Despre Spondiloza

Spondiloza lombara, cervicala si dureri articulare
Spondiloza consta in depuneri de calciu la nivelul marginilor platourilor discale sau in jurul
articulatiilor. Aceste depunderi de calciu creeaza niste formatiuni cunoscute sub numele de "ciocuri de
papagal". Prezenta lor arata ca este vorba de un proces cronic degenerativ al coloanei. Acest proces este
cauza a doua probleme esentiale. In primul rind ingusteaza canalul rahidian in care stau maduva si
nervii si ingusteaza gaurile de conjugare - locurile pe unde ies nervii din maduva si se distribuie spre
membre. Ingustarea acestor gauri - in fiecare gaura trebuie sa incapa un nerv - poate da niste dureri
cumplite. In al doilea rind, ingustarea in ansamblu a canalului rahidian (vertebral duce la instalarea a
ceea ce se cheama mielopatiavertebrala.
Spondiloza lombara este un proces degenerativ care se desfasoara la nivelul coloanei vertebrale
lombare. Spondiloza lombara in stadiul ! (local este acela in care procesul degenerativ se desfasoara la
nivelul unui singur disc intervertebral si in consecinta durerea care apare este locala, de mai mica sau
mai mare intensitate. "n tratament aplicat inca din aceasta etapa are foarte mari sanse de reusita rapida,
rezultatele pot fi spectaculoase si prin aceasta se evita multa suferinta ulterioara.
Spondiloza lombara in stadiul # (miotonic este cel in care procesul patologic cuprinde mai multe
discuri intervertebrale, fiind cuprinsi si muschii paravertebrali care se contracta si devin durerosi. In
acest stadiu durerea este mai intensa, de mai lunga durata si mai e$tinsa ca zona. %el putin in aceasta
faza daca s-ar face un tratament corespunzator s-ar evita multa suferinta ulterioara. &aca nu se intampla
acest lucru boala avanseaza si se ajunge la urmatorul stadiu' stadiul ( (iritativ, in care procesul este
mai e$tins, mai avansat si in care sunt iritati si nervii care pleaca de la nivelul coloanei vertebrale
lombare, in special nervul sciatic. In acest stadiu recuperarea este mai grea, mai anevoioasa dar
posibila. In cazul in care nu se intervine nici in acest stadiu, se ajunge in urmatorul stadiu al afectiunii.
Spondiloza lombara in stadiul ) (radicular - in care procesul patologic se e$tinde de-a lungul
radacinilor nervoase afectate si in care durerea se resimte la mare distanta de zona afectata a coloanei
lombare, putand ajunge pana la nivelul piciorului si talpii piciorului. In acest stadiu sciatica cunoaste o
agravare si o e$tindere ca suprafata si simptome.
Spondiloza lombara in stadiul * (atrofic reprezinta stadiul in care toate fenomenele degenerative se
accentueaza si simptomatologia se agraveaza. Pe termograma apare o zona hipotermica, lateral de
coloana, semn al scaderii temperaturii locale si al agravarii distrugerii structurilor locale.
Simptomatologia in cazul spondilozei cervicale este urmatoarea' dureri si amorteli in miini+ uneori
scaderea fortei musculare a membrelor intii in miini si apoi in picioare. In regiunea cervicala e$ista in
corpii vertebrali laterali un canal prin care trec arterele vertebrale care duc singe la creierul mic+ daca
acestea sint comprimate, se reduce cantitatea de singe care iriga creierul mic. Astfel poate aparea o
lipsa de singe a trunchiului cerebral si a cerebelului. Aceasta se manifesta prin dureri de cap in regiunea
occipitala, ameteli, tulburari de mers.
,olnavii diagnosticati cu spondiloza cervicala trebuie sa evite pozitiile indelungate cu capul fle$at. In
cazul in care profesia le impune o asemenea pozitie, este bine sa e$ecute periodic miscari de redresare
fara a intrerupe activitatea profesionala+ sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind
doar un sul introdus sub ceafa+ sa e$ecute zilnic miscari de gimnastica antagonica de e$tensie, fle$ie si
rotatie a capului pina la disparitia durerilor musculare si nevralgice+ sa-si restabileasca functionalitatea
musculaturii cervicale prin gimnastica si masaj.
&urerile articulare reprezinta pentru multe persoane, in general trecute de )- de ani, o problema
chinuitoare. Acestea pot fi de natura inflamatorie (artrita, infectioasa, degenerativa (artroza sau
provocate de dezechilibre ale metabolismului (guta.
Object 1
Object 2
Object 3 Object 4 Object 5
Object 6
Object 7
Object 8
Artrozele sunt boli reumatismale degenerative, ce apar ca urmare a deteriorarii articulatiilor. Spre
deosebire de artrite, care sunt inflamatii ale articulatiilor, artrozele sunt determinate de uzura
articulatiilor si se instaleaza in timp. Pe langa imbatranirea organismului, o alta cauza este statul ore in
sir pe scaun. &e asemenea, pot e$ista si cauze endocrine sau ereditare.
