Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Relaii Internaionale, tiine Politice i Administrative
Catedra tiine Politice
Film: 12 Ani de Sclavie
Recenzie
a disci!lina cultura si civili"atie
Conducator stiinti#ic: Ara!u $alentin
Autor : studenta, %r 2&1 Anita 'umitrita
C(isinau, 2&1)
'enumire #ilmului: 12 Aani de Sclavie
*en :+io%ra#ie , 'rama, Istorie
Premiera : 1- octom.rie 2&1/,0 1oronto , USA2
Re%i"or : Steve Mc3ueen
'ata '$': ) martie 2&1) SUA
Premii: / !remii si 4 nominali"ari 5scar, 1 !remiu si 4 nominali"ari *lo.ul de
Aur, 2 !remii si - nominali"ari +AF1A
Actori: +enedict Cum.er.atc(, C(i6etel 78io#or, Mic(ael Fass.ender, +rad Pitt
+u%etul: 2& mln 9
'urata: 1/) minute
Mu"ica: :ans ;immer

Introducere
<Sclavie=> toat? lumea tie ce @nseamn? cuvAntul i totu i, !u ini @i !erce!
adev?rata dimensiuneB 7 de @n eles, un asemenea conce!t !are ireal, e %reu !entru
mine, care tr?iesc @n secolul CCI, c(i!urile al democra iei, s? acce!t ca #iind
adev?rat? o asemenea !ovesteB 7 ca un .asm dintr>acela scris de :ans C(ristian
Anderson, dar cu #inalul sum.ru i @n#rico ?tor, nu sc(im.at !entru .inele
co!iilorB A #ost un vis urAt din care oamenii au reu it s? se tre"easc? la tim!,
@nainte de a> i !ierde valorile i !rinci!iile, dar !An? la acel moment, au #ost mii i
mii de ca"uri de oameni ne#erici i, sc(in%iui i, maltrata i, cum!?ra i ca ni te vite
i trata i mai r?u de>atAt, doar !entru c? !i%mentul !ielii era mai @ntunecat decAt al
st?!AnilorB i e ironic, !entru c? tocmai al.ii aveau su#letele la #el de ne%re ca
!ielea celor !e care nu su!ortau s?>i vad?B
'es!re un asemenea ca" e vor.a i @n #ilm, o !oveste des!re lu!t?, durere i
nedre!tate, des!re #elul @n care via a @ i !oate #i #urat? i numele smuls cu .?taia
din minte, cu sco!ul de a r?mAne un anonim !rintre mul imea de ne%ri #?r?
identitateB Iar ceea ce #ace !ovestea aceasta i mai trist? i #ra!ant? este #a!tul c?>i
ins!irat? din #a!te realeB Se !are c? mi"eria unor oameni nu are limite i
@n%ustimea unor min i !oate nenoroci o via ? @n cAteva momenteB
Du m? !ot !ronun a i s? s!un dac? a #ost cel mai .un #ilm, @n o!inia mea, !entru
c? nu le>am v?"ut !e toate cele care au #ost nominali"ateB 'ar !ot s? s!un c? e o
!roduc ie emo ionant?, !e care o 8udeci cu su#letul, o !oveste dureroas? care nu te
las? s? ui i c? omul a avut i !erioade de or.ire com!let?, ne#iind @n stare s?>i
8udece !e ceilal i ca !e e%ali, indi#erent de culoareB Pe mine m? atra% mereu
#ilmele ce atin% acest su.iect !entru c? m? aduc cu !icioarele !e !?mAnt, dar @mi
dau i s!eran e, ilu"ii c? omul va ti mereu s>o scoat? la ca!?t i va ale%e calea
cea drea!t?B Du drea!t? @n sensul matematic, nici .i.lic, ci aceea care le va o#eri
o!ortunit? i tuturor, #?r? a ine cont de reli%ie, seE, culoareB
Solomon Dort(u! !oate #i !erce!ut ca un eEem!lu de stoicism i s!eran ? ce nu
