Neisseriile Patogene

NEISSERIILE PATOGENE.
NEISSERIILE
COMENSALE
Autor: Macrea Sebastian
CARACTERE GENERALE:
-fac parte din FAMILIA NEISSERIACEAE, genul
Neisseria
-genul Neisseria:
cuprinde 16 specii de Neisserii dintre care 10 se
gasesc la om, iar 6 la animale
Reprezentat de coci gram negativi, asezati in diplo,
imobili, au forma de boaba de cafea, aerobi,
nesporulati, speciile patogene prezinta capsula,sunt
germeni pretentiosi nutritiv,
se dezvolta optim la 35C- 37C, in atmosfera
imbogatita cu CO2 (5-10%).

CARACTERE GENERALE:

Neisseria bacilliformis
IMPLICATII IN PATOLOGIE
Neisseriile patogene:
A. Neisseria gonorrhoeae:
-exclusivitate un patogen uman, omul fiind singura
gazd natural a gonococului.
-se transmite, cu rare excepii, prin contact sexual;
gonococul se ataeaz de obicei de celulele
mucoasei urogenitale i accidental pe alte
mucoase (rectal, faringian, conjunctival) prin
intermediul pililor de aderen;endocitai
ajungnd n esutul subepitelial, unde produc o
infecie acut, purulent.
-La brbat, gonococul produce uretrita acut care
poate evolua spre epididimit, prostatit i
orhit gonococic. Cronicizarea duce la apariia,
n timp, a stricturilor uretrale.
-La femei gonococul produce uretrocervicita
acut, cel mai frecvent asimptomatic. Infecia
evolueaz ascendent spre uter i salpinge,
salpingita gonococic fiind una din principalele
cauze ale sterilitii secundare postinfecioase.
De aici, poate ajunge n cavitatea peritoneal
producnd o peritonit.

Figura 1. Prostatita Figura2. Endometrita
-La ambele sexe infecia poate evolua uneori
sistemic cu diseminri secundare n articulaii
i endocard. Incidena infeciilor sistemice este
corelat i cu statusul imunitar al gazdei(scazut
la femeile n timpul fazei menstruale i a
sarcinii)
-Contaminarea accidental a conjunctivei duce la o
conjuntivit purulent. Aceasta este frecvent la
nou-nscutul, care se contamineaz de la mama
infectat n timpul naterii. Oftalmia gonococic
a nou nscutului poate fi o cauz de orbire.

Figura 3- Oftalmia gonococic
-Structurile antigenice ale Neisseriei gonorrhoeae:
capsula
pilii
proteinele peretelui celular
lipopolizaharidul (endotoxina)
IgA proteazele-cu rol n clivarea IgA de pe
suprafeele mucoase

N.gonorrhoeae se divide n cinci tipuri de
colonii morfologic distincte, de la T
1
la T
5
, n
funcie de prezena pililor, formaiuni importante
n procesul de ataare iniial a
microorganismelor la nivelul esuturilor
gazd. Pilii au de asemenea rol antifagocitar,
ajutnd i la schimbul de material genetic de la o
celul la alta. Tipurile T
1
i T
2
care posed pili,
sunt formele virulente, n timp ce tipurile
T
3
T
4
i T
5
, crora le lipsesc pilii, sunt tulpini
nevirulente.
Capsula i proteinele peretelui celular (proteinele I, II i
III) = rol antifagocitar, iar lipopolizaharidul (endotoxina) =rol
major n virulenta, mediind distugerile tisulare.
Proteina PI =60% din greutatea total a membranei
externe, demonstrnd o variabilitate antigenic, au fost de
asemenea detectate mai multe tipuri distincte de protein PII,
gonococul putnd schimba rapid expresia acestei proteine,
rspunztoare de recurenele infecioase. Tulpinile care
posed proteina PI avnd greutate molecular mare i care
exprim proteina PII sunt de obicei izolate din infeciile
genitale simptomatice, n timp ce tulpinile ce prezint PI cu
greutate molecular mic i crora le lipsete PII sunt izolate
din infeciile diseminate. Proteina III este considerat a fi
sediul de fixare a IgG de la nivelul membranei externe

