propriu?!i'e0 )n #a.a #actorilor e2terni &i interni men.iona.i mai 'u'. Proiectele pot e&ua &i
)n ca!ul unei plani#ic(ri 4aproape7 per#ecte 4atorit( unor #actori e2terni incontrola/ili7E )n mo
#ire'c0 cu at1t mai mult cre&te pericolul e e&ec atunci c1n erorile 'unt L)n'cri'e6 )n plan0 )n
ocumentul pe /a!a c(ruia 'e erulea!( proiectul.
B*C* Monitori1area7controlul 'roiectului
Cn acea't( etap(0 'unt urm(rite "aria.iile #a.( e planul ini.ial )n ceea ce pri"e&te cele patru
imen'iuni ale oric(rui proiect>
co'turileAre'ur'eleE
termenele e )neplinire a 'arcinilor &i e #inali!are a acti"it(.ilorE
aria e cuprinere a proiectuluiE
calitatea prou'elor.
Unii autori con'ier(0 )n /un( parte )nrept(.it0 c( erularea &i monitori!areaA controlul
repre!int( o 'ingur( #a!(E mai preci'0 monitori!area ar repre!enta una intre 'u/acti"it(.ile
erul(rii0 ea )n'o.in )n permanent( erularea.
O/iecti"ele monitori!(rii 'unt>
e a compara planul ini.ial cu moul )n care proiectul e"oluea!( )n mo realE
e a actuali!a &i re"i!ui planul ini.ial0 a't#el )nc1t e"entualele 'c+im/(ri '( #ie
)ncorporateE
e a o#eri in#orma.iile pe /a!a c(rora 'unt ini.iate ac.iuni e corectare0 )n ca!ul )n care
"aria.iile #a.( e planul ini.ial 'unt at1t e mari )nc1t pun )n pericol reu&ita proiectului.
*B
Cn ca!ul proiectelor cu #inan.are neram/ur'a/il(0 monitori!area 'e /ucur( e o aten.ie
pri"ilegiat( in partea #inan.atorului0 ceea ce con'tituie un moti" 'uplimentar pentru a trata
acea't( etap( cu toat( 'erio!itatea. C+iar ac( nu e2i't( preci!(ri e2pre'e in partea #inan.atorului
cu pri"ire la monitori!are &i raportarea i"er'elor 'taii atin'e e proiect0 aten.ia tre/uie
canali!at( )n acea't( irec.ie0 pentru a a'igura 'ucce'ul proiectului. ,c.iunile e monitori!are
'trict( nu tre/uie ini.iate oar in cau!( c( #inan.atorul cere a&a ce"a0 ci in cau!( c( a3ut( #oarte
mult la reu&ita ieii e proiect.
Monitori1area c<eltuielilor i a res'ectrii termenelor limit
Pentru monitori!area c+eltuielilor &i a re'pect(rii termenelor0 pot #i )ntocmite ta/ele care
'( re#lecte i#eren.ele )ntre ceea ce a #o't plani#icat &i ceea ce '?a reali!at. Datele inclu'e )n ace'te
ta/ele pot #i prelucrate prin programe 'peciale0 cum ar #i Prima"era Pro3ect Planner 'au Micro'o#t
Pro3ect Manager. ,'t#el e programe o#er( a"anta3ul c( pot )nmaga!ina &i prelucra cantit(.i
impre'ionante e in#orma.ii0 pot rea in#orma.iile )nmaga!inate 'u/ #orm( e gra#ice 'uge'ti"e0
care u&urea!( )n.elegerea #enomenelor &i pot o#eri 'olu.ii e optimi!are a plani#ic(rii &i a aloc(rii
re'ur'elor.
Utili!area programelor 'peciali!ate e prelucrare a in#orma.iilor nu garantea!( )n'( )n
mo automat 'ucce'ul plani#ic(rii 'au al monitori!(rii. Programele tre/uie pri"ite rept
instrumente0 e'en.iale #iin in#orma.iile pe care le introuce.i 'pre prelucrare0 a/ilitatea e a lucra
cu re'pecti"ele programe0 e a interpreta re!ultatele prelucr(rii e ate &i e a lua eci!ii corecte
pe /a!a re'pecti"elor ate.
#es'ectarea domeniului de activitate al 'roiectului
Moi#icarea omeniului e acti"itate al proiectului 'e poate mani#e'ta a't#el>
omeniul 'e re'tr1nge 4)n propunerea ini.ial(0 erau pre"(!ute0 e e2emplu0 ac.iuni e
con'ultan.(0 in'truire &i pla'are pro#e'ional(0 iar )n urma monitori!(rii 'e con'tat( c(
au #o't acoperite oar con'ultan.a &i in'truirea7E
omeniul 'e e2tine 4propunerea ini.ial( "i!a )n"(.(m1ntul rural0 iar )n urma
monitori!(rii 'e con'tat( c( o parte intre e#orturile e p1n( acum au #o't eicate
in"e'tig(rii 'itua.iei in )n"(.(m1ntul ur/an7E
omeniul e'te 'c+im/at )n totalitate 4proiectul nu 'e mai a2ea!( pe ac.iuni e
con'ultan.(0 a&a cum #u'e'e pre"(!ut ini.ial0 ci pe ac.iuni e in'truire7.
:=
Moi#icarea omeniului e acti"itate al proiectului in#luen.ea!( re!ultatul #inal. Orice
moi#icare )n ace't 'en' antrenea!( co'turi noi0 nepre"(!ute. Cn acea't( 'itua.ie0 #ie 'unt 'olicitate
#onuri 'uplimentare 4op.iune care nu e'te agreat( e #inan.ator70 #ie 'unt con'umate #onurile
alocate pentru acoperirea omeniului ini.ial 4nici acea't( op.iune nu e'te agreat( e #inan.ator0
eoarece ace'ta a acorat #inan.area pentru un omeniu preci'7. Moi#icarea omeniului e
acti"itate poate atrage c+iar )ncetarea #inan.(rii.
B*D* Enc<iderea 'roiectului i acce'tarea oficial a re1ultatelor acestuia
Cn acea't( etap(0 managerul e proiect erulea!( urm(toarele acti"it(.i>
o/.ine apro/(rile pentru acceptarea re!ultatelor #inaleE
)ntocme&te &i )naintea!( rapoartele #inaleE
in#ormea!( partenerii )n leg(tur( cu )nc+ierea proiectului &i cu re!ultatele o/.inuteE
'e a'igur( c( 'e )nc+i conturile proiectului 4)n ca!ul )n care au #o't e'c+i'e conturi
'peciale pentru proiect7E
a3ut( ec+ipa e proiect '( 'e i!ol"e0 a3ut( #iecare mem/ru )n parte '( )&i a'ume noi
re'pon'a/ilit(.i )n organi!a.ia re'pecti"(E
reali!ea!( o e"aluare a proiectului pentru u! internE
e"ien.ia!( per#orman.eleE
anun.( pu/lic )nc+ierea proiectului &i re!ultatele care au #o't o/.inuteE
'u/linia!( e"entualele .inte care nu au #o't atin'e.
Managerul e proiect poate e2trage c1t mai multe in e2perien.a proiectului care 'e
)nc+eie. E"aluarea0 e"ien.ierea per#orman.elor &i a punctelor 'la/e tre/uie '( ai/( un aer c1t mai
#ormal> organi!area e )nt1lniri0 'eminarii0 ateliere0 ela/orarea e ocumente )n ace't 'en'.
B*F* A'licaii softGare folosite la mana/ementul de 'roiect
,cti"itatea e management e proiect e'te o acti"itate comple2( ce pre'upune printre
altele>
? rela.ionarea e in#orma.ii re#eritoare la proiect0 in#orma.ii care in ce )n ce mai e' 'unt
)n cantit(.i mariE
:1
? aplicarea e i"er'e moele e calcul 'peci#ice managementului e proiect care e multe
ori 'unt comple2e.
Toate ace'te argumente 3u'ti#ic( apari.ia in'trumentelor 'o#tDare 'peciali!ate care '(
a'i'te acti"itatea e management e proiect. Implicarea ace'tor 'o#tDare are rept 'cop u&urarea
managementului e proiect.
Cn momentul e #a.( pia.a e prou'e 'o#tDare e'te )n continu( cre&tere. Mi )n ace't
omeniu0 al managementului e proiect0 '?au e!"oltat aplica.ii 'o#tDare 'peciali!ate. Pentru
)n.elegerea utili!(rii ace'tora )n cele ce urmea!( 'e "or pre!enta o 'erie e in#orma.ii cu pri"ire la
#acilitate0 a"anta3ele0 criteriile e alegere e 'o#tDare pentru management e proiect. Printre
#acilit(.ile 'o#t?urilor pentru management e proiect 'e pot enumera>
calculea!( /ugete &i controlea!( co'turiE
permit e#inirea e calenare e lucruE
comunicare prin emailE
gra#iceE
importAe2port e ateE
lucrea!( cu proiecte multiple &i 'u/proiecteE
generea!( rapoarteE
management e re'ur'eE
plani#icareE
monitori!ea!( &i controlea!( proiecteE
'ecuritateE
'ortare &i #iltrare ateE
anali!e W-+at?i#W.
,ce'te #acilit(.i pot #i con'ierate e multe ori c+iar criterii e 'elec.ie )ntre ace'te
aplica.ii 'o#tDare. Mai e2act #iecare intre ace'te #acilit(.i e'te caracteri!at( e i"er&i parametri
care au "alori 'peci#ice aplica.iei 'o#tDare.
E2emple e 'o#tDare pentru management e proiect>
Micro'o#t Pro3ectE
C,?SuperPro3ectE
:%
Pro3ect Sc+eulerE
Prima"eraE
Time LineE
Hig+?En Pro3ect Management So#tDare.
,tunci c1n 'e alege un 'o#tDare pentru proiect e'te util '( 'e .in( cont e urm(toarele
criterii>
capacitate 'o#tDareE
ocumentare 'i #acilit(.i e +elp on?lineE
u&urin.a )n #olo'ireE
#acilit(.i i'poni/ileE
integrare cu alte 'i'temeE
cerin.e e in'talareE
capa/ilit(.i pentru raportareE
'ecuritateE
'uportul o#erit e #urni!orE
co't.
E"ient c( #iecare intre ace'te criterii are o ponere anume )n alegerea unei aplica.ii
'o#tDare. De e2emplu capacitatea 'o#tDare 'e re#er( la num(rul e acti"it(.i ale unui proiect ce 'e
pot ge'tiona cu o a't#el e aplica.ie. E2i't( proiecte cu c1te"a !eci e acti"it(.i ce nece'it(
aplica.ii 'o#tDare c1t mai 'imple. Pe e alt( parte e2i't( proiecte cu acti"it(.i e orinul miilor
'au !ecilor e mii &i )n ace't ca! e ne"oie e o aplica.ie 'o#tDare ce "a putea ge'tiona un "olum
mare e in#orma.ii.
,"anta3ele #olo'irii e So#tDare pentru Management e Proiect>
preci!ieE
permi'i"itateE
u&or e #olo'itE
a/ilitate e a lucra cu proiecte comple2eE
permite moi#ic(riE
'toc+ea!( ateE
:*
"ite!aE
anali!e W-+at?i#.
Cn mo normal0 up( ce '?au pre!entat a"anta3ele unor a'emenea 'o#tDare0 ar tre/ui '( 'e
men.ione!e &i c1te"a gri3i cu pri"ire la #olo'irea e So#tDare pentru Management e Proiect>
econcentrare cau!at( e 'o#tDareE
'upra?)nc(rcare cu in#orma.iiE
'upra?)ncreere )n 'o#tDareE
'en!a.ie #al'( e 'ecuritate.
Micro'o#t Pro3ect &i Prima"era 'unt in'trumente in#ormatice pentru managementul
proiectelor #olo'it pentru ge'tionarea proiectelor e comple2itate 'c(!ut(0 meie 'au riicat(. Prin
ace't in'trument 'e pot plani#ica &i urm(ri acti"it(.ile componente ale proiectului.
Re#eritor la un proiect at0 MS Pro3ect &i Prima"era 'toc+ea!( atele re#eritoare la proiect
)n propria /a!( e ate pentru a le #olo'i apoi la calculul &i men.inerea plani#ic(rii proiectului &i a
co'turilor0 a't#el o/.in1nu?'e planul proiectului. ;acilit(.ile o#erite e ace't pac+et 'o#tDare e
management 'e pot enumera>
e#inirea e couri proprii pentru crearea e 'tructuri proprii -KS 4Dor8
/rea8oDn 'tructure7 core'pun!(toare companieiE
e#inirea e ate limit( 4ealine ate'7 la ni"elul acti"it(.ilorE
e#inirea e calenare e lucru core'pun!(toare re'ur'elor ce particip( la
reali!area proiectuluiE
e#inirea e re'ur'e materiale &i calcularea co'turilor ace'tora.
Cn proce'ul e e#inire a planului proiectului ace'te 'o#turi pot calcula i"er'e programe
e lucru0 re'ur'e0 ec+ipamente &i co'turi>
programe e lucru /a!ate pe in#orma.iile #urni!ate la ni"elul acti"it(.ilor ce tre/uie
reali!ateE
re'ur'ele umane ce lucrea!( )n carul ace'tor re'ur'e umaneE
ec+ipamente &i materiale nece'are reali!(rii acti"it(.ilorE
co'turile implicate )n proiect.
MS Pro3ect &i Prima"era p('trea!( in#orma.iile introu'e 'u/ #orma e c1mpuri e ate &i
pe /a!a ace'tora calculea!( alte ate ale proiectului. Pentru o u&oar( manipulare0 ace'te c1mpuri
::
e ate 'unt pre!entate 'u/ #orma ta/elar(. Prin ace'te 'o#tDare?uri 'unt 'tocate toate atele
re#eritoare la proiect 'u/ #orm( e /a!e e ate0 &i 'e calculea!( &i men.ine> plani#icarea
proiectului0 co'turile0 etc. uc1n la reali!area planului proiectului iar introucerea unor ate
'recise im'licit asi/ur un 'lan 'recis* Ha1a e ate a proiectului generea!( rapoarte0 ta/ele &i
i 'e pot aplica #iltre pentru prelucrarea )n i#erite #orme a atelor.
Planul proiectului 'e con'truie&te pornin e la urm(toarele in#orma.ii>
acti"it(.i e#inirea #iec(rei acti"it(.i cu 'u/acti"it(.ile a#erente &i gruparea pe
pac+ete e lucruE
urate urata #iec(rei acti"it(.i 'au 'u/acti"it(.iE
epenen.e moul )n care o acti"itate epine e )nceputul 'au '#1r&itul altei
acti"it(.iE
re'ur'e re'ur'ele alocate #iec(rei acti"it(.i &i e#inirea ace'tora in punct e
"eere cantitati" 4unitate e m('ur(7 &i al co'tuluiE
co'turi.
