Sunteți pe pagina 1din 14

Introducere in geopolitica

Conflicte post-sovietice:Rusia si Georgia



Student: Codrea Corina Nicoleta
Studii de Securitate, an II, grupa II
Drd. Coordonator Soci Raphael
Capitole:
I.Introducere
II.Revolutia Trandafirilor
III.Influenta Rusiei asupra Georgiei
IV.Spatii de interes: Rusia si Georgia
V.Naucco vs. South Strea!
"etodologie: Studiu de ca#
Studiul de ca# pre#entat in ur!atoarele pagini, repre#inta o anali#a a conflictelor dintre
doua state e$-sovietice, in incercarea Rusiei de a-si asigura continuitatea si prosperitatea
dar si dorinta Georgiei de a eneficia de accesul la de#voltarea econo!ica, politica si
sociala.
Cap.I Introducere
Dupa nenu!aratele lupte, cuceriri si ane$ari ale Georgiei cu %niunea Sovietica, la
sfaristul secolului && ,!ai e$act ' aprilie (''(,o data cu succesul declararii
independentei statului georgian fata de rusi, i-a nastere o repulica georgiana cu
caracteristici !oderne.
)cest fapt declansea#a in )ha#ia si *setia de sud-est tensiuni politice si !ilitare ce
converg catre un conflict ar!at in ur!a careia *setia iese victorioasa eneficiind de
pre#enta ar!ata a Rusiei.
Dupa pri!ele doua incercari de conducere de!ocrata a Georgiei,si acu#atiilor de fraudare
a voturilor in +,,- apare ine cunoscuta Revolutie a Trandafirilor.* pace tensionat. a
fost stailita, cu toate c. prole!a viitorului statut al *setiei de Sud, a r.!as nere#olvata.
)ctuala Rusie are in plan reunirea celor doua *setii /de nord care e pe teritoriu Rusesc si
cea de sud, pe teritoriu Georgian desi s-a autoprocla!at ca stat independent0.
Georgia a aplicat pentru intrarea atat in N)T* cat si in %1, lucru care a supus Rusia unor
presiuni econo!ice i!portante, deoarece o data cu intrarea in N)T*,i!plicit su a2utor
a!erican, Georgia poate de#volta legaturi cu orientul apropiat, state cu acces la re#ervele
"arii Caspice, una din cele !ai i!portante #one cu ga#e naturale si petrol.
)cest lucru ar i!plica di!inuarea influentei econo!ice si politice a Rusiei fata de
principalii sai eneficiari ai e$porturilor de ga#e naturale din 1uropa centrala si de vest.
)paritia unui co!petitor econo!ic este total inacceptaila din punctul de vedere al
Rusiei astfel incat toate proiectele econo!ice la care Georgia facea parte /Naucco0 tind
sa fie locate de Rusia prin diverse !odalitati.

Cap. II Revolutia Trandafirilor
* data cu colapsul uniunii sovietice , Cauca#ul a e$peri!entat o serie de alegeri
indoielnice, constrangeri ale Georgiei , 3inspectii3 ale *SC1 /*rgani#a ia pentru
Securitate i Cooperare 4n 1uropa0 si altor organi#atii internationale, privind fraudarea
voturilor electorale, voturi care au fost puse la indoiala de o !are parte a populatiei.
Insa in ciuda unor i!perfectiuni !inore nu au fost gasite dove#i cu! ca voturile ar fi fost
frauduloase astfel incat deci#ia finala a co!isiilor fiind ca alegerile au fost corecte si
valide.
Desi deci#ia a fost una incontestaila, protestele luau a!ploare si deveneau din ce in ce
!ai puternice pe #i ce trecea, astfel incat populatia incepea sa !earga spre Tilisi sa i-a
parte la aceste !anifestatii, repre#entand o i!portanta !iscare sociala nu nu!ai
i!potriva alegerilor, ci si o scu#a una i!potriva coruptiei si a degradarii econo!ice si
sociale la care erau supusi cetatenii.