Produse recomandate' * buc. de Pulbere de Argila Albastra - # .g. si / buc. de Pasta Argila Albastra -
*-- gr.. Pentru cura e$terna se recomanda # buc. de Pulbere de Argila Albastra - ! .g. sau / buc. Pasta
Argila Albastra - *-- gr.. Pentru cura interna se recomanda Pulbere de Argila Albastra - *-- gr. - # buc.
Care este cauza durerilor de spate ?
Pe masuram ce inaintam in varsta, rezistenta osoasa si elasticitatea musculara scad. &iscurile
intervertebrale se deshidrateaza si isi pierd din fle$ibilitate, fapt ce duce la diminuarea rolului de
amortizare pe care il au intre vertebre.
&urerea lombara joasa indica prezenta unei iritatii la nivel muscular, nervos sau o leziune osoasa.
0ajoritatea durerilor lombare joase sunt secundare unui traumatism la nivelul spatelui, insa durerea
poate fi cauzata si de afectiuni degenerative precum artrita, osteoporoza sau o boala osoasa , o infectie
virala, o iritatie la nivel articular sau discal, o afectiune congenitala a coloanei vertebrale. 1bezitatea,
fumatul, cresterea in greutate pe perioada sarcinii, stressul, conditia fizica precara, postura inadecvata
activitatii in desfasurare, pozitia necorespunzatoare in timpul somnului pot contribui la aparitia
durerilor de spate. In plus, cicatricile care se formeaza odata cu vindecarea leziunilor de la nivelul
spatelui nu au forta si fle$ibilitatea tesutului normal. 2ormarea de cicatrici in urma ranirilor repetate la
nivelul spatelui ii slabesc acestuia rezistenta si pot duce la accidentari mai grave.
"neori, durerea lombara joasa poate indica prezenta unei afectiuni mai grave. &aca durerea apare la
ridicarea unor greutati mari sau la o intindere fortata, coloana vertebrala fiind suprasolicitata, unul
dintre discurile intervertebrale poate bomba spre e$terior si se poate rupe. Aceasta ruptura duce la
aparitia unei presiuni la nivelul unuia sau mai multora dintre cei peste *- de nervi care-si au originea la
nivelul coloanei, cu rol in controlarea miscarilor organismului si transmiterea semnalelor de la corp
spre creier. &urerea insotita de febra sau pierderea controlului asupra vezicii urinare si intestinelor,
durerea ce se accentueaza in timpul tusei sau o slabiciune progresiva la nivelul picioarelor pot indica o
afectare serioasa a nervului. ,olnavii cu astfel de simptome trebuie sa contacteze un doctor imediat,
pentru a preveni o afectare permanenta.
La cine apare durerea de spate ?
Apro$imativ 3-4 din populatia adulta a globului acuza dureri de spate intr-un moment sau altul al
vietii lor, barbatii si femeile fiind afectati in egala masura. 5arsta la care apare cel mai frecvent aceasta
afectiune este intre (- si *- de ani, datorita procesului de imbatranire si stilului de viata sedentar.
6iscul de aparitie a durerii lombare joase de cauza discogena sau din cauza degenerarii coloanei
vertebrale creste odata cu inaintarea in varsta.
&urerea lombara joasa este rara in cazul copiilor. 7otusi, un ghiozdan supraincarcat cu hrana si carti
poate forta spatele acestora, generand oboseala musculara. Pentru e evita aceasta situatie, copiii trebuie
sa-si indoaie ambii genunchi atunci cand ridica ghiozdanul greu, sa reduca numarul cartilor sau sa
inlocuiasca ghiozdanul cu o geanta pe roti, mai usor de transportat.
Cum se stabileste diagnosticul de durere lombara joasa ?
1 anamneza si un istoric al bolii amanuntit, alaturi de e$amenul fizic pot identifica de obicei afectiunile
periculoase asociate durerii. Pacientul descrie debutul, localizarea si severitatea durerii+ durata
simptomelor si limitare de mobilitate+ istoricul episoadelor precedente sau orice problema de sanatate
care ar putea avea legatura cu durerea. &octorul va e$amina spatele si va efectua teste neurologice
pentru a descoperi cauza durerii si pentru a indica tratamentul corespunzator.
Teste de sange pot fi efectuate.
Teste imagistice pot fi necesare pentru a diagnostica o tumora sau alte posibile cauze ale durerii.
Radiografia conventionala, frecvent prima investigatie imagistica indicata, urmareste descoperirea
unor oase sau vertebre fracturate. 7esuturile moi, precum muschi sau ligamente sau discurile
intervertebrale nu sunt vizibile pe o radiografie conventionala.
Tomografia computerizata ( %7 este un procedeu rapid, nedureros, indicat atunci cand fractura unui
disc, stenoza spinala sau o afectare vertebrala sunt cauza suspicionata a durerii.
Rezonanta magnetica nucleara ( 608 este folosita pentru evaluarea regiunii lombare in caz de
degenerare osoasa sau pentru afectari ale tesuturilor moi, nervi, muschi, ligamente sau vase de sange.
9ste de obicei investigatia premergatoare interventiei chirugicale.
