ETAPA I : Alegerea semifabricatului

Din desenul de executie rezulta ca piesa din tema este confectionata din otel carbon de
calitate OLC 4!I"O ##$%## cu urmatoarele caracteristici :

% caracteristici pri&ind compozitia c'imica:
%caracteristici fizico%mecanice:
Otelul (arca "tarea Caracteristici mecanice minime Duritatea )rinell
max *+)+
L
u
n
g
i
m
e
a

d
e
c
u
r
g
e
r
e



,
-
e
z
i
s
t
e
n
t
a

l
a
t
r
a
c
t
i
u
n
e


,
r
A
l
u
n
g
i
r
e
a

l
a
r
u
p
e
r
e


.
c
/
a
t
u
i
r
e
a

l
a
r
u
p
e
r
e


z
0
C
1

2
$
3
4
0
C
1
2
$
3

"
t
a
r
e
a

l
a
m
i
n
a
t
a
"
t
a
r
e
a

r
e
c
o
a
p
t
a
0gf3mm
4
5 0gf3cm
4
Carbon
de
calitate
OLC4 6
I
2
4$
74
77
8#
89
2
27
%
7
%
4!
44:
%
8:9
%
"emifabricatele cele mai folosite sunt :
% "emifabricat laminat
% "emifabricat matritat
% "emifabricat for;at
% "emifabricat turnat
La alegerea semifabricatului se au in &edere urmatoarele:
a< (aterialul piesei+
b< =orma si dimensiunea piesei+
c< 6umarul pieselor din lot+
a< (aterialul piesei fiind otel carbon de calitate pot adopta semifabricat: laminat ! for;at sau
matritat+
b< =orma si dimensiunea semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si
dimensiunea piesei finite+
c< 6umarul pieselor din lot este de 8$ buc
~ 8 ~
Oteluri Clasa (arca Compozitia c'imica in 5
C (n "i P " Cr 6i Cu As
Carbon
de
calitate
Imbu%
natatire
OLC4 $!44>
$!$
$!$>
$!#$
$!89>
$!29
max
$!$4$
max
$!$4$
max
$!2$
max
$!2$
max
$!2$
max
$!2$
Piesa a&and forma de bucsa pot adopta semifabricat laminat!matritat sau for;at+A&and in
&edere dimensiunile piesei consider ca este economic sa adopt semifabricatul laminat!sectiune
rotunda!"TA" 222%##+
ETAPA II : "tabilirea traseului te'nologic+
Pentru intocmirea traseului te'nologic se pot face unele recomandari : la inceputul
procesului te'nologic se prelucreaza suprafetele care de&in baze de ase;are sau suprafete de
prindere?suprafetele frontale si gauri de centrare<@gaurile se executa la sfarsitul procesului
te'nologic cu exceptia celor care de&in baze de asezare+
Operatia la care exista posibilitatea unui procent mare de lucru se executa la inceputul
procesului te'nologic+
-ectificarea se executa dupa tratamentul termic+
Odata stabilita succesiunea operatiilor si a fazelor din cadrul lor in continuare se alege
tipul masinii unelte pe care se executa fiecare operatie!si se rezol&a problema bazarii si fixarii si
in sfarsit se stabilesc sculele si &erificatoarele necesare executarii fiecarei faze+
In cazul in care prelucrarea unei suprafete piesa trebuie prinsa in dispoziti& special sau nu
este scula standardizata!se mentioneaza necesitatea proiectarii dispoziti&ului sau sculei+



~ 4 ~
~ 2 ~
~ 4 ~
6r+
crt+
Denumirea
operatiei fazei
"c'ita operatiei fazei (+ 1+ "+D+A+%uri
8+
8+8
Debitare
Debitat din bara
laminata+
=erastrau
alternati&
=A 2$$
Panza de ferastrau alternati&
tip II forma D
"TA" 8$77%#7
"ubler "TA" 829234%92
4+
4+8+
4+4+
4+2
"trun;ire frontala I
Prins in uni&ersal!
centrat
"trun;it frontal de
degrosare pe "8
"trun;it frontal de
finisare pe "8
Executat gaura de
centrare tip A2+8
"TA" 8278%94 pe
Desprins piesa+
"6 24$
Cutit frontal 87x87
"TA" 2#%79 -p2
)urg'iu de centruit tip
A2+8 "TA" 888434%#4
"ubler 2$$x$!8 "TA"
829234%92
2
2+8
2+4
2+2
"trun;it frontal II
Prins in
uni&ersal!centrat!s
trun;it de
degrosare pe "88+
"trun;it frontal de
finisare pe "88
Executat gaura de
centrare tip A2+8
"TA" 8278%94 pe
"88+
Desprins piesa+
Cutit frontal87x87 "TA"
2#%79-p2
)urg'iu de centruit tip A2+8
"TA" 888434%#4
"ubler 2$$x$!8 "TA"
829234%92
4+
4+8+
4+4+
4+2+
4+4+
4++
4+7+
4+9+
4+#+
4+:+
"trun;ire
longitudinal I
Prins in uni&ersal
si &arf+
"tun;ire de
degrosare pe "2+
"tun;ire de
degrosare pe "4+
"trun;ire de
degrosare pe "9+
"trun;ire de
finisare pe "2+
"trun;it de finisare
pe "4+
"trun;it de finisare
pe "9+
Executat tesitura
pe "4?4B4<
Executat tesitura
pe "7?4B4<
Executat tesitura
pe "#?4B4<
"6 24$ Cutit lamC 84x2
"TA" 24%79+
Cutit pentru strun;it
longitudinal 4$x4 "TA"
2:%79 -p2
"ubler 2$$x$!8 "TA"
829234%92
ETAPA III : Determinarea adaosurilor de prelucrare
Adaosul de prelucrare este stratul de metal care se inlatura de pe suprafata piesei la
o prelucrare ?adaos de prelucrare intermediar< sau de la semifabricat la piesa finita ?adaos de
prelucrare total<+
Adaosul de prelucrare poate fi simetric ?la prelucrarea suprafetei cilindrice la
prelucrarea simultana a suprafetei plane opuse< si nesimetrice ?la prelucrarea succesi&a a
suprafetei plane opuse sau adaos pe o singura fata plana< +
Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc 4 metode :
%metoda de calcul analitic @
%metoda experimental statistica +
Prin metoda de calcul analitic adaosurile de prelucrare se determina folosind relatii
de calcul care contin abaterile aparuta sau rezultate la operatia precedenta si la operatia curenta+
-elatia generala de calcul a adaosurilor de prelucrae minime sunt :
4A
Cmin
D 4?-
zp
E "
p
< E 4 mm % pentru adaos simetric
4A
Cmin
D -
zp
E "
p
E E mm % pentru adaos asimetric
Indicele p arata ca marimea respecti&a rezulta la operatia precedenta
Indicele c arata ca marimea rezulta la operatia curenta
-
zp
F inaltimea micro%neregularitatilor rezultate la operatia precenta
"
p
Fmarimea stratului superficial degradat rezultat la operatia precedenta
% abaterile spatiale totale rezultate la operatia precedenta
% eroare de asezare la operatia curenta
Dimensiunea intermediara este dimensiunea pe care o ia piesa dupa fiecare
prelucrare+
La suprafata exterioara 4A
Cnom
D 4A
Cmin
E T
p
Prin metoda experimental statistica adaosul de prelucrare se determina prin
adoptare din standard sau tabele normati&e + La rezol&area etapei &om folosi metod
experimental statistic cu indicatiile din GA+ Alase : -egimuri de asc'iere adaosuri de prelucrare si
norme te'nice de timp ! Aol I si II ! Ed+ Te'nica )ucurestiH +
La semifabricatele laminate determinarea adaosurilor de prelucrare se face
incepand cu suprafata cu diametrul cel mai mare in ordine in&ersa executarii operatiilor +
~ ~
3.1 Determinare adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pentru
suprafata S
10.