Totodata ne!ultu!irile si frustrarile privind influenta si interventiile Rusiei, au fost din
punctul de vedere al populatiei una dintre !arile efecte ale decaderii Georgiei /inclu#and
pierderea )ha#iei, *ssetiei de Sud si )d2airei0.
5entru a intelege Revolutia Trandafirilor, nu treuie anali#ata doar vulnerailitatea
regi!ului din punctul de vedere al alegerilor ci si dina!ica post-electorala, !ai e$act
interactiunea dintre actorii sociali, ce protestea#a i!potriva fraudarii voturilor in
incercarea de a da un ulti!atu! privind schi!area regi!ului si puterii.
I!plicarea !ass-!edia 4n situa ia conflictuala a fost constructiv.,la fel i acoperirea
punctelor de interes a a2utat in prevenirea unei 3epide!ii3 de violen ., 4n !ulte ca#uri.
Ni!eni nu a vrut s. fie responsail pentru provocarea unui r.#oi civil. De ase!enea,
!ass-!edia a articulat !esa2e puternice de nonviolen a.
Rustavi +, un canal independent de televi#iune, a difu#at un docu!entar despre "ahat!a
Gandhi cu doar 6 #ile 4nainte de revolu ie, avand un progra! special de non-violenta,
incercand sa i!pri!e o forta care este generat. prin aderarea la adev.r si un !od de via .
a#at pe co!pasiune.
1veni!entele din ++ noie!rie au fost cruciale pentru Revolu iei."ai e$act, liderii
opo#i iei politice i civile s-au intrunit la 5ri!arie pentru a-si finali#a planurile.
7n calitate de pre edinte 1duard evardnad#e a 4ncercat s. convoace o sesiune a
parla!entului s.u, oa!enii luand cu asalt at8t guvernul, c8t i cl.dirile parla!entului,
dand 4!r. i .ri si trandafiri politiei, la intrarea in incinta institutiilor9
De!onstran ii au stailit o rela ie un. cu for ele ar!ate, oferindu-le ali!ente precu! i
trandafiri pe tot parcursul de!onstra iilor, !ulti dintre solda i renuntand la ar!ele lor, in
incercarea de a 3i!ratisa3 schi!area.
Cateva !o!ente !ai tar#iu, Saa:a vili a oferit un ulti! trandafir pre edintelui
evardnad#e, !ai apoi fiind escortat prin o iesire secundara a 5arla!entului 1uropean.
5resedintele nu si-a dat de!isia i!ediat. ) doua #i, !inistrul de e$terne rus, Igor Ivanov,
a venit la Tilisi i a facilitat un dialog care a dus spre finalul #ilei, la de!isia lui
Sevardnad#e, pe ; ianuarie +,,;, Saa:a vili fiind ales pre edinte al Georgiei, de catre o
!a2oritate cov8r itoare a popula iei.
Scopul in curs al Revolu iei Trandafirilor este de a aduce o pace societ. ii georgiene.
)cest lucru 4nsea!n. provocarea violen ei, corup iei i no!enclaturii i avansansarea
2usti iei sociale insa f.r. a periclita sectorul privat.
Georgia treuie s. creasc. rolul sectorului pulic cu scopul de a oferi !ai !ult.
securitate social. pentru popula ia s.rac., aceasta fiind provocarea !a2or. a Georgiei
pentru ur!.torii cinci ani, pana la i#ucnirea unui nou conflict Ruso-Georgian.

Cap.III Influenta Rusiei asupra Georgiei

<upta pentru supre!atia regionala a Rusiei vine cu un pre , in ti!p ce legaturile cu
Vestul ating punctul de cri#..
7n cele !ai recente evolu ii, !ini trii de e$terne ai N)T* au averti#at Rusia ca
3afacerile nu vor !ai decurge ca de oicei3 cu e$cep ia ca#ului 4n care Rusia scoate
trupele din Georgia i!ediat.