Electromiografia ( EM ! evalueaza activitatea electrica la nivelul unui nerv si poate stabili daca
afectarea functiei musculare se datoreaza unui traumatism la nivel muscular sau unei leziuni a nervului
care inerveaza muschiul respectiv.
"ltrasunetele pot evidentia o eventuala afectare din structura ligamentelor, muschilor, tendoanelor si a
tesuturilor moi din zona spatelui.
Cum se trateaza durerea lombara joasa ?
0ajoritatea durerilor lombare joase nu necesita interventie chirurgicala.
7ratamentul vizeaza combaterea durerii, reducerea inflamatiei, restabilirea functiei si stabilitatii
spatelui si evitarea reaparitiei simptomelor la acelasi nivel. 0ajoritatea pacientilor isi revin complet,
fara nici un fel de afectare pe termen lung. ,olnavii trebuie sa apeleze la ajutorul doctorului daca nu are
loc reducerea durerii si a inflamatiei dupa :# de ore de tratament.
Aplicarea compreselor calde si reci pot ajuta la diminuarea durerii si inflamatiei. %at mai repede dupa
traumatism, bolnavul trebuie sa aplice o compresa rece ( gheata in zona dureroasa, de mai multe ori
pe zi, in intervale de pana la #- de minute. &upa # sau ( zile de comprese reci se indica aplicarea
compreselor calde pentru a rela$a musculatura si pentru a creste flu$ul sanguin. ,aile calde pot ajuta de
asemenea la rela$area musculaturii.
6epaus la pat ; circa !, # zile. Studiile efectuate au demonstrat ca pacientii care si-au continuat
activitatea secundar unui episod de durere lombara joasa au avut o fle$ibilitate mai mare a coloanei
vertebrale decat cei care au stat la pat timp de o saptamana.
Alte studii au demonstrat ca repausul la pat poate genera depresie, scaderea tonusului muscular si
favorizeaza coagularea sangelui la nivelul membrelor inferioare.
In concluzie, este benefic pentru pacient sa-si reia activitatea cat mai repede cu putinta. 8oaptea sau in
timpul repausului la pat, pacientul ar trebui sa stea intr-o parte, cu o perna intre genunchi sau pe spate,
cu perna dedesubtul genunchilor.
0edicamentele sunt frecvent utilizate in tratarea durerilor de spate acute sau cronice. Pentru inlaturarea
durerilor usoare sau moderate sunt indicate antialgicele non-opioide, precum paracetamolul, sau
antiinflamatoriile nonsteroidiene. Antialgicele opioide sunt rezervate pentru durerile intense.
Administate pe cale orala, in asociere cu un medicament miorela$ant, ele reduc rigiditatea, inflamatia si
scad durerea. Analgezicele topice, unguentele, reduc de asemenea inflamatia si stimuleaza circulatia
locala.
9$ercitiile fizice reprezinta metoda cea mai indicata pentru a grabi recuperarea si pentru a intari
musculatura spatelui si pe cea abdominala. 0entinerea si cresterea fortei musculare este importanta in
mod special pentru persoanele care au afectiuni la nivelul scheletului. Aceste e$ercitii includ
stetchingul, inotul, plimbarile sau o lista de e$ercitii corespunzatoare indicata de catre medic. &aca
apare o usoara senzatie de discomfort la efectuarea acestor miscari, ea va dispare in timp, pe masura ce
musculatura devine mai puternica. &aca durerea este intensa si dureaza mai mult de !* minute dupa
inceperea e$ercitiilor, bolnavul trebuie sa se opreasca si sa se prezinte la doctor.
9lectroterapia are un efect binefacator' 798S- stimulare electrica nervoasa transcutana- transmite
impulsuri electrice de-a lungul fibrelor nervoase pentru a impiedica impulsurile dureroase sa aunga la
creier pe aceeasi cale+ in plus, stimuleaza productia de endorfine la nivel cerebral, substante cu rol in
diminuarea durerii.
Ultrasunetele sunt o terapie non-invaziva si incalzesc tesuturile profunde, determinand astfel relaxare
musculara.
In cazul afectarilor serioase, care nu raspund la alte terapii, interventia chirurgicala este cea mai
indicata.
Scolioza# cauze si tratament
Scolioza reprezinta o curbura laterala, in linie verticala, a coloanei vertebrale. Atunci cand este privita
dintr-o parte, coloana vertebrala ar trebui sa prezinte o rotunjire usoara in partea superioara si o curbura
spre interior in partea inferioara a spatelui. Atunci cand privim o persoana cu coloana vertebrala
normala observam ca spatele acesteia este drept. In cazul persoanelor afectate de scolioza, spatele apare
curbat.
Care sunt cauzele scoliozei?
9$ista mai multe tipuri de scolioza'
Scolioza congenitala- este cauzata de o anomalie a oaselor, prezenta la nastere.
Scolioza neuromusculara- un rezultat al muschilor si nervilor anormali. &e obicei, este
prezenta la oamenii cu spina bifida sau paralizie cerebrala.