B*I* reeli frecvente (n (ntocmirea 'roiectelor
Pentru ela/orarea unui proiect e calitate0 e'te /ine a 'e con'iera care 'unt moti"ele care
uc la re'pingerea cererilor e #inan.are.
De'tul e #rec"ent lip'a unui 'ingur ocument pre"(!ut )n 9+iul Solicitantului uce la
eliminarea proiectului )nainte e e"aluarea te+nic(. ,'t#el 'e )nt1mpl( ca o propunere /un( '( nu
ai/( &an'a e a primi #inan.are intr?o neaten.ie. De aceea0 'e recoman( "eri#icarea e mai multe
ori a ocumentelor in cererea e #inan.are0 con#runt1nu?le cu li'ta ocumentelor nece'are0 in
9+i. Cn ace't ca! regula e'te #oarte 'trict(0 )n ca!ul lip'ei unui ocument0 nu e2i't( po'i/ilitatea
e a #i au' ulterior.
Cererile 'unt re'pin'e ac(>
Puncta3ul o/.inut e'te mai mic ec1t minimul pre"(!ut )n 9+iul SolicitantuluiE
Cn urma anali!ei #inanciare0 'unt eliminate unele co'turi0 iar re!ultatul e'te un /uget total
mai mic ec1t 'uma minim( ami'(.
Li'ta principalelor moti"e e re'pingere a proiectelor cuprine>
:5
Nere'pectarea criteriilor e eligi/ilitate &i con#ormitate amini'trati"(E
Solicitant0 partener 'au proiect neeligi/ilE
Capacitate opera.ional( &i #inanciar( 'c(!ut(E
Proiect nerele"antE
Proiect e 'la/( calitate in punct e "eere te+nic 'i #inanciar.
7erespectarea criteriilor de eligi&ilitate /i conformitate administrativ>
,pro2imati" :=N in propuneri 'unt re'pin'e in cau!a neaten.iei 'au a nere'pect(rii
unor reguli 'imple0 e /a!(. Printre moti"e0 pot #i men.ionate>
Documenta.ie incomplet(E
Cereri 'cri'e e m1n( &i nu actilogra#iate.
E2emple> Dac( lip'e'c ocumente0 &tampile0 'emn(turi0 ac( /ugetul e'te e2primat )ntr?o
alt( mone( ec1t cea men.ionat( )n 9+i.
Solicitant3 partener sau proiect neeligibil"
,ce't lucru )n'eamn( nere'pectarea criteriilor men.ionate )n g+i pri"in participan.ii
accepta.i la licita.ie &i tipurile e acti"it(.i care pot #i trecute )n proiect. O alt( 'erie e propuneri
'unt re'pin'e ac(>
Solicitan.ii nu )ntrune'c coni.iile 'tipulate )n 9+i 4e e2emplu au atorii la 'tat0 'unt
organi!a.ii care nu au men.ionate )n 'tatut acti"it(.ile propu'e0 nu acti"ea!( nici ei nici
partenerii lor in regiunea pre"(!ut( pentru proiect0 'au 'unt in'titu.ii care0 potri"it
9+iului0 nu pot 'olicita #inan.are7E
Partenerii nu )&i au 'eiul )n Rom1nia &i nici )n 'tatele UE0 P+are 4Kulgaria70 ,l/ania0
;RR Maceonia0 Ko'nia?Her.ego"ina0 Croa.ia &i Ser/ia?Muntenegru 'au TurciaE
Solicitan.ii au )ncercat '( in#luen.e!e comi'ia e e"aluare )n timpul licita.ieiE
Proiectele pre!entate nu 'e re#er( e2clu'i" la 'c+ema e De!"oltarea Re'ur'elor Umane0
e&i pre!int(0 poate0 &i acti"it(.i )n ace't omeniuE
Proiectele 'unt pre"(!ute '( ai/( loc )ntr?o alt( regiune ec1t cea )n care e'te epu'(
cererea e #inan.areE
Propunerea ep(&e&te urata ma2im( permi'(E
Suma 'olicitat( e'te mai mare ec1t 'uma ma2im( permi'(E
:$
Solicitantul o #irm( e pro#it a mai primit )n ultimii trei ani #inan.(ri neram/ur'a/ile
irecte0 care )n'umea!( 1==.=== e Euro. Reglementarea P+are nu permite #irmelor '(
acce'e!e )n'umat pe'te ace't pla#on.
E2emple> Dac( o #irm( e con'truc.ii ore&te '( erule!e acti"it(.i e in'truire a per'onalului0
tre/uie 'a ai/( trecut( )n 'tatut acea't( acti"itate. Dac( 'e ore&te o #inan.are pentru con'truirea
unui /loc0 inclu!1n &i o component( e re'ur'e umane0 proiectul "a #i re'pin'. Daca aplicantul
e'te o organi!a.ie negu"ernamental( )n omeniul repturilor omului nu "a putea e'#(&ura
acti"it(.i e in'truire a anga3a.ilor )n inu'tria c+imic(.
apacitate operaional /i financiar sczut8
Oat( a3un'( la #a!a e"alu(rii in punct e "eere te+nic &i #inanciar0 propunerea e'te
punctat(0 potri"it unei grile0 care poate #i g('it( )n 9+iul Solicitantului. Solicitantul tre/uie 'a
)ntrunea'c( un puncta3 minim intr?un num(r ma2im e puncte po'i/il pentru a trece la
urm(toarea #a!(. Sunt epunctate cererile ac(>
Solicitan.ii nu au 'ur'e e #inan.are 'ta/ile &i 'u#iciente pentru e'#(&urarea
acti"it(.iiE
Solicitan.ii nu au e2perien.a &i competen.a pro#e'ional( nece'are #inali!(rii cu
'ucce' a proiectului propu'E
Solicitan.ii nu au o"a( e un management #inanciar '(n(to' )n utili!area
e#icient( a /anilor.
E2emple> O 'ocietate care 'olicit( o #inan.are neram/ur'a/il( e 5=.=== Euro nu "a primi #onuri
ac( in 'itua.iile #inanciare re!ult( c( anul preceent a #o't )nc+eiat pe piereri 'au ac(
"eniturile reali!ate 'unt mult 'u/ "aloarea 'olicitat( prin proiect.
Proiect nerelevant>
Un proiect nerele"ant nu )n'eamn( neap(rat un proiect lip'it e importan.(.
Un proiect e'te con'ierat nerele"ant aca o/.ine mai pu.in e puncta3ul minim pentru 'ec.iunea
LRele"an.(6>
nu a reu&it '( con"ing( e"aluatorii ca acti"it(.ile propu'e "or contri/ui la reali!area
o/iecti"elor programuluiE
acti"it(.ile propu'e nu 'unt rele"ante pentru ne"oile e pe pia.a c(reia i 'e are'ea!(
proiectulE
:<
ac( nu e#ine&te clar ne"oile grupurilor?.int( &i ale /ene#iciarilor #inali &i nu e2plic( )n
ce m('ur( proiectul '(u re!ol"( o parte in ace'te ne"oi.
E2emple> Un proiect care propune acti"it(.i e in'truire pentru g+i!i montani )n Delta Dun(rii "a
riica mari 'emne e )ntre/are )n pri"in.a rele"an.ei 'ale pentru !ona re'pecti"(.
Proiect de sla& calitate din punct de vedere te#nic /i financiar8
Un proiect ar putea #i epunctat &i0 )n competi.ie cu alte propuneri mai /une0 "a #i re'pin'
ac(>
metoologia e lucru la'( e orit 4acti"it(.ile e'cri'e 'unt con'ierate nereali'te0
planul general al proiectului nu e'te coerent0 inicatorii propu&i nu 'unt "eri#ica/ili )n
mo o/iecti"7E
proiectul e'te con'ierat rept lip'it e ura/ilitate 4nu con.ine i'eminarea
in#orma.iilor0 e2i't( u/ii )n leg(tur( cu capacitatea organi!a.iei e a?&i p('tra 'tructura
up( )nc+eierea proiectului7E
/ugetul e'te nereali't0 con.ine co'turi neeligi/ile 'au e'te mult prea mare )n compara.ie
cu re!ultatele e'timate ale proiectului.
E2emple> Dac( prin proiect aplicantul )&i propune '( ac+i!i.ione!e ec+ipamente0 o gre&eal(
)nt1lnit( e'te um#larea /ugetului. ,u #o't )nt1lnite ca!uri c1n 'olicitan.ii au trecut 'uma e
*5.=== e Euro pentru cump(rarea unei ma&ini. E"aluatorii nu au conte'tat nece'itatea unui
autoturi'm pentru reu&ita proiectului0 )n'( au iminuat /ugetul pentru ma&in( la o 'um(
accepta/il( pe pia.(. Cntr?un alt ca!0 un 'olicitant a trecut )n /uget con'truirea unei ca'e e $=.===
e Euro0 co't neeligi/il )n programul re'pecti". Pentru toate liniile e /uget0 pre.urile con'ierate
tre/uie '( #ie cele e pe pia.a local(. Dac( proiectul "a #i implementat la ,iu0 nu poate #i trecut(
o c+irie practicat( )n Kucure&ti 'au Clu3. E"aluatorii 'unt in regiune &i &tiu #oarte /ine pre.urile
!onei.
Co'turile acceptate pentru #inan.are 'unt e2plicate etaliat )n 9+iul Solicitantului. Ele
inclu e o/icei ac+i!i.iile e ec+ipamentele0 'u/contractare0 )nc+iriere /irouri0 etc. E'te
recomanat( "eri#icarea cu aten.ie a )ncar(rii )n co'turile eligi/ile.
reeli frecvente
:@
Cele mai #rec"ente gre&eli 'unt cele mai 'imple &i totu&i0 lucruri 'imilare 'e )nt1mpl(
multor 'olicitan.i. Mi ei au cre!ut0 cu 'iguran.(0 c( nu "or a3unge )ntr?o a'emenea 'itua.ie.
Prima recomanare e'te e a nu 'e l('a pe ultima 'ut( e metri ela/orarea proiectului.
Pre'iunea "a cre&te pe m('ur( ce 'e "a apropia termenul limit( &i0 up( cum /ine &ti.i0 pro/lemele
nepre"(!ute apar c+iar atunci c1n e'te ne"oie '( mearg( totul 'trun(. Se 'tric( imprimanta la
mi3locul tip(ririi proiectului0 'e )m/oln("e&te conta/ilul )nainte e e#initi"area /ugetului0 'e
inun( rumurile &i nu 'e mai a3unge la timp pentru epunerea o'arului. Cn a'emenea coni.ii nu
e e mirare ca pot #i 'c(pate in "eere anumite a'pecte care erau &tiute #oarte /ine.
De aceea e'te recomanat( preg(tirea in timp. La #inal e'te o/ligatorie "eri#icarea li'tei
cu ocumentele nece'are care e o/icei 'e g('e&te )n g+i. ,r #i util ca o alt( per'oan(0 Lun cap
limpee60 '( "eri#ice )nc( o at( ca toate coni.iile '( #ie )neplinite. Cn :=N in ca!uri0
proiectele au #o't re'pin'e in cau!a unor gre&eli care par e2trem e e"iente.
Cele mai #rec"ente intre ace'tea 'unt>
? Cereri 'cri'e e m1n( &i nu actilogra#iate.
? Lip'a unor 'emn(turi0 &tampile0 ate. C1n 'e lucrea!( contra timp0 e'te #irea'c( omiterea
unei 'emn(turi0 a unei ate pe un ocument0 'au a numer(t(rii paginilor proiectului0 a&a
cum 'e cere.
? Lip'a unor ocumente 'olicitate. Cn ca!ul ocumentelor )n #ormat E2cel0 tre/uie "eri#icat
ac( '?au completat toate paginile e2i'tente0 nu numai pe cea care apare automat la
e'c+ierea ocumentului.
? Monea )n care e'te e2primat /ugetul.
? In'titu.ia nu 'e ocup( cu acti"it(.i e tipul celor e'cri'e in proiect.
? Solicitantul 'au unul in parteneri nu e'te nici per'oan( 3uriic( rom1n( &i nici intr?o .ar(
eligi/il(.
? Suma 'olicitat( e'te mai mare ec1t 'uma ma2im( ami'( 'au mai mic( ec1t 'uma
minim( alocat( prin program. E'te o i'tinc.ie clar( )ntre /ugetul proiectului &i 'uma
'olicitat(. Kugetul proiectului inclue at1t contri/u.ia proprie c1t &i 'uma 'olicitat( ca
#inan.are.
? Procenta3ele au #o't calculate gre&it. De e2emplu0 ac( 'olicitantul tre/uie '( contri/uie cu
#inan.are )n propor.ie e minim %=N0 o co#inan.are e 1B0BBN "a uce la re'pingerea
:B
proiectului. Comi'ia e e"aluare "a lua )n con'ierare procentul care re!ult( in raportul
)ntre /ugetul proiectului &i aportul 'olicitantului.
? Calcularea co'turilor uce la o 'um( i#erit( e 'uma total( a proiectului. Kugetul tre/uie
"eri#icat e mai multe ori0 pentru a elimina po'i/ilitatea 'trecur(rii unor a't#el e gre&eli.
? Durata proiectului ep(&e&te urata ma2im( ami'( prin g+i. 9re&eala poate ap(rea &i
atunci proiectul pentru care 'e 'olicit( #inan.are e'te o component( a unui proiect mai
amplu0 care are o urat( mai mare e urata ma2im( ami'(.
? Solicitantul a pre!entat prea 'uccint e2perien.a pe care o are )n omeniu0 nu a e2plicat
etaliat ce re'ur'e e.ine0 g1ninu?'e c(0 ac( e'te o in'titu.ie cuno'cut(0 toat( lumea a
au!it e capacitatea 'a. E"aluatorii nu 'e pot /a!a )n e"aluare ec1t pe in#orma.iile
#urni!ate )n proiect0 e aceea0 o organi!a.ie ar+icuno'cut(0 ar care nu?&i pre!int(
capacitatea opera.ional( )n 'cri'0 "a primi un puncta3 reu'0 e&i0 poate0 ar merita un
puncta3 ma2im.
? Kene#iciarii &i grupul .int( nu au #o't 'ta/ili.i clar.
? Metoologia proiectului e'te 'la/ punctat( atunci c1n acti"it(.ile pre"(!ute nu contri/uie
la )neplinirea o/iecti"elor propu'e0 re!ultatele e'timate nu pot #i m('urate 'au e"aluate0
grupurile .int( nu au leg(tur( cu acti"it(.ile0 atri/u.iile in proiect nu 'unt e'cri'e clar &i
nici )mp(r.ite reali't )ntre mem/rii ec+ipei 'au )ntre organi!a.iile partenere. Cn ace't ca!0
a"em e?a #ace cu un proiect care nu a #o't /ine g1nit &i plani#icat.
