Prezentare la chimie

1. Ceramica este unul din cele mai vechi

mestesuguri,datand inca din epoca neoliticului,adica cu
mai bine de 6000 de ani i.Hr.Putem admira in muzeele tarii
superbele vase din ceramica din acea epoca,care apoi pe
teritoriu Romaniei a dat nastere unei civilizatii deosebite.


Ceramic (din greac Kermion) se numete un
material obinut prin modelarea i arderea argilelor. Aceei
denumire se d i artei i tehnicii de fabricare a obiectelor
prin modelarea i arderea argilelor, denumit i arta ceramicii,
precum i obiectelor de argil fcute prin omogenizarea
amestecului plastic, modelarea, decorarea, smluirea,
uscarea i arderea lui.


Arta prelucrrii lutului este foarte veche. De exemplu, ntr-o
peter din provinciaHunan, China, au fost descoperite mai
multe piese de ceramic cu o vechime estimat la 17.500 -
18.300 de ani. Ceramica a fost folosit prima dat acum
26.000 de ani, de vntorii-culegtori din Moravia.


n coleciile din Muzeul ranului Romn sunt strnse circa 3000
de piese de ceramic, de o mare diversitate, ca oale folosite la
vatr pentru pregtirea alimentelor, chiupuri, ploti i ulcioare,
cni, strchini, cancee, cahle i epe de cas, utilizate n
gospodria rneasc tradiional romneasc.


n prezent, din ceramic se fabric o varietate de
produse, de la obiecte sanitare i vesel, pn la
faiane i igle pentru acoperi, izolatoare electrice,
piese tehnice rezistente la temperaturi nalte.


ntreruptor electric din ceramic


Ceramica de Marginea este o marc de ceramic tipic pentru
comuna Margineadin judeul Suceava. Se caracterizeaz att prin
culoarea neagr pe care o dobndesc obiectele dup ardere -
rezultat al folosirii unei tehnologii preistorice, ct i prin
ornamente - rezultat al folosirii unor tehnici specifice sau prin
pstrarea unor forme tradiionale.


Ulcea aparinnd ceramicii de Marginea


Tehnologia prin care se obin oalele la Marginea este aceea de ardere
nbuit (reductoare) i de lustruire cu ajutorul unui cremene.
Pmntul din care se fabric oalele este adus de olari de la marginea
satului i ars n cuptoare circa 9 ore pentru ca negrul de fum s
ptrund n vase i astfel s le dea culoarea neagr tipic acestora.
Dac n vechime aceste vase erau coapte n nite gropi adnci de 1,5
metri spate n pmnt, astzi se ard n cuptoare nfundate cu lut.


Stema comunei Marginea, care conine i
un ulcior realizat n stilul ceramicii de
Marginea
Cea mai veche ceramica din
lume


In urma cu peste 26.000 de ani, vanatorii-culegatori
ce traiau in Moravia au inventat ceramica. Au produs
insa mai degraba figurine de animale si de femei si nu
obiecte utilitare, probabil in scopuri rituale. Dupa
cateva mii de ani, tehnica folosita pare sa se fi pierdut
in mod paradoxal. Obiecte din argila arsa au fost
descoperite in mai multe situri: Dolni Vestonice,
Pavlov sau Predmosti.


Faptul ca ceramica descoperita a fost foarte
fragmentata, i-a intrigat pe arheologi. Printre cele
peste 10.000 de fragmente si bulete de diverse forme,
se afla o singura figurina intacta reprezentand o femeie
(la Predmosti). Pentru a incerca sa desluseasca acest
mister specialistii au inceput sa studieze din 1989
ceramica din Dolni Vestonice, mai ales fragmentele
figurative si cu forme neregulate aflate adesea in
imprejurimi, cea mai mare parte dintre ele fiind
raspandita in apropierea a doua mari cuptoare sau in
cenusa din unele camine.


In raport cu buletele, fragmentele de figurine au fost pregatite mai
minutios si mai bine malaxate. Mai intai a fost modelat corpul
figurinelor, completat apoi, prin lipire, cu picioarele, mainile,
urechile si cozile. In ultima faza, acestea au fost uscate, apoi arse
la temperaturi cuprinse intre 500 si 800sC, figurinele, in raport cu
buletele fiind arse la temperaturi inferioare.



In ambele cazuri s-au obtinut
obiecte rezistente, ceea ce
pare paradoxal avand in
vedere faptul ca s-au gasit
doar fragmente de figurine.
Cum pot fi explicate aceste
fragmente? Examenul
microscopic a relevat doua
tipuri de spargeri. Unele au
aparut in urma unor rupturi
mecanice survenite dupa
ingropare. Altele, datorita
unui soc termic produs in
momentul in care figurinele
imperfect uscate au fost
introduse in cuptoare.


E foarte posibil ca ceramistii sa fi dorit ca aceasta
fragmentare sa se produca, actionand deliberat in
acest sens, fragmentele rezultate in urma spargerii
fiind destinate in scopuri ritualice, probabil divinatorii.
Motivatia acestui demers, de modelare si distrugere,
ramane insa necunoscuta.