!iere, de cura8 i !utereB Putere de a @ndura, de a a te!ta, de a nu dis!era, @n
vederea unui viitor mai .un, c?ci !entru el a #ost mai %reu decAt !entru mul i al ii,
!entru c? el %ustase li.ertatea @nainte de>a intra @n contact cu veninul ca!tivit? iiB
Du doar !ovestea ine #ilmul ca !e 8ar, ci i actin%>ul de calitate: C(i6etel 78io#or,
+enedict Cum.er.atc(, Mic(ael Fass.ender, Sara( Paulson, u!ita DFon%Go i
+rad Pitt sunt cei care duc %reul i dau via ? unor !ersona8e credi.ile, !e care
a8un%i s? le iu.e ti, s? le com!?time ti sau s? le ur? ti i s? le dore ti moarteaB
Filmul 12 ani de sclavie este ins!irit din !ovestea adevarata a unui .ar.at care
lu!ta !entru li.ertate si su!ravetuire , #iind intr>o !erioada in care culoarea !ielii
sta.ileste valoarea umanaBUn #ilm tra%ic des!re sclavie si des!re cru"imea cu
carea erau tratati ne%rii in acea !erioadaBIn !rimul rind #ilmul este #oarte
emotionant, sensi.il si nu in ultimul rind violentBPovestea este !ur si sim!lu
im!resionanta iar #a!tul ca se .a"ea"a !e #a!te reale este un lucru care nu are cum
sa nu te misteBIn mare masura este un #ilm modern des!re sclavie , insa nuanta
de#initorie este ca !arca nu este atit de tra%ic a #i sclav , cit a devein sclav #iind
li.erB Anume aici este !ericolul aratat in #ilm , si anume acea delimitare atit de
mica intre a avea totul si !ierde totulBUn #ilm .un care scoate inca odata in
evidenta ca lumea totusi se con#runta cu o discriminare rasiala totala, care din
!acate mai eEista dar su. o alta #ormaBInteresant dar #oarte real , imi adduce aminte
de #ilmele din !erioada (olocaustului in care au murit milioane de evrei , care
!ractic tot sclavi au #ostB 1oate emo iile astea devin i mai !uternice cu cAt tii c?
#ilmul s!une o !oveste real?, mai eEact c? a #ost ada!tat du!? o carte de memorii
scris? @n 1-H/ de Solomon Dort(u!, un violonist ne%ru n?scut li.er @n De6 IorJ,
care a #ost r?!it, dro%at i vAndut ca sclavB 1im! de 12 ani @ndur? umilin e
inima%ina.ile, e martorul mai multor crime, e nevoit s? mint?, s? #ure, s? .at? !An?
la sAn%e doar !entru a su!ravie uiB Kncearc? @n re!etate rAnduri s? trimit? ve ti
#amiliei sale din Dord dar toate tentativele e uea"? !An? cAnd un al. a.oli ionist
0+rad Pitt2, cu care a8un%e s? lucre"e la tAm!l?rie, @i scrie #amiliei saleB 7ste
!erioada de dinaintea R?".oiului Civil din SUA 0R?".oiul de Secesiune,1-41>
1-4H2, deci @nainte de a #i a.olit? sclavia, o !erioad? marcat? de di#eren e sociale
i de mentalitate @ntre Dordul industriali"at i Sudul sclava%ist, o !erioad? @n care
unii vedeau ca unic? salvare moartea, iar al ii se sim eau st?!Anii @ntre%ii lumiB
Contraste @ntre caractere i !rinci!ii, @ntre dorin e i vise, @ntre un mod sau altul de
a vedea i @n ele%e lumeaB 5 incredi.il? #or ? de a re"ista !rin s!eran ? i credin ?
0@ntruc(i!at? de !ersona8ul Solomon Dort(u!2 versus ne@nc(i!uita cru"ime redat?
