Sunteți pe pagina 1din 23

Etica cercetarii stiintifice pe

subiecti umani
George Cristian Curca MD, Ph.D.
Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea
Medicina UMFCD
Ce este o cercetare?
Este un studiu/investigatie care trebuie sa fie (1) sistematica,
dupa un plan organizat, documentat, (2) sa produca plus
cunoastere sau corectarea cunoasterii existente si sa fie (3)
generalizabila, apta de diseminare (documentare,
reproductibilitate, verificare, dezbatere stiintifica).


Dar cand este o cercetare stiintifica?
Metoda stiintifica: observatie sistematica, masuratoare,
experimentare, formulare, testare si modificarea ipotezelor.

Pentru a fi stiintifica metoda trebuie sa fie bazata pe probe empirice
(decurgand din observatie si/sau experiment) si masurabile

Rationamentul medical (modul de gandire medicala) precede
decizia medicala.

Gandirea medicala este o gandire rational-stiintifica: medicul are un
spirit stiintific. Gandirea, mijloacele, metodele si actiunile medicului
sunt stiintifice dar ele nu se pun in opera altfel decat imbracate in
umanism atat in actiune cat si in gandire.
Metodele care stau la baza rationamentului
(schema logica)
Preconditia
Regula
Concluzia
Metoda inductiva

Metoda deductiva

Metoda abductiva

Toate pasarile care
zboara sunt negre

Toate pasarile negre
sunt corbi

Toate pasarile care
zboara sunt corbi

Cunoastere

Cand este cercetarea desfasurata
pe subiecti umani?
Un subiect uman este o persoana vie despre care investigatorul
(medic, student, cercetator) obtine date, informatii prin interventie
(interactiune fizica sau manipulare a mediului), interactiune cu acesta
(comunicare si contact) sau ca informatie individual identificabila
(care permite/genereaza trasabilitatea dintre informatie si o anume
persoana).

Office of Research Support
[http://www.utexas.edu/research/rsc/index.html]

Cercetarea pe subiecti umani privita diferit de
societate si de pacient din perspectiva omului
bolnav sau sanatos
Cercetarea medicala pe pacient/bolnav apare utila
pacientului atunci cand:
pacientul are un prognostic nefavorabil sau nesigur cu
tratamentul existent (evolutie agravata, complicate de
specificul bolii la acel pacient)
mijloacele de tratament sunt reduse, limitate de nivelul
cunoasterii medicale si aceasta ii determina pacientului
un prognostic nefavorabil sau nesigur
pacientul nu are resurse pentru a continua ingrijirea.
Lipsa resurselor si a bolii il transforma pe pacient intr-o
persoana vulnerabila, astfel incat masuri sporite de
protective trebuie luate fata de acest caz.


Cercetarea medicala apare utila societatii atunci cand societatea beneficiaza de
pe urma plus cunoasterii stiintifice ce decurge, manifestand riscuri mai putine
si sanse mai mari in fata bolii si pentru vindecare. Interesul social afla pacientul
in doua posibile conditii:

pacientul autorizeaza participarea sa in trialuri clinice sau terapeutice
dorind si urmarind cu altruism un/si un scop benefic adresat comunitatii

cu beneficiu medical pentru sine (ex. prin informare, includere in
subprograme, etc.)
fara beneficiu medical pentru sine (asumat)

pacientul nu autorizeaza participarea sa sau conditioneaza
pentru a preveni lipsa sa prezumata de participare (consimtamant)
este dezinformat cu privire la cercetare ascunzandu-se de el scopurile
cercetarii, riscurile, etc.
cu beneficiu medical pentru pacient (implicit)
fara beneficiu medical pentru pacient (neasumat)

Coduri si ghiduri internationale in cercetarea
stiintifica. Normarea cercetarii pe subiecti umani
Codul de la Nuremberg (1949)
Declaratia de la Helsinki (1964- 2000) 1964 amendata de 9 ori ultima oara in 2008
Raportul Belmont (1979)
CIOMS (Council for International Organizations of Medical Sciences)/WHO International
Guidelines (1993, 2002): Ghidul Etic international pentru biocercetarea stiintifica pe
subiecti umani 2002
ICH/GCP-International Conference on Harmonization- Good Clinical Practice (1996)
Codul deontologic al medicilor
Legile cercetarii stiintifice: Monitorul Oficial nr. 80/2011 Ordonanta Guvernului nr. 6/2011
pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea
stiintifica si dezvoltarea tehnologica, ordinele 903/2006, 904/2006 privind cercetarea din
2006
CODUL DE LA NUREMBERG (1949)
1. Consimmntul voluntar al participanilor ntr-un experiment este esenial.