Din G8H tab+8+8 pag 28 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim pentru
strun;irea cu prinderea semifabricatului in uni&ersal si &arf

4Ac
min D 4?-zpE"pEI
p<
Din G8H tab 4+4 pag 7 rezulta :-zpD$Jm
"pD$Jm
Clasa de precizie 9+
Abaterea spatiala totala dupa diferitele prelucrari se determina cu relatia 9 pag 84+
IpDKBIsf
KD$+$$7 dupa strun;ire de degrosare a semifabricatului
Din tab8+2 pag 22 pozitia :+
IsfD
IcDcurbura semifabricatului
LcDdistant de la sectiune
IcD4LcBlc
Din tab 8+4 pag 2 rezulta :LcD$+84Jm3mm
lcD2$
IcD4B$+84B2$M9+4JmM$+7
Din tab8+2 pag22 pozitia 8$ rezulta:
IcentrareD$+4Jm
IsfD D D4$
IpDKBIsfD$+$7B4$D8
4AcminD4?-zpE"pEIp<D4?$E$E8<D42$Jm
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tab8+89 pag 4# poz 4+
4AcnomD4AcminETp
TpD24$JmD$+24mm
Tp%toleranta la operatia precedent
~ 7 ~
Din tab4+8# pag :$ in functie de diametrul semif+si clasa de precizie 9+
4Ac nomD4Ac minETpD42$E24$D9$M$+7mm
4Ac nomD$+7mm
Dimensiunea intermediara se determina cu relatiile din tab 8+89 pag 4# poz+4
Conf+I+"+O 497#3#: DmaxD4#+2mm?N4#O$+2<
D8maxDDmaxE4AcnomD4#+2E$+7D4#+:
D8nomDD8max rotun;itD4#+:mm
D8minDD8nom%TpD4#+:%$+24D4#+7
"trun;irea de degrosare a suprafetei "8$ se &a executa la cota N4#+:%$+24
2+8+4 +"trun;irea de degrosare+?operatia precedenta laminarea<
4AcminD4?-zpE"pEIp<
Din tab 4+2 pag+7 rezulta:
-zD8$Jm
"pD4$Jm
IpDIsfD4$Jm
4AcminD4?8$E4$E4$<D82$$Jm
Adaosul de prel+nominal pt+prima op+de prec+se det+cu rel+ de la pag+4:
4Ac nomD4AcminEAi
AiDabaterea inferioara la smf+brut in &aloare absoluta+
Din "TA" 747:%78 AiD8mm
4AcminD82$$E8$$$D42$$Jm
Diametrul smf+se determina cu relatia de la pag+4:+
Dnom smfDD8nomE4Acnom
D4#+:E4+2D8++4
Din "TA" 222%a:#9 adopt &aloarea imediat superioara DsmfD
-ecalculez adaosul de prel+ pt+ strun;irea de degrosare+
~ 9 ~
4Ac nomD2%4#+:

4Ac nomD2+8
2+4+Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor
intermediare pentru "9+
2+4+8+-ectificarea?operatia precedent%strun;irea de finisare<
Din tab8+8 pag 28 rezulta ca relatia de calcul a adaosului de prelucrare minim pentru rectificarea
dupa tratamentul termic cu prinderea semifabricatelor in uni&ersal si &arf este:
4Ac minD4?-zpEIp<
Din tab+4+4 pag+7 rezulta -zpD4
Clasa de precizie P7
IpDIcttD4AcBlc
LcD$+Jm3mm
LcD4#+mm
IpD4B$+B4#+D4#+
4Ac minD4?-zpEIp<D4?4E4#+<D4B92+D849
4Ac nomD4Ac minEtpD849E84$D4#9JmM$+2mm
4Ac nomD$+2mm
Din tab8+8# pag :$ rezulta TpD84$Jm