? Solicitantul nu )&i propune '( ienti#ice po'i/ilit(.i reali'te e continuare a acti"it(.ilor &i
up( )nc+eierea #inan.(rii &i nu e2plic( impactul proiectului pe termen meiu. E"aluatorii
ore'c '( "a( c( acti"it(.ile erulate cu #onuri neram/ur'a/ile au un e#ect e lung(
urat( &i nu unul care 'e opre&te oat( cu )nc+eierea proiectului.
? Kugetul nu e'te clar0 'au inclue co'turi ne3u'ti#icat e mari in raport cu pre.ul pie.ei.
Kugetul nu acoper( toate acti"it(.ile propu'e0 ceea ce poate pune )n pericol reali!area
proiectului.
5=
#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
Managementul proiectelor 'e reali!ea!( prin parcurgerea etapelor e concepere0
plani#icareAe!"oltare a ieii e proiect0 eclan&are a proiectuluiA#ormarea ec+ipei0 e2ecu.ie0
monitori!are &i )nc+ierea.
Planul de referin6 planul int al proiectului inclue in#orma.ii o/ligatorii cu pri"ire la>
o/iecti"ele generale &i 'peci#ice ale proiectuluiE
metoele &i acti"it(.ile proiectate pentru a atinge ace'te o/iecti"eE
ra.iunile pentru care e'te propu' re'pecti"ul proiectE
re!ultatele a&teptateE
/ugetul proiectuluiE
e&alonarea )n timp a acti"it(.ilor0 atele e )nceput &i e '#1r&it ale acti"it(.ilor0
rela.iile e interepenen.( intre ace'teaE
alocarea re'ur'elor0 moul )n care re'ur'ele 'unt alocate #iec(rei acti"it(.iE
ri'curile pe care le pre'upune proiectul &i moalit(.ile e contracarare a lorE
componen.a ec+ipei care erulea!( proiectulE
inicatori e per#orman.(A moalit(.i e e"aluare a 'ucce'ului.
Cn carul managementului unui proiect e'te important rolul &i implica.ia managerului0 c1t
&i a/ilit(.ile ace'tuia e a elega re'pon'a/ilit(.ile &i 'arcinile. Succe'ul unui proiect epine )n
primul r1n e uni#ormitatea &i graul e coagulare a ec+ipei0 nu e "1r#urile0 e Ltalentele6
ace'teia. Proiectul repre!int(0 a&a cum am rele"at )n repetate r1nuri0 un e#ort concertat0
cooronat0 epu' pentru atingerea unui o/iecti" a'umat e c(tre #iecare mem/ru al ec+ipei )n
parte. Dac( e2i't( inegalit(.i marcate )ntre mem/rii ec+ipei 'au inegalit(.i pronun.ate )ntre
per#orman.ele aceleia&i per'oane )n momente e timp i#erite0 erularea proiectului are e 'u#erit.
TEM,
51
&$N&"U=%%
!ES! +E AU!$E-A"UA#E
<. Care 'unt cele cinci etape pe care le parcurge orice proiectU
@. Care intre urm(toarele a#irma.ii 'unt #al'eU
a7 Etapa e )nc+iere a proiectului pre!int( importan.( minor(
/7 Etapa e )nc+iere a proiectului poate #i '(rit( )n totalitate
c7 Etapa e )nc+iere a proiectului are o importan.( "ital( pentru erularea
proiectului actual &i a celor "iitoare
B. Care e'te principala re'pon'a/ilitate a manegerului e proiectU
a7 e a 'upra"eg+ea )nc+eierea la timp a proiectului
/7 e a 'upra"eg+ea erularea proiectului )n limitele /ugetului
c7 e a 'upra"eg+ea re'pectarea ariei e cuprinere a proiectului
7 e a 'upra"eg+ea re'pectarea 'tanarelor e calitate a3uecate ini.ial
#s'uns
417
a7 conceperea0 #ormularea ieii e proiect
/7 eclan&area proiectului 4#omarea ec+ipei7
c7 erularea proiectului
7 monitori!areaAcontrolul proiectului
e7 )nc+ierea proiectului
4%7
a70 /7
4*7 Nici unul intre r('pun'uri nu e'te )n totalitate corect. Principala re'pon'a/ilitate a
managerului e proiect e'te aceea e a #i2a o/iecti"ele &i priorit(.ile proiectului )n
concoran.( cu o/iecti"ele e an'am/lu &i cu priorit(.ile organi!a.iei.
5%
&a'itolul C* Mana/ementul ciclului de 'roiect 0 P&M ca metoda s'ecifica de
'lanificare 'artici'ativa
,&a cum am "(!ut &i )n capitolele anterioare0 proiectele 'e reali!ea!( )ntr?o 'ucce'iune e
etape0 pornin e la un ocument 'trategic e e!"oltare in care 'e e'prine ieea e proiect
)ntr?un anumit omeniu 4e2. re'ur'e umane0 in#ra'tructur(0 meiu0 turi'm0 etc70 care apoi e'te
#ormulat(0 implementat( &i )n #inal e"aluat(0 cu 'copul e crea coni.iile nece'are pentru
reali!area unor ac.iuni "iitoare e e!"oltare. Ciclul e proiect e'te o meto( care 'e /a!ea!( pe
plani#icarea participati"(0 )n carului unui grup &i cuprine &a'e #a!e> programarea0 ienti#icarea0
#ormularea0 #inan.area0 implementarea &i e"aluarea.
;igura :.1.> Ciclul managementului proiectelor
PDM Pro3ect De'ign Matri2 'au Matricea Caru Logic
PO Plan Opera.ional
5*
Ciclul Proiectului
EVALUARE /
FEED BACK
IDENTIFICARE
FORMULARE I
PREGATIRE IMPLEMENTARE A
PDM PDM
P.O . P.O .
=
Staiul ,nalitic Staiul ,nalitic
Planificare Planificare
Studiu preliminar Studiu preliminar
Monitorizare
Ini.ial metoa PCM a #o't utili!at( e c(tre o 'erie e in'titu.ii #inan.atoare 4US,IDE
FIC,E 9TG7 'u/ numele e 9OPP ? 9oal Orientete Pro3ect Planning Plani#icarea Orientata
'pre O/iecti"e a Proiectelor.
C*.* P&M 7 $PP 0 'lanificarea 'roiectelor orientat s're obiective
PCM A 9OPP 49oal?Oriente Pro3ect Planning7 'au plani#icarea proiectelor orientat( 'pre
o/iecti"e e'te o meto( ino"ati"( pentru managementul proiectelor )n care )nt1lnirile interacti"e
care implic( to.i partenerii unui proiect )mpreun( cu un moerator e2tern 'unt organi!ate )n
i#erite etape ale ciclului e "ia.( a unui proiect.
Metoa PCM e'te utili!at( 'u/ i"er'e #orme in 1B@= &i '?a o"eit a #i #oarte ro/u't( &i
e#icient( )n a a3uta grupurile '( )&i e#inea'c( )n mo clar o/iecti"ele &i '( )&i preg(tea'c(
planurile e ac.iune a#erente. E'te o meto( #oarte /un( pentru a )m/un(t(.i e#icien.a ec+ipei.
PCM urm(re&te>
S( e!"olte calitatea anali!ei reali!ate e c(tre partenerii in grup )n #a!a e e'ign a
proiectuluiE
S( uc( la o coeren.( &i tran'paren.( riicat( a proiectului prin clari#icarea
re'pon'a/ilit(.ilor #iec(rui partenerE
S( e!"olte )ncreerea )ntre parteneri &i )n ei )n&i&i a't#el )nc1t '( reuc( ri'cul e
neimplicare 'au e&ec pe urata implement(riiE
S( e!"olte capacitatea partenerilor grupului e a o/.ine mai multe re!ultate )ntr?un
timp limitat.
um funcioneaz PM ,9OPP-0
O 'e'iune reu&it( e PCM nece'it( un #acilitator 'au moerator e )nt1lnire inepenent &i
cu a/ilit(.ile nece'are. El 'e a'igur( c( i'cu.ia e'te )ntoteauna #ocali!at( pe 'u/iect &i c( to.i
participan.ii 'unt implica.i )n proce'ul e luare a eci!iilor pe /a!e egale. De la )nceput
moeratorul 'ta/ile&te cu clientul '(u ce anume /loc+ea!( participan.ii )n a atinge progre'ul orit
&i etermin( ce re!ultateAprou'e concrete ale )nt1lnirii "or #i reali!ate )n inter"alul e timp
i'poni/il.
5:
Moeratorul preg(te&te o proceur( e plani#icare ce "a conuce grupul prin to.i pa&ii
nece'ari pentru a re!ol"a pro/lema care /loc+ea!( progre'ul &i pentru #urni!area prou'elor.
Pentru a a'i'ta grupul moeratorul utili!ea!( &i te+nici e "i!uali!are.
O )nt1lnire e tip PCM implic( ma2im %= e participan.i &i poate '( "arie!e ca urat( e
la una la cinci !ile. De o/icei o )nt1lnire e ou( !ile e'te 'u#icient( pentru a o/.ine re!ultate
'emni#icati"e cu un grup.
ine poate &eneficia de PM0
PCM poate #i util( oric1n e'te nece'ar( o anali!( 'au un proce' eci!ional )n carul unui
parteneriat 'au al unei organi!a.ii. Situa.iile )n care e'te utili!at cel mai #rec"ent 'unt urm(toarele>
proiecte #inan.ate 'au co#inan.ate e c(tre Comi'ia European(E )n 'pecial ca!urile )n
care partenerii tran'na.ionali tre/uie '( coopere!e utili!area unui #acilitator e2tern poate #i
#oarte util( pentru ca!uri e pro/leme e lim/( 'au culturale atunci c1n )nt1lnirile tre/uie '(
#ie 'curteE
proce'e e e!"oltare local(E PCM poate a'igura re!ultate tran'parente )n proce'ele
'pontane e e!"oltare ini.iate e c(tre actorii c+eie e la ni"el localE
proce'ele e 'c+im/are )n carul organi!a.iilorE anga3amentele &i participarea
in"e'titorilor &i a #or.ei e munc( poate #i un #actor e 'ucce' )n a permite organi!a.iilor '(
#ac( #a.( meiului )n 'c+im/are &i '( )&i 'ta/ilea'c( o/iecti"e e e!"oltare mai )nalteE
cercetare 'ocial( &i economic(E noi moalit(.i e )nt1lniri interacti"e 'au inter"iuri cu
in"e'titorii &i clien.ii pot #i conu'e utili!1n PCME
)nt1lniri0 con#erin.e0 'eminariiE utili!area mai multor 'e'iuni interacti"e e lucru pentru
implicarea participan.ilor )n i'cu.ie 4me'e rotune0 grupuri mici0 ateliere tematice0 etc.7
ocup( tot mai mult loc )n carul con#erin.elor ample 'au a marilor )nt1lniri.
C*8 Eta'ele 7 fa1ele P&M
C*8*. Pro/ramarea
Programarea e'te prima #a!( a PCM care con't( )n 'ta/ilirea carului general e
cooperare al UE cu o anumit( .ar( 'au regiune a unei .(ri. Printr?un proce' e con'ultare &i
negociere )ntre gu"ernul na.ional0 onatori &i al.i #actori intere'a.i0 urm(rin anali!a pro/lemelor
55
&i a oportunit(.ilor e e!"oltare ale .(rii 'au regiunii )n cau!( &i .in1n cont )n acela&i timp e
priorit(.ile UE &i ale .(rii /ene#iciare0 ca &i e ac.iunile altor organi!a.ii #inan.atoare0 e
capacitatea #inanciar( a UE &i a .(rii 'au regiunii receptoare0 'e con"ine acorarea 'pri3inului pe
anumite omenii e acti"itate &i 'e 'c+i.ea!( iei e programe. Re!ultatul 'e reg('e&te )ntr?un
Document Strategic e .ar( 'au Regional.
Cn Documentul Strategic e .ar( 'au regional 4E2emplu> Planul Na.ional e De!"oltare0
Planul Na.ional e De!"oltare Regional(0 etc7 'unt ienti#icate &i pre!entate omeniile e
acti"itate care '( #ie 'pri3inite e UE0 la ni"el na.ional 'au regional.
%dentificarea
Con#orm carului 'ta/ilit e Documentul Strategic e .ar( 'au Regional 'e anali!ea!(
pro/lemele 4'itua.iile i#icile0 care nu con"in &i pe care 'e ore&te a #i ep(&ite70 ne"oile &i
intere'ele po'i/ililor #actori intere'a.i &i 'e ienti#ic( acele iei e proiecte care urmea!( '( #ie
apro#unate.
Cn acea't( #a!( 'e ela/orea!(0 c1n e'te nece'ar0 'tuii e pre?#e!a/ilitate 4SP;7. ,ce'te
'tuii a3ut( la ienti#icarea0 'electarea &i anali!a comparati"( a unor op.iuni 'peci#ice &i
recoman( 'tuiile ulterioare nece'are pentru #ormularea proiectului. Re!ultatul 'tuiului (
inica.ii a'upra oportunit(.ii e a continua 'tuiul pentru ieea e proiect alea'(. E2emple e
SP;> pentru )n#iin.area unui parc inu'trial0 con'truc.ia unei 'ta.ii e epurare a apelor u!ate0
con'truc.ia unei auto'tr(!i0 etc.
C*8*8 Formularea
Cn acea't( #a!( 'e anali!ea!( a'pectele importante ale ieii e proiect0 .in1n cont e
o/iecti"ele generale &i priorit(.ile Documentului Strategic e .ar( 'au Regional0 e inicatorii
c+eie e calitate &i e opiniile principalilor #actori intere'a.i. Kene#iciarii irec.i ai proiectului &i
al.i #actori intere'a.i )n reali!area ace'tuia 4ace&tia pot #i0 up( ca!0 autorit(.i locale0 #urni!ori e
'er"icii0 pu/lice 'au pri"ate0 al.i agen.i economici0 organi!a.ii negu"ernamentale0 inclu'i"
a'ocia.ii pro#e'ionale0 etc7 tre/uie '( participe acti" la etalierea ieii0 &i pentru acea'ta 'e
con'tituie o ec+ip( e proiect. Ec+ipa e proiect e"ine o 'tructur( e2ecuti"(0 iar con'ultarea cu
/ene#iciarii irec.i &i #actorii intere'a.i 'e reali!ea!( 'u/ #orma unor )nt1lniri perioice0 )n care 'e
i'cut( )ntre altele 'taiul anali!ei0 'e cer in#orma.ii 'uplimentare &i up( ca!0 'tuii e
#unamentare0 anali!a ri'cului0 etc. Rele"an.a pro/lemelor &i #e!a/ilitatea 'unt a'pecte c+eie )n
5$
acea't( #a!(. Se ela/orea!( planuri etaliate e implementare a acti"it(.ilor ce "or #i reali!ate )n
carul proiectului0 inclu!1n carul logic0 cu inicatori pri"in re!ultatele a&teptate &i impactul
proiectului0 precum &i planul e re'ur'e &i implementare. Cn #inal0 ec+ipa e proiect ia eci!ia e a
propune proiectul pentru #inan.are. O propunere e proiect e intere' local "a #i 'u'.inut( e
participan.ii la #ormularea ei0 prin )nc+eierea unui memoranum 'emnat e to.i ace&tia.