B.Neisseria meningitidis
-paraziteaz numai omul i poate fi izolat din oro-
i nasofaringele a 3-30% dintre persoanele
sntoase. Este agent etiologic al meningitei
epidemice, meningococemiei i doar rareori al
pneumoniei, artritelor purulente sau
endoftalmitei.
-Transmiterea se face prin picturile lui Flgge,
poarta de intrare fiind tractul respirator.
- Meningococii sunt diplococi gram-negativi,
reniformi, ca dou boabe de cafea (rinichi) ce se
privesc fa n fa prin concavitile lor, imobili,
nesporulai i aerobi.
- Pe baza structurii chimice a capsulei
meningococii se mpart n 13 serogrupe, tulpinile
ncapsulate aparinnd serogrupelor : A, B, C, Y
i W135, fiind cel mai frecvent asociate
infeciilor epidemice. Pe baza proteinei de
membran i a LPZ se mpart n serotipuri,
respectiv imunotipuri.

Factorii de virulenta ai Neisseriei meningitidis:
capsula polizaharidic cu rol antifagocitar
pilii cu rol de adezine i antifagocitar
Ig A1 proteaza cu rol n clivarea Ig A-secretor.
LPZ cu activitate endotoxinic ducnd la
distrucii vasculare asemntoare celor produse
de endotoxina enterobacteriilor.

n patogeneza infeciilor meningococice sunt
implicai trei factori majori:
-abilitatea meningococului de a coloniza
nasofaringele (mediat de pili) i de a strbate
mucoasa prin endocitoz
-rspndirea sistemic n absena fagocitozei
mediate de anticorpi
-efectele toxice (mediate de endotoxina LPZ).

Cantonat la nivelul mucoasei naso-
faringiene, N. meningitidis, produce local o rino-
faringit care poate fi uneori asimptomatic. n
condiii de scdere a rezistenei mucoasei
(iritaii, soluii de continuitate), sau a lipsei
factorilor locali ai aprrii antiinfecioase
nespecifice (lizozim), meningococul traverseaz
bariera mucoas, trecnd n circulaie. Factorii
aprrii nespecifice (complementul etc.), sau
specifice (anticorpi antimeningococici) existeni
n snge pot opri infecia n acest stadiu.
n lipsa lor, sau n cazul scderii rezistenei
organismului, meningococul traverseaz bariera
hemato-encefalic ajungnd n
SNC. Meningita debuteaz brusc cu febr, fotofobie,
redoarea cefei, vrsturi, letargie sau alterarea
statusului mental i rash peteial. n cazuri grave
evolueaz spre meningococemia
fulminant (sindromul Waterhouse Friderichsen),
consecutiv diseminrii hematogene a meningococilor
n ntreg organismul. Se manifest clinic, prin oc
septic cu hemoragie bilateral renal, nsoit de
hipotensiune i rash peteial.

Figura 4- Sindromul Waterhouse Friderichsen
Rareori pot apare i alte localizri: infecii
brohopulmonare, endocardite, pericardite,
osteomielite, artrite, conjunctivite, angine
eritematoase, etc.
Anticorpii antimeningococici din ser au
importan n prevenirea infeciilor
meningococice sistemice. Indivizii cu deficit
imun de C5, C6, C7 sau C8, sunt mai
frecvent supui riscului de infecie.

Neisserile comensale:
Acestea colonizeaza mucoasa orofaringiana si
nasofaringiana, in special la adulti si copii. Speciile
comensale pot determina infectii cu localizari diverse
la pacientii imunodeficienti:
-Neisseria sicca-Endocardite, osteomielite, artrite,
celulite, conjunctivite;
-Neisseria lactamica-Meningite, septicemii,
osteomielite, artrite, celulite, conjunctivite;

-Neisseria mucosa-Endocardite, meninigite,
-Neisseria cinerea-Endocardite, osteomielite, artrite,
-Neisseria flava-Meningite, osteomielite, artrite,
-Neisseria perflava-Osteomielite, artrite, celulite,
conjunctivite;
-Neisseria subflava-Endocardite, meningite, septicemii,
-Neisseria elongata-Osteomielite, artrite, celulite,
conjunctivite.

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
1. Neisseria gonorrhoeae:
a) Recoltarea:
- produsul patologic este reprezentat de
secretii exudative de la nivelul mucoaselor
inflamate: aspect purulent, cremoase, opace,
tenta galbuie.
- La femei se recolteaza secretie
endocervicala, de catre ginecolog. Se recolteaza
din endocol cel putin 2 tampoane: unul pentru
frotiuri si unul pentru insamantare.

- La barbati se recolteaza secretie uretrala: dimineata,
inainte de urinare, sau la cel putin 1 ora dupa ce
pacientul a urinat. In uretritele gonococice secretiile sunt
abundente, iar recoltarea se face cu tamponul sau cu
ansa.
- Nou- nascutii ai caror mame au infectie gonococica
pot face la nastere oftalmie gonococica, ce trebuie tratata
imediat deoarece duce la orbire. La nastere se practica
profilaxie cu penicilina sau azotat de argint (Protargol).
Recoltarea secretiilor conjunctivale se face cu tamponul
steril din unghiul intern al ochiului si fundul de sac
conjunctival.
b) Transportul probelor: pentru ca gonococii
sunt foarte sensibili la conditiile mediului extern,
si se gasesc in numar mic in prelevatele
patologice, se recomanda insamantarea direct
dupa recoltare.
- Daca insamantarea imediata nu este
posibila, se utilizeaza medii de conservare si
transport Stuart si Amies.
c) Examen macroscopic: secretii purulente, de
culoare galbuie si consistenta specifice.

d) Examen microscopic direct al produsului
patologic: etapa foarte importanta in diagnosticul
infectiilor gonococice. Frotiurile se coloreaza Gram.
- in uretritele acute la barbati, sensibilitatea de
diagnostic microscopic este de peste 95%; in multe
laboratoare diagnosticul se opreste aici, renuntandu-se
la izolarea gonococului.
- Pe frotiu se vede un numar f. mare de PMN care
contin diplococi Gram (-), dispusi in diplo (in boabe de
cafea). In uretritele cronice cultivarea gonococului este
obligatorie, interpretarea frotiului Gram fiind ingreunata
de flora de asociatie, de data aceasta f. abundenta.

Figura 5. Neisseria gonorrhoeae
- La femei, examenul microscopic direct din colul
uterin, ca metoda de diagnostic, are o sensibilitate de doar
50-70%. Pe frotiu se vad frecvente PMN, diplococi
caracteristici intracelulari, dar interpretarea frotiului este
ingreunata de flora polimorfa vaginala. Cultura este si in
acest caz, obligatorie.

e) Izolarea: Neisseria gonorrhoeae este un germen foarte
pretentios. Izolarea se face pe mediul geloza- chocolat.
Pentru prelevate pluribacteriene se recomanda mediul
HYL, cu adaos de antibiotice (vancomicina, colistin,
nistatin).
- Incubarea la 35-37C, in conditii de aerobioza, cu
adaos de 5% CO2, atmosfera umeda, timp de 24-48 ore.

Figura 6. Teste, cultivare Neisseria gonorrhoeae
f) Identificarea:
- caractere culturale: colonii mici, 0,5- 1mm
diametru, translucide, gri, lucioase, margini netede,
convexe (tip S). Din prelevatele clinice se izoleaza
intre 1 si 5 tipuri de colonii (T1- T5), tinere, lucioase,
reflecta lumina, care, dupa repicare, devin mai opace,
nu reflecta lumina.
- Caractere microscopice: coci Gram (-) dispusi
in diplo, boabe de cafea, reniformi,

- Caractere biochimice, exoenzimatice:
Testul catalazei pozitiv,
Testul oxidazei pozitiv,
Fermentarea zaharurilor (gonococul fermenteaza
doar glucoza),
Degradare cromogena a unui substrat, pe baza
enzimelor elaborate de gonococ (HPAP),
Kituri comerciale de diagnostic in sistem automat
(API, VITEC),
Caractere antigenice: teste care au la baza reactii
antigen- anticorp (latexaglutinare, coaglutinare,
imunofluorescenta).

Sensibilitatea la antibiotice: s-au semnalat
tot mai multe tulpini producatoare de
penicilinaza.Tratamentul in astfel de situatii se
face cu spectinomicina (aminoglicozid cu
spectru ingust, specific pentru gonococ).
- In ultimul timp circula tulpini rezistente la
tetraciclina si eritromicina, asadar, este
importanta antibiogama difuzimetrica si
cantitativa. Rezultatele terapeutice cele mai bune
se obtin cu cefalosporine generatia a III-a si
fluoroquinolone.

2. Neisseria menigitidis
a) Recoltare:
- In meningitele meningococice se recolteaza LCR: 3-5 mL,
inainte de administrarea de antibiotice
- Transport imediat la laborator, ferit de variatii de
temperatura si lumina (se transporta la temperatura corpului/
37C),
- Uneori se recomanda insamantarea LCR la patul
bolnavului, imediat dupa punctia lombara, cu transportul rapid
al mediilor de cultura la laborator,
- Sange (hemocultura): volum 3-5 mL la copil, 10 mL/
flacon de hemocultura la adult,

- Exudat nazal si faringian (important
pentru determinarea punctului de plecare a
infectiei, precum si la purtatori- contacti pentru
stabilirea sursei de infectie, utile in ancheta
epidemiologica).

Medii de conservare si transport: Stuart si
Amies (tampoane nazo-faringiene)
b)Examen macroscopic: aprecierea
aspectului macroscopic (LCR opalin, tulbure,
purulent),

c) Examen microscopic direct:

- numaratoare elemente/ mmcub -camera de numarat Fuchs
Rosenthal (se foloseste LCR brut, in diferite dilutii, in functie
de gradul de opacitate),
- se centrifugheaza restul de LCR (20 min la 3500 rotatii) si din
sediment se efectueaza frotiuri (Gram,
Giemsa) si insamantari pe medii de cultura (geloza- sange
berbec si geloza chocolat),
- din supernatant de determina prezenta antigenelor bacteriene
solubile(Neisseria meningitidis, Str pneumoniae, Haemophilus
influenzae, Str. agalactiae/grup B).

Figura 7. Neisseria meningitidis
- Examen microscopic: frotiuri colorate Gram si
Giemsa sau albastru de metilen (aspectul
celularitatii): prezenti coci Gram (-), rotunzi, in
diplo, fete adiacente aplatizate, in boabe de
cafea, reniformi, intra si extra- leucocitari,
frecvente PMN. Prezenta leucocitelor pledeaza
pentru un prognostic favorabil. Examinarea
frotiurilor dureaza aprox 10 minute, deoarece, in
meningita meningococica, frotiul este sarac in
germeni.
d) Izolarea:
- Medii de cultura imbogatite: geloza Columbia sau geloza BHI
(brain, heart infusion)- sange berbec 7- 10%, geloza
chocolat, pentru prelevate normal sterile (LCR, sange, lichide
de punctie),
- mediul Thayer Martin, NY, selective, cu adaos de antibiotice,
pentru insamantare exudate nazale si faringiene (prelevate
pluribacteriene).
- incubare la 37C,atmosfera de 5- 10% CO2, umiditate 50%,
timp de 24- 48 ore,
- incubare in sistem automat de detectie (BacT/ALERT,
BACTEC): in flacoane uz pediatric sau flacoane Standard
aerobe- anaerobe (pacienti care nu au primit tratament cu
antibiotice), FAN aerobe- anaerobe (pacienti tratati), in care se
inoculeaza 10 ml sange/ flacon sau 3-5 mL LCR/ flacon.

e) Identificarea:
- Neisseriile sunt bacterii strict aerobe; N.
meningitidis necesita pentru izolare atmosfera
imbogatita cu CO2 5-10%,
- Pe mediile de izolare, N. meningitidis se dezvolta sub
forma de colonii gri, translucide, nepigmentate,
convexe, lucioase, tip S. Grupurile A si C,
incapsulate au aspect mucoid.
- Identificarea coloniilor se bazeaza pe aspectul
macroscopic al acestora, aspectul microscopic si pe
testele oxidazei (test pozitiv) si catalazei (test
pozitiv).

* Testul oxidazei: pe suprafata coloniilor suspecte
se depune o picatura de solutie apoasa 1% de
tetrametilen- p- parafenilendiamina preparata
extemporaneu. Testul este pozitiv daca coloniile
devin roz, rosu purpuriu, apoi se innegresc in 10
sec. Testul poate fi efectuat si prin depunerea
coloniilor pe hartie de filtru impregnata cu
acelasi reactiv. Aparitia unei culori violet intens,
in 3-10 sec, indica pozitivitatea testului.

* Testul de fermentare a zaharurilor:
- Coloniile suspecte se repica in sectoare pentru
obtinerea de cultura pura, in cantitate suficienta
pentru inoculare pe medii solide, inclinate ce
contin zaharuri 1% (glucoza, maltoza, lactoza,
zaharoza), ser de cal 10%, indicator de pH.
Tuburile cu zaharuri se incubeaza in atmosfera
CO2, timp de 20 ore. Meningococul fermenteaza
glucoza si maltoza fara producere de gaz, si nu
fermenteaza lactoza si zaharoza.

* Identificare antigenica: determinarea grupului antigenic
al meningococilor este o metoda curenta efectuata prin
reactia de aglutinare, ori variante ale acesteia, reactiile de
coaglutinare si latexaglutinare. Sunt cunoscute in prezent
12 grupe antigenice ale meningococilor: A, B, C, W135,
Y etc. Peste 95% din izolatele europene apartin grupelor
B, C, A si Y. In functie de aglutinarea cu antiseruri de
grup, tulpinile de meningococi pot fi:
- grup aglutinabile: pot fi incadrate intr-un grup definit,
- poliaglutinabile: aglutineaza cu mai multe seruri,
- neaglutinabile: nu aglutineaza cu niciun ser.

* Tipizarea meningococilor: Tipizarea antigenica
vizeaza antigene polizaharidice, proteice si
lipopolizaharidice.
- antigenele polizaharidice determina serogrupele,
- antigenele proteice sau antigenele de membrana
externa (OMP- Outer Membrane Proteins)
determina tipurile si subtipurile de meningococi,
- antigenele lipopolizaharidice determina
imunotipurile (8 clase diferite de LPS/
lipopolizaharid = 8 imunotipuri).