Scolioza idiopatica-cel mai frecvent tip de scolioza. 8u are o cauza specifica. 9$ista mai multe
teorii, dar nici una nu s-a dovedit a fi concludenta. %u toate acestea, cele mai multe cercetari
demonstreaza ca scolioza idiopatica este genetica.
Cine este afectat de scolioza?
Apro$imativ #-(4 din americanii cu varsta de !/ ani au scolioza. 0ai putin de -,!4au curburile mai
mari de )- de grade, punct in care interventia chirurgicala trebuie luata in considerare. In general, fetele
sunt mai susceptibile acestei afectiuni decat baietii. Scolioza idiopatica poate progresa in perioada de
crestere, dar, in mod normal, nu va evolua in timpul maturitatii.
Cum se diagnostic$eaza scolioza?
0ajoritatea curbelor cauzate de scolioza sunt depistate la e$amenele de screening. Primele indicii ca un
copil are scolioza sunt umerii inegali, talia inegala sau inclinarea spre o parte a corpului. &iagnosticul
scoliozei si stabilirea tipului acesteia sunt realizate cu ajutorul unei radiografii.
Tratament
0ajoritatea adolescentilor care au un tip de scolioza ce nu are o cauza clara, sunt monitorizati la
intervale regulate (la fiecare / luni.
Corsetul. %orsetul reprezinta tratamentul standard pentru adolescentii care au o curbura spinala intre #*
si )- de grade. Scopul este de rigidizare si de corectare temporara.
Interventia chirurgicala. %ei care au curba coloanei intre )- si *- de grade trebuie sa ia in considerare
interventia chirurgicala. Scopul medicului este de a se asigura ca acea curbura nu se va agrava. %u toate
acestea, operatia nu indreapta in totalitate coloana. In timpul procedurii, se utilizeaza implanturi
metalice pentru a corecta curbura si pentru a mentine o pozitie corecta pana cand este plasata o grefa
osoasa. 1peratia pentru scolioza implica unirea vertebrelor, proces numit fuziune spinala.
0ulte studii au aratat ca stimularea electrica si programele de e$ercitii fizice nu pot preveni progresia
scoliozei. %u toate acestea, persoanele afectate de aceasta boala trebuie sa ramana acti

7ratamentul si recuperarea medicala pentru scolioza prin
.inetoterapie

%n cabinetele noastre din &ucuresti va oferim programe
individualizate de recuperare medicala ('inetoterapie! pentru
scolioza, cifoza, cifoscolioza, cifolordoza, lordoza si alte afectiuni
neurologice, ortopedice si reumatice, indiferent de varsta pacientului
(sugari, bebelusi, copii, adolescenti, adulti si batrani!( %n cursul unei
sedinte de gimnastica medicala pacientul este supraveg$eat in
permanenta de catre un 'inetoterapeut(
)rogramari la tel *+, -./ 0* 01 sau *2.. 000 ,,.
Coloana vertebrala este formata din ++3+- vertebre, dintre care # 2
cervicale, ,. dorsale, 0 lombare, 0 sacrale si -30 coccigiene(
4eviatiile coloanei vertebrale sau deviatiile a5ului vertebral sunt
afectiuni provocate de diferiti factori etiopatogeni( 4eosebim
urmatoarele deviatii ale coloanei vertebrale#
a! scolioza 3(deviatii ale coloanei vertebrale in plan frontal!
b! cifoza 3(deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital!
c! lordoza 3( deviatii ale coloanei vertebrale cu conve5itate
anterioara, prin e5agerarea curburilor normale ale coloanei
vertebrale!
d! cifoscolioza
e! cifolordoza
Scolioza reprezinta o deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal
insotita de rotiri ale corpurilor vertebrale de partea conve5a(
6inetoterapia este singura forma de tratament, de recuperare
medicala reconoscuta de 7rganizatia Mondiala pentru Sanatate(
E5ceptie fac scoliozele foarte grave (cu o deviatie de peste -* grade!
care se trateaza prin interventie c$irurgicala( %n mod obisnuit
aceasta apare la mijlocul coloanei vertebrale (coloana toracala! sau
in partea inferioara a spatelui (coloana lombara!(
%n 2*3208 dintre cazuri, cauza aparitiei scoliozei este necunoscuta(
9ceast tip de afectiune este cunoscuta ca si forma idiopatica( Ea
apare de obicei in copilarie sau adolescenta si in mai mute cazuri este
asociata cu factorul genetic(
Tipuri
%n functie de forma deviatiei poate fi #
: scolioza in forma literei ;S; (dreapta sau stanga!
: scolioza in forma literei ;C;( stanga sau dreapta!
%n functie de zona afectata poate fi#
: scolioza toracala, lombara sau cervicala
: toraco3lombara
: cifoscolioza (asociata cu cifoza!
%n functie de gradul de afectare poate fi#
3nestructurata
3structurata(
)rima este reversibila si implica curburi ale coloanei vertebrale, fara
rotatie, cauzate de urmatorii factori#
3 spasm muscular
3durere la nivelul coloanei vertebrale cu o usoara inflamatie
3inegalitatea membrelor inferioare (picioarelor!(
Cea structurata este de tip ireversibil si implica curburi ale coloanei
vertebrale cu rotatie si este cauzata de boli sau factori necunoscuti
(idiopatici! si anume#
3anomalii care sunt vizibile imediat dupa nastere (anomalii
congenitale3 spina bifida!