Conform desen DmaxD44mm
D8maxDDmaxE4AcnomD44E$+2D44+2mm
D8nomDD8max rotun;itD44+2mm
~ # ~
D8minDD8nom%TpD44+2%$+84D44+87mm
"trun;irea de finisare se &a executa la cota de N
2+4+4+"trun;irea de finisare?operatia precedent%strun;irea de
degrosare<
Din tab+8+8 pag 28 rezulta ca -zpD$Jm!"pD$Jm Clasa de precizie 9
IpDKBIsmf
0D$+$7 dupa strun;irea de degrosare a semifabricatului
Din tab8+2 pag+22 poz : rezulta:
IsfD
IcDcurbura semifabricatului
LcDcurbura specifica
Lc%deistanta de la sectiune
IcD4LcBlc
Din tab 8+4 pag 2 rezulta :
LcD$+84Jm3mm
lcD4#+mm
IcD4B$+84B4#+D88+74Jm
Din tab+8+2pag 22 poz 8$ rezulta:IcentrareD$+4mm
IsfD M4$Jm
IpDKBIsfD$+$7B4$D8Jm
4AcminD4?-zpE"pEIp<D4?$E$E8<D42$
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tab+8+89 pag 4# poz+4
4Ac nomD4AcminETpD42$E4#$D8$M$+mm
~ : ~
4Ac nomD$+mm
Dimensiunea intermediara se determina cu relatiile din tab 8+89 pag 4# poz 4+
D4maxDD8maxE4AcnomD44+2E$+D44+#mm
D4nomDD4max rotun;itD44+#mm
D8minDD8nom%TpD44+#%$+4#D44+mm
"trun;irea de degrosare a suprafetei "9 se &a executa la N
2+4+2+"trun;irea de degrosare?operatia precedent%laminarea<
"e determina prin diferenta:4Ac nomDDsf%D8nom
4AcnomD2%44+#D2$+4

2+2+Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor
intermediare pentru "4
2+2+8++"trun;irea de finisare?operatia precedent%strun;irea de degrosare<
Din tab 8+8 pag 28 adoptam relatia:
~ 8$ ~

4AcnomD2$+4
4AcminD4?-zpE"pEIp<
Din G8H tab 4+4 pag 7 rezulta:-zpD$!"pD$
Clasa de precizie 9
Abaterea spatial totala dupa diferitele prelucrari se determina cu relatia 9 pag 84
IpDKBIsf
0D$+$7 dupa strun;ire de degrosare a semif+
Din tab 8+2 pag 22 poz ::
IsfD
IcDcurbura semif
LcDcurbura specifica
lcDdistant de la sectiune
IcD4Ac%lc
Din tab8+4 pag 2 rezulta:LlD$+8Jm3mm
lcD8$mm
IcD4B$+8B8D4+Jm
Din tab 8+2 pag 22 poz 8$ rezulta IcentrareD$+4mm
IsfD D D4$
IpDKBIsfD$+$7B4$D8Jm
4AcminD4?-zpE"pEIp<D4?$E$E8<D42$Jm
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tab8+89 pag 4# poz 4
Tp%toleranta la op+precedenta
TpD4#$JmD$+4#mm
Din tab 4+8# pag :$ in functie de diametrul semif+ "i clasa de precizie 9
4Ac nomD4Ac minETpD42$E4#$D8$M$+
4Ac nomD$+mm
~ 88 ~
Dimensiunea intermediara se determina cu relatiile din tab8+89 pag 4# poz 4
Conf+I+"+O 497#3#:
DmaxD8#+4mm
D8maxDDmaxE4Ac nomD8#+4E$+D8#+9mm
D8nomDD8max rotun;itD8#+9mm
D8minDD8 nom%TpD8#+9%$+4#D8#+4mm
"trun;irea de degrosare a suprafetei "4 se &a executa la cota N
2+2+4+"trun;irea de degrosare ?operatia precedent%laminarea<
"e determina prin diferenta:
4AcnomD2%8#+9D24+2mm
2+4+Calculul adaosului de prelucrare si a dimendiunilor
intermediare pentru suprafata "2+
2+4+8+"trun;irea de finisare?op+precedenta%degrosarea<
Din tab 8+4 pag 28 adoptam relatia:
4Ac minD4?-zpE"pEIp<
~ 84 ~
4Ac nomD24+2mm
Din G8H tab 4+4 pag 7 rezulta:
-zpD$
"pD$
Clasa de precizie 9
Abaterea spatial totala dupa diferitele prelucrari se determina cu relatia 9 pag 84
IpDKBIsf
0D$+$7 dupa strun;irea de degrosare a semf+
Din tab 8+2 pag 28 poz :
IsfD
Ic%curbura semifab+
Lc%curbura specifica
lc%distanta de la sectiune
IcD4LcBlc
Din tab 8+4 pag 2 rezulta LcD$+8Jm3mm
lcD8$
IcD4B$+8B8$D2
Din tab8+2 pag 22 poz 8$ rezunlta I centrare D$+4mm
IsfD D D4$
IpDKBIsfD$+$7B4$D8Jm
4AcminD4?-zpE"pEIp<D4?$E$E8<D42$Jm
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relatia din tab 8+89 pag 4# poz 4
Tp%toleranta la op+precedenta
TpD44$JmD$+44mm
Din tab4+8# pag :$ in functie de diametrul semif+ "i clasa de precizie 9
4Ac nomD4Ac minETpD42$E44$D49$M$+
4Ac nomD$+
~ 82 ~
Dimensiunea intermediara se determina cu relatiile din tab 8+89 pag 4# poz 4
Conf I+"+O 497#3#:
DmaxD84+4mm
D8max%DmaxE4Ac nomD84+4E$+D84+9mm
D8nomDD8max rotun;itD84+9mm
D8minDD8nom%TpD84+9%$+4#D84+44mm
Strunjirea de degrosare a supraf.S3 se va executa la cota
2+4+4+"trun;irea de degrosare?op+precedenta%laminarea<
"e determina prin diferenta:
4Ac nomD2%84+9D4$+2
2++Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor
intermediare pt+supraf+frontla "88+
2++8+Pentru strun;irea de finisare?op+precedenta%str+de degros<
Din tab 8+8 pag 28 rezulta ca rel de calcul a adaosului de prelucrare minim pentru strun;irea
supraf+ =rontale prelucrate successi&e este:
AcminD-zpE"pEIpEQ&
~ 84 ~
4Ac nomD4$+2
Din tab 4+9 pag # rezulta:
-zpD$
"pD$
Conf+indicatiilor de la pag : abaterea spatial care se ia in calcul la prel+supraf+frontale este $+8+
"upraf+frontale pe aza semif+ "i dupa strun;ire de degrosare se negli;eaza+
Conf+indicatiilor de la pag+49 la prel+fara &erificarea asezarii se poate considera
Ac minD$E$E$E8$$
Ac minD4$$Jm
Adaosul la prel+nom+se determina cu rel+ de la pag+4:
Ac nomDAc minETp
Din tab+4+#+ pag+: rezulta TpD$+mm
Ac nomD4$$E$$
Ac nomD9$$D$+9mm
Dimensiunea intermediara se det+ Cu rel+ din tab 8+89 pag 4#
L8maxDLmaxEAc nom
~ 8 ~
IpD$
Q&D$+8mm
Ac nomD$+9mm
L8maxD849+E$+9
L8maxD84#+4
L8nomDL8max rotun;itD84#+4
L8minDL8nom%TpD84#+4%$+
L8minD849+9
Deci strun;irea de degrosare a supraf+"88 se &a executa la L8D
2++4+"trun;irea de degrosare?op+prec+debitarea<
Ac minD-zpE"pEIpEQ&
Din tab4+7 pag+# rezulta:
-zpE"pD$+2mm
IpD$+$8BDsfD$+$8B2
IpD$+2mm
Q&D$+8mm
Ac minD$+2E$+2E$+8
Ac nomDAc minEAi34
Din tab+4+7 pag # rezulta AiD8+2mm
Ac nom%$+:2E$+7D8+#M8+7mm
Ac nomD8+7mm
L4 maxDL8maxEAc nomD84#+4E8+7D84:+#
L4nomDL4max rotun;itD84:+#
L4minD84:+#%$+7D84:+8mm
~ 87 ~
Deci strun;irea de finisare a supraf+"88 se &a executa la cota L4D
2+7+Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor
intermediare pentru supraf+"8
Deoarece conditiile de lucru sunt aceleasi ca pentru "88 adopt aceleasi adaosuri de prelucrare+
Ac nomD$+9mm
TpD$+
L2 maxDL4maxEAc nomD84:+#E$+9
L2maxD82$+
L2nomDL2 rotun;itD82$+
L2 minDL2nom%TpD82$+%$+D82$
Deci strun;irea de degrosare a "8 se &a executa la cotaL2D
Ac nomD8+7
L4 max DL2nomEAc nomD82$+E8+7D824+8mm
Adopt lungimea de debitare LsfD822O8+2
-ecalculez adaosul de prelucrare la strun;irea de degrosare a "8
Ac nomDLsf%L2D822%82$+D4+mm
~ 89 ~
Ac nomD4+mm
ETAPA IA : Calculul regimurilor de asc'iere