eEtraordinar de actorul Mic(ael Fass.ender care>l inter!retea"? !e 7d6in 7!!s,
ultimul st?!An al lui SolomonB'ou? lumi di#erite, se!arate de ur? i de ne!utin a
de a @n ele%e c? to i suntem li.eri i e%aliB
Rezumat
Ac iunea se !etrece @n !rima 8um?tate a secolului al 1L>lea, @ntr>o Americ? @n
#ormare, unde de8a !?rerile des!re sclavie erau @m!?r ite @ntre sudi ti i nordi tiB
Solomon Dotrt(u! este un ne%ru li.er care traieste in statul De6 IorJ in !erioada
de dinaintea Ra".oiului Civil din SUA, in urma caruia s>a a.olit sclaviaB 7ra
a!reciat !entru talentul s?u de a cAnta la vioar? i, @n acele vremuri de8a tul.uri,
ni te a a>"i i arti ti @l ademenesc cu o !romisiune mincinoas?, c? va !artici!a la
un #el de turneu mu"ical i va #i !l?tit cu un dolar !e "i i / !e s!ectacol, ceea ce
era o sum? imens? !e atunciB +ucuros de a!recierea ce i se arat? i de !osi.ilitatea
de a cAti%a mai mult, Solomon !leac? @ntr>o scurt? c?l?torie cu cei doi str?ini s!re
Mas(in%ton , #?r? s?>i anune soia, care e !lecat? la munc?B A doua "i de
diminea? el se tre"ete dro%at, le%at i @nc(is @ntr>o celul? a unui ne%ustori de
sclaviB CAnd Dort(u! declar? c? e un om li.er i @i sunt @nc?lcate dre!turile, e .?tut
i averti"at s? nu mai vor.easc? vreodat? de viaa sa la De6 IorJB Al?turi de ali
sclavi de culoare, Solomon e trans!ortat cu un va!or s!re De6 5rleans, iar !e
drum unii mor de la o e!idemieB
Sc(im.? vreo doi st?!Ani !An? cAnd, din !?cate, a8un%e !e mAna unuia mai crud ca
al iiB 'ar el #ace tot !osi.ilul s? su!ravie uiasc?, s? se descurce, s? su#ere cAt mai
!u in !osi.ilB Kn !aralel cu !ovestea sa, a#l?m i !ovetile de via? im!resionante
ale celorlalte !ersona8e, de eEem!lu !ovestea 7li"ei, o sclav? care este des!?rit?
de co!ii s?iB a acesta din urm? r?mAne cel mai mult tim!, ast#el c? #ilmul
ilustrea"? i via a lui de #amilie, i viciile lui, i amanta una dintre sclave, !e care
nevasta #ire te c? n>o !utea su#eri i o atac? de #iecare dat? cAnd are oca"iaB
Sin%urele momente @n care Solomon a !utut s? #ac? ceea ce @i !l?cea cu adev?rat, a
#ost atunci cAnd cAnta la vioar?, la !etreceri, dar si atunci #iind o.li%at al?turi de
ali sclavi s? @ntrein? atmos#era dei a doua "i de diminea? tre.uiau s? se
tre"easc? !entru a lucra !?mAntulB
Un marinar @l a8ut? !e Solomon i @i duce soiei sale o scrisoare din care aceasta s?
a#le ce s>a @ntAm!lat, @ns? cum Dort(u! nu tie s? s!un? care @i va #i destinaia,
#amilia nu !oate a8un%e la el s?>l salve"eB 1im! de 12 ani, Solomon r?mAne sclav i
are mai muli st?!Ani, !rintre care deose.it de crudul 7d6in 7!!s, care are o
!lantaie de .um.acB CAnd a8un%e s? lucre"e ca tAm!lar al?turi de canadianul
Samuel +ass, care e un a.oliionist, Solomon are @n s#Arit @ncredere s?>i s!un?
!ovestea Kntr>un tAr"iu, Solomon, care tie acum s?> i mai in? %ura cu !rivire la
adev?rata sa identitate i @n ele%e c? dac? va coo!era, va avea mai mult de
cA ti%at, reu e te s? trimit? o scrisoare acas?, i a8utat de +ass 0+rad Pitt2, un
canadian an%a8at de st?!An !entru o lucrare > care> i a#irm? sus i tare !re#erin a
!entru a.oli ionism, i care !oart? o .ar.? amintind de aceea a viitorului
!re edinte al Americii, A.ra(am incolnB +ass @i trimite o scrisoare soiei lui
Solomon, care>l trimite la !lantaie !e :enrF Dort(u!, un avocat al., a c?rei
#amilie l>a avut cAndva sclav !e tat?l lui Solomon i l>a eli.eratB Avocatul va
contacta autorit?ile !entru a>l eli.era !e Solomon care intr>un #inal va #i luat
acas? de c?tre cA iva cunoscu iB
5 s? #ac o mic? !arante"? i o s? vin cu un ca" recent i real care m>a tul.urat
cum!lit, i care re!re"int? o dovad? c? sclavia @nc? mai eEist?B Kn urm? cu, cAteva
"ile am vi"ionat un documentar !e 'i%i i#e, intitulat: ,,:aine, sAn%e i sudoare=>
+lood, s6eat and 1>s(irtsB'es!re ce este vor.aN 4 tineri !asionai de mod?,
c?l?toresc @n India !entru a lucra al?turi de indienii care !roduc (aine c?tre ara lor,
Marea +ritanieB Acolo @ntAlnesc condiii mi"ere care le sc(im.? modul de a !rivi
lucrurile, oamenii sunt tratai inuman, co!ii sunt maltratai, muncesc de la vArste
#ra%ede, de eEem!lu de la L ani, .anii !rimii !entru munca !erstat? sunt !uini, cAt
!entru a !utea su!ravieuiB 5are vor mai cum!?ra tinerii (ainele #rumoase care se
vAnd la !reuri de nimic i !e care le arunc? du!? cAteva !urt?ri, du!? ce vor
reali"a c? !reul !l?tit @i revine unui st?!An nemilos, nu celor care trudesc cu !reul
vieii !entru a>i cAti%a su."istenaB $or mai @ncura8a un comer care se reali"ea"?