3traumatisme
3afectiuni nervoase
3infectii
3afectiuni musculare
3tumori(
La adulti sau batrani aceasta afectiune a coloanei vertebrale poate
fi prezenta din cauza unor modificari ale coloanei, determinate de
procesul de imbatranire (procese degenerative!( 9ceste procese
degenerative pot fi cauzate de catre osteoporoza sau osteoartrite(
%n copilarie si adolescenta scolioza, in general, nu cauzeaza simptome
si nu este evidenta pana cand deformarea coloanei vertebrale nu
devine severa( Ea poate fi prima data perceputa de catre parinti care
observa ca imbracamintea copilului nu sta drept sau tivurile sunt
inegale( Coloana copilului poate arata <cocosata= iar coastele pot fi
proeminente(
>actori favorizanti
%storicul familial reprezinta unul dintre principalii factori( Se
cunoaste faptul ca este o afectiune cu caracter familial si in special
copii de se5 feminin mostenesc riscul crescut de a dezvolta aceasta
afectiune
3 >etele cu varsta cuprinsa intre 1 si ,1 ani sunt predispuse mai mult
decat baietii de aceeasi varsta
3)robleme de coloana vertebrala de diverse cauze #
?vertebre impinse spre inainte (deplasare anterioara 3
spondilolistezis!
?tulburari legate de dezvoltarea tisulara in viata intrauterina
?lipsa sau scurtarea membrelor superioare sau a membrelor
inferioare
)acientul prezinta#
3Este observata oc$iometric o curbura a coloanei vertebrale a
pacientului (copil, adolescent, adult sau batran!
3"marul stang este mai inalt decat umarul drept sau invers
3"n omoplat poate fi mai proeminent decat celalalt
3Soldul pe partea stanga sa fie mai inalt decat cel din dreapta sau
invers
3Capul pacientului nu este pozitionat central pe a5a corpului sau
34ezec$ilibrul taliei (linia taliei poate fi mai plata pe o parte fata de
cealalta!(
3 )rin aplecarea pacinetului in fata din talie coastele sunt mai
ridicate pe o parte decat pe cealalta parte
3 Tivurile $ainelor cad asimetric sau imbracamintea nu se potriveste
pe pacient
3 Se recomanda obligatoriu ca la copii si adolescenti, in urma
programelor de screening efectuate in scoala, e5aminarea sa fie
efectuata de catre un medic de specialitate(
Tratament
Scopul tratamentului medical pentru aceasta afectiune este de a
corecta si stabiliza curbura usoara sau severa si de a preveni
accentuarea curburii coloanei vertebrale indiferent de locul unde a
aparut(
Tipul de tratament medical este ales in functie de cauza afectiunii(
4e e5emplu# la forma subiacenta (nestructurata! situatia se
imbunatateste cand conditiile care au cauzat deformarea curburii
vertebrale fiziologice sunt tratatate (ca si conditii favorizante putem
enumera# inegalitatea membrelor superioare, inegalitatea
membrelor inferioare sau contractura musculara!
Tratamentul recomandat tine cont de#
3 varsta pacientului (de varsta sc$eletului determinat prin testul
Risser!(
3 marimea curburii coloanei vertebrale
3 riscul accentuarii curburii coloanei vertebrale(
La copii
3 la curbura mai mica de .0 de grade 3 se va efectua o evaluare
periodica de catre medic specialist pentru a urmari progresia
curburii si se recomanda 'inetoterapia
3la curbura intre .@ si -* de grade este recomandat corsetul pentru
prevenirea accentuarii curburii si gimnastica medicala
('inetoterapia! asociata cu masajul terapeutic (impotriva durerii si a
contacturii musculare!
3cand curbura a atins pragul de peste -* de grade este necesara o
interventia c$irurgicala( 4upa aceasta interventie este recomandata
'inetoterapia si masajul terapeutic
3peste 0* de grade 3fara interventie c$irurgicala se poate agrava
pana la morbiditate
La adulti
La persoanele adulte la care cresterea sc$eletului a fost terminata
(inc$eiata!, tratamentul medical include urmatoarele#
3ameliorarea durerii prin folosirea procedurilor de fizioterapie
asociate cu masaj terapeutic pe zona dureroasa si administrarea unor
medicamente (aspirina!
