Sunteți pe pagina 1din 15

A te cufunda in adancul

Genunii, Infern sau


Cer,
Ce importanta are?
A patrunde in adancul
Necunoscutului pentru
a gasi
Noul!..
(Opinia lui
Baudelaire dupa
Rimbaud)
Charles
Baudelaire
Charles Baudelaire
I lustru poet francez considerat ntemeietorul poeziei moderne.
Biografia si opera lui intruchipeaza mitul poetului blestemat.
Primul poet care a avut un exceptional simt al catastrofului.
Are ca sursa de inspiratie realitatea subiectiva.
Fiecare simbol are un corespondent in lumea reala.
Parerea autorului isi gaseste o asemanare in sentimentul creat
de peisaj.
Considera ca scopul artei este: de explorare a partii ascunse a
lumii, de dezvaluire a impalpabilului, de depasire a aparentelor.
Prima serie de poeme cu titlul Les fleurs du mal i-a adus
notorietate.
La publicarea primei editii din Les fleurs du mal, 13 poeme
au fost considerate o ofensa la adresa religiei si moralitatii
publice, dintre care 6 au fost interzise dupa terminarea
procesului.

Les Fleurs du mal
Volumul cuprinde 126 de poeme aranjate in 6 sectiuni.

1. Spleen si ideal
artistul este ilustrat ca martir, vizionar, interpret, paria sau nebun
viata amoroasa a autorului este transpusa in poezia acesta osciland
intre extaz si angoasa
se incheie cu ilustrarea eului liric drept prizoniar al propriului sine

2.Tablouri pariziene
calatorul e metamorfozat in pierde-vara plecat in cautarea eliberarii
de suferinte, dar gaseste imagini ale izolarii si suferintei

3. Vinul
calatorul se refugiaza in bautura
Vinul reprezinta o consolare, o usurare in fata duritatilor vietii
4. Florile raului
poetul se abandoneaza in morbida fascinatie a distructivului
se refugiaza in lumea femeilor damnate, apoi in lumea
Cytherei, a insulei iubirii unde are viziunea descompunerii
fizice

5. Revolta
surprinde momentul de redresare

6. Moartea
criza de constiinta devine acuta
ultima tentativa este de cautare a pacii si de patrundere a
tainelor in moarte
moartea reprezinta fagaduinta odihnei si consolarii

Corespunderi

Natura e un templu ai crui stlpi triesc
i scot adesea tulburi cuvinte ca-ntr-o cea
Prin codri de simboluri petrece omu-n via
i toate-l cerceteaz cu glas prietenesc.

Cu nite lungi ecouri unite-n deprtare
ntr-un acord n care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adnc, fr hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ngn i-i
rspund.
Stphane Mallarm

Maestru recunoscut al
simbolismului.
Reprezinta ambitia
intelectualista si luciditatea
compozitiei fata de Verlaine.
Are o vointa de depersonalizare
si un elan comparabil mai potolit
fata de Rimbaud.
Este un poet al insingurarii
totale ca si lirica acestuia.
Pentru acesta poezia reprezinta
o evocare, aluzie, sugestie
pura, zbor tacut in
abstractiuni.
I n plan poetic, produce o reinventare a lumii si a
cuvantului, proces pe care l-a numit transpunere.
Sustine ca sugestia este principalul fundament al esteticii
simboliste.
Pentru acesta cuvintele reprezinta gandire si lumina:
poezia nu se face cu idei, se face cu cuvinte.
Creeaza o poezie obscura, fara contact cu realitatea
sensibila, cu sentimente, cu trairi, cu impresii, lipsita de
precizie, bogata in sensuri filozofice, de o rara muzicalitate.
Considera ca muzica are capacitatea de a aspira la absolut,
de aceea o asociaza cu poezia.
Opera este ermetica, rece, fara palpit emotional, cu sensuri
ambigui, accesibila doar celor cu o pregatire exgetica
indelungata.




Briz marin


Mhnit-i toat carnea, iar crile, citite.
S fug!S fug aiurea!Sunt psri fericite
S zboare ntre ceruri i spume neperechi!
Nimic, nici oglindite-n priviri grdini prea-vechi
n calea unei inimi care nchin mrii
O, nopi!nici ocrotite, de rul climrii,
Foi, goale-n clar de lamp, de ctre propriul alb
Nici tnra femeie, la sn cu prunc rozalb.
Tot am s plec!Fregat-n tresalt de mari pavoaze,
Sus ancora spre darnici atoli i blnde oaze!
Arthur Rimbaud
Poet devenit un adevarat
mit, fiind cazul unic al
geniului precoce (de la
varsta de 10 ani a inceput
sa creeze).
Revoltat contra intregii
ordini existente.
Poseda o dorinta imensa
de libertate ca exaltare a
vietii, de smulgere din
meschinul cotidian, de
descoperire a ceva
necunoscut (idee preluata
de la Baudelaire).


Idealul poetului este de a nota ce nu poate fi exprimat.
Reuseste sa instituie poezia ca cel mai inalt instrument al
cunoasterii.
Marea obsesie a acestuia devine adevarul.
Este dezamagit de sufocanta-i conditie umana.
Se apropie de pitagorism i de orfism, se ndreapt spre
filozofiile orientale, spre alchimie, se las atras de
filozofia ocult i de scrierile ezoterice avand
convingerea c printr-o asemenea cunoatere,
dobndete puteri supranaturale.
Creatia poetic a lui Rimbaud marcheaz sfrsitul
poeziei tradiionale si al limbajului poetic consacrat.
Arthur Rimbaud enunta trmul pe care l va explora
poezia modern: abisul propriu, meandrele interioare.
Vocale

A brun, E alb,I rou, U verde- O vnt.Oare
Voiu ti cndva geneza de tain sa v-o spun?
A, bru catifelat de mute-n roiuri, brun
Ce zumze pe cte vreo proaspt duhoare.

Golf greu de umbr.E, alb abur, albe pnze
Ghear cu lnci de sclipt, regi albi, corole-n vnt.
I, purpuri, snge ftizic, superbe guri rznd
De furii, de beie sau de cini ptrunse.

Paul Verlaine
Este primul autor care
realizeaza ruptura completa a
simbolismului de
parnasianism.
A avut o viata de boema si
depravare, de vicii si boli, de
inchisoare si spitale de unde si
denumirea de poet
blestemat.
A accordat o importanta
deosebita autenticitatii
operelor, emotiilor si
sentimentelor pe care le
transmite.
Arta poetica este situata sub semnul suprematiei
muzicale.
Culoarea si sunetul apar ca si mijloace transcedere, prin
care leaga poetul de vis.
Ridica muzica la rang de categorie esentiala a poeziei.
Motivul dominant al poeziei verlairiene este monotonia,
spleenul.
Propune folosirea versului liber care schimba structurile
sonore.
Poezia este realizata din senzatii vagi, din intrebari usor
nelinistitoare, din visuri inconsistente, din tristeti
nelamurite, din ingrijorari obscure, din tentatii trupesti,
din naive elanuri mistice, din aspiratii nostalgice spre o
stare de multumire calma.
Spleen

Aprinsi erau toti trandafirii
Si iedera cu totul neagr.

Sunt prad dezndjduirii,
De cum te misti, iubire drag.

Prea verde marea, prea gingas
Azurul, mult prea dulce briza