-egimurile de asc'iere se determina pentru toate fazele din traseul te'nologic
folosind metoda experimental statistica cu indicatiile din GA+ Alase : -egimuri de asc'iere
adaosuri de prelucrare si norme te'nice de timp ! Aol I si II ! Ed+ Te'nica )ucurestiH +
La fiecare regim de asc'iere se parcurg urmatoarele etape :
% Alegerea masinii unelte : tip ! caracteristici ?gama de turatii ! gama de a&ansuri ! putere<@
% Alegerea sculei asc'ietoare : tip ! caracteristici ?parametri dimensionali ! parametri
geometrici ! materialul < @
% Determinarea adanciii de asc'iere t @
% Alegerea a&ansului @
% Determinarea &itezei @
% Determinarea puterii @
% Determinarea turatiei +
Pentru rezol&area etapei se folosesc indicatoarele din indrumatorul de proiectare!te'nologia
fabricarii masinilor+
4+8 Calculul regimurilor de asc'iere pentru faza 8+8+?debitarea din bara<
4+8+8+Alegerea masinii unelte
Debitare se face cu un ferastrau alternati& =A 2$$
Caracteristici dimensionale
% dimensiunea maxima a materialului de debitat 2$$
% cursa ramei 4$$mm
Caracteristici functionale
% numarul treptelor de &iteza 2
% numarul curselor duble pe minut 723#$38$$
% a&ans de taiere continuu
% motor electric
% putere 8+KR
% turatie 8$$ rot3min
Caracteristici de gabarit
% lungime 897 mm
% latimea 788 mm
% inaltimea 8$#$ mm
% greutatea #7$ Kg
4+8+4+ Alegera sculei asc'ietoare
Prelucrarea se executa cu panza fierastrau tip II "TA" 8$773#7 cu caracteristicile:
% lungimea 2$$mm
~ 8# ~
% latimea aD44mm
% grosimea bD8+4mm
% pasul 8+#$+$mm
% nr de dinti pe 4 mm zD84
% greutatea /D$+7Kg
Adoptam din gama de turatii a masinii de debitat turatia de #$ cd3min+
4+4+ Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+8+"trun;ire frontala de degrosare a suprafetei
"8
4+4+8+ Alegerea (+1+
Prelucrarea se &a executa cu strung normal "6 24$ ! cu urmatoarele caracteristici :
% ' D 24$ mm
% L D 8$$$ mm
% 6 D 2 KR
Turatia axului principal Grot3minH : 28+ @ 4$ @ $ @ 72 @ #$ @ 8$$ @ 84 @ 87$ @ 4$$ @ 4$ @ 28 @
4$$ @ $$ @ 72$ @ #$$ @ 8$$$ @ 84$$ @ 87$$ +
A&ans longitudinal Gmm3rotH :
% A&ans normal : $+$2 @ $+$4 @ $+$ @ $+$7 @ $+$9 @ $+$# @ $+$: @ $+8 @ $+88 @ $+84 @ $+82 @
$+84 @ $+8 @ $+87 @ $+4$ @ $+44 @ $+4# @ $+27 @ $+44
% A&ans marit : $+4# @ $+74 @ $+#$ @$+:7 @ 8+84 @ 8+4# @ 8+44 @ 8+7$ @ 8+97 @ 8+:4 @ 4+44@
4+4
A&ans trans&ersal Gmm3rotH :
% A&ans normal : $+$8 @ $+$82 @ $+$89 @ $+$4 @ $+$42 @ $+$49 @ $+$2 @ $+$22 @ $+$29 @ $+$4 @
$+$49 @ $+$2 @ $+$7 @ $+$79 @ $+$92 @ $+$:2 @ $+84 @ $+849
% A&ans marit : $+## @ $+8$9 @ $+822 @ $+87 @ $+8#9 @ $+48 @ $+44 @ $+4#9 @ $+4: @ $+2$ @
$+292 @ $+4# @ $+22 @ $+# @ $+94 @ $+:7 @ 8+89
4+4+4+Alegerea sculei asc'ietoare
Prelucrarea se &a executa cu cutit frontal 87x87 "TA" 2#%79 cu urmatoarele caracteristici:
D8$
pD9$ ungiul de atac principal