3cand curbura este mai mica de -* de grade se recomanda efectuarea
unui program de 'inetoterapie (gimnastica medicala! individualizat(
9cest program este alcatuit de catre un 'inetoterapeut si contine
e5erciti fizice specifice in functie de varsta pacientului si gravitatea
bolii (gradul de curbura!( E5ercitiile sunt efectuate progresiv
3cand curbura este mai mare de -0 de grade si tinde sa se agraveze se
recomanda tratamentul c$irurgical si dupa operatie in prima faza
este recomandata fizioterapia asociata cu masajul terapeutic si dupa
diminuarea durerii (a %%3a faza! este recomandat programul de
'inetoterapie individualizat
Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de tratament pentru scolioza#
,(Tratament 'inetic3'inetoterapie
.(Tatament ortopedic
+(Tratament c$irurgical
imnastica medicala de recuperare pentru scolioza trebuie facuta
intr3un cabinet medical de recuperare sub supraveg$erea unor
specialisti in 'inetoterapie( E5ercitiile de gimnastica medicala
invatate in timpul sedintelor de 'inetoterapie nu trebuie facute acasa
(fara supravegerea unui 'inetoterapeut!AAA
Tratamentul scoliozei depinde de stadiul bolii( Ea trebuie depistata
din timp ca sa poata fi tratata fara a se mai ajunge la interventii
c$irugicale(
Tratamentul prin 'inetoterapie (gimnastica medicala! urmareste sa
corecteze deviatiile coloanei vertebrale si sa mentina aceasta
corectare, sa opreasca evolutia scoliozelor, sa reduca tulburarile
functionale si asimetriile secundare ale corpului( 4aca ne referim la
sedintele de 'inetoterapie , precizam ca abordarea trebuie sa fie
deosebita in sensul in care se vor utiliza programe terapeutice
concepute special pentru fiecare pacient in parte, in functie de
evolutia si caracterul afectiunii sale( %n ziua de astazi sunt cunoscute
multe tipuri de tratamente de recuperare pentru scolioza, asa
numitele ;tratamente naturiste;B dar tratamentul medical pentru
recuperarea scoliozei in functie de gradul de deviatie a coloanei
vertebrale poate fi urmatorul#
,( 6inetoterapie3gimnastica medicala (pentru scolioze cu o deviatie
de pana la +* de grade!
.( Tratamentul ortopedic asociat cu 'inetoterapie (purtarea unui
corset ortopedic pentru scolioze intre +*30* de grade!
+( Tratmentul c$irurgical (pentru scolioze cu deviatie de peste 0* de
grade!
Scolioza este o boalC evolutivC, caracterizatC prin una sau mai multe curburi laterale ale coloanei
vertebrale, vizibile Dn plan frontal, DnsoEitC de rotaEia vertebrelor. <n mod normal, privit= din spate,
coloana este perfect rectilinie.
8u e$ist= scolioz= f=r= rota>ie vertebral=. Scolioza trebuie diferen>iat= de atitudinea scoliotic=, care
reprezint= o inclinare lateral= a coloanei vertebrale, f=r= rota>ia vertebrelor, complet reductibil= ?n
decubit dorsal.
<n plan sagital, coloana vertebral= are un num=r de patru curburi fiziologice'
@ordoza cervical=
%ifoza toracal=
@ordoza lombar=
%ifoza sacrococcigian=
Cauzele scoliozei sunt genetice Fi $ormonale. Pozi>ia defectuoas= ?n banc=, la birou sau ghiozdanul
greu nu au cu certitudine niciun rol ?n apari>ia scoliozei.
Gn peste 1*8 din cazuri sunt afectate fetele. ,oala apare la pubertate ?n A#-A(4 din cazuri (scolioze
ideopatice, restul au alte cauze' congenital=, neurofribromatoz=, distrofii musculare, maladia 0arfan,
paralizii cerebrale, etc.
E5amenul clinic
9$amenul clinic ?ncepe cu e$aminarea copilului chiar de la naBtere pentru a descoperi formele
congenitale, cu deform=ri vertebrale Bi trebuie continuat de medicul de familie sau medicul Bcolar.
>oarte importantC este e5aminarea copilului de cCtre parinEi, cei care pot depista cel mai uBor orice
deformare care apare la nivelul coloanei vertebrale Bi a toracelui.
&e remarcat faptul c= ?n imensa lor majoritate scoliozele nu sunt DnsoEite de durere. &up= ce pacientul
a fost ?ntrebat despre antecedentele personale, familiale Bi ereditare, e$aminarea clinic= trebuie facut=
pe pacientul dezbr=cat, descul>, ?n pozi>ie C?n picioareD.
9precierea deviatiei vertebrale se face prin m=surarea curburilor laterale Bi sagitale, a echilibrului
frontal occipito-sacrat, a ?n=l>imii gibozit=>ilor, a denivel=rii umerilor Bi a vErfurilor omopla>ilor.
Se apreciaz='
9chilibrul bazinului
9chilibrul umerilor
9$amenul coloanei de profil
@a aplecarea spre ?nainte, se observ= frecvent o deformare posterioar= a toracelui, gibozitatea costal=
care eviden>iaz= rota>ia vertebral=.