C*8*@ Finanarea
Propunerea e #inan.are 'e ela/orea!( 'u/ #orma unei cereri e #inan.are0 care 'e
completea!( )ntr?un #ormular 'tanari!at 4aplica.ie70 i#erit pentru #iecare tip e program e
#inan.are )n parte. De regul(0 aplica.ia e'te )n'o.it( e o 'erie e ane2e0 care #ac parte in cererea
e #inan.are &i 3u'ti#ic( cererea. ,plica.ia 4cererea e #inan.are7 e'te epu'( la Unitatea e
implementare a programului 4e2. ,gen.ia pentru De!"oltare Regional(0 Kiroul Regional
S,P,RD0 etc7 prin care 'e #inan.ea!( proiectul propu'. Comi'ia e e"aluare a propunerilor e
proiect e"aluea!( cererea e #inan.are &i ecie ac( proiectul "a #i 'au nu "a #i #inan.at0 pe /a!a
unor criterii e 'elec.ie0 acelea&i pentru toate cererile e #inan.are epu'e )n carul programului
e #inan.are re'pecti". Cn ca!ul eci!iei e #inan.are a proiectului propu'0 'e 'emnea!( Contractul
e #inan.are )ntre ,utoritatea Contractant( &i Kene#iciarul e 'pri3in #inanciar 4aplicantul7. Cn
ca!ul programelor0 contractul e #inan.are 'e )nc+eie )ntre in'titu.ia 'peciali!at( a onatorului
4Comi'ia European(0 )n ca!ul UE7 &i .ara receptoare.
C*8*B %m'lementarea
Re'ur'ele materiale &i umane alocate implement(rii proiectului 'unt utili!ate pentru
)neplinirea 'copului propu' prin proiect 4re!ultatele propu'e prin proiect 'e are'ea!( grupurilor
.int( &i /ene#iciarilor70 contri/uin a't#el la )neplinirea o/iecti"elor generale ale proiectului.
,cti"it(.ile implementate )n carul proiectului implic(0 e regul(0 )nc+eierea unor contracte
pentru reali!area e 'tuii0 pentru a'i'ten.( te+nic(0 ac+i!i.ii e /unuri &i lucr(ri. E"olu.ia
acti"it(.ilor in proiect e'te urm(rit( 4'e monitori!ea!( progre'ul proiectului7 &i0 up( ca!0 'e
propun a3u't(ri impu'e e 'c+im/area coni.iilor ini.iale. La '#1r&itul perioaei e implementare0
'e poate propune un nou proiect pentru continuarea 'au e2tinerea acti"it(.ilor proiectului.
5<
C*8*C Evaluarea
E"aluarea repre!int( e'timarea0 c1t mai 'i'tematic( &i o/iecti"( cu putin.(0 a unui proiect0
program 'au politic( )n erulare 'au #inali!at(0 )n #a!ele e concep.ie &i implementare0 precum &i
a re!ultatelor 'ale. Scopul e"alu(rii e'te e a compara coeren.a re!ultatelor proiectului cu
o/iecti"ele propu'e0 etermin1n a't#el e#icien.a0 e#icacitatea0 impactul &i ura/ilitatea
proiectului. E"aluarea tre/uie '( #urni!e!e in#orma.ii crei/ile &i utile0 permi.1n (ncor'orarea
e lec.ii )n"(.ate &i /une?practici )n proce'ul e eci!ie0 at1t in per'pecti"a /ene#iciarilor e
'pri3in #inanciar 4recipien.i7 c1t &i a organi!a.iilor #inan.atoare 4onatori7.
E"aluarea poate #i #(cut( )n perioaa e implementare a proiectului 'au programului
45e"aluare intermeiar(670 la '#1r&itul ace'teia 45e"aluare #inal(67 'au up( perioaa e
implementare 45e2?po't e"aluare670 #ie pentru a a3uta la o mai /un( irec.ionare a proiectului 'au
programului0 #ie pentru a e'prine lec.ii utile pentru "iitoare proiecteAprograme. E"aluarea ar
tre/ui '( conuc( la eci!ia e a continua0 re"i!ui 'au 'topa un proiectAprogram0 iar conclu!iile &i
recoman(rile ar tre/ui luate )n con'ierare )n proce'ul e ela/orare0 re'pecti" implementare0 a
unor proiecte 'au programe "iitoare.
C*@ Princi'iile c<eie ale P&M
Cn practic(0 urata &i importan.a #iec(rei #a!e a PCM pot #i i#erite0 ar proce'ul e /a!(
e'te acela&i pentru toate proiectele &i programele0 ini#erent e omeniu 4re'ur'e umane0
in#ra'tructur(0 agricultur(0 meiu0 turi'm0 e!"oltare 'ector IMM?uri0 etc7.
Principiile e /a!( ale PCM 'unt>
1. ;olo'irea Carului Logic 4Matricii Logice7 )n ela/orarea proiectului 'au programuluiE
%. Ela/orarea0 )n #iecare #a!(0 a ocumentelor c+eie e /un( calitate0 pentru a a'igura un
proce' e luare a eci!iilor 'tructurat &i /ine #unamentatE
*. Con'ultarea &i implicarea #actorilor c+eie intere'a.i0 c1t e mult po'i/ilE
:. ;ormularea clar( a Scopului Proiectului0 )n termeni e /ene#icii ura/ile pentru
grupul4rile7 /ene#iciarilorE
5. Incorporarea0 )nc( in #a!a e #ormulare0 a a'pectelor c+eie ale calit(.ii.
5@
PCM com/in( principii moerne e management0 in'trumente &i te+nici analitice &i le
aplic( )n carul proce'ului 'tructurat e eci!ie al ciclului e proiectAprogram0 pentru a 'e a'igura
c(>
Proiectele &iA'au programele re'pect( &i contri/uie la reali!area cuprin!(toare a
o/iecti"elor politicii UE0 cum 'unt re'pectul repturilor omului &i reucerea '(r(ciei0
precum &i la compati/ilitatea )n 'en' larg &i rele"an.a )n leg(tur( cu a'pecte 'u/'iiare
ale politicii comunitare0 precum egalitatea &an'elor intre /(r/a.i &i #emei &i re'pectul
pentru meiuE
XProiectele &iA'au programele 'unt rele"ante pentru 'trategia agreat( &i pentru
pro/lemele reale ale grupurilor .int( &i /ene#iciarilor #inaliE
Proiectele &iA'au programele 'unt #e!a/ile0 aic( o/iecti"ele propu'e 'unt reali'te
4po'i/il e )neplinit70 a"1n )n "eere con'tr1ngerile meiului e lucru &i
capa/ilitatea agen.iilor e implementareE
Kene#iciile generate e proiecteAprograme 'unt ura/ile 4au capacitatea e a 'e auto?
)ntre.ine &i reprouce0 pe termen lung0 up( )nc+eierea #inan.(rii proiectului &iA'au
programului7.
C*B Fa1a de anali1 a P&M
;a!a e ,nali!( reali!ea!( )n patru pa&i>
,nali!a ;actorilor intere'a.i 4'ta8e+oler'7E
,nali!a Pro/lemelor 4raiogra#ia realit(.ii0 a 'itua.iei pro/lematice actuale 'taiul
actual7E
,nali!a O/iecti"elor 4per'pecti"a unei 'itua.ii )m/un(t(.ite 'taiul "iitor7E
,nali!a Strategiilor 4compararea i#eritelor op.iuni e )m/un(t(.ire a 'itua.iei actuale7.
;a!a e Ela/orareAPlani#icare e'te aceea )n care ieea proiectului e'te ela/orat( practic0
opera.ional0 pentru a permite implementarea 'a. Cn acea't( #a!( 'e e#initi"ea!( Carul Logic
4Matricea Logic(70 'e #ormulea!( &i 'e plani#ic( acti"it(.ile &i re'ur'ele.
5B
C*B*. Anali1a factorilor interesai
;actorii intere'a.i 4'ta8e+oler'7 'unt e#ini.i ca per'oane0 grupuri e per'oane0 in'titu.ii0
organi!a.ii pro#e'ionale0 companii0 etc0 care pot a"ea o leg(tur(0 irect( 'au inirect( cu proiectul
'au programul re'pecti". Pentru a ma2imi!a /ene#iciile 'ociale &i in'titu.ionale ale proiectului 'au
programului &i minimi!a impactul negati"0 )n carul anali!ei #actorilor intere'a.i 'e ienti#ic( to.i
acei #actori care ar putea in#luen.a implementarea ace'tuia0 #ie po!iti"0 #ie negati". Se impune ca
anali!a #actorilor intere'a.i '( ai/( loc )ntr?un 'taiu incipient0 re'pecti" )n #a!ele e ienti#icare
&i #ormulare ale proiectului 'au programului.
Cn carul i#eritelor comunit(.i pot e2i'ta eo'e/iri )ntre 'e2e )n ce pri"e&te rolurile &i
re'pon'a/ilit(.ile0 pri"in acce'area &i controlul re'ur'elor0 precum &i cu pri"ire la graul e
participare la luarea eci!iilor. Cn general0 )n lume0 #emeile &i /(r/a.ii nu au acce' egal la
'er"iciile pu/lice 4e2. '(n(tate0 euca.ie7 &i nu au &an'e egale )n "ia.a economic(0 'ocial( &i
politic(. Inegalitatatea e &an'e intre /(r/a.i &i #emei )mpieic( e"olu.ia 'ocial( &i (unea!(
e!"olt(rii. O tratare necore'pun!(toare a i#eren.elor )ntre 'e2e poate a#ecta e#icacitatea &i
ura/ilitatea proiectelor &i programelor &i poate a1nci inec+it(.ile e2i'tente. De aceea0 e'te "ital(
ienti#icarea i#eren.elor &i a inegalit(.ii e &an'e intre /(r/a.i &i #emei acolo une ele e2i't(0 a
intere'elor0 i#icult(.ilor &i poten.ialului 'peci#ice #iec(ruia intre 'e2e0 pentru a le lua )n
con'ierare )n ,nali!a #actorilor intere'a.i ca pe ou( grupuri i'tincte.
Ieal0 proiectul 'au programul ar tre/ui '( #ie ela/orat )n carul unui 'eminar interacti"0
cu participarea repre!entan.ilor principalilor factori interesa.i 4e2. amini'tra.ia pu/lic( local(
'au central(0 'ectorul ON90 meiul e a#aceriA'ectorul IMM0 organi!a.ii 'inicale0 patronale0
cet(.enii0 etc.7 &i o repre!entare ec+ili/rat( a intere'elor #emeilor &i /(r/a.ilor. Ori e c1te ori
Carul Logic e'te re"i!uit0 pe urata "ie.ii unui proiect0 anali!a ini.ial( a #actorilor intere'a.i
tre/uie &i ea re"(!ut(.
,nali!a #actorilor intere'a.i &i anali!a pro/lemelor 'unt 'tr1n' legate )ntre eleE #(r( a a"ea
opinia oamenilor a'upra unei pro/leme0 nu "or #i clare nici cau!a pro/lemei0 nici ne"oile
oamenilor &i nici 'olu.iile e re!ol"are.
C*B*8 Anali1a 'roblemelor
,nali!a pro/lemelor ienti#ic( a'pectele negative ale unei 'itua.ii pro/lematice actuale &i
'ta/ile&te rela.ia Ycau!(?e#ectQ intre pro/lemele e2i'tente.
$=
,nali!a implic( trei pa&i>
1. De#inirea &i elimitarea clar( a carului anali!ei 4'itua.ia pro/lematic( actual(7 4e2>
Poten.ialul turistic nedezvoltat0 :ndustria u&oar( *n declin7E
%. Ienti#icarea pro/lemelor ma3ore e#inite ca 't(ri0 i#icult(.i0 a'pecte negati"e cu care
'e con#runt( grupurile .int(0 /ene#iciarii &i #actorii intere'a.i 4E'te r('pun'ul la )ntre/area> care
e'teA'unt pro/lemaApro/lemeleU7E
*. Ji!uali!area pro/lemelor )n #orm( gra#ic(0 numit( 5ar/orele pro/lemelor6 'au 5ierar+ia
pro/lemelor60 pentru a 'ta/ili rela.iile cau!( e#ect.
,nali!a 'e pre!int( 'u/ #orma unei 'c+eme gra#ice0 a"1n )n partea 'uperioar( e#ectele
pro/lemei &i cau!ele ei ee'u/t. ,nali!a are ca .int( ienti#icarea /loca3elor reale0 c(rora #actorii
intere'a.i le acor( prioritate &i pe care caut( '( le )nl(ture.
Urmare a anali!ei situaiilor pro&lematice e2pu'e anterior0 pre!ent(m mai 3o' un e2emplu
e Ar&orele pro&lemelor5
Studiu de caz> 'uroturism
Situa.ia 'roblematic # $%oten.ialul turistic nede&'oltat(
Localitatea S e'te una intre numeroa'ele comune 'ituate )n regiunea Su/carpa.ilor
Orientali. Cn anul 1BB@ '?a con'truit aici o nou( &o'ea0 cu a3utorul c(reia 'e 'per( o e'c+iere
c(tre noi oportunit(.i e a#aceri )n omeniul turi'mului &i implicit crearea e noi locuri e munc(
at1t e nece'are oamenilor in comun(.
Cu toate c( unii in"e'titori 'tr(ini au con'truit +oteluri )n !on( &i ini.ial0 num(rul turi&tilor
care "i!itau regiunea a cre'cut con'iera/il0 'tati'ticile regionale arat( c( e&i "enitul meiu anual
al locuitorilor a cre'cut cu p1n( la %= N )n perioaa con'truirii &o'elei0 a +otelurilor &i )n
urm(torii c1.i"a ani0 )n momentul e #a.( e'te0 )n termeni reali0 cu pu.in pe'te ni"elul in 1BB*.
Un 'tuiu recent a conu' la urm(toarea anali!( a 'itua.iei.