2. Rezultatele care urmeaz s fie obinute din experiment trebuie s fie benefice pentru societate, iar aceste rezultate nu
pot fi obinute prin alte mijloace.

3. Studiul trebuie s fie fundamentat pe rezultatele obinute din experimente pe animale i cunotine privind istoria
natural a bolii, astfel nct rezultatele anticipate s justifice desfurarea experimentului.

4. Orice suferin sau lezare fizic sau psihic inutile trebuiesc evitate n timpul desfurrii
experimentului.

5. Nici un experiment nu trebuie efectuat dac exist indicii c acesta ar putea duce la decesul sau lezarea participanilor,
cu excepia situaiilor n care cercettorul particip el nsui ca subiect n experiment.

6. Gradul de risc asupra subiecilor nu trebuie s depeasc importana umanitar a problemei
cercetate n experiment.

7.Trebuie luate msuri adecvate pentru a evita lezarea sau decesul participanilor.

8. Experimentele trebuiesc conduse numai de ctre persoane cu calificare tiinific.

9. Participanii au dreptul de a decide terminarea participrii ntr-o cercetare la orice moment dac ei consider c
participarea nu mai poate fi continuat.

10. Cercettorul care conduce experimentul trebuie s fie pregtit s-l ncheie dac el consider c continuarea
experimentului va duce la producerea de leziuni, dizabiliti sau decesul participanilor.
DECLARATIA DE LA HELSINKI (iunie 1964)
Principii etice pentru Cercetatrea Medicala pe subiecti umani


A.Introducere
1.WMA (Asociatia Medicala Internationala) a emis Declaratia de la Helsinki ca pe o
seama de principii etice pentru cercetarea medicala in care sunt implicati subiecti
umani,incluzand materiale si date umane identificabile.
Declaratia se doreste a fi privita ca un intreg si fiecare din paragrafele sale nu trebuie
sa fie aplicate in afara celorlalte paragrafe relevante.

2.Desi Declaratia se adreseaza in primul rand medicilor,WMA incurajeaza si pe alti
participanti la cercetarea medicala sa adopte aceste principii.

3.Este de datoria medicului de a promova si a avea grija de sanatatea
pacientilor,inclusiv a celor care sunt implicati in cercetare medicala.Cunostintele
medicului si constiinta sa sunt dedicate atingerii acestui scop.

4.Declaratia de la Geneva a Asociatiei Medicale Internationale leaga medicul de
cuvintele Sanatatea pacientului meu va fi principala indatorire si Codul
International al Eticii Medicale care declara ca Un medic trebuie sa actioneze pentru
binele si in interesul pacientului sau atunci cand furnizeaza ingrijire medicala .
Raportul Belmont, 1979. Bioetica
[http://irb.umf.maine.edu/Belmont%20Report.htm]
http://www.hhs.gov/ohrp/policy/belmont.html

The Belmont Report
Office of the Secretary, Ethical Principles and Guidelines for the Protection of Human Subjects of
Research. The National Commission for the Protection of Human Subjects of Biomedical and Behavioral
Research, April 18, 1979
SUMMARY: On July 12, 1974, the National Research Act (Pub. L. 93-348) was signed into law, there-by
creating the National Commission for the Protection of Human Subjects of Biomedical and Behavioral
Research.
One of the charges to the Commission was to identify the basic ethical principles that should underlie
the conduct of biomedical and behavioral research involving human subjects and to develop
guidelines which should be followed to assure that such research is conducted in accordance with
those principles. In carrying out the above, the Commission was directed to consider: (i) the
boundaries between biomedical and behavioral research and the accepted and routine practice of
medicine, (ii) the role of assessment of risk-benefit criteria in the determination of the
appropriateness of research involving human subjects, (iii) appropriate guidelines for the selection of
human subjects for participation in such research and (iv) the nature and definition of informed
consent in various research settings.

Dupa dezvaluirile din cazul Tuskagee Congresul SUA concepe si publica Actul National al Cercetarii 1974 care
creaza Comisia ce are ca scop identificarea principiilor eticii cercetarii in SUA. Aceasta Comisie din care facea
parte si Tom Beauchamps elaboreaza Raportul Belmont (1979)
Part A: Boundaries Between Practice & Research
A. Boundaries Between Practice and Research
It is important to distinguish between biomedical and behavioral research, on the one hand, and the
practice of accepted therapy on the other, in order to know what activities ought to undergo review for the
protection of human subjects of research. The distinction between research and practice is blurred partly
because both often occur together (as in research designed to evaluate a therapy) and partly because
notable departures from standard practice are often called "experimental" when the terms "experimental"
and "research" are not carefully defined.
For the most part, the term "practice" refers to interventions that are designed solely to enhance the
well-being of an individual patient or client and that have a reasonable expectation of success. The
purpose of medical or behavioral practice is to provide diagnosis, preventive treatment or therapy to
particular individuals.
By contrast, the term "research' designates an activity designed to test an hypothesis, permit conclusions
to be drawn, and thereby to develop or contribute to generalizable knowledge (expressed, for example, in
theories, principles, and statements of relationships). Research is usually described in a formal protocol that
sets forth an objective and a set of procedures designed to reach that objective.
When a clinician departs in a significant way from standard or accepted practice, the innovation does not,
in and of itself, constitute research. The fact that a procedure is "experimental," in the sense of new,
untested or different, does not automatically place it in the category of research. Radically new
procedures of this description should, however, be made the object of formal research at an early stage in
order to determine whether they are safe and effective. Thus, it is the responsibility of medical practice
committees, for example, to insist that a major innovation be incorporated into a formal research project.
Research and practice may be carried on together when research is designed to evaluate the safety and
efficacy of a therapy. This need not cause any confusion regarding whether or not the activity requires
review; the general rule is that if there is any element of research in an activity, that activity should
undergo review for the protection of human subjects.


Modificat dupa: http://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/timeline/index.cfm
Principiile bioeticii Imperative etice ale
cercetarii
Aplicatibilitatea principiului
1.Respectul
persoanei
(respectul fata de
fiinta umana)
1) Fiecare persoana este
un agent autonom
2) Orice persoana cu
autonomie diminuata
(vulnerabila) are
dreptul la protectie

Consimtamantul informat: informare,
intelegerea informatiei, voluntariat,
decizie
2.Beneficenta 1) Subiectilor cercetarii
sa nu li se produca
rau
2) Maximizarea
beneficiilor si
minimizarea riscurilor
Evaluarea riscurilor si beneficiilor: natura
si scopul trebuie sistematic evaluate.
Spre deosebire de actul medical in care
indicatia profesionala trebuie sa
prevaleze corelat cu analiza riscurilor, in
cercetare indicatia poate fi depasita dar
prin compensatie analiza riscurilor si
beneficiilor prevaleaza
3.Justitie 1) Beneficiile si riscurile
sa fie distribuite
echitabil

Selectia participantilor
Proceduri echitabile de selectie a
participantilor (atat a celor care sunt
inclusi cat si a celor care nu sunt inclusi)
http://www.hhs.gov/ohrp/humansubjects/guidance/belmont.htm
RESPECTUL FATA DE FIINTA UMANA
Respect: sentiment de stim, de consideraie sau de preuire deosebit fa de cineva (DEX)
Presupune recunoasterea unicitatii, libertatii, independentei, valorii si demnitatii, egale intre
toti, a dreptului la autodeterminare (a decide asupra propriei sale persoane), a dreptului de
a fi informat
Protectia persoanelor vulnerabile
Formele de implinire:
Autonomie (competenta si capacitate decizionala; persoane vulnerabile)
Consimtamant informat (competenta si voluntariat; informare corecta si completa- si
intelegere; decizie si autorizare).

CIOMS ghid: CI este C dat de o persoana competenta care (1) primeste informatia, (2) intelege
informatia, (3) decide in interesul propriei persoane fara a fi subiectul coercitiului, intimidarii
sau aflata intr-o stare de vulnerabilitate (International Ethical Guidelines for Biomedical
Research Involving Human Subjects si OMS, Geneva 2002)
http://www.recerca.uab.es/ceeah/docs/CIOMS.pdf
BENEFICENTA: a face bine. Ca datorie si ca virtute.
Mai inseamna:
a proteja binele fizic, psihic, social
A reduce riscul la minim si a maximiza beneficiul
A opri si indeparta actiunea raului, Non-
maleficenta
JUSTITIE

Non-discriminare
Ingrijire medicala egalitarian si echitabil
Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor
Recrutare echitabila a subiectilor participanti precum si
celor ce nu intra in cercetare (criterii de excludere
transparente, non-discriminatorii)
Protectie speciala grupurilor vulnerabile
Este echitate in cercetarea intreprinsa? Putem stii daca este
echitate daca:
1. Aflam cine are beneficiile si cine are riscurile
2. Daca cercetarea realizeaza o distributie egala si echitabila a
riscurilor si beneficiilor
3. Cum se face inrolarea (sunt alese persoanele care beneficiaza
iar nu cele vulnerabile care risca pentru beneficiile altora)


Principii ale implicarii medicului in cercetarea pe
subiecti umani
Orice medic va manifesta reticenta fata de orice solicitare care incalca
morala, etica ori codurile deontologice ale practicii si profesiunii
medicale cat si legile in vigoare indiferent de forma oficiala a acesteia si
fara relevanta cu oficialitatea ori administratia care o emite

Orice medic va supune solicitarea respectiva propriei analize, discutiei
colegiale cu confratii sai, Colegiului Medicilor si nu va actiona nici chiar
sub amenintare impotriva sanatatii ori vietii pacientului sau, a caror
protectie devin principala sa obligatie morala si legala; corolar: nu va
discrimina.

Medicul nu va dispune o cercetare stiintifica asupra unui subiect pacient
al sau altfel decat in interesul sanatatii ori vietii acestuia si cu
consimtamantul acestuia
De verificat
Cat timp medicul decide participarea intr-o cercetare stiintifica pe subiectul uman, pacient al sau, va trebui sa
verifice obligatoriu:

1. Pacientul este autonom (competent si cu capacitate decizionala?)
2. Pacientului ii este util, necesar? E in interesul cel mai bun al pacientului sau? Cercetarea ii este
benefica/necesara pacientului sau cel putin nu este defavorabila ingrijirii medicale si prognosticului afectiunii
pacientului?
3. Pacientul isi doreste aceasta?
4. Se cunosc beneficiile si riscurile?
5. I-au fost raportate pacientului toate riscurile cunoscute inclusiv riscul oricat de mic de deces?
6. Pacientul a fost pe deplin informat?
7. Dreptul de a fi selectat in cercetare este respectat?
8. Dreptul de a se retrage oricand fara a pierde ingrijirea medicala pe care o primea anterior este respectat deo
potriva cu alte drepturi ale pacientului?
9. Cine are beneficiul si cine are riscul?
10. Pacientul a consimtit in scris la cercetare (consimtamant informat in care se detaliaza toate aspectele cercetarii
obligatoriu in scris)?

Fiecare medic va raspunde el insusi la aceste intrebari prin prisma propriei constiinte si a eticii sale profesionale si
nu va considera ca raspunsul constituie responsabilitatea altora.

Nu va considera ca aceste raspunsuri trebuie date de catre altcineva sau ca au fost date de catre altcineva si nu se
va multumi pana nu va verifica personal documentele de cercetare inainte de a-si inrola pacientii in cercetare.

Elementele CI in cercetare
1. Descrierea cercetarii in amanunt (ex. cate prize, cand,
durata, institutii, sponsori, comisii de bioetica, etc.) si
rolul jucat
2. Riscuri rezonabile (adevarul) fizice, psihice, sociale
3. Beneficii asteptate (balanta): vulnerabili, durata
beneficiilor dincolo de terminarea cercetarii
4. Alternative (sinceritate) cu av si dezav
5. Confidentialitate (inrolare, durata dincolo de terminarea
cercetarii)
6. Compensatii (minime si rezonabile, gratuitate in situatii
de urgenta); beneficii si compensatii si plati
7. Contacte (in timpul/dupa cercetare)
8. Voluntariat si retragere (fara a afecta situatia prezenta)
Cerintele etice pe care trebuie sa le indeplineasca un
proiect de cercetare pentru a obtine avizul unei
Comisiei de Etica a cercetarii
1. Valoarea stiintifica (utilitatea proiectului pentru pacient,
ameliorarea starii sale de sanatate, beneficiul nu poate fi obtinut
altfel decat prin cercetarea respectiva)
2. Validitate stiintifica (metodologie clara, consimtamantul, protectia
datelor pacientului, criteriile de selectie, justificarea folosirii
procedurilor biologice, specificarea compensatiilor acordate,
descrierea modalitatii de abordare a eventualelor vatamari)
3. Validitatea legala (respectarea legilor si normelor specifice
cercetarii, a drepturilor pacientului si a normelor de deontologie)
4. Selectia echitabila a subiectilor
5. Raportul risc/beneficiu favorabil beneficiului
6. Consimtamantul informat clar exprimat in scris
7. Evaluarea independenta a cercetarii
De cunoscut
CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012
al Colegiului Medicilor din Romnia
EMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMNIA
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012

CAP. VI Cercetarea medicala

ART. 40 Principiul legalitii i eticii cercetrii medicale
Orice activitate de cercetare medicala va fi efectuata cu respectarea stricta a principiilor fundamentale ale
exercitrii profesiei de medic, n respect deplin faa de fina i de specia umana i cu respectarea stricta a
condiiilor prevzute de lege i normele profesiei.

ART. 41 Cercetarea pe fina umana
Cercetarea pe fina umana are caracter de excepie i poate fi facuta numai daca, n mod cumulativ, sunt
ntrunite urmtoarele conditii:
a) nu exista nici o metoda alternativa la cercetarea pe fine umane, de eficacitate comparabila;
b) riscurile la care se poate expune persoana nu sunt disproportionate n comparaie cu beneficiile
poteniale ale cercetarii;
c) proiectul de cercetare a fost aprobat de instana sau autoritatea competenta dupa ce a fcut obiectul
unei examinri independente asupra pertnenei sale tinifice, inclusiv al unei
evaluri a importanei obiectivului cercetrii, precum i al unei examinari pluridisciplinare a acceptabilitii
sale pe plan etic;
d) persoana pe care se fac cercetri este informata asupra drepturilor sale i asupra garaniilor prevzute
prin lege pentru protectia sa;
e) consimmntul a fost dat n mod expres, specific i a fost consemnat n scris. Acest consimmnt
poate fi retras n orice moment, n mod liber.
ART. 42 Cercetarea pe persoana fra capacitatea de a consimi
Nu poate fi desfurata activitate de cercetare tinifica medicala pe o persoana care nu are capacitatea
de a consimi dect daca sunt ntrunite cumulativ condiiile urmtoare:
a) sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 41 lit. a)-d);
b) rezultatele cercetrii au potenialul de a produce beneficii reale i directe pentru sntatea sa;
c) cercetarea nu se poate efectua cu o eficacitate comparabila pe subiecti capabili sa i dea
consimmntul;
d) autorizarea necesara prevzuta la art. 41 lit. c) a fost data specific i n scris;
e) persoana n cauza nu are obiecii.

ART. 43 Diligena medicului
Medicul este dator sa depuna toata diligena i sa struie pentru lamurirea tuturor mprejurrilor de
fapt i de drept atunci cnd este implicat ntr-o activitate de cercetare medicala. n caz de nevoie,pentru
lmurirea deplina, medicul este dator sa solicite sprijinul
organismelor profesiei medicale.

ART. 44 Intervenia asupra persoanei
Nicio persoana nu va putea fi supusa experienelor, testelor, prelevarilor, tratamentelor sau altor
intervenii n scop de cercetare dect n condiiile expres i limitativ prevzute de lege.

ART. 47 Limitri ale cercetrii medicale
Sunt contrare scopului i rolului profesiei de medic urmtoarele activitai n domeniul cercetrii medicale:
a) orice intervenie medicala asupra caracterelor genetice prin care se urmrete modificarea
descendenei unei persoane. Excepie fac situatiile care privesc prevenirea i tratamentul unor maladii
genetice, situaie n care se vor obine toate autorizrile adecvate;
b) orice intervenie prin care se urmrete crearea unei fine umane genetic identica cu alta fina umana
vie sau moarta;
c) crearea de embrioni umani n scopuri de cercetare;
d) orice intervenie de natura a determina sexul viitorului copil. Exceptie fac situaiile n care n mod
obiectiv este necesara determinarea sexului n scopul evitrii unei boli ereditare grave
legate de sexul viitorului copil;
e) examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane n alt scop dect medical i strict n condiiile i
procedurile legale;
f) orice intervenie prin care s-ar urmri sau s-ar determina selectia persoanelor ori s-ar aduce atingere
speciei umane;
g) participarea sau implicarea ntr-o activitate de identificare a unei persoane pe baza amprentelor sale
genetice altfel dect n cadrul unei proceduri judiciare penale ori civile sau n scopuri strict medicale ori de
cercetare tinifca, ambele efectuate strict n
condiiile legii;
h) participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman,
elementelor sau produselor sale, cu excepia cazurilor expres prevzute de lege.