0971&A
PA%I987I
79-AI
1P96A7. %9
2A%IF
%187A%7

Scolioza 3 tratamentul acestei
boli
*2 martie .*,- Incredibil, chiar ieri mi-a venit o clienta cu o scolioza
majora de peste 3- de grade (un mare chirurg pediatru afirma acum
vreo # sau ( ani ca face o operatie de scolioza de cca 3- de grade ca
fiind o premiera mondiala iar fetita n-ar apuca #* de ani daca nu s-ar
opera, care a fost tratata as putea zice foarte bine de altcineva care a
plecat din tara, daca tinem cont de varsta actuala a pacientei, nascut in
anul !A:*, in acest moment, (A ani. @a aceasta daca adaugam si deja
prietena de familie, o persoana in varsta de )# ani cu o scolioza de
peste !!- grade care este bine mersi si mai si lucreaza. &e ce spun
asteaF Intrucat este posibil daca persoana isi doreste si are si noroc sa
dea de cineva care sa o ajute sa isi mentina la stadiul functional si al
curburilor fiziologice cat mai apropiate de limita normalului, isi poate
continua viata fara riscul major al unei infectii fulminante ce poate
aparea si dupa !: ani. Au trecut cca #- de ani de cand ma ocup de
problemele cu coloana vertebrala si atat pacientii care in general
raman suspiciosi pana vad primele rezultate precum si anumiti medici,
indiferent de varsta, umbla cu anumite tertipuri (aceleasi de ani de
zile de a influenta si a-i grabi in a lua decizii uneori cu urmari destul
de grave. &aca aceste lucruri sunt reale, la fel de adevarat este si
faptul ca rezultatele pozitive (evitarea interventiilor chirurgicale sunt
poate mai elocvente intrucat am tras concluzia ca e mai bine, pana ii
castig increderea pacientului, sa-l abordez mai cu blandete intrucat nu
2ilip Georgel
oricine, oricat de viteaz se da la inceput, la prima reactie dureroasa
(pot aparea de cca #-( ori pe lungimea unui tratament desi nu este
obligatoriu prefera sa intrerupa tratamentul si nu mai continua desi eu
i-am avertizat de cateva ori la inceput ca fiind o reactie fireasca a
reorganizarii curburilor fiziologice si spatiilor intervertebrale.
&e curand, am descoperit in primul volum de anatomie patologica sub
redactia lui I. 0oraru o fraza ce m-a marcat si iluminat in acelasi timp'
"@a nivelul maduvei spinarii si o parte din tiroida se produc celulele
imunitare. 9le au o viata scurta, de la o zi, doua, pana la doua
saptamani. @a randul lor produc cate o mie de anticorpi". In acest
moment am realizat ca pentru o functionare la parametri optimi a unui
organism uman ar trebui ca la ma$im doua saptamani fiecare dintre
noi sa putem beneficia de o intindere (elongatie a tuturor
articulatiilor, si in special coloana vertebrala, eliberand astfel nervii ce
pleaca catre organe si restul trupului si totodata si vasele sanguine
impreuna cu celelalte circuite (de e$emplu cele limfatice. %a o
comparatie, e$act cum verificam presiunea la rotile unei masini, asa
trebuie facuta si verificarea periodica a coloanei vertebrale. 8umai ca
asa ceva nu prea e posibil intrucat daca la o roata desumflata observi
imediat efectele, la un disc vertebral deshidratat, fisurat, migrat
partial, de cele mai multe ori nu sesizezi acest lucru daca nu este
insotit de durere. Insa efectele le constati pe propria piele si de cele
mai multe ori fiind foarte tardiv cand de cele mai multe ori nu prea
mai poti face mare lucru. &aca am face o metafora (o povestioara
despre un gazon de iarba cu diametru de !- m, o tasnitoare la mijloc
ce bate la * m si se roteste, atunci am intelege ca acel gazon are viata
vesnica. &ar in cazul nostru, cand gazonul de iarba reprezinta calitatea
si durata vietii si chiar tineretea functionala - noi nu traim vesnic -
furtunul care duce la tasnitoare este coloana vertebrala si acesta este
usor rasucit sau doua vertebre sunt sublu$ate sau un disc vertebral a
alunecat, migrat, herniat, atunci debitul de apa nu mai poate uda iarba
la * m ci doar ).A-, ).3-, ).*-, etc. incepand sa se usuce gazonul pe
margini+ iar daca gaurile pe unde tasneste apa sunt de fapt gaurile de
conjugare pe unde ies nervii din coloana si pe unde intra vasele de
sange care hranesc toate articulatiile si maduva spinarii etc. sunt
micsorate datorita deshidratarii discurilor, tasarilor vertebrale,
herniilor discale si protuziilor (discopatii, pierderii curburilor
fiziologice - cifoza, scolioza - si mai nou datorita interventiilor
chirurgicale sub denumirea de nucleoplastie - e$tragerea nucleului
pulpos, care nu se mai regenereaza, cu ajutorul unei seringi mari sub
tomograf - deci in acest caz iar nu mai tasneste apa la * m sa ude
gazonul. &aca tinem cont ca odata cu varsta toate functiile
organismului si chiar dimensiunea organelor incep sa scada, atunci nu
e pacat sa nu ne intretinem coloana vertebrala (sa ne udam gazonul
care de regula unii reusesc acest lucru datorita aparitiei durerii, in
celelalte cazuri, nici nu realizam ca a inceput sa ni se usuce gazonul
decat destul de tarziu cand reusim sa ne privim cu atentie intr-o
oglinda sau sa fim opriti pe strada de o persoana, candva draga noua,
pe care nu o recunoastem la mai putin de un an, sau doi - trei ani, ca i
s-a uscat gazonul mai devremeF
1rtopedia este cea care se ocupa in general de problemele aparatului
locomotor (In traducere' corectarea diformitatilor la copii insa aria ei
de actiune s-a e$tins la toate varstele folosindu-se de metode
"nesangerande" si chirurgicale. 7inand cont ca in perioada cresterii, o
scolioza peste (- grade se poate agrava cu unu - doua grade pe luna,
lucru verificabil prin controalele periodice (la / luni, e$ista pericolul
depasirii a *- de grade si atunci este recomandata interventia
chirurgicala. 7otusi, in urma e$perientei de peste !# ani, pot afirma ca'
!. nici o scolioza care a trecut prin mainile mele nu a mai fost insotita
de durere.