Num(rul turi&tilor care au "i!itat regiunea )n cau!( )n ultimii ani a 'c(!ut. Moul e
promo"are a turi'mului0 reali!at e Departamentul e 'pecialitate0 e'te caracteri!at e o calitate
reu'(0 '(r(cie )n in#orma.ii0 iar anga3a.ii au e2perien.( &i a/ilit(.i limitate )n organi!area unor
campanii pu/licitare core'pun!(toare. De a'emenea0 /ugetul e care i'pun nu e'te )n acor cu
nece'arul e materiale &i acti"it(.ile nece'are. E2i't( o comunicare #oarte reu'( )ntre i#eri.ii
$1
actori in inu'tria +otelier(0 proprietarii e +oteluri0 tur?operatorii etc.0 iar Departamentul e
Turi'm a #(cut prea pu.in pentru )ncura3area ace'tei cooper(ri.
,u )nceput '( apar( c1te"a mici #irme pri"ate care o#ereau 'er"icii e "1n(toare &i eco?
turi'm0 ar cele mai multe intre ace'tea au e&uat in cau!a lip'ei e creite /ancare &i a unui
management 'la/. C1.i"a me&te&ugari0 cum ar #i prouc(torii e co&uri e r(c+it( 'au creatorii e
art( popular(0 '?ar #i putut e!"olta pentru a o#eri turi&tilor 'u"eniruri0 ar )n pre!ent nu e'te
organi!at( nici o #orm( e cooperare )ntre prouc(tori &i promotori 'au cei care e!"olt(
programele e mar8eting. Nici una intre ace'te mici a#aceri nu a primit nici un #el e a3utor in
partea Departamentului e Turi'm.
Cn carul +otelurilor0 )n general0 locurile e munc( pentru care 'unt 'olicitate a/ilit(.i
'peci#ice 4ca!ul pro#e'iilor e /uc(tar 'au conta/il7 'unt ocupate e oameni au&i in alte comune
'au ora&e. Inten.ia ini.ial( a #o't ca Departamentul e Turi'm '( lucre!e )n 'tr1n'( cola/orare cu
Departamentul Euca.iei )n per'pecti"a )n#iin.(rii unui centru e #ormare care '( o#ere cur'uri e
#ormare pro#e'ional( )n omeniul turi'mului0 ar acea't( iee a #o't a/anonat(. Lip'a unor
oportunit(.i e #ormare pro#e'ional( )n omeniul managementului +otelier &i al 'er"iciilor e
catering a conu' la un e#icit e aptituini pro#e'ionale la ni"el local.
Deoarece turi'mul nu e'te un 'ector e trai.ie )n regiune0 tinerii au re.ineri )n ocuparea
locurilor e munc( )n omeniul turi'mului.
De&i +otelurile 'e apro"i!ionea!( &i cu prou'e locale0 o mare parte in ceea ce 'e
con'um( e'te au'( in alte regiuni. Hotelurile 'e pl1ng c( ace't lucru 'e atorea!( #ermierilor
locali0 care nu 'unt capa/ili '( le apro"i!ione!e )n mo con'tant0 cu prou'e e calitate care '(
'ati'#ac( cerin.ele turi&tilor 'tr(ini &i )n cantit(.i 'u#iciente. Cn regiune nu e2i't( #acilit(.i e
epo!itare a prou'elor proa'pete0 peri'a/ile &i nu e2i't( organi!a.ii e promo"are a
prouc(torilor e #ructe &i legume.
$%
Oat( completat0 ,r/orele pro/lemelor pre!int( imaginea complet( a unei 'itua.ii
negati"e e2i'tente0 pe care orim '( o )m/un(t(.im ca urmare a implement(rii proiectului.
Impactul ace'tui tip e 'c+em( logic( poate #i ma2im ac( e'te ela/orat( )n carul unui
'eminar cu cei "i!a.i &i care cuno'c 'itua.ia70 conu' e o per'oan( care )n.elege inamica
grupului &i are e2perien.( )n utili!area metoei 4un moerator7.
,cea't( a/orare poate #i com/inat( cu altele0 e tipul 'tuiilor te+nice0 economice 'au
'ociale0 ale c(ror re!ultate ar putea completa anali!a #(cut( )n carul 'eminarului cu #actorii
intere'a.i.
C*B*@ Anali1a obiectivelor
,nali!a o/iecti"elor e'te o meto( conceput( '(>
De'crie 5'itua.ia )m/un(t(.it(6 4'taiul "iitor orit70 ca urmare a implement(rii
proiectuluiE
Jeri#ice ierar+i!area o/iecti"elorE
$*

Moma3
'c(!ut
Ni"el riicat e
"enituri in
turi'm
Num(r riicat e turi&ti
Ni"el riicat e e!"oltare
)n turi'm
Ni"el
'porit e
cali#icare
)n turi'm
,/ilit(.i
manageriale
'porite
,/ilit(.i
pro#e'ionale
'porite
Ni"el
'porit e
organi!are
)n turi'm
Implicare
'porit( la
ni"el local
Comunicare
e#icient(
)ntre actorii
locali
,cce'
'porit la
creite
Circuit
in#orma.ional
e#icient
Promo"are
e#icient( a
'er"iciilor
Si'teme e
promo"are
)n munc(
'timulati"e
C,UGE
E;ECTE
Ilu'tre!e gra#ic rela.iile 5cau!(?e#ect 5.
5Situa.ia negati"(6 ilu'trat( e ,r/orele pro/lemelor e'te tran'pu'( )ntr?o 5'itua.ie
)m/un(t(.it(60 prin re#ormularea po!iti"( a pro/lemelor ienti#icate. De e2emplu 5prouc.ia
agricol( 'c(!ut(60 'itua.ie negati"(0 e'te re#ormulat( )n 5prouc.ia agricol( riicat(60 ca 'itua.ie
po!iti"(. ,ce'te #ormul(ri po!iti"e e"in a't#el obiective* Ele 'e pre!int( )ntr?o alt( 'c+em(
logic( numit( ,r/orele o/iecti"elor. ,r/orele o/iecti"elor o#er( per'pecti"a clar( a 'itua.iei
"iitoare )m/un(t(.ite.
Cn continuare e'te reat L,r/orele o/iecti"elor6 pentru un 'tuiu e ca!0 tran'#ormat in
,r/orele pro/lemelor up( te+nica e'cri'( anterior.
Studiu de ca1> Euroturism
,e'ea0 o a'emenea 'c+em( logic( pre!int( #ie un num(r prea mare e o/iecti"e0 #ie
o/iecti"e e mare an"ergur( 4e2. #i'calitate reu'(0 'c+eme e creitare acce'i/ile0 caru legal
'ta/il7 care nu pot #i )neplinite ca urmare a implement(rii unui 'ingur proiect0 ar ar putea
con'titui o/iecti"e pentru un proiect mai mare0 e intere' na.ional 'au c+iar pentru un program
'ectorial0 regional 'au na.ional. ,lte o/iecti"e apar rept nereali'te. Cn a't#el e ca!uri0 'e pot
$:

Soma3
'c(!ut
Ni"el riicat al
"eniturilor in
turi'm
Num(r
riicat e
turi&ti
NIJEL RIDIC,T
DE DEGJOLT,RE
, TURISMULUI
,/ilit(.i
manageriale
cre'cute
,/ilit(.i
pro#e'ionale
'porite )n
turi'm
Circuit
in#orma.ional
e#icient
Si'tem e
promo"are
)n munc(
'timulati"
Implicare
'porit( la
ni"el local
Comunicare
e#icient(
)ntre actorii
localii
,cce' m(rit
la creite
#ormula alte o/iecti"e po'i/il e )neplinit )n locul celor nereali'te0 care tre/uie'c a/anonate
complet.
Spre e2empli#icare0 )n Stuiul e ca! 'uroturism0 o/iecti"ele LNi"el 'porit e cali#icare )n
turi'm6 &i LNi"el 'porit e organi!are )n turi'm6 au #o't a/anonate ca #iin prea "agi0 ar au #o't
a"ute a"ute )n "eere la #ormularea unui nou o/iecti" mai concret0 anume reali!area unui LCentru
e #ormare pro#e'ional( #unc.ional60 po'i/il e )neplinit cu a3utorul unor re'ur'e materiale &i
umane imen'ionate core'pun!(tor. Ca urmare0 a #o't ela/orat( o nou( "ariant( 'impli#icat( e
L,r/ore al o/iecti"elor60 cu un num(r mai reu' e o/iecti"e0 reali'te &i mai u&or e urm(rit )n
per'pecti"a implement(rii proiectului0 ar care .inte'c acela&i o/iecti" central al proiectului>
LNi"el riicat e e!"oltare )n turi'm6.
C*B*B Anali1a strate/iilor
Pa'ul #inal al #a!ei e ,nali!( con't( )n alegerea 'trategiei care "a #i aplicat( pentru a
)neplini o/iecti"ele propu'e prin proiect. ,legerea 'trategiei con't( )n 'electarea in ar/orele
o/iecti"elor0 a unor o/iecti"e care "or #i inclu'e )n proiect 4o/iecti"e care "or #i )neplinite 'au
par.ial )neplinite ca urmare a implement(rii proiectului70 a altor o/iecti"e care "or r(m1ne )n
a#ara proiectului 4o/iecti"e care nu "or #i )neplinite prin proiectul propu'7 precum &i )n alegerea
o/iecti"ului central 5'copul proiectului6 4e2.> LCapacitate te+nic( &i managerial( 'porit(6 7 &i
alegerea o/iecti"elor generale 4e2.> LNi"el riicat al "eniturilor in turi'm67.
,ce't pa' pre'upune>
Sta/ilirea unor criterii clare pentru alegerea 'trategieiE
Ienti#icarea i#eritelor 'trategii po'i/ile pentru )neplinirea total( 'au par.ial( a
o/iecti"elor 'electate pentru proiectE
,legerea 'trategiei proiectului>
9rupurile de o&iective *nrudite3 grupate pe vertical(3 din !ar&orele o&iectivelor%3 se
numesc strategii. Unul 'au mai multe intre ace'te grupuri e o/iecti"e "or #i 'electate ca
'trategie a proiectului propu'. Strategia potri"it( 'e alege )n raport e re'ur'ele materiale &i
umane poten.ial utili!a/ile pe perioaa e implementare a proiectului &i pe /a!a unui num(r e
criterii0 cum ar #i> priorit(.ile #actorilor intere'a.i0 &an'a e 'ucce'0 /ugetul0 rele"an.a0 timpul
nece'ar implement(rii0 contri/u.ia la reucerea inegalit(.ilor0 inclu'i" a inegalit(.ilor e &an'e
intre #emei &i /(r/a.i0 etc.
$5
Strategia aleas la Stuiul e ca! ? Euroturi'm0 cuprine0 up( cum 'e poate "eea )n
#igura e mai 3o'0 o&iectivele generale 4L&oma3 'c(!ut0 Ni"el riicat al "eniturilor in turi'm0
Num(r riicat e turi&ti670 'ituate pe ni"elul 'uperior al ar/orelui o/iecti"elor0 o&iectivul central
al proiectului 4LNi"el riicat e e!"oltare )n turi'm670 'ituat pe ni"elul meiu al ar/orelui &i
o&iectivele imediate 4LCentru e #ormare pro#e'ional( #unc.ional0 ,/ilit(.i manageriale 'porite0
,/ilit(.i pro#e'ionale 'porite )n turi'm0 Un circuit in#orma.ional #unc.ional0 Mo e promo"are
core'pun!(tor670 'ituate pe ni"elul in#erior al ar/orelui )n partea 't1ng(.
O/iecti"ele ampla'ate la ni"elul in#erior in partea reapt( 4LImplicare 'porit( la ni"el
local0 Comunicare e#icient( a actorilor locali0 ,cce' 'porit la creite670 'unt apreciate ca o/iecti"e
e mai mare an"ergur(0 care nu pot #i )neplinite cu mi3loacele &i co'turile po'i/il e alocat prin
proiectul propu'.Ca urmare0 ace'te o/iecti"e nu "or #i inclu'e )n proiect0 #iin a't#el l('ate *n
afara 'trategiei ale'e pentru proiect.
Cn #unc.ie e amploarea &i i#icultatea 'copului 4o/iecti"ul central al proiectului7 &i
'trategia alea'(0 acum e'te momentul )n care 'e poate opta pentru o 'ingur( inter"en.ie0 re'pecti"
$$
Moma3
'c(!ut
Ni"el riicat
al "eniturilor
in turi'm
Num(r
riicat e
turi&ti
NIJEL RIDIC,T DE
DEGJOLT,RE ,
TURISMULUI
,cce' m(rit
la
creite
Comunicare
e#icient(
)ntre
actorii
locali
Implicare
'porit( la
ni"el
local
Si'tem e

promo"are
)n
munc(

'timulati"
Circuit
in#orma.ional
e#icient
,/ilit(.i
pro#e'ionale
'porite )n
turi'm
,/ilit(.i
manageriale
cre'cute
OKIECTIJE
CN ,;,R,
STR,TE9IEI
OKIECTIJE
CN
STR,TE9IE
Centrul e
#ormare
pro#e'ional(
#unc.ional
un 'ingur proiect propu' pentru implementare 'au mai multe inter"en.ii0 aic( un program
compu' in mai multe proiecte0 e mai mic( amploare0 care "i!ea!( acela&i o/iecti" general.
Managementul ciclului e proiect 4Pro3ect Cicle Mamagement7 'au plani#icarea
proiectelor orientat( 'pre o/iecti"e 49oal?Oriente Pro3ect Planning7 e'te o meto( ino"ati"(
pentru managementul proiectelor )n care )nt1lnirile interacti"e care implic( to.i partenerii unui
proiect )mpreun( cu un moerator e2tern 'unt organi!ate )n i#erite etape ale ciclului e "ia.( a
unui proiect.
Metoa PCM e'te utili!at( 'u/ i"er'e #orme &i '?a o"eit a #i #oarte ro/u't( &i e#icient(
)n a a3uta grupurile '( )&i e#inea'c( )n mo clar o/iecti"ele &i '( )&i preg(tea'c( planurile e
ac.iune a#erente. E'te o meto( #oarte /un( pentru a )m/un(t(.i e#icien.a ec+ipei.
Managementul ciclului e proiect e'te util( oric1n e'te nece'ar( o anali!( 'au un proce'
eci!ional )n carul unui parteneriat 'au al unei organi!a.ii0 cum ar #i proiecte #inan.ate 'au
co#inan.ate e c(tre Comi'ia European(E proce'e e e!"oltare local(E proce'ele e 'c+im/are )n
carul organi!a.iilorE cercetare 'ocial( &i economic(E )nt1lniri0 con#erin.e0 'eminariiE
PCM 'u/linia!( anali!a elementelor ocmponente ale proiectului &i ela/orarea 'trategiei
potri"ite. Strategia potri"it( 'e alege )n raport e re'ur'ele materiale &i umane poten.ial utili!a/ile
pe perioaa e implementare a proiectului &i pe /a!a unui num(r e criterii0 cum ar #i> priorit(.ile
#actorilor intere'a.i0 &an'a e 'ucce'0 /ugetul0 rele"an.a0 timpul nece'ar implement(rii0 contri/u.ia
la reucerea inegalit(.ilor0 inclu'i" a inegalit(.ilor e &an'e intre #emei &i /(r/a.i0 etc.