cu sAn%e i sudoare, de c?tre nite oameni care au aceleai dre!turi ca i noiN Un
documentar #oarte interesant, care !oate sc(im.a !erce!ia asu!ra acestor
!ro.leme de sclavie i rasismO Conclu"ia este c? eEist? aadar i @n !re"ent sclavia,
se !are c? num?rul este de a!roEimativ 2/ de milioane, dei statele democratice
a#irm? c? sclavismul a #ost a.olit @n urm? cu 2&& de aniB Unde>i adev?rulN 'e ce
contea"? culoarea !ieliiN Prin ce se deose.ete un al. de>un ne%ruN
Ca"ul lui Solomon a #ost unul #ericit, !entru c? el a su!ravieuit cu stoicism @n cei
12 ani de sclavie dei a #ost !rivat de .ucuria de a>i vedea co!iii crescAnd, dar i
de tristeea de a>i #i al?turi mamei @n ultimele cli!e din via?B Salvarea lui Solomon
vine de la un a.oliionist convins, Samuel +ass, colacul s?u de salvare din acel
ocean tul.ure al sclavieiB Kn ianuarie 1-H/ Solomon este salvat i devine din nou un
om li.er, reintilnidu>si sotia,co!ii si !rieteniiB
Concluzie
<12 Iears a Slave= e #rumos @m!ac(etat i livrat su. #orma unui #ilm care tre.uie
s? te mite, s? te im!resione"eB Pe mine m>a im!resionat B= 'rama sclavilor= B
5ricAt ar @ncerca unii s? s!ele !ata, !rin recunoaterea neo#icial? a acestui adev?rat
:olocaust ne%ru, !rin acordarea unui munte de !remii oric?rui #ilm cu su.iect
similar, indi#erent de calitatea #ilmului, !ata va r?mAne !entru c? e , !ur i sim!lu,
istorieB i istoria nu se !oate sc(im.a, cel mult, se !oate inter!reta.
Povestea lui Solomon este de o suferin o i disperare intens; el exprim foarte
elocvent tot ce a vzut i a sim it pe pielea lui i tot ce nu mai putea s uite
vreodat, orict de mult i-ar fi dorit. Northup prezint detaliile vie ii din statele
sclavagiste americane i confer personalitate i profunzime oamenilor pe care i-
a cunoscut, deopotriv sclavi i stpni de sclavi.
'e i u!ita e cea care a luat 5scar>ul !entru un rol nea te!tat de .un, inAnd cont
de li!sa ei de eE!erien ?, mie mi>a dis!l?cut #oarte mult Mic(ael Fass.ender > mi>a
tre"it sentimente contradictorii, a #ost atAt de .un @n a #i r?u, @ncAt l>am urAt de la
@nce!ut !An? la s#Ar itB +rad Pitt i +enedict Cum.er.atc( m>au cucerit imediat,
de i a!ari iile lor scurte n>au !utut da m?sura @ntre%ului lor talent, asta !entru c?