s
D4$ ungiul de atac secundar
raza la &arf rD$+
'xbD87x87
4+4+2+ Determinarea adancimi de asc'iere
Conform indicatiilor de la pag+:7 :
tD Ac nomD4+
~ 8: ~
tD4+mm
4+4+4+ Alegerea a&ansului
Pentru strun;irea supraf+frontale a&ansul trans&ersal din tab+7+8 pag+:# si din gama de a&ansuri
trans&ersale a strungului :
$+7%$+#mm3rot
A&ansul adoptat se &erifica folosind indicatiile din tab+7+84 pag+8$4
Aerificarea d+p+d+& al rezistentei corpului cutitului
"D mm3rot
'xbD87x87
'3LD8+$>+$+S'3LD8
Din tab+ 7+82 pag 8$7 rezult :
*)T89$%cutit normal din otel rapid
C4D2+9
n8D$+9 "D D D D8+49
x8D8
U8D$+9 "D8+49T$+94

4+4++ Calculul &itezei de asc'iere
~ 4$ ~
sD$+94mm3rot
Aiteza de asc'iere pentru strun;irea frontala se determina cu relatia pentru strun;irea
longitudinala rezultata din tab+7+8 si se inmulteste cu un coeficient din tab+7+4 pag 884+
K8>BK:D
D B$+:2B$+97B8B$+#9D27+8:B$+:2B$+97B$+#9D4$+7:
0D8+42 din tab 7+4 pentru D$ si VD9$W
Din tab 7+4$ pag 884 rezunlta:
Pentru scule din otel rapid la prelucrarea otelului cu a&ans sT$+4mm3rotS
C&D7$+#
X&D$+4 cu racire
Y&D$+77
Din tab 7+8: pag 888 rezulta: pentru prelucrarea otelului cu cutit normal din otel rapid cu racier
mD$+84
Din tab 7+88 pag 8$2ST pentru 87x87min
tD4+
sD$+94
n8D$+9
Din tab 7+87 rezulta:
08D D? D$+:2
04D? D? D$+97
02D8
~ 48 ~
ApD4$+7:
04D? D? D$+#9
0D8
07D8
09D8
0#D8
0:D8
Aa DApB0D4$+7:B8+44D4:+29mm3min
Din gma de turatii adoptam turatia cea mai apropiata si recalculez &iteza cu relatia in&ersa
nD D D D897+4#
-ecalculez &iteza :
AD D D22+4#mm3min
AD22+4#mm3min
4+4+7+Puterea+
~ 44 ~
nD4$$rot3min
6aD Z6motorBn
Din tab+7+84G8H
=zDC4B
C4D2+9
tD4+
x8D8
"D$+94
Y8D$+9
*)D4$$
68D$+9
=zD2+9B
=zD2+9B4+$B2+8B$+#$
=zD29:+82
6aD D4+8$
6aD4+8$
6aZ6motorB[
4+8\2B$+#
4+8\4+
=aza 4+8 se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere :
tD4+
iD8
"D$+94
6D4$$rot3min
AD22+4#rot3min
6aD4+8$0]
4+2+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+4?strun;irea frontala de finisare<pentru "8+
4+2+8+Alegerea (+1+ :
~ 42 ~
"+6+ 24$
4+2+4+Alegerea sculei ascietoare :
Cutit frontal 87x87 "TA" 2#%793-p2
4+2+2+Determinarea regimului de asc'iere+
tD D StD$+9mm
4+2+4+Alegerea a&ansului si &erificarea lui+
Pentru strun;irea suprafetei frontale a&ansul trans&ersal din tab 7+84 pag 8$7 si din gama de
a&ansuri trans&ersale a strungului adoptam
"D$+822mm3rot Ffara racire
4+2++Calculul &itezei de asc'iere+
ApD K8>BK: D D
D B$+:2B$+97B$+$7B8D29+4
ApD29+4
AaD29+4B8+#2D7#+79mm3min
AaD7#+79mm3min
C&D4+
X&D$+4
Y&D$+$
mD$+84
TD7$min
tD$+9
sD$+94
nD$+8
K8D$+:2
K4D$+97
K2D8
~ 44 ~
K4D$+$7
K>K:D8
4+2+7+Determinatrea turatiei+
6D D D484+72
Din gama de turatii a strungului adoptam 6D4$$rot3min
AD
4+2+9+Puterea+
6aD
=zDC4B
=zD2+9B D2+9B$+9B$+4B4$+#D4+##
=zD4+##da6
6aD D D$+$0R
6mB[^6a
=aza 4+4 se executa cu urmatorul regim de asc'iere :
tD$+9
iD8
"D$+822mm3rot
6D4$$rot3min
AD77+7rot3min
6aD$+$KR
~ 4 ~
4+4+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+2?executare gaura de centrare< pe "8+
4+4+8+Alegerea (+1+ :"+6+24$
4+4+4+Alegerea sculei+
Prelucrarea se executa cu burg'iu de centruire A2+8 "TA" 8884%#4
tD2+8
4+4+2+Calculul &itezei+
Din tabelul 9+7G8H adoptam
Aiteza ApD8$mm3min
A&ansul "D$+$2mm3rot
4+4+4+Calculul turatiei+
nD $+rot3min
Din gama de turatii adoptam nD$$rot3min
AD
=aza 4+2 se executa cu urmatorul regim de asc'iere :
4++Calculul regimului de asc'iere pentru faza 2+8?strun;irea frontala de degrosare< pe "88+
Adoptam acelasi regim ca la faza 4+8+
~ 47 ~
nD$$rot3min
AD4+:rot3min
tD2+8
"D$+$2mm3min
4+7+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 2+4?strun;ire frontala de finisare< pe "88+
Adoptam acelasi regim ca la faza 4+4+
tD$+9
iD8
"D$+2mm3rot
[D4$$rot3min
AD77+7rot3min
6aD$+$KR
4+9+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 2+2?executat gaura de centrare< pe "88+
Adoptam acelasi regim ca la faza 4+2
[D$$rot3min
AD4+:rot3min
tD2+8
"D$+$2mm3rot
4+#+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+8?strun;ire longitudinala de degrosare< pe "2+
4+#+8+Alegerea (+1+ : "+6+24$
4+#+4+Alegerea sculei+
~ 49 ~
tD8+7
iD8
"D$+94
[D4$$rot3min
AD22+4#rot3min
6aD4+8$KR
Cutit 4$x4 "TA" 2:%793-p2
Caracteristicile cutitului :
'xbD4$x4
LD4#$
b8D2$
rD8
KD:$W
KsD8$W
4+#+2+Determinarea regimului de asc'iere+
tD
Consider iD8$ treceri t8D>++t:D4mm
t8$D4+8mm
4+#+4+Determinarea a&ansului si &erificarea lui+
Din gama de a&ansuri longitudinale adoptam
"D$+74mm3rot
Aerificare :
Din tab7+84 pag+8$4G8H adoptam relatia de &erificare :
"D D "D D D8+47T$+74mm3rot
"D8+47mm3rot
4+#++Calculul &itezei de asc'iere+
ApD K8>BK: D D
ApD
ApD89+44mm3min
~ 4# ~
C&D44 x&D$+4 K8D8+$4
TD9 U&D$+$ K4D$+7
mD$+8 *)D4$$ K4D$+:2
tD4 [D8+9 K2!K>K:D8
"D8+47 sD$+74