)tacul Rusiei 4n Georgia a st8rnit proteste interna ionale, dar aceasta pare hot.r8t. s. le
dea o lec ie georgienilor.
Conflictul ruso-georgian din regiunea Cauca#ului, un punct strategic vital, a!enin a cu
deschiderea unui nou front de lupta asupra a ceea ce de2a repre#inta o etapa volatil la
nivel !ondial.
Cu toate acestea, de i conflictul care a erupt cand Georgia a 4ncercat s. preia controlul
asupra *setiei de Sud, o regiune separatist. din punct de vedere tehnic , dar de facto
independenta de la destr.!area %niunii Sovietice, tensiunile s-au intins pe o perioada
lunga de ti!p.
5rovinciile *setia de Sud i )ha#ia au participat in luptele separatiste cu guvernul
georgian fiind spri2inite atat din punct de vedere politic cat si !ilitar de catre guvernele
rusesti.
* alta incercare ruseasca de a solidifica influen a asupra a!elor regiuni, 4n special
*setia de Sud, a dus la oferirea cetateniei din partea "oscovei a !ai !ult de =,.,,, de
oa!eni. )cest lucru a facut ca Rusia sa ra!ana in continuare un pilon stail in afacerile
viitoare.
R.spunsul Rusiei a fost rapid i decisiv. De i aproape toate .rile occidentale au !ustrat
Rusia pentru ceea ce a p.rut un spectacol de for . dispropor ionat., r.spunsul acesteia a
fost conceput pentru a tri!ite o serie de !esa2e-cheie 4n Georgia, altor state riverane i,
de ase!enea, catre N)T* i *ccident.
Georgia nu ar fi avut cu! sa fie niciodata un actor co!patiil cu puterea ruseasca, dar
r.spunsul Rusiei a venit ca o deci#ie fortata asupra Georgiei i!punandu-i s. renun e la
controlul i influen a asupra *setiei de Sud i )ha#iei, dar si dorinta de a de!onstra c.
Georgia i !ulti alti acori ai fostei repulici sovietice r.!8n 4n sfera sa de influen ..
Georgia are leg.turi str8nse cu %1 i, 4n special S%) iar 4ncerc.rile sale de a adera la
N)T* au fost inta!pinate cu re#isten . rigida de Rusia, o !a2oritate sustantiala, la fel
ca si %craina, un alt vecin care ar fi dorit s. adere la alian . .
Ru ii sunt dornici s. arate c. ei sunt 4nc. o for . !asiva, chiar si dupa dispersarea
Regi!ului Sovietic.
1vident, orice e$tindere spre est a N)T* ar deveni un !are i!pedi!ent pentru
hege!onia Rusiei asupra regiunii istorice. Rusia, 4nca afectata de efectele colaterale ale
trecutul s.u sovietic i a noii ordini !ondiale, stailite 4n ur!a R.#oiului Rece, nu si-a
pierdut renu!ele de repulica capitalista.
*punandu-se siste!ului de ap.rare antirachet. a!erican in 1uropa, Rusia da un nou
e$e!plu 4n acest sens.
Cu o sincroni#are oarecu! ironiac, 5olonia i S%) au anun at un acord prin care o
unitate de ap.rare anti-rachet. cheie ar fi stailita pe teritoriul statului polone#, stat su
fosta ad!inistrare sovietica.
De i, S%), a suliniat faptul c. siste!ul de ap.rare antirachet. este destinat actorilor
care nu respecta acordurile in vigoare, cu! ar fi Iranul, Rusia nu a fost convinsa.
R.spunsul Rusiei la un astfel de acord a fost puternic i 4nsp.i!8nt.tor, a!enin 8nd cu
un potential atac nuclear asupra 5oloniei. 5oate c. a fost doar un r.#oi de cuvinte,
pentru otinerea unei variante !ai acceptaile insa o divergenta Ruso-1uropeana este cu
siguran . de neconceput.