TEM,
$<
#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
&$N&"U=%%
!ES! +E AU!$E-A"UA#E
1. Care 'unt #a!ele Managementul ciclului e proiectU
%. Care 'unt principiile e /a!( ale Managementul ciclului e proiectU
#s'uns
417 Programarea0 ;ormularea0 ;inan.area0 Implementarea0 E"aloarea
4%7
1. ;olo'irea Carului Logic )n ela/orarea proiectului 'au programului
%. Ela/orarea ocumentelor c+eie e /un( calitate0 pentru a a'igura un proce' e luare a
eci!iilor 'tructurat &i /ine #unamentat
*. Con'ultarea &i implicarea #actorilor c+eie intere'a.i0 c1t e mult po'i/il
:. ;ormularea clar( a Scopului Proiectului0 )n termeni e /ene#icii ura/ile pentru
grupul4rile7 /ene#iciarilor
5. Incorporarea0 )nc( in #a!a e #ormulare0 a a'pectelor c+eie ale calit(.ii
$@
&a'itolul D* <id 'entru elaborarea Matricei &adru "o/ice a 'roiectului
Matricea logic( e'te un in'trument care a3ut( la )nt(rirea capacit(.ii e concep.ie0
implementare &i e"aluare. ,cea'ta )n'eamn( c( e'te #olo'it( pe tot ciclul proiectului.
Matricea logic( e'te un in'trument 'implu care te a3ut( >
? '(?.i organi!e!i g1nireaE
? '( legi acti"it(.ile &i in"e'ti.ia e re!ultatele a&teptateE
? '( #i2e!i inicatori e per#orman.(E
? '( 'ta/ile&ti re'pon'a/ilit(.iE
? '( comunici conci' &i clar in#orma.ii e'pre proiect.
D*. Avanta?ele Matricei "o/ice
Principalele a"anta3e ale Matricei Logice 'unt>
Z Aduce *mpreun *ntr2un singur loc o formulare a tuturor componentelor c#eie ale
proiectului sau programului 5
,"1n toate componentele proiectului 'au programului pre!entate )ntr?un mo 'i'tematic0
conci' &i coerent po.i l(muri &i emon'tra logica up( care 'unt a&teptate '( lucre!e proiectele &i
programele. Sc+ema logic( permite e a'emenea 'epararea o/iecti"elor pe i#erite ni"ele
ierar+ice0 &i )n acela&i timp a'igur( c( intr(rile &i ie&irile nu 'unt con#unate unele cu altele 'au cu
o/iecti"ele. ,ce't lucru poate #i e a3utor )n mo eo'e/it c1n are loc o 'c+im/are e per'onal.
Z ;ndepline/te cerinele unei &une concepii de proiect /i asigur rspuns la punctele
sla&e din trecut *n multe alte proiecte5
Poate a3uta ca '( 'e pun( )ntre/(ri #unamentale &i '( 'e anali!e!e punctele 'la/e0 pentru a
#urni!a in#orma.ii mai multe &i mai rele"ante #actorilor e eci!ie. Poate '( te g+ie!e )n anali!a
logic( &i 'i'tematic( a elementelor c+eie ale unui proiect /ine g1nit. ,cea't( a/orare poate '( te
a3ute la plani#icare0 prin punerea )n e"ien.( a leg(turii intre elementele proiectului &i importan.i
#actori e2terni.
Z 'ste u/or de *nvat /i folosit5
$B
In'truirea e#ecti"( e'pre conceptele e /a!( ale a/or(rii matricei logice poate #i #(cut( )n
c1te"a !ile. Dac( acea'ta e'te urmat( e un proce' e con'ultan.( &i in'truire care '( a3ute la
eliminarea i#icult(.ilor0 'e poate in'trui o ec+ip( e proiect )ntr?o perioa( 'curt( e timp.
Z 7u presupune mai mult timp sau efort pentru managementul proiectului3 ci dimpotriv *l
reduce5
Ca orice in'trument e management Matricea Logic( tre/uie mai )nt1i )n"(.at( &i apoi
#olo'it(. Oat( )n"(.at(0 poate economi'i mult timp. Multe ec+ipe e proiect 'e pl1ng ae'ea e
lip'( e timp &i e #aptul c( lucrea!( contra cronometru. De aceea orice economie e timp e'te e
mare importan.( pentru managementul proiectului.
Z Se poate folosi pentru procesele de concepie /i evaluare interne dar /i *n e)terior *n
lucrul cu consultanii care lucreaz la dezvoltarea organizaiei5
Matricea Logic( poate #i #olo'it( intern pentru a a3uta proce'ele e concep.ie &i e"aluare a
proiectelor. De a'emenea poate #i #olo'it( )n lucrul cu con'ultan.ii e2terni care pot #i implica.i )n
proce'ele e concep.ie &i e"aluare. Cn plu' Matricea Logic( )ncura3ea!( o a/orare multi?
i'ciplinar( pentru concep.ia &i 'upra"eg+erea proiectului.
Z Anticip implementarea5
Matricea Logic( a3ut( la e#inirea clar( a acti"it(.ilor cu un 'cop preci'. ,cea't( a/orare
#acilitea!( aceea&i )n.elegere &i o mai /un( comunicare intre #actorii e eci!ie0 manageri &i alte
p(r.i implicate )n proiect. De a'emenea #olo'irea Matricei Logice0 cu urm(rire 'i'tematic(0
a'igur( continuitatea )n ca!ul )n care cine"a in per'onalul ini.ial al proiectului a plecat 'au a #o't
)nlocuit.
Z 'a fi)eaz un cadru pentru activitile de monitorizare /i evaluare planificate3 iar
rezultatele actuale pot fi comparate5
,"1n o/iecti"e &i inicatori e 'ucce' /ine e#ini.i )nainte e )nceperea proiectului0
acea't( a/orare a3ut( la #i2area unui caru /ine e#init pentru e"aluare. E'te cuno'cut c1t e
i#icil( e'te e"aluarea proiectelor ac( o/iecti"ele originale nu au #o't /ine e#inite. Matricea
Logic( poate a3uta la clari#icarea rela.iilor care 'u'.in ra.ionamentele legate e e#icien.a
proiectelor0 )n plu' poate a3uta la ienti#icarea principalilor #actori e 'ucce' ai proiectului.
Z Ajut la comunicarea dintre donatorii /i e)ecutanii proiectului5
Cum tot mai multe in'titu.ii aopt( conceptul Matricei Logice0 proce'ul e comunicare
intre onatori &i e2ecutan.i "a #i u&urat. ,cea't( a/orare "a a"ea a"anta3e ma3ore pentru
<=
organi!a.ii care pre!int( continuu onatorilor proiecte pentru #inan.are. Cu mult timp )nainte0
aparent /ugetele cre&teau mult mai u&or &i mai rapi ec1t )n pre!ent.
D*8 "imitrile Matricei "o/ice
,ce'tea 'e re#er( la >
Z 'a nu constituie un *nlocuitor pentru alte analize te#nice3 economice3 sociale /i de
mediu5 7u poate *nlocui folosirea personalului calificat cu e)perien5
Matricea Logic( poate a3uta la concep.ia0 implementarea &i e"aluarea proiectului0 ar nu
poate elimina ne"oia e utili!are a altor in'trumente ale proiectului0 )n 'pecial cele legate e
anali!a te+nic(0 economic(0 'ocial( &i e meiu. Cn plu' acea't( meto( nu poate )nlocui ne"oia
e e2perti!( &i e2perien.( pro#e'ional(.
Z Poate aprea o anume rigiditate *n managementul proiectului atunci cnd o&iectivele /i
factorii e)terni specificai *n faza de concepie sunt prea accentuai5
Rigiitatea )n managementul proiectului poate ap(rea atunci c1n o/iecti"ele &i #actorii
e2terni 'peci#ica.i )n Matricea Logic( 'unt prea accentuati. De 'u/liniat c(0 oricum0 ace't lucru
poate #i e"itat prin re"i!uirea regulat( a proiectului0 moment in care elementele c+eie por #i
ree"aluate &i a3u'tate. Dac( 'e #olo'e&te Matricea Logic( 'e recoman( re"i!uirea regulat( a
proiectului &i p('trarea ocumentelor actuali!ate ale proiectului.
Z ere lucru *n ec#ip cu capa&iliti de conducere /i facilitare pentru a fi cea mai
eficient5
Pentru a preg(ti o /un( Matrice Logic(0 )n carul c(reia 'e iau )n con'ierare mai multe
per'pecti"e pro#e'ionale0 e'te nece'ar lucrul )n ec+ip(. Pentru ca ec+ipa '( lucre!e e'te ne"oie
at1t e talent e conuc(tor c1t &i e #acilitator. Multe organi!a.ii care au aoptat Matricea
Logic( au apelat la con'ultan.i e2terni care '( le in'truia'c( per'onalul e'pre acea't( a/orare0
'( #acilite!e lucrul )n ec+ipe &i '( le a'i'te la preg(tirea &i #inali!area Matricelor Logice. La
ela/orarea ace'tora0 o/iecti"ele0 inicatorii e "eri#icare a o/iecti"elor0 mi3loacele e "eri#icare &i
'upo!i.iile0 ri'curile au #o't agreate e c(tre to.i participan.ii.
Z Procesul cere talent de facilitator pentru a asigura participarea real /i adecvat a
tuturor factorilor interesai5
Pentru a ela/ora o Matrice Logic( cu participarea acti"( a #actorilor intere'a.i nu e'te u&or.
Participarea cere implicarea acti"( a #actorilor intere'a.i )n proce'ul e luare a eci!iei. O a't#el
<1
e participare "a conuce la o mai mare e#icacitate0 'im. e proprietate0 operati"itate0
tran'paren.(0 impar.ialitate &i ura/ilitate. De e2emplu0 implicarea cu 'ucce' )n proce' a #actorilor
intere'a.i0 ar #(r( e2perien.(0 cere un mare e#ort.
Z Toat cultura Matricei +ogice poate fi strin5
Fargonul poate intimia p1n( &i pe cei #amiliari!a.i cu 5cultura6 Matricei Logice. Cn anumite
culturi Matricea Logic( poate #i 'tr(in(.
D*@ Utili1atorii Matricii "o/ice
Ma3oritatea agen.iilor e a'i'ten.( /ilateral( &i in'titu.iile multilaterale #olo'e'c )n
interiorul lor Matricea Logic(. Marea lor ma3oritate a&teapt( acum ca proiectele ce le 'unt
tran'mi'e '( #ie ela/orate con#orm Matricei Logice.
,gen.iile /ilaterale care #olo'e'c acea't( a/orare 'unt>
US,ID0
9TG0
D;ID0
NOR,D0
D,NID,0
SID,0
;INNID,0
FIC,.
In'titu.iile multilaterale care #olo'e'c acea't( a/orare inclue>
EU0
UNDP0
;,O0
I;,D
,DK.
<%
,%+ +E &$NS!#U&J%E PAS &U PAS A MA!#%&E% "$%&E
Utili!a.i urm(toarele etape la ela/orarea concep.iei unui proiect #olo'in Matricea Logic(. De?a
lungul proce'ului urma.i tot timpul principiul e lucru care porne'te e la general la particular.
Cn prima #a!( e ela/orare a Matricei Logice tre/uie preg(tit un re!umat al proiectului. ,cea'ta
pre'upune '(>
1 e#ine&ti $biectivul /eneral la care contri/uie proiectulE
% e#ine&ti $biectivul care tre/uie )neplinit e c(tre proiect E
* e#ine&ti #e1ultatele pentru atingerea ace'tui o/iecti"E
: e#ine&ti Activitile pentru o/.inerea #iec(rui re!ultat.
Cntruc1t ace'te a#irma.ii 'unt logic legate )ntre ele0 e'te nece'ar a 'e con#irma c( logica e'te
ae"(rat(. Pentru a a'igura ace't lucru tre/uie '(>
5 "eri#ici logica pe "ertical( cu testul +ac7Atunci.
Cn'( nu "ei #i capa/il '( controle!i to.i #actorii lega.i e proiect &i e aceea tre/uie '( #aci ni&te
'upo!i.ii. Urm(torul pa' e'te '(>
$ e#ine&ti Su'o1iiile 'entru fiecare nivel.
E'te nece'ar '( e#ine&ti o /a!( pentru m('urarea e#icacit(.ii proiectului. Pentru a #ace ace't lucru
tre/uie '(>
< e#ine&ti %ndicatorii de -erificare a $biectivelor 4IJO7 pentru O/iecti"ul general0
apoi pentru O/iecti"ul proiectului0 apoi pentru Re!ultate0 apoi pentru ni"elul ,cti"it(.ilorE
@ e#ine&ti Mi?loacele de -erificare 4MJ7.
,'t#el ai reali!at o e'criere a proiectului &i po.i '( treci acum '( >
B aloci co'turi pentru ,cti"it(.i> preg(te&ti Hu/etul Proiectului*
<*
Cn #inal mai #aci )nc( oi pa&i pentru a "eri#ica ac( Matricea Logic( a #o't /ine conceput(>
1= "eri#ic( Matricea Logic( #olo'in "ista de -erificare a Proiectului 5&once'iei6E
11 re"i!uie&te concep.ia Matricei Logice )n lumina e2perien.ei preceente .
<:
Matricea "o/ic se 're1int ca un tabel cu urmtoarea confi/uraie>
Pasul .> +efinete $biectivul eneral la care contribuie 'roiectul
O/iecti"ul 9eneral e'te cel pe care ore&ti '(?l
reali!e!i cu a3utorul proiectului0 ae'ea )n com/ina.ie
cu al.ii. De o/icei 'e re#er( la un program 'au la un
'ector. De e2emplu po.i a"ea un program care are ca
O/iecti" 9eneral cre&terea "eniturilor #amiliilor
#ermierilor. ,ce'ta 'e poate )neplini par.ial printr?un
proiect cu O/iecti"ul e cre&tere a prouc.iei agricole.
;oarte ae'ea un grup e proiecte au acela&i O/iecti"
9eneral.
<5
# % M S
)*
$
#
A
#
e
1
u
m
a
t
%
n
d
i
c
a
t
o
r
i
M
i
?
l
*

v
e
r
i
f
i
c
a
r
e

S
u
'
o
1
i

i
i
$b* /eneral
$biectiv
#e1ultate
Activiti
Pasul 8> +efinete $biectivul de (nde'linit de ctre 'roiect
,cea'ta 'e re#er( la 'copul proiectul. El re!um(
impactul pe care cre!i c(?l "a a"ea proiectul. ,r
putea e'crie cum 'e "a 'c+im/a lumea 4'itua.ia7 ca
urmare a o/.inerii re!ultatelor proiectului.