4+#+7+Determinarea turatiei+
[D D8$2+99mm3min
Din gama de turatii adoptam [D8$$mm3min
-ecalculam &iteza :
AD D87+74mm3min
4+#+9+Calculul puterii+ "D$+74 *)D4$$
C4D2+9 x8D8
tD4 U8D$+9
6aD
n8D$+9
=zDC4B
=zD2+9B D47:+8#
=zD47:+8#
6aD D$+94Z2+$+#
6aZ6mB[
=aza 4+8+ se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere :
t8>t:D4mm
t8$D4+8mm
iD8$
"D$+743rot
6D8$$rpt3min
AD87+74mm3min
~ 4: ~
6aD$+94KR
4+:+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+4+?strun;ire de degrosare pe "4<
4+:+8+Alegerea (+1+ :"6 24$
4+:+4+Alegerea sculei+
Cutit 4$x4$ "TA" 2:%793-p2
Caracteristici :
'xbD4$x4$
LD4#$
b8D2$
rD8
KD:$W
KsD8$W
4+:+2+Determinarea regimului de asc'iere+
tD D D89+
Consider 9 treceri iD9
t8>+t9D4+4mm
4+:+4+Determinarea a&ansului si &erificarea lui+
Din tab+7+8+ pag :# si din gama de a&ansuri longitudinale adoptam "D$+74mm3rot
Aerificarea :
Din tab+ 7+84 pag+8$4G8H adoptam relatia de &erificare
"D D D
4+:++Calculul &itezei de asc'iere+
~ 2$ ~
ApD K8>BK:D
D87+44
ApD87+44mm3min
4+:+7+Determinarea turatiei+
nD D:9+#mm3rot
Din gama de turatii adoptam nD8$$rot3min
-ecalculam &iteza
AD D87+74mm3min
4+:+9+Calculul puterii
6aD
=zDC4B
=zD2+9B
=zD24:+9
6aD D$+:8Z6mB[
=aza 4+4 se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere :
t1t7=2.45mm
i=7
S=0.64mm/rot
=100rot/min
=16.64rot/min
!a=0."1#$
4+8$+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+2+?strun;ire de degrosare longitudinala pe "9<
~ 28 ~
4+8$+8+Alegerea (+1+ :"6 24$
4+8$+4+Alegerea sculei+
Cutit 4$x4 "TA" 2:%793-p2
Caracteristici :
'xbD4$x4
LD4#$
b8D2$
rD8
KD:$
KsD8$
4+8$+2+Determinarea regimului de asc'iere+
tD D D87+8
Consider iD9treceri
t8>t:D4+2mm
4+8$+4+Alegerea a&ansului si &erificarea lui+
Din tab 7+8 pag+:#+si din gama de a&ansuri longitudinale doptam "D$+74mm3rot
Aerificare :
Din tab+7+84 pag+8$4G8H adoptam relatie de &erificare
D8+4$T$+74mm3rot
4+8$++Calculul &itezei de asc'iere+
ApD K8>BK: D
D89+98
~ 24 ~
ApD89+98mm3min
4+8$+7+Determinarea turatiei
nD D D8$7+48mm3rot
Din gama de turatii adoptam :nD8$$rot3min
-ecalculam &iteza
La fel ca pentru faza 4+4 AD87+74mm_min
4+8$+9+Calculul puterii+
6aD Z6mB[
=zDC4B
=zD2+9B
=zD2$:+7
6aD D$+#KRZ6mB[
=aza 4+2 se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere :
t8>t9D4+2
iD9
"D$+74mm3rot
nD8$$rot3min
AD89+#$rot3min
6aD$+#KR
4+88+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+4+?strun;ire longitudinala de finisare pe "2<
4+88+8+Alegerea (+1+ :"6 24$
4+88+4+Alegerea sculei+
~ 22 ~
Cutit 4$x4 "TA" 2:%793-p2
Caracteristicile cutitului :
'xbD4$x4
LD4#$
b8D2$
rD8
KD:$
KsD8$
4+88+2+Determinarea regimului de asc'iere+
tD D D$+4
4+88+4+Alegerea a&ansului+
Din tab+7+84 pag+8$7 si din gama de a&ansuri longitudinale adoptam "D$+87mm3rot
4+88++Calculul &itezei de asc'iere+
ApD K8>BK:D D
B$+#
ApD94+mm3min
TD9
mD$+8
tD$+4
x&D$+4
"D$+87
Y&D$+$
*)D4$$
nD8+9
K8D8+$4
K4D$+7
K2D8
K4D$+#9
4+88+7+Determinarea turatiei+
~ 24 ~
nD D D42+74mm3rot
Din gama de turatii adoptam :nD4$$rot3min
-ecalculez &iteza
AD D77+7mm3min
4+88+9+Calculul puterii+
6aD 6mB[
=zDC4B
=zD2+9B
=zD88+#4
6aD D$+82Z4+
=aza 4+4 se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere :
tD$+4
iD8
"D$+87mm3rot
nD4$$rot3min
AD77+7mm3min
6aD$+82KR
4+84+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+?strun;ire longitudinala de finisare pe "4<
4+84+8+Alegerea (+1+ :"6 24$
4+84+4+Alegerea sculei+
Cutit 4$x4 "TA" 2:%793-p2
Caracteristicile cutitului :
~ 2 ~
'xbD4$x4
LD4#$
b8D2$
rD8
KD:$
KsD8$
4+84+2+Determinarea regimului de asc'iere+
tD D$+4mm
4+84+4+Alegerea a&ansului+
Din tab+7+84+pag+8$7 si din gama de a&ansuri longitudinale adoptam "D$+87mm3rot
4+84++Calculul &itezei de asc'iere+
ApD K8>BK:D D94+
ApD94+mm3min
4+84+7+Determinarea turatiei+
nD D D42+74mm3rot
Din gama de turatii adoptam :nD4$$mm3min
4+84+9+Calculul puterii+
6aD Z6mB[
=zDC4B
=zD88+#4
6aD D$+82Z4+
=aza 4+ se &a executa la fel ca faza 4+4
~ 27 ~
tD$+4
iD8
"D$+87mm3rot
nD4$$rot3min
AD77+7mm3min
6aD$+82KR
4+82+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 4+7?strun;irea de finisare pe "9<
Adoptam acelasi regim de asc'iere ca la faza 4+
tD$+4
iD8
"D$+87mm3rot
nD4$$rot3min
AD77+7mm3min
6aD$+82KR
+8+"trun;irea longitudinala II
Calculul regimului de asc'iere pentru faza+8?strun;ire de degrosare pe "8$<
+8+8+Alegerea (+1+ :"6 24$
+8+4+Alegerea sculei+
Cutit 4$x4 "TA" 2:%793-p2
Caractrristici :
'xbD4$x4
L8D4#$
b8D2$
rD8
KD:$
KsD8$
~ 29 ~
+8+2+Determinarea regimului de asc'iere
tD D D8+
Consider iD8 treceri
t8D8+
+8+4+Alegerea a&ansului si &erificarea lui+
Din tab 7+8 pag :# si din gama de turatii adoptam "D$+74mm3rot
$7`$#
Aerificarea
Din tab+7+84 pag+8$4G8H adoptam relatia de &erificare :
$+74mm3rot