Sensibilitatea la antibiotice: meningococii
au pastrat in general sensibilitatea la penicilina.
Tulpinile de meningococ producatoare de
penicilinaza sunt rare, de aceea, rezistenta la
penicilina a meningococilor ramane un marker
epidemiologic cu capacitate discriminatorie
buna.
BIBLIOGRAFIE
Text:
http://www.scritube.com/biologie/COCIGRAMM-NEGATIVI-AEROBI-FAMI65777.php
http://radhoo007.blogspot.ro/2012/06/neisseria.html
Imagini: Fig 1: http://www.webmd.com/men/guide/prostatitis
Fig2
https://www.google.ro/search?q=endometrita&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=g74lU9
30CcGWyAOUpIGABg&sqi=2&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1366&bih=667#facrc=_&i
mgdii=_&imgrc=MSzhBuxGAJ098M%253A%3BZjZ_Ih811bXSlM%3Bhttp%253A%252
F%252Fwww.sfatulmedicului.ro%252Fexternal%252Fuploads%252Fgalerii_foto%252F47
9%252FEndometrita.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.sfatulmedicului.ro%252Fgaler
ii-foto%252Fboli-ale-aparatului-genital-feminin-generalitati-vaginita-metrita-
anexit_479%3B400%3B320
Fig 3:
https://www.google.ro/search?q=endometrita&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=g74lU9
30CcGWyAOUpIGABg&sqi=2&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1366&bih=667#q=Oftalmia
%20gonococic%C4%83&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=djwk_gMsRSgVxM%253
A%3Blw-
Nx7aFYWzMIM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.especialista24.com%252Fwp-
content%252Fuploads%252F2013%252F03%252FSe-n%2525C3%2525A3o-for-tratada-
ir%2525C3%2525A1-desenvolver-oftalmia-neonatal-gonoc%2525C3%2525B3cica-em-28-
dos-beb%2525C3%2525AAs-de-mulheres-com-
gonorr%2525C3%2525A9ia.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.especialista24.com%2
52Fgonorreia-fotos-imagens%252Fse-nao-for-tratada-ira-desenvolver-oftalmia-neonatal-
gonococica-em-28-dos-bebes-de-mulheres-com-gonorreia-2%252F%3B600%3B348
BIBLIOGRAFIE
Figura 4:
https://www.google.ro/search?q=neisseria+meningitidis&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ei=T8AlU5i5F_OlyAP-
2oD4Bw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1366&bih=624#q=waterhouse+friderichsen+
syndrom&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=QgdZYsDd1fMPSM%253A%3BTy
51DSuXhwuXvM%3Bhttp%253A%252F%252Fjournal.nzma.org.nz%252Fjournal%
252F119-
1238%252F2096%252Fcontent01.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fjournal.nzma.org
.nz%252Fjournal%252F119-1238%252F2096%252F%3B550%3B363
Figura 5:
https://www.google.ro/search?q=conjunctivita&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=A
8IlU6mAMqboywP0u4DwBQ&sqi=2&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1366&bih=624#
q=neisseria+gonorrhoeae&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=1UH1xOsjupJwNM
%253A%3BQGSIqOLFAyMoKM%3Bhttp%253A%252F%252F1.bp.blogspot.com%
252F-KHK-
OEg_y1g%252FUS9hgFO2Q6I%252FAAAAAAAABIY%252FupJi46f8Sc4%252Fs
1600%252Fg1.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.genitaldischarge.com%252Fp
%252Fgonorrhoea.html%3B343%3B337

BIBLIOGRAFIE
Figura 6:
https://www.google.ro/search?q=conjunctivita&source=lnms&tbm=i
sch&sa=X&ei=A8IlU6mAMqboywP0u4DwBQ&sqi=2&ved=0CAc
Q_AUoAQ&biw=1366&bih=624#q=neisseria+gonorrhoeae&tbm=i
sch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=s-L8hUkyla6S-
M%253A%3BsGDd_oeuqCxDHM%3Bhttp%253A%252F%252Fw
ww.microbiologyinpictures.com%252Fimages%252Fimage-
11.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.microbiologyinpictures.c
om%252F%3B900%3B562
Figura 7:
https://www.google.ro/search?q=conjunctivita&source=lnms&tbm=i
sch&sa=X&ei=A8IlU6mAMqboywP0u4DwBQ&sqi=2&ved=0CAc
Q_AUoAQ&biw=1366&bih=624#q=neisseria+gonorrhoeae&tbm=i
sch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=s-L8hUkyla6S-
M%253A%3BsGDd_oeuqCxDHM%3Bhttp%253A%252F%252Fw
ww.microbiologyinpictures.com%252Fimages%252Fimage-
11.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.microbiologyinpictures.c
om%252F%3B900%3B562

Neisseriile Patogene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neisseriile Patogene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NEISSERIILE PATOGENE.

S-ar putea să vă placă și