#. scoliozele care au trecut de *- de grade nu au mai recurs la operatie,
unele chiar au revenit sub *- de grade.
(. toate scoliozele, precum si cele care au fost insotite de boli grave
asociate si-au marit gradul de mobilitate si volum respirator.
). toate fetele cu scolioze medii si-au recapatat surasul si increderea in
ele, putand sa imbrace lucruri mulate pe corp,
ori sa se plimbe la mare, piscina ori sa faca plaja intinse la soare fara
comple$e, gibozitatea disparand aproape complet,
trebuind sa evite pozitia "aplecat in fata" unde se mai observa o parte
proeminenta ramasa.
*. un caz de scolioza de !!- grade urmarit de peste : ani, al unei tinere
care era propusa pentru operatie in care parintii nu au
, fost de acord, prin metoda pe care o folosesc, am reusit sa-i egalizez
umerii, gibozitatea sa i-o alungesc si sa i-o rotunjesc
iar gradul de curbura sa nu avanseze, volumul respirator si celelalte
functii vitale au ramas la parametri constanti.
In tot acest timp, afectiunea nu a impiedicat-o sa desfasoare diferite
activitati profesionale pentru a-si asigura e$istenta.
Scolioza 3 curbarea laterala a coloanei
vertebrale (ra$isul!
9$ista trei tipuri de gravitate diversa'
!. atitudinile scoliotice' o curbare la dreapta sau stanga a rahisului,
vizibila in pozitia "in picioare" care se
corecteaza cand subiectul se apleaca in fata.
#. Scoliozele antalgice, deosebit de dureroase, insotesc un lumbago, o
hernie de disc. In principiu, ele se corecteaza
cand se trateaza cauza lor, dar ele pot persista, dar se pot transforma in
scolioze adevarate, cu rotatia corpurilor vertebrale.
(. scoliozele adevarate (structurale sau osoase se caracterizeaza prin
persistenta curburilor, a rotatiei vertebrelor si a
deformarilor vertebrale si costale la aplecarea in fata a coloanei
vertebrale, in pozitia "culcat", "in picioare" sau
"la suspendare".
Scolioza idiopatica - cauza nu a fost elucidata in 3*-A-4 din cazuri
7ratamentul consta intr-un masaj bazat pe elongatii, torsionari dupa
tehnici orientale, imbinate cu tehnici rusesti ale nevazatorilor si
imbunatatit prin metode ale specialistilor americani la care am adugat
si eu cateva tehnici. &urerea se reduce, chiar dispare in cateva zile,
marindu-se mobilitatea. &upa cateva saptamani, sau o luna de
tratament intensiv, se observa cu ochiul liber reducerea gibozitatii,
alungirea ei spre disparitie. Pe radiografie, de cele mai multe ori nu se
poate observa ameliorarea curburii coloanei vertebrale, dar se poate
constata chiar prin masurare, reducerea gibozitatii, prin modificarea
pozitiei coastelor si a cutiei toracice. Atrofia musculara si
hiperla$itatea ligamentara fac mai dificila recuperarea, insa,
gimnastica medicala, inotul si alte metode fizice pot aduce un ajutor
benefic.
8u pot sa nu multumesc pentru increderea si incurajarea in activitatea
mea de catre prof. dr. &inu Antonescu (spitalul 2oisor, dr. 0arius
2ilip.
Parerile specialistilor apar numai pe la colturi sau aruncate ca niste
piedici celor ce au indrazneala sa le ceara parerea daca ar fi bine sa
incerce si altceva inainte de operatie, fie imi multumesc direct dupa ce
au apelat la mine, cu mare greutate si regret ca nu si-au putut rezolva
altfel problema, insa cooperare sau sa trimita alti pacienti - e$clus. Sa
nu se inteleaga ca duc lipsa de pacienti, insa o cazuistica neconfirmata
de medici, la prima vedere, nu prezinta garantii. 8u demult un medic
profesor spunea ca nu e$ista vreun mare chirurg la care sa nu aiba o
alee a lui intr-un cimitir (umor negru. &in aceasta &vs. deduceti ce
vreau sa zic, adica profesional poti fi o somitate in materie, e$ecuti
perfect interventia, insa viata o decide numai &umnezeu. Asa cum
ortopedