Sunteți pe pagina 1din 2

Capitolul 7Algoritmi i tehnici de reprezentare

7.1. Etapele rezolvrii problemelor economice


Pentru ca o problem s fie rezolvat cu ajutorul calculatorului trebuie s avem n vedere ndeplinirea a dou condi!ii"
s e#iste un program care s descrie algoritmul de rezolvare a problemei ntr$un limbaj accesibil calculatorului. %e vor
preciza opera!iunile prin care& de la datele de intrare& se ajunge la rezultate.
s e#iste datele structurate ntr$un anumit mod& pentru a fi accesibile programului.
'arianta clasic& discutat mai sus& poate fi detaliat. Astfel& se ajunge la urmtoarele etape"
definirea i analiza problemei(
elaborarea algoritmului de rezolvare i reprezentarea acestuia(
codificarea algoritmului ntr$un limbaj de programare(
ob!inerea programului n format e#ecutabil(
testarea i corectarea programului(
documentarea programului(
e#ploatarea i ntre!inerea.
Calculatoarele actuale gestioneaz date& fr a lua n considerare semnifica!ia lor. )dentificarea datelor reprezentate se
realizeaz prin amplasarea simbolurilor n memoria intern& n anumite zone de pe suport& dup cum sunt definite prin
programele de prelucrare. *e aici necesitatea organizrii datelor& deci a structurrii lor conform logicii programelor.
+n concep!ia tradi!ional se parcurg urmtoarele etape ,vezi fig. nr. 7.1.-"
analiza problemei i definirea modelului de prelucrare. %e stabilesc astfel algoritmul de prelucrare i structurile de
date.
transpunerea modelului ob!inut ntr$un model accesibil calculatorului utiliz.nd un limbaj de programare. Este etapa de
scriere a programului i de transpunere a acestuia n format e#ecutabil.
prelucrarea propriu$zis este ultima etap n care programul n format e#ecutabil este ncrcat i pus n e#ecu!ie. /a
e#ecu!ie programul solicit datele de intrare i furnizeaz rezultatele.
+n concep!ia tradi!ional drumul de la problem la rezultate este relativ greoi& fiind necesar nsuirea i utilizarea unui
limbaj de programare. Etapele de analiz i programare dureaz& de obicei& mult timp i presupun costuri ridicate.
+n rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului electronic& drumul parcurs p.n la realizarea i e#ploatarea
programului se structureaz n anumite etape& subsumate criteriului eficien!. Criteriul de eficien! are o sfer larg de
cuprindere& fiind aplicat at.t la fiecare etap n parte c.t i global& la nivelul clasei de probleme rezolvate& cu
implicarea ntregii game de resurse utilizate ,hard0are& soft0are& personal& resurse financiare-.
7.1 Algoritmi" defini!ie& propriet!i& opera!iuni de baz
7.1.1. 2o!iunea de algoritm
3ealizarea unui program fiabil& de bun calitate& necesit o activitate comple# care implic parcurgerea unor etape
distincte& bine definite. Analiza& n profunzime& a problemei supuse aten!iei programatorului& a datelor& i n special& a
logicii de prelucrare a acestora& necesit i constituie o condi!ie impus n vederea ob!inerii& n viitor& a unui program
cu performan!e ridicate. Pe aceast baz se trece la elaborarea algoritmului de rezolvare.
7.1.4. 5pera!iuni de baz n algoritmi
5pera!iunile prevzute n algoritmi utilizeaz date elementare i date structurate. Este vorba de constante& variabile&
masive de date ,tablouri-& articole& fiiere. Asupra acestor mrimi se pot defini urmtoarele categorii de opera!iuni"
opera!iuni de atribuire& opera!iuni de decizie& opera!iuni de intrare 6ieire& alte opera!iuni.
5pera!iuni de atribuire. Prin atribuire se asociaz unei variabile o anumit valoare definit printr$o constant& printr$o
alt variabil sau printr$o e#presie. 7ot aici se includ opera!iunile de calcul definite pe mul!imea numerelor reale"
adunare& scdere& nmul!ire& mpr!ire& ridicare la putere& func!ii etc.
E#emple"
2ota " 8 19
:edie " 8 ,2ota1 ; 2ota1- 6 1
2ume " 8 <2icolescu<
5pera!iuni de decizie. Prin opera!iunea de decizie se determin valoarea logica a unei propozi!ii ,condi!ii-" adevrat
sau fals. +n redactarea condi!iilor se utilizeaz variabile& constante& e#presii& operatori rela!ionali ,8& =& >& ?& >8& ?8- i&
eventual& operatori logici ,257& A2*& 53-.
5pera!iuni de intrare 6ieire. 5pera!iunile de intrare 6ieire precizeaz fie introducerea datelor n memoria interna
,citire-& fie e#tragerea rezultatelor din memoria intern ,scriere- pentru a putea fi stocate sau vizualizate i interpretate.
Alte opera!iuni. )ncludem aici opera!iunile de salt& opera!iunile de apel a unei proceduri etc.
Algoritmul este abordat n diferite accep!iuni. +n *E@ algoritmul este descris n dou moduri"
ansamblu de simboluri folosite n matematic i logic& permi!.nd gsirea n mod mecanic ,prin calcul- a unor
rezultate(
succesiune de opera!ii necesare n rezolvarea unor probleme oarecare.
+n dic!ionarul de informatic algoritmul este prezentat ca un <concept folosit n mod intuitiv pentru a desemna o
mul!ime finit de opera!ii ,instruc!iuni& comenzi- cunoscute& care e#ecutate ntr$o ordine bine stabilit& pornind de la
un set de valori ,intrri-& produc n timp finit& un alt set de valori ,ieiri-<.
Cu toate ca algoritmii sunt o realitate incontestabil& p.n n prezent nu e#ist o defini!ie riguroas de la care s se
dezvolte o teorie. *e aceea ne mul!umim cu urmtoarea descriere a no!iunii de algoritm" ansamblu de operatii
mpreun cu ordinea n care se aplic asupra datelor de intrare ale unei clase de probleme pentru a ob!ine rezultatele.
7.4 7ehnici de reprezentare a algoritmilor
+n procesul de dezvoltare a programelor se folosesc diverse tehnici de reprezentare& din care cele mai utilizate sunt"
schemele logice(
pseudocodurile(
diagramele arborescente(
tabelele de decizii.
7.4.1 %cheme logice
7.4.1.1. %tructuri de baz n schemele logice
5rdinea n care instruc!iunile programului sunt e#ecutate constituie structura de control a acestuia.
%tructuri secven!iale. %tructura secven!ial este folosit n cazul programelor simple& n care& ordinea e#ecu!iei
instruc!iunilor sau a modulelor de instruc!iuni coincide cu ordinea sintactic a acestora.
%tructura alternativ este acea structur n care se efectueaz un bloc de opera!iuni sau altul se e#ecut n func!ie de o
anumit condi!ie ,C- impus de logica de rezolvare a problemei. Condi!ia se poate referi la"
verificarea con!inutului i a naturii unor zone de memorie(
verificarea con!inutului unui contor& a crui valoare poate crete sau descrete(
verificarea corectitudinii unor date de intrare etc.
.
.
M 1
M 2
M n
Aig. 7.7 %tructura secven!ial
Bn e#emplu de schem logic de program n care se regsete numai structura secven!ial este prezentat mai jos.
structuri alternative ,numite i de decizie sau de selec!ie-(
structuri repetitive ,iterative-(
structuri mi#te.
Cazul general de program ,P- cu structur alternativ este de forma"
P 8 :1( C:1 dac C 8 *A sau :4 dac C 8 2BD( :E.
n care :1& :1& :4& :E sunt modulele programului P& iar ,C- condi!ia evaluat.

S-ar putea să vă placă și

  • Curs1 Econometrie Introducere
    Curs1 Econometrie Introducere
    Document27 pagini
    Curs1 Econometrie Introducere
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • La Medeleni
    La Medeleni
    Document18 pagini
    La Medeleni
    Elena Stache
    0% (2)
  • Pag 9
    Pag 9
    Document1 pagină
    Pag 9
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Maestrii Erorilor
    Maestrii Erorilor
    Document1 pagină
    Maestrii Erorilor
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Neologismul 1
    Neologismul 1
    Document2 pagini
    Neologismul 1
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Bilant Inițial 1
    Bilant Inițial 1
    Document2 pagini
    Bilant Inițial 1
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Bate Vantul
    Bate Vantul
    Document1 pagină
    Bate Vantul
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Poezia Mea
    Poezia Mea
    Document1 pagină
    Poezia Mea
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Ce Vezi Afara
    Ce Vezi Afara
    Document1 pagină
    Ce Vezi Afara
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Plumb Bacovia
    Plumb Bacovia
    Document1 pagină
    Plumb Bacovia
    Cristina Toma
    Încă nu există evaluări
  • Floare Albastra
    Floare Albastra
    Document1 pagină
    Floare Albastra
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Plumb Bacovia
    Plumb Bacovia
    Document1 pagină
    Plumb Bacovia
    Cristina Toma
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document1 pagină
    Luceafarul
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document1 pagină
    Luceafarul
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Ce Te Legeni Mihai Eminescu
    Ce Te Legeni Mihai Eminescu
    Document1 pagină
    Ce Te Legeni Mihai Eminescu
    Mihaiela
    Încă nu există evaluări
  • Ce Te Legeni Mihai Eminescu
    Ce Te Legeni Mihai Eminescu
    Document1 pagină
    Ce Te Legeni Mihai Eminescu
    Mihaiela
    Încă nu există evaluări
  • Modele LP Access 2007-Rez
    Modele LP Access 2007-Rez
    Document7 pagini
    Modele LP Access 2007-Rez
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document1 pagină
    Luceafarul
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Neologismul 1
    Neologismul 1
    Document2 pagini
    Neologismul 1
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări
  • Indrumar Afaceri Norvegia
    Indrumar Afaceri Norvegia
    Document28 pagini
    Indrumar Afaceri Norvegia
    Simona Manole
    Încă nu există evaluări