+8+Calculul &itezei de asc'iere+
ApD K8>BK:D
8+$4B$+7B8B$+:2D48+84
ApD48+84
+8++Determinarea turatiei+
nD D D847+:$mm3rot
Din gama de turatii adoptam nD84rot3min
-ecalculam &iteza
AD D D4$+#$mm3min
~ 2# ~
+8+7+Calculul puterii+
6aD
=zDC4B
=zD2+9B D4$#+78
6aD D$+94KRZ6mB[! $+94Z4+4
=aza +8 se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere+
t8D8+
iD8
"D$+74mm3rot
nD84rot3min
AD4$+#$rot3min
6aD$+94KR
+4+Calculul regimului de asc'iere pentru faza +4?strun;ire de finisare pe "8$<
+4+8+Alegerea (+1+ :"6 24$+
+4+4+Alegerea sculei+
Cutit "TA" 2:%793-p2
'xbD4$x4
LD4#$
b8D2
rD8
KD:$
KsD8$
+4+2+Determinarea regimului de asc'iere+
tD D D$+2mm
iD8
+4+4+Alegerea a&ansului si &erificarea lui+
Din tab+7+84 pag+8$7G8H si din gama de a&ans longitudinal adoptam "D$+84mm3rot+
+4++Calculul &itezei de asc'iere+
~ 2: ~
ApD K8>BK:D
8+$4B$+7B8B$+#9B8D8$4+:4
ApD8$4+:4
+4+7+Determinarea turatiei+
nD D D78#+42rot3min
Din gama de turatii adoptam :nD72$rot3min
-ecalculam &iteza+
AD D D8$4+#4m3min
+4+9+Calculul puterii+
6aD
=zDC4B
=zD2+9B D2+9B$+2B$+44B2+8D84+8
6aD D$+48KR
6aD$+48KRZ4+4
=aza +4 se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere+
tD$+2
iD8
"D$+84mm3rot
nD72$rot3min
AD8$4+#4rot3min
6aD$+48KR
~ 4$ ~
+2+Calculul regimului de asc'iere pentru faza 9+8?=rezarea canalului de pana<"84+
+2+8+Alegerea (+1+ :
=rezarea canalului de pana se executa pe o masina de frezat =+1 84$X24$ cu urmatoarele
caracteristici :
"uprafata de lucru a mesei 84$X24$mm
6umarul de canale TD2
Cursa longitudinala a meseiD9$mm
Puterea motorului de actionare PD9+0R
Distanta intre axul principal si bratD8mm
/ama de a&ansuri longitudinale si trans&ersale
8: 42+ 2$ 29+ 49+ 7$
9 : 88# 8$ 8:$ 42
2$$ 29 49 7$$ 9$ :$
/ama totatiilor axului principal
2$$ 29+ 7$ 9 : 88#
8$ 8:$ 42 49 7$$ 9$
:$ 88#$ 8$$
+2+4+Alegerea sculei asc'ietoare+
=rezare se executa cu freza cu diu freza a# "TA" 87#$%# -p cu urmatoarele caracteristici :
DD mm
dD mm
~ 48 ~
LD72mm
lD8:mm
l8D27mm
+2+4+Determinarea adancimii de asc'iere
tDmmSiD8
+2++Alegerea a&ansului si calcularea lui+
Din tab+84+49 pag+$?Proiectarae te'nologiilor de prelucrare mecanica prin asc'iere<a&em
pentru dianetrul frezei de DD#mm!"dD$+84mm3dinte
+2+7+Alegerea &itezei de asc'iere+
Din tab+#+9G8H a&em AD B0&
Din tab+84+4$ pag+2 0&D0m&B0sl
0m&%coeficientul de corectie in functie de starea suprafetei semif+
0m&Dcmb D$+:
-mD,rD4$da63mm4
CmD8?tab+84+8$ pag+29<
6&D$+:?idem<
0slD$+#>$+:
0&D4$+49
AD24+8m3min
+2+9+Determinarea turatiei si recalcularea &itezei+
nD 8499+#
Dingama de turatii adoptam 6aD84$$rot3min
ArD D2$+84
A&ansul pe minut se calculeaza cu relatia :
~ 44 ~
"nD"dBzBnD$+84BB84$$D94$mm3dinte
+2+#+Calculul puterii+
=zDCfB
=zD#8+8:da6
6D D$+80R
Din caracteristicile masinii 6mD2 @$+8Z4+4 6nZ6mB[
=aza 9+8 se &a executa cu urmatorul regim de asc'iere+
tDmm
"D$+84mm3dinte
AD29+7#m3min
6D84$$rot3min
6D$+80R
+4+Calculul regimului de asc'iere pentru faza :+8?rectificarea< pe "9
+4+8+Alegerea (+1+ :(asina de rectificat ]+(+] 44$x#$$
Caracteristicile masinii :
Diametrul piesei de rectificat
% DminD8mm
% DmaxD44$mm
Lungimea maxima de rectificat
% LmaxD#$$
Conul masinii
% (orse 2
Diametrul discului de rectificat
% DD4$$mm
% )D#$mm
Puterea de antrenare
% Disc abrazi&D9+KR
% PiesaD4+KR
% Deplasare rapidaD$m3min
Turatia axului port piesa
% $ @8$$ @4$$ @4$ rot3min
A&ans longitudinal 4>+7m3min
A&ans trans&ersal%manual
~ 42 ~
-otire piesa 9W
+4+4+Alegerea sculei asc'ietoare+
Piatra 44$x4$$x#$ "TA" 78$38%#2
% DD44$mm
% )D#$mm
(aterial abrazi& En
/ranulatia $%4$
Duritate i!K
Liant C!)
+4+2+Determinarea a&ansului si calcului lui+
Din tab+84+2 pag+448G8H a&em AaD8$%4+Adoptam AaD4$m3min
4Ac nomD$+2
tD D D$+8
+4+4+Determinarea a&ansului de patrundere+
La rectificarea de degrosare a&em $+$$4>$+$9mm3rot
Adoptam "D$+$mm
+4++Determinarea &itezei de asc'iere si a &itezei periferice a piesei+
Din tab+84+7 pag 442
AD4>2m3s
A%&teza periferica a discului
Adoptam ApD8m3min pentru OLC
Din tab+84+: pag 449
AD BK8BK4Gm3minH
AD B$+:B$+:8D2+:m3min
~ 44 ~
+4+7+Determinarea turatiei+
Pentru disc :6discD D D8422+84 rot3min
Adoptam din gama de turatii a masinii 6discD8$$rot3min
Pentru piesa :6piesaD D+87rot3min
Adoptam din gama de turatii a masinii 6piesaD$rot3min
-ecalculez &iteza
AdiscD D 8##4m3minD28+4m3s
ApiesaD D2+4m3minD$+$m3s
+4+9+Calculul puterii pentru a&ansul de patrundere+
6eDCfB
D$+824B
D2+49KR
=zDCfB 4+4B2+:B$+$D$+2:
6pD D $+$$84KR
=aza :+8 se executa cu urmatorul regim de asc'iere
tD$+2
"D$+$mm3rot
AdiscD28+4mm3sec
ApiesaD2+4mm3min
6discD8$$rot3min
6piesaD$rot3min
6D$+$$84KR
~ 4 ~
ETAPA A : 6ormarea te'nica
+8+Calculul normei de timp pentru operatia 8?debitarea<
6
T
D ET
u
D E 9+ D 7.50 min. T
pi
% timp

de pregatire%inc'iere
Tpi D : min+ =isa 84 tab+8 si tab+2
6D88$ 6

% numarul de bucati de prelucrat
T
u
D 9+ min+ fisa : pag 24G2H T
u
% timp unitar
+4+ Calculul normei de timp pentru operatia 4?strun;irea<+
~ 47 ~
6
t4
D E T
u4+8
E T
u4+4
E T
u4+2
D 8#+84 min+
=aza 4+8

T
b
D
Spag 474
D E

tab+82+ pag47#
tab+82+9 pag 49$
min
tab 82+: pag 494

D$+89min
2+4#min
Faza 2.2




$+#min
D$+min
min


~ 49 ~
D
D$+8#min
T 4+24min
=aza 4+2
T

LD?8E









T 2.6min
~ 4# ~


!eterminam pentru op.3 "strunjire#


Faza 3.






Adopt ca la faza 4! toate datele necesare :
=aza 4+8 aceeasi cu faza 2+8
3.2$min
=aza 4+4 aceeasi cu faza 2+4
2.3%min
=aza 4+2 aceeasi cu faza 2+2
2.6min
~ 4: ~
!eterminam pentru op.%"strunjire#


=aza 4+8










~ $ ~
$.56min
=aza 4+4











.&%min
=aza 4+2




~ 8 ~






3.$3min
=aza D4+4







~ 4 ~




5.$min
=aza 4+











~ 2 ~
5.33min
=aza 4+7











3.3%min
=aza 4+9




~ 4 ~







2.&min
=aza 4+#


E








~ ~
.35min
=aza 4+:











.7$min
min
!eterminam pentru op.7 "frezare#


~ 7 ~












.%3min
!eterminam pentru op.& "rectificare#









~ 9 ~



.0$min

!eterminarea pentru op.0 "controlul final#
D$+4E$+48E$+48E$+4E$+48E$+4E$+48E$+4E$+79D2.5
min
!eterminarea

D
D9+:E#+47E#+42E24+24E8:+:$E8+94E8+42E4+8D#4min
?8'4$min<
ETAPA AI+ Calculul si analiza te'nico%economica

7+8+Coeficientul de utilizare a materialului :
~ # ~
0mD









6.2 Producti&itatea muncii :
7+2 Pretul de cost al piesei :
(%cost material
PDpret material

R=retributie
~ : ~
CDcost regie
~ 7$ ~