Rusia, de ase!enea se a#ea#. foarte !ult pe vest pentru a sus ine econo!ia fragil. iar
o astfel de !anifestatie fata de *ccident nu ar a2uta pe ter!en lung. Cu toate acestea,
e$pansiunea propusa de N)T* si auto!at cedarea influen ei rusesti in regiunea acesteia
de interes, a!enin . s. devin. o pierdere strategica de !are i!portanta.
Controland o !are parte din livrarea de ga#e, Rusia isi per!ite sa se foloseasca de acest
fapt atat din punct de vedere econo!ic cat si politic.* a!enintare !a2ora ce ur!a sa
provoace haos pe pie ele europene a fost indusa de catre controlul Rusiei asupra
roinetelor,ta$ele de tran#it pentru conducta de ga# e$portatoare in 1uropa de 1st fiind
grav afectate de catre un litigiu rus cu %craina.
Dup. ce forta rusa a ocupat o !are parte din ora ele cheie i punctele de intrare 4n
Georgia, si totodata a!enin 8nd s. sugru!e Tilisi, repre#entan ii %1 i S%) au pus
presiune asupra for elor ruse s. se retrag..
%n acord de 4ncetare a focului a fost inter!ediat de c.tre actualul pre edinte al %1,
Nicolas Sar:o#>, insa intar#ierea aparitiei pri!elor se!ne de retragere a ar!atei rusesti, a
repre#entat pentru !inistrii N)T*,inca o dovada a dorintei Rusiei de a se afir!a.
No iunea de retragere a ar!atei Rusiei din Georgia, este deschisa la interpretare, ideea
unei paci controlate fiind inca su se!nul intrearii.
Rusia pastrea#a o #on.-ta!pon 4n 2urul teritoriului georgian, *setia de Sud, pentru a-si
asigura o cale de acces in ca#ul in care acest acord va fi incalcat de una dintre parti.

Cap. IV Spatii de interes: Rusia si Georgia
7n di!ineata #ilei de = august, ar!ata georgiana a invadat teritoriul *setiei de Sud si s-a
!utat 4n capitala acesteia, Ts:hinvali. 58na la sf8rsitul #ilei de august ?, georgienii au
controlat o !are parte a orasului. C8nd a 4nceput ra#oiul, *setia de Sud a fost aparata de
+@,, de !ilitieni osetieni si de apro$i!ativ 6,, de trupe 3pacificatoare3 rusesti. Aorta de
inva#ie a Georgiei fiind in nu!ar de apro$i!ativ =@,, de trupe a!ericane si israeliene,
cu #eci de tancuri si transportoare lindate.
Georgienii, de ase!enea, s-au ucurat de un avanta2 tehnologic in fata dus!anilor
lor:echipa!ente si drone aeriene de ulti!a generatie. )rtileria georgiana si trupele
aeriene au ateri#at cu preci#ie eficace, fortele rusesti confruntandu-se cu lipsa acestor
tehnologii, sunt luate prin surprindere de !o!entul atacului.
1veni!entele s-au 4ntors 4!potriva georgienilor i!ediat ca ar!ata Rusa, !ai !are
nu!eric a trecut granita !ai t8r#iu, pe ? august, si au luptat cu fortele georgiene din afara
orasului Ts:hinvali, Rusia avand de2a c8teva sute de trupe de !entinere a pacii 4n
interiorul orasului.
5e ' august, fortele rusesti au continuat sa intre *setia de Sud, si sa o!arde#e tinte din
Georgia. Rapoartele indica faptul ca !arina rusa a fost pusa 4n !iscare spre coasta "arii
Negre, frontaliera Georgiei.
Aortele ruse au fost pre-po#itionate 4n apropierea frontierei, prin ur!are, au fost !ai 4n
!asura sa raspunda rapid pentru a ataca georgienii. 7n ti!p ce calendarul de atac
georgian a luat prin surprindere rusii, incapacitatea lor de a profita de capitala *setiei de
Sud si prin ur!are 4nt8r#ierea acestora 4n avansarea oligata pe tunelul Ro:i, punct de
!are i!portanta strategica, a per!is Rusiei sa tri!ita trupe 4n *setia de Sud si forta
!ilitara georgiana 4napoi.
Georgia a presupus ca, din cau#a cooperarii cu Statele %nite in Ira:, precu! si aplicarea
tratatelor pentru aderarea la N)T*, )!erica ar fi !ai proactiva 4n a o a2uta 4!potriva
Rusiei.
)cest lucru pare sa fi fost o g8ndirea naiva,insa S%) a continuat sa critice Rusia pentru
ocuparea a apro$i!ativ o cinci!e din teritoriul Georgiei, dupa ra#oi.
Confruntarea ruso-georgiana a !arcat un punct de cotitura pentru strategia a!pla a
)!ericii: aceasta aratand ca Rusia a fost dispusa sa foloseasca forta pentru a-si apara
interesele sale 4n regiune, 4n ti!p ce S%) ar putea fi i!plicata 4ntr-un ra#oi 4n ca#ul 4n
care Rusia ar fi continuat sa se opuna intereselor pana la sf8rsitul anului.
7n ur!a conflictului din +,,? cu Georgia, Rusia sa re-stailit ca actor do!inant 4n
Cauca#ul de Sud, consolidand pre#enta sa !ilitara 4n regiune dar si a unor !isiuni
diplo!atice si econo!ice sustantiale. Cu toate acestea, e$ista o rivalitate in continua
crestere 4ntre Rusia si partea de Vest privind controlul asupra resurselor de hidrocaruri
din regiune si a infrastructurii de e$port.)t8t Rusia, c8t si %1 lupta pentru controlul
asupra productiei de ga#e naturale 4n )#eraid2an si Tur:!enistan privind concurenta in
proiectele de conducte.
)cest docu!ent anali#ea#a politica recenta a Rusiei fata de regiunea Cauca#ului si
tentativele "oscovei de a contraalansa !iscarea in continua crestere a proiectului
actorilor din vest, 4n ceea ce percepe a fi #ona sa de 3interes privilegiat3.
)cesta anali#ea#a factorii deter!inanti ai co!petitiei 4n continua crestere, cu accent pe
evolutiile din cadrul sectorului energetic, si de a evalua i!plicatiile de consolidare a
Rusiei, ca po#itie do!inanta pentru stailitatea sa 4n regiune.
"ai !ult,influen a Statelor %nite 4n Cauca#ul de Sud s-a di!inuat, astfel incat
ad!inistra ia *a!a, incearca 3resetarea3 rela iilor sale cu "oscova.
Do!eniul energetic pare s. fie singura #ona 4n care e$ist. 4n continuare orice rivalitateB
influen . occidental. 4n regiune, 4n general, sca#and 4n cele !ai !ulte alte do!enii.
)t8t Rusia, c8t i %1 lupt. pentru controlul asupra produc iei de ga#e naturale si pentru
inaintarea proiectelor concurente de conducte, cu! ar fi Naucco i South Strea!.
)#eraid2anul a devenit stat pivot 4n regiune,detinand cheia pentru viitorul energetic
european i i!plicit a securitatii econo!ice.
Totodata a fost e$pri!ata dorin a Turciei de a deveni un nod energetic regional i cea a
Rusiei de a !en ine do!ina ia asupra livr.rilor de ga#e naturale c.tre 1uropa.
%nii oservatori ru i au descris prole!a conductelor din regiunea ".rii Caspice !ai
degraa ca o 3lupt. pentru do!ina ie3, 4n special din partea Statelor %nite, care are un
scop destul de ine conturat si !ai e$act acela de a 3i#ola3 puterea politic. i econo!ic.
a fostelor repulici sovietice din Rusia.
7n ti!p ce acest punct de vedere atriuie putina responsailitate statelor i!plicate, care
doresc sa isi prote2e#e independenta, Rusia incepe sa nu !ai aia aceeasi i!agine despre
influenta Statelor %nite asupra regiunii "arii Caspice si a Cauca#ului.
Succesele ruse ti 4n regiune, cu! ar fi conducta Clue Strea! de ga#e naturale, sunt
considerate a fi re#ultatul unui esec al strategiei de conducte a!ericane 4n ansa!lul
Cauca# i )sia Central..
Rusia este o putere do!inanta, in pri!ul rand din cau#a stailirii a doua a#e !ilitare in
)ha#ia si in Georgia /post-+,,?0 iar in al doilea rand din cau#a consolidarii relatiilor cu
)r!enia, in +,(, /%n acord ruso-ar!ean de ap.rare se!nat 4n luna august +,(, ce
e$tinde pre#en a !ilitar. a Rusiei 4n )r!enia p8n. 4n +,;; i care asigura furni#area cu
ar!a!ent !odern i co!patiil la pre uri reduse0 servind consolidarii do!inatiei rusesti.
Co!paniile ruse ti de in pachete de control 4n industriile cele !ai strategice din
Cauca#ul de Sud, inclusiv 4n do!eniul teleco!unica iilor, !inerit, generarea, transportul
si furni#area de energie.
Cu toate acestea, reputatia Rusiei atat ca furni#or de energie i ca un partener
interna ional a fost p.tat. 4n ulti!ii ani, 4n special ca ur!are a dorin ei de a utili#a
resursele sale de energie i control asupra infrastructurii de transport ca pe un instru!ent
de influen . politic.
.7ngri2orarea cu privire la !otivele Rusiei i de2a ine stailita influen a din punctul de
vedere al aprovi#ion.rii energetice europene, a deter!inat interesul pentru de#voltarea
infrastructurii de conducte noi, care ar per!ite .rilor din 1uropa s.- i diversifice
furni#orii. Insa aceasta noua varianta duce la un conflict de interese 4ntre Rusia i
*ccident, 4n #ona Cauca#ului de Sud.
Cap. V Naucco vs. South Strea!
)ccesul la resursele de hidrocaruri a fost 4n !od constant un punct de plecare principal
al politicii occidentale, de i a e$istat o relativ. lips. de interes 4n regiunea Cauca#ului de
Sud 4n ti!pul erei post-sovietice, do!eniul ali!entarii cu ga# ,incepandt s. creasc. 4n
i!portan . pentru S%) i 1uropa la !i2locul anilor ('',, cea !ai una varianta fiind
identificata in Ca#inul "arii Caspice.
Reputatia Rusiei atat ca furni#or de energie i ca un partener interna ional a fost p.tat. in
ulti!ii ani, ca ur!are a neintelegerilor dintre doi actori post-sovietici, %craina si Rusia.
)ceasta disputa a ga#elor naturale a ascutit dorinta !ultor state dependente de ga#ul
furni#at de Rusia, si anu!e i!ple!entarea de noi proiecte privind procurarea de
hidrocaruri,
Influen a rus. 4n Cauca#ul de Sud fiind contestat. de dorinta *ccidentului de a asigura
accesul la resursele de ga#e i de a de#volta o infrastructura de tran#it nou..
<iderii statelor din %1 Di-au dat sea!a c. dependenEa energetic. e$clusiv. faE. de Rusia
este d.un.toare at8t strategic, c8t Di econo!ic. Cu toate acestea, "oscova, av8nd 4nc. o
influenE. considerail. 4n fostele repulici sovietice din )sia Central., se va opune cu
4nverDunare eforturilor de di!inuare a !onopolului co!paniei Ga#pro! asupra
aprovi#ion.rii 1uropei cu ga#e naturale.
%1 s-a anga2at sa contriuie la finantarea conductei, i a donat su!e !ari pentru
proiectele de infrastructur. din regiunea ".rii Caspice, 4n special 4n repulic.
e$-sovietic. )#eraid2an, de unde va proveni o !are parte din ga# prin proiectul
Naucco.
5roiectul ga#oductului Naucco, pro!ovat de %1 si S%), vi#ea#a sa ofere o alternativa
la reteaua de transport rusa si sa per!ita )#eraid2anului sa e$porte direct ga# pe piata
europeana via Georgia si Turcia.
Noua conducta este destinata s. asigure o rut. alternativ. la re eaua do!inanta, care
tran#itea#. 4n pre#ent, o !are parte din nevoile energetice ale 1uropei.
Ga#pro! a r.spuns la Naucco prin planificarea propriei re ele de conducte noi 4n
regiune, nu!ita South Strea!.
Traseul propus este de a transporta ga#e naturale din )sia Central. spre 1uropa de Vest
prin Rusia i Calcani. "e!rele %1 Italia i Culgaria au spri2init proiectul South
Strea!, prev.#ut s. intre in vigoare 4n +,(@, folosind vasta retea de conducte din Rusia i
cone$iunile politice din )sia Centrala.
Costurile pentru reali#area South Strea! sunt aproape triple fata de Naucco, pentru ca ar
fi vora de cea !ai lunga conducta su!arina, pe fundul "arii Negre, astfel incat Rusia
nu va putea eneficia de re#ervele sale si !ai !ult de atat, neavand fondurile necesare
i!ple!entarii proiectului South Strea!, o retea de conducte care repre#inta continuitatea
si prosperitatea a actualului !agnat al ga#elor naturale.
5roiectul Naucco:

5roiectul South Strea!:

Conclu#ii
I!portanta strategica a Cauca#ului de Sud a fost ridicata de o serie de prole!e 4n ulti!ii
ani, dar este rolul regiunii ca rut. de tran#it cheie pentru e$portul de hidrocaruri, sa
per!ita tarilor europene sa reduca dependenta fata de Rusia.
Conductele au sti!ulat, de ase!enea, securitatea politic., prin consolidarea autono!iei
lor politice i econo!ice i prin consolidarea relatiilor cu actorii e$terni din regiune:
)#eraid2an i Georgia .
)ceastea sunt .ri !ici din punct de vedere al teritoriului, dar ele sunt tot !ai i!portante
4n calitate de rute energetice.
)tat europenii cat si restul eneficiariilor serviciilor rusesti treuie s. ia 4n considerare Di
alte surse alternative de aprovi#ionare cu ga#e Di coridoare de transport care s. nu fie su
controlul fir!ei Ga#pro!, care s. concure#e cu ga#ul i!portat din Rusia Di care s.
satisfac. 4n viitor necesit.Eile energetice ale 1uropei.
*ccidentul i 1uropa, 4n special,are nevoie sa reduca i !ai !ult dependen a de Rusia,
care controlea#. de2a !ult prea !are parte a livr.rilor de energie la statele europene,
"oscova de!onstrandu-si frecvent usurinta cu care foloseste ar!a energetic., un
e$e!plu relevant fiind conflictul din august +,,?, 4!preun. cu i!pactul disputei ga#elor
din %craina,in +,,'.
Cileografie:
F1nough9The Rose Revolution In The Repulic of GeorgiaG- Hura Iaru!id#e si
Ja!es V. Kertsch
FGeorgia Diar>G- Tho!as Golt#
FThe ">steries of the CaucasusG - Dorota Gier>c#
F5ro!oting De!ocrac> in the 5ost-Soviet RegionG Dere: S. Reveron
http:LLMMM.usinessMee:.co!Lgloali#LcontentL2an+,,'Lg+,,',(-N,;@;@(.ht
!
http:LLMMM.puli:a.!dLnaucco-!oare--ro!ania-iese-din-toate-coridoarele-!ari-
de-transport-al-ga#elorN?6?;'(.ht!l