O/iecti"ul e'crie ae'ea o 'c+im/are )n
comportamentul /ene#iciarilor proiectului.
De e2emplu0 O/iecti"ul 'e re#er( ae'ea la #olo'irea Re!ultatelor proiectului> 5;OLOSIRE, a
noi metoe e prouc.ie 'au IMPLEMENT,RE, e noi 'i'teme6.
Cn mo normal ar tre/ui '( a"em un 'ingur O/iecti" pentru un proiect. Moti"ul e'te unul #oarte
practic. E2perien.a a emon'trat c( e'te mai u&or '( pui accentul pe re!ultate a"1n un 'ingur
O/iecti". Dac( ai mai multe O/iecti"e e#ortul proiectului 'e i#u!ea!( &i concep.ia e'te mai 'la/(.
De&i O/iecti"ul e'crie moti"ele pentru care 'e o/.in re!ultatele0 el e'te )n a#ara controlului
ec+ipei e proiect. Po.i #ace r('pun!(toare o ec+ip( e proiect pentru o/.inerea anumitor
re!ultate0 ar nu pentru ceea ce "or #ace oamenii 'au in'titu.iile cu acele re!ultate. ,cea'ta
)n'eamn( c( tre/uie in'i'tat ca ec+ipa e proiect '( o/.in( anumite Re!ultate care '( a3ute la
reali!area impactului orit0 ar c( nu po.i '( o #aci r('pun!(toare e reali!area acelui impact.
Po.i concepe un proiect cu O/iecti"ul e a )m/un(t(.i prouc.ia agricol(. Po.i concepe c( .(ranii
"or #i 'pri3initi cu noi re'ur'e 4creite0'emin.e0 unelte0 etc.7 &i capa/ilit(.i. De&i ec+ipa poate
o/.ine toate ace'te re!ultate plani#icate0 ea nu poate #i con'ierat( r('pun!(toare ac( .(ranii "or
+ot(r) '( #ac( ce"a complet i#erit.
<$
# % M S
)*
$
R
A
Pasul @> +efinete #e1ultatele 'entru (nde'linirea $biectivului
Re!ultatele e'criu CE orim '( li"re!e o#ere
proiectul. Ele 'unt e'cri'e e o/icei )n termenii e
re#erin.( 4TOR7 ai proiectului. Dac( a'iguri re'ur'ele
nece'are0 po.i #ace ec+ipa e proiect irect
r('pun!(toare e o/.inerea ace'tor re!ultate.
Pasul B> +efinete Activitile necesare 'entru obinerea #e1ultatelor
,cti"it(.ile e#ine'c CUM "a lucra ec+ipa la proiect.
La moul general ar tre/ui '( e'cri pe 'curt )ntre *
&i < acti"it(.i care tre/uie reali!ate pentru a o/tine
#iecare Re!ultat propu' pentru )neplinirea
o/iecti"ului. ,'igur( 'u#iciente etalii pentru a e#ini
'trategia e reali!are a #iec(rei ,cti"it(.i0 &i pentru a
a'igura /a!a pentru anali!a proiectului 49ra#ic e
lucru0 gra#icul acti"it(.ilor0 gra#ic 9antt7.
,minte&te?.i c( managementul proiectului pre'upune reali!area mai multor acti"it(.i. Tre/uie '(
inclu!i ace'te ,cti"it(.i )n Matricea Logic(. Tre/uie '( pre"e!i un program cu &ein.e perioice0
pentru e"enimentele e monitori!at &i e"aluat. Unele ec+ipe e proiect 'u/linia!( ace'te
,cti"it(.i prin incluerea lor )n Ie&iri enumite 5Si'temul e Management al Proiectului In'talat
&i Opera.ional6.
Pasul C> -erific "o/ica -ertical cu testul +ac2Atunci
Structura Matricei Logice e'te /a!at(
pe conceptul Cau!( &i E#ect. Dac( 'e
)nt1mpl( ce"a 'au 'e o/.ine ce"a0
atunci altce"a "a re!ulta.
Prin e#ini.ie0 #iecare proiect e'cri'
e o Matrice Logic( 'e /a!ea!( pe
e#ectul logic Dac(A,tunci 'au Cau!(?
E#ect.
<<
# % M S
O9
$
#
A
# % M S
Og
$
#
A
#%MSOg$#AtunciA++ac
Cntr?o Matrice Logic( /ine plani#icat(0 la ni"elele cele mai e 3o' ale ei po.i 'pune c( ac(
au #o't #(cute anumite ,cti"it(.i atunci e'te e a&teptat o/.inerea anumitor Re!ultate. ,ceea&i
rela.ie logic( ar tre/ui '( #ie )ntre re!ultate &i O/iecti"0 &i )ntre O/iecti" &i O/iecti"ul 9eneral.
Ca un e2emplu0 'e poate 'pune c( ac( reu&e&ti '( a'iguri .(ranii cu 'emin.e )m/un(t(.ite
atunci 'e "a )neplini O/iecti"ul e cre&tere a prouc.iei.
Cu c1t 'e reu&e&te reali!area unei leg(turi cau!(?e#ect mai puternic( )ntre o/iecti"ele e la
i#erite ni"ele0 cu at1t mai /un( "a #i concep.ia proiectului.
Matricea Logic( te o/lig( '( e2plici acea't( logic(. Ea nu a'igur( )n'( o /un( concep.ie
atorit( #aptului c( "ala/ilitatea e#ectului cau!(?e#ect epine e calitatea &i e2perien.a ec+ipei e
concep.ie a proiectului.
Pasul D> +efinete Su'o1iiile cores'un1toare fiecrui nivel
De&i e2i't( o leg(tur( logic( )ntre a#irma.iile
cuprin'e )n coloana Sumar 4Re!umat70 totu&i e2i't(
po'i/ilitatea ca al.i #actori '( rup( acea't( leg(tur(.
Supo!i.iile 'unt a#irma.ii e'pre #actori incer.i care ar
putea rupe leg(tura intre o/iecti"ele e la i#erite
ni"ele. logica e2tern( a proiectului.
,ce&tia ar putea #i #actori e2terni pe care nu?i po.i controla )n proiect 'au aceia pe care ai
eci' '( nu?i controle!i. ,cea'ta e'te>
Supo!i.iile pot e'crie coni.ii naturale importante0 cum ar #i ploi cu e/ite e %= lAm.p.
)ntre lunile Mai &i Octom/rie. Pot #i #actori umani cum ar #i lip'a gre"elor pe perioaa )nceperii
proiectului0 apro/area /ugetului la timp0 orin.a #ermierilor e a )ncerca metoe noi0 orin.a
<@
# % M S
Og
$
#
A
#ermierilor e a utili!a un nou mecani'm e creit. Pot #i e a'emenea #actori e2terni cum ar #i
#actorii economici0 e e2emplu0 'ta/ilitatea pre.urilor pentru culturile "egetale. Pot #i #actori
lega.i e alte proiecte care 'e e2ecut( )n leg(tur( cu ace't proiect0 e e2. Jala/ilitatea proiectului
K(ncii Moniale )n omeniu 'au #inali!area programul Na.iunilor Unite )n omeniu )nainte e
)nceperea proiectului.
Cn Sumar a#irma.iie 'unt trecute up( logica Dac(A,tunci ca o coni.ie pentru leg(turile
intre ni"ele. Supo!i.iile completea!( logica matricei cu Dac(AMIA,tunci. Ele 'e re#er( la
coni.iile care 'unt nece'are pentru a 'u'.ine leg(tura cau!(Ae#ect )ntre ni"ele. Ele mai 'unt
cuno'cute ca #iin coni.ii 'u#iciente.
In conitiile )n care cau!a &i e#ectul 'unt conceptul central e e'ign al unui proiect /un0
coni.iile nece'are &i 'u#iciente 'unt corolarul. Coni.iile nece'are e'criu rela.ia tip cau!( &i
e#ect intre ,cti"itate?la?Re!ultat0 Re!ultat?la?O/iecti" &i O/iecti"?la?O/iecti" general pentru
reali!area o/iecti"elor proiectului. ,cea'ta e'te logica intern( ar nu e#ine&te coni.iile i#erite
e la #iecare ni"el pentru reali!area ni"elului imeiat 'uperior.
,ce'te alte coni.ii 'unt 'upo!i.iile. ,cea'ta e'te logica e2tern(. O/iecti"ele 4coni.iile
nece'are7 plu' 'upo!i.iile 4coni.iile 'u#iciente7 ne au o iee mai clar( e'pre e'ign?ul
4concep.ia7 proiectului.
Prin e#ini.ie0 ec+ipa e proiect nu e'te re'pon'a/il( e 'upo!i.ii. ,ce'tea 'e a#l( )n a#ara
controlului lor. Ec+ipa e'te re'pon'a/il( e proucerea Re!ultatelor. C1n 'upo!i.iile e&uea!( 'au
'e 'c+im/(0 ace't acor e management nu 'e mai aplic(. Ec+ipa e proiect agreea!( '(
monitori!e!e 'c+im/(rile 'upo!i.iilor0 iar )ntr?un ca! ca ace'ta 'upo!i.iile tre/uie '( #ie c1t mai
'peci#ice cu putin.(. ,cea'ta ar putea )n'emna pla'area inicatorilor pe 'upo!i.ii a't#el )nc1t '(
poat( #i ienti#icate mai u&or0 ar ec+ipa e proiect nu e'te re'pon'a/il( e proucerea lor.
Cn ciua #aptului c( ei nu 'unt re'pon'a/ili e Supo!i.ii0 mem/rii ec+ipei e proiect 'uper?
per#ormante petrec mult timp )ncerc1n '( in#luen.e!e pro/a/ilitatea ca 'upo!i.iile proiectului lor
'( #ie ae"(rate.
%m'ortana clarificrii Su'o1iiilor
Supo!i.iile 'unt coni.iile e2terne a'upra c(rora proiectul nu e2ercit( &i nu e.ine
controlul0 ar e care epine )neplinirea o/iecti"elor.
<B
Pute.i etermina 'upo!i.iile prin )ntre/area0 5Ce coni.ii tre/uie '( e2i'te )n plu' #a.( e
o/iecti"ul meu 4la ni"eluri e ,cti"itate0 Re!ultat0 O/iecti" 'au O/iecti" general7 pentru a a3unge
la ni"elul urm(torU6
Cn e2emplul no'tru e2i't( 'upo!i.ia c( "a c(ea 'u#icient( ploaie. ;(r( acea't( ploaie0
noile 'emin.e nu "or a prouc.ia mare pe care o a&tept(m. Dac( ori.i '( m('ura.i graul e
incertituine0 tre/uie '( cunoa&te.i pro/a/ilitatea ca acea't( 'upo!i.ie '( #ie ae"(rat(. Dac( %=
lAm.p. e ploaie )n timpul 'e!onului e plantare e'te cerin.a minim( pentru prouc.iile e recolt(
proiectate0 &i acea'ta '?a )nt1mplat numai )n trei ani in ultimii !ece0 pro/a/ilitatea ca acea't(
'upo!i.ie '( #ie ae"(rat( pentru ace't proiect e'te mic( 4*=N pro/a/ilitate7.
Nu putem a"ea nicioat( 'iguran.( 1==N c( Re!ultatele proiectului "or cau!a O/iecti"ul
'au c( O/iecti"ul "a cau!a O/iecti"ul general. Lucr1n cu proiecte #acem 'upo!i.ii e'pre graul
e incertituine intre ace'te ni"eluri e o/iecti"e. Cu c1t incertituinea e'te mai mic( cu at1t
e'ign?ul 4concep.ia7 proiectului e'te mai puternic. Orice manager e proiect e2perimentat "a #i
e acor c( 'upo!i.iile uciga&e0 &i anume acelea care 'e "or o"ei #atale unui proiect0 pot eraia
un proiect la #el e e' precum re!ultatele 'la/e o/.inute.
Pasul F> +efinirea %ndicatorilor de -erificare a $biectivelor 5%-$6 'entru $biective
/enerale4 $biective4 #e1ultate4 i a'oi 'entru Activiti*
Principiul e /a!( al coloanei IJO e'te acela c(
5ac( )l po.i m('ura atunci )l po.i conuce6.
Inicatorii emon'trea!( re!ultate. Ca m('uri e
per#orman.(0 ele ne 'pun cum '( recunoa&tem
)neplinirea cu 'ucce' a o/iecti"elor. Ele nu 'unt
coni.ii nece'are pentru atingerea acelor re!ultate.
Nu e2i't( o rela.ie cau!( &i e#ect. Dar ele e#ine'c )n
etalii m('ura/ile ni"elurile e per#orman.( cerute
e o/iecti"e )n coloana Re!umat .
!estul necesar i suficient
IJO?urile ne 'pun nu numai care reali!are e'te nece'ar(0 ci &i care ar #i per#orman.a 'u#icient(
pentru a a'igura c( putem atinge o/iecti"ele ni"elului urm(tor. Din ace't moti" e'te mai /ine '(
@=
# % M S
Og
$
#
A
)ncepem cu '#1r&itul0 &i anume '( )ncepem cu un o/iecti" e la un ni"el mai )nalt &i '( lucr(m )n
e'cre&tere prin lan.ul cau!al. O/iecti" general0 apoi O/iecti"0 apoi0 Re!ultate0 apoi ,cti"it(.i.
&antitate4 &alitate i !im' 5&&!6
Cn mo normal "om e2prima Inicatorii )n termeni e Cantitate0 Calitate &i Timp 4&i c1teoat( loc
&i co't7. Opera.ia e a pune numere &i ate pe inicatoare 'e nume&te 5Targeting6. De&i 'e a#irm(
ae'ea c( o/iecti"ele e la ni"eluri mai mari nu 'unt m('ura/ile0 acea'ta nu e'te ae"(rat. Putem
alege '( nu punem 5target'6 pe ele0 ar putem a tuturor O/iecti"elor generale0 O/iecti"elor &i
Re!ultatelor inicatoare m('ura/ile.
&)i %ndicatori;
Cu c1t mai pu.ini cu at1t mai /ine. ;olo'i.i numai num(rul e inicatoari ceru.i pentru a clari#ica
ce tre/uie )neplinit pentru a 'ati'#ace o/iecti"ul #ormulat )n coloana e Re!umat .
&um se construiete un %-$;
Cncepe.i cu inicatorul e /a!(. ,'igura.i?"( c( e'te Cuanti#ica/il )n 'i'temul numeric &i apoi
a(uga.i Calitatea &i apoi imen'iunile e Timp.