!ersona8ele lor erau !o"itive, sin%urele ra"e de lumin? din via a .ietului SolomonB
Mi>a !l?cut mult i 78io#or, dar nu mi s>a !?rut c? trecerea anilor a #ost !rea
vi"i.il?, c(i!ul lui r?mAnAnd a!roa!e identic de la un ca!?t la altulB Aici nu e vina
lui, ci a celor de la mac(ia8, care doar @n ultimele 1& minute i>au dat seama c? o
asemenea corvoad? !entru un om ce #usese li.er i>ar #i adus multe riduri i #ire
al.e de>a lun%ul celor 12 ani de sclavieB Au #ost @ns? mult mai aten i @n ceea ce
!rive te ori.ilele scene @n care u!ita i al i ne%ri sunt .iciui i, urmele l?sate @n
carne de atAta cru"ime #iind @n%ro"itor de credi.ileB a #el i su#erin a !ictat? de
lacrimile ce cur% nest?vilit !e o.ra8ii istovi iB
Per total @ns?, mi>a !l?cut s? urm?resc 12 de sclavie , !entru lec ia o#erit? i !entru
ideea !e care s>a cl?dit !ovestea, aceea de !ierdere i recu!erare a identit? ii, de
lu!t? tacit? i !?strare a s!eran eiB 'ar !arc? ceva i>a li!sit, acel ceva care s?>l #ac?
cel mai .un #ilm din 2&1/, dar #iecare 8udec? su.iectiv i are dre!tul la !ro!riile
!re#erin eB 'oar c? Academia ar tre.ui s? #ie ni el mai o.iectiv? i s? 8udece
@ntre%ul ansam.lu al #ilmului, nu s? alea%? mai mereu !e criterii istorice sau
!oliticeB
Coloana sonor? mi s>a !?rut mie #oarte .ine sincroni"ata , :ans ;immer #ace o
trea.? nemai!omenit?, din nou, reu ind s? !un? !e note ecourile unui su#let
c(inuitB 7u #iind i o #an? declarat? a acestui om res!onsa.il !entru atAtea coloane
sonore su!er.e 0Pearl :ar.or, Iron Man, Au%ust Rus(, 1(e 'arJ Pni%(t, 1(e
Presti%e2, nu !ot s? nu consider acest soundtracJ demn de multe a!lau"eB
Conclu"ia: vi>l recomand, e o dram? #oarte, #oarte .un?
Ceea ce m>a im!resioant cel mai mult nu e realismul #ilmului, nu e !ovestea, ci
avertismentul aducerii aminte ca aceste lucruri inca mai eEista si acum, ca inca se
mai ra!esc oameni ce sunt #olositi ca sclavi de %ru!arile interlo!e ce actionea"a !e
taramul dro%urilor si al !rostitutiei, dar si mai mult de atat, ca eEista co!ii #olositi
ca sclavi in industria .um.acului din Indoc(inaB Acum coeEistenta rasiala !are
ceva normal in America, dar sa nu uitam ca cu )H de ani in urma era asasinat
Martin ut(er Pin%, ca ne%rii erau mar%inali"ati, ca erau inca discriminati, ca
#unctiona !rinci!iul eEclu"iunii sociale etcB Sa nu uitam ca la randul nostru noi
mar%inali"am ti%anii, ca a eEistat un !o%rom al ti%anilor, ca si acum inca racilele
acelor ani ne mai tra% ina!oiB Du este cel mai .un #ilm de acest %en, dar este un
nou avertisment la uitarea noastra, un #ilm ce ne aduce aminte de rautatea umana,
de raul ce inca eEista, de #a!tul ca lu!ta continua, ca in #iecare "i desco!erim un
ca" salvat de F+I, CIA, Inter!ol !rin de"mem.rarea unei %ru!ari in#ractionaleB
Sclavia a #ost a.olita, dar inca nu a dis!arut Q acesta !are sa #ie mesa8ul la care ne
trimite #ara sa vrem acest #ilmB 5 realitate trista care cere si mai mult an%a8amentul
nostruB Sa nu uitam nota trista de la #inal, #a!tul ca cei ce l>au li!sit de li.ertate nu
au !utut #i !ede!siti si totul a ramas doar o drama !ersonala !usa a!oi in !a%inile
unei carti ale vietiiB Aceste lucruri nu tre.uie sa se mai intam!le, si noi tre.uie sa o
#acemB Pentru ca alt#el vom a8un%e ca in alta !elicula de8a cele.ra, <1(e :un%er
*ames=, noii sclavi din coloniile viitoruluiB