+,antitate - ,alitate - timp . ,,/0
Un e2emplu>
Pa'ul 1> Inicatorul e Ka!(>
Prouc.iile e grau ale micilor #ermieri au cre'cut
Pa'ul %> ,aug( Cantitatea>
Prouc.iile e grau ale micilor #ermieri au cre'cut cu S
Pa'ul *> ,aug( Calitatea>
Prouc.iile e grau 4e o calitate a'em(n(toare recoltei in %==:7 ale micilor #ermieri
4care e.in * +ectare 'au mai pu.in7 au cre'cut cu S
Pa'ul :> ,aug( Timp>
@1
Prouc.iile e grau 4e o calitate a'em(n(toare recoltei in %==:7 ale micilor #ermieri
4care e.in * +ectare 'au mai pu.in7 au cre'cut cu S p1n( la '#1r&itul recoltei anului %==5.
%ndicatorii nivelului $biectiv /eneral
Inicatorii ni"elului O/iecti" general e'criu ae'ea o/iecti"ele e program 'au 'ector 'pre care
ace't proiect &i alte c1te"a 'unt irec.ionate. Din ace't moti"0 Inicatorii ni"elului O/iecti"
general pot inclue 5imen'iuni6 incolo e 'copul ace'tui proiect0 cum ar #i cre&terea "enitului
micului #ermier0 care poate cre&te prin re!ultatele com/inate in c1te"a proiecte. Recoltele
)m/un(t(.ite e grau ar putea #i o coni.ie nece'ar(E ar politica e pre.uri0 'u/"en.iile
gu"ernamentale etc. pot #i e a'emenea o cerin.( pentru a atinge ni"eluri e "enituri 'ta/ilite la
ni"elul O/iecti"ului general.
E2emple e e2primare a O/iecti"ului general pot #i 5prouc.ia e gr1u in norul regiunii '?a
u/lat )n %==56 'au 5"enitul micilor #ermieri in norul pro"inciei a cre'cut60 'au 5importul e S
prou'e a 'c(!ut.6
%ndicatorii nivelului $biectiv
Scopul proiectului e'te moti"ul principal pentru care 'e e2ecut( proiectul. E'te moti"ul pentru
care proucem Re!ultatele. Dar o/iecti"ul e#ine&te e'eori 'c+im/area )n comportament a
/ene#iciarilor proiectului 'au 'c+im/area )n moul e #unc.ionare a in'titu.iilor ca re!ultat al
Re!ultatelor proiectului. Ceea ce #ace e#inirea IJO?urilor la ni"elul O/iecti"ului i#icil( &i
comple2(. Cu toate ace'tea S#1r&itul St(rii Proiectului 4SSP70 'au IJO?urile pentru O/iecti"0 cer
imen'iuni 4CCT7 precum cer Re!ultatele. Cu c1t 'e o/.ine o claritate mai mare )n e#inirea
ni"elului O/iecti"e cu at1t 'e o/.ine mai u&or e#inirea ni"elului Re!ultate.
De a'emenea c1n 'e #ace o e"aluare co'tAe#icien.( a e'ign?ului proiectului0 ne uit(m la rela.ia
intre 4SSP7 &i co'turi )n loc e 'impla rela.ie intre Re!ultate &i co'turi.
E'te recomana/il '( aopta.i un 'ingur O/iecti" )n coloana e Re!umat
%ndicatorii nivelului #e1ultate
Prin e#ini.ie0 ace'te inicatoare 'ta/ile'c termenii e re#erin.( pentru proiect. Dac( o ec+ip( e
proiect 'au un contractor e'te re'pon'a/il4(7 pentru toate Re!ultatele0 atunci ace'te inicatoare
e#ine'c li"r(rile pentru care contractorul tre/uie '( ea 'ocoteal(.
@%
%ndicatorii nivelului de Activitate
IJO?urile la ni"elul ,cti"itate 'unt e o/icei Intr(rile 'au Kugetul. De'eori ace'tea "or ar(ta ca
un /uget al per#orman.ei0 e "reme ce co'turile pot #i legate irect e acti"it(.i. Unele agen.ii
introuc co'turile /ugetare #olo'in categorii 'tanar precum M(r#uri0 Ser"icii Te+nice0
In'truire0 etc. E2primarea /ugetului e'te e o/icei un re!umat al re'ur'elor e'cri'e )n etaliu
)ntr?un ocument ane2at. Co'tul nece'ar e#init )n ace'te IJO?uri 'unt #olo'ite pentru a anali!a
e#icien.a co'tului proiectului prin compararea /ugetului cu SSP.
Pasul I> +efinirea Mi?loacelor de -erificare 5M-6
Cn Mi3loacele e Jeri#icare 4MJ7 e'crie.i 'ur'ele e
in#orma.ii care "or emon'tra ce a #o't )neplinit.
Dac( o/iecti"ul "'. e'te 5Jenitul #ermierului a
cre'cut cu SN )n 1B....60 e une "e.i lua in#orma.ia
pentru a emon'tra c( ace't lucru a a"ut locU
Dac( ecie.i c( e'te nece'ar un 'ona30 atunci pute.i a(uga c1.i"a pa&i e ac.iune pe Li'ta e
,cti"it(.i. Dac( acea'ta co't( /ani0 tre/uie '( a(uga.i ace'te co'turi )n /uget.
Regula e'te ca Inicatorii pe care?i alege.i pentru m('urarea o/iecti"elor "'. '( #ie "eri#ica/ili
prin anumite mi3loace. Dac( nu 'unt0 tre/uie '( g('i.i un alt inicator.
Pasul K> Pre/tirea Hu/etului de Performan
,.i "(!ut e3a c( IJO?urile la ni"elul ,cti"itate 'unt e o/icei Intr(rile 'au Kugetul. ,cum
tre/uie '( preg(ti.i )ntreg Kugetul e Per#orman.(. Lega.i co'turile irect e acti"it(.i. ,.i putea
#olo'i categorii 'tanar pentru a )nt1mpina cerin.ele agen.iei pentru care lucra.i.
Kugetul e Per#orman.( nu #ace parte in Matricea Logic(0 ar e'te un ocument e'en.ial care
e'te ata&at ei. ,minti.i?"( c( cerin.ele co'tului e#inite )n Kugetul e Per#orman.( "or #i #olo'ite
@*
# % M S
Og
$
#
A
pentru a anali!a e#icien.a co'tului proiectului prin compararea /ugetului cu IJO?urile la ni"elul
e O/iecti".
Pasul .L> -erific Matricea "o/ic folosind "ista de -erificare a +esi/n2ului
Proiectului
Lucra.i cu Li'ta e Jeri#icare a De'ign?ului Proiectului ca un a3utor pentru a a'igura c( proiectul
)ntrune&te toate cerin.ele unui Caru Logic /ine proiectat. ,r putea #i e #olo' '( tip(rim Matricea
Logic( )nainte e a re"eea proiectul )n lumina li'tei e "eri#icare.
@:
Pasul ..> #evedei desi/n2ul Matricei "o/ice (n lumina e:'erienei anterioare*
!atricea 1ogic
,oncep2ia %roiectului +,oloanele 1 i 30
@5
ncepe lucrul cu Sumarul proiectului /i
Supoziii ,oloanele < = >-5 Apoi completm
coloanele ? = @5
&ol*.
Sumar 2
%erar<ia
$biectivelor
&ol*8
%ndicatori de
-erificare a
$biectivelor
&ol*@
Mi?loace de
verificare
&ol*B
Su'o1iii M
riscuri
Pe msur ce concepia /i
implementarea proiectului
progreseaz3 *ntoarce2te la sc#ema
logic /i actualizeaz2o5 Sunt de
a/teptat s ai& loc sc#im&ri ale
supoziiilor3 activitilor /i
rezultatelor5
Pasul . +efinete $biectivul /eneral
are este o&iectivul general al sectorului sau
programului0 ror nevoi generale sau
pro&leme *ncerci s le rspunzi0 O&iectivul
general nu se sc#im&5 'l este afectat de ctre
ali factori din afara proiectului5 'ste posi&il
ca mai multe proiecte s ai& acela/i o&iectiv
general5
oal
$biectiv
/eneral
Ipote!e
pentru
o/iecti"ul
general
Pasul De +efinete su'o1iiile
e factori e)terni sunt necesari
pentru3sau pot sprijini3 dura&ilitatea
proiectului0
Aciune
(edefine/te
planul
'valueaz2i
supoziiile
Pasul 8 +efinete $biectivul
are este raiunea pentru ceea ce este
planificat0 e impact speri s faci0 um vor
&eneficia clientul2utilizatorul0 O&iectivul se
refer adesea la cum vor fi folosite sau
implementate rezultatele0 O&iectivul poate fi
afectat de ctre factori din afara proiectului5
Pasul 8 +efinete $biectivul
are este raiunea pentru ceea ce este
planificat0 e impact speri s faci0 um vor
&eneficia clientul2utilizatorul0 O&iectivul se
refer adesea la cum vor fi folosite sau
implementate rezultatele0 O&iectivul poate fi
afectat de ctre factori din afara proiectului5
Pur'ose 2
$biectiv
Supo!i.ii
pentru
o/iecti"
Pasul Dd +efinete su'o1iiile
.ac se atinge o&iectivul proiectului3
va contri&ui acest fapt la rezolvarea
pro&lemei2nevoii originale3 adic a
o&iectivului general0 .ac 7u3
regnde/te proiectul5 .ac .a3
atunci fi)eaz clar supoziiile fcute
pentru atingerea acestuia5
Aciune
(edefine/te
planul
'valueaz2i
supoziiile
Pasul @ +efinete #e1ultatele
are vor fi rezultatele finale msura&ile ale
activitilor planificate0 are vor fi
rezultatele de care va rspunde proiectul
direct0 Asigurndu2i resursele necesare3
ec#ipa de proiect va rspunde direct de
rezultate5
$ut'uts 2
#e1ultate
Supo!i.ii
pentru
re!ultate
Pasul Dc +efinete su'o1iiile
.ac au fost o&inute rezultatele3 s2
ar *ndeplini o&iectivul0 are sunt
supoziiile3 *n afara controlului
proiectului3 care au fost fcute
despre o&inerea rezultatelor0 .ac
riscul sau presupunerile sunt prea
mari3 atunci redefine/te2le5
Aciune
(edefine/te
planul
'valueaz2i
supoziiile
@$
Pasul B +efinete Activitile
e tre&uie fcut pentru a o&ine rezultatele0
Aceasta este o prezentare sumar care arat
ce tre&uie fcut pentru a o&ine fiecare
rezultat5
Activities
Activiti
Supo!i.ii
pentru
acti"it(.i
Pasul Db +efinete su'o1iiile
Aerific logica5 Aa duce finalizarea
activitilor la o&inerea
rezultatelor0 ')ist toate resursele
necesare pentru *ndeplinirea
rezultatelor0 e supoziii aflate *n
afara controlului proiectului au fost
fcute0 .ac riscul sau
presupunerile sunt prea mari3 atunci
redefine/te2le5
Aciune
(edefine/te
planul
'valueaz2i
supoziiile
Pasul C -erific lo/ica 'e verical
Folose/te testul dac#atunci pentru a verifica
cauza /i efectul5 .ac vor fi *ndeplinite
activitile date3 vor apare rezultatele
propuse0 Bi a/a mai departe pn la oloana
<5
Coni.ii
critice
Pasul Da +efinete su'o1iiile
:nclude aici orice ar tre&ui s se
*ntmple *nainte de *nceperea
proiectului5
@<
Matricea logic( e'te un in'trument care a3ut( la )nt(rirea capacit(.ii e concep.ie0
implementare &i e"aluare. ,cea'ta )n'eamn( c( e'te #olo'it( pe tot ciclul proiectului. Matricea
logic( e'te un in'trument 'implu care te a3ut( '(?.i organi!e!i g1nireaE '( legi acti"it(.ile &i
in"e'ti.ia e re!ultatele a&teptateE '( #i2e!i inicatori e per#orman.(E '( 'ta/ile&ti re'pon'a/ilit(.iE
&i '( comunici conci' &i clar in#orma.ii e'pre proiect.
Ma3oritatea agen.iilor e a'i'ten.( /ilateral( &i in'titu.iile multilaterale #olo'e'c )n
interiorul lor Matricea Logic(. Marea lor ma3oritate a&teapt( acum ca proiectele ce le 'unt
tran'mi'e '( #ie ela/orate con#orm Matricei Logice.
Matricea Logic( poate a3uta la concep.ia0 implementarea &i e"aluarea proiectului0 ar nu
poate elimina ne"oia e utili!are a altor in'trumente ale proiectului0 )n 'pecial cele legate e
anali!a te+nic(0 economic(0 'ocial( &i e meiu. Cn plu' acea't( meto( nu poate )nlocui ne"oia
e e2perti!( &i e2perien.( pro#e'ional(.
TEM,
#s'uns
417
a7 ,uce )mpreun( )ntr?un 'ingur loc o #ormulare a tuturor componentelor c+eie ale
proiectului 'au programului .
#E=UMA!U" &AP%!$"U"U%
&$N&"U=%%
!ES! +E AU!$E-A"UA#E
*. Care 'unt principalele a"anta3e ale Matricei LogiceU
:. Ce 'unt o/iecti"ele generale ale unui proiectU
5. Ce 'unt o/iecti"ele 'peci#ice ale unui proiectU
@B
/7 Cnepline&te cerin.ele unei /une concep.ii e proiect &i a'igur( r('pun' la punctele 'la/e
in trecut )n multe alte proiecte.
c7 E'te u&or e )n"(.at &i #olo'it.
7 Nu pre'upune mai mult timp 'au e#ort pentru managementul proiectului0 ci impotri"( )l
reuce.
e7 Se poate #olo'i pentru proce'ele e concep.ie &i e"aluare interne ar &i )n e2terior )n lucrul
cu con'ultan.ii care lucrea!( la e!"oltarea organi!a.iei.
#7 ,nticip( implementarea.
g7 Ea #i2ea!( un caru pentru acti"it(.ile e monitori!are &i e"aluare plani#icate0 iar
re!ultatele actuale pot #i comparate.
+7 ,3ut( la comunicarea intre onatorii &i e2ecutan.ii proiectului.
4%7 O/iecti"ele generale repre!int( enun.uri generale cu pri"ire la ceea ce )&i propune '(
reali!e!e proiectul. O/iecti"ele generale crea!( carul e re#erin.( pentru )ntreaga
propunere.
4*7 O/iecti"ele 'peci#ice repre!int( enun.uri preci'e cu pri"ire la ceea ce )&i propune '(
reali!e!e proiectul. O/iecti"ele 'peci#ice 'unt re!ultatul unui e#ort e opera.ionali!are a
o/iecti"elor generale. O/iecti"ele 'peci#ice tre/uie '( #ie )n mo o/ligatoriu m('ura/ile.
B=
H%H"%$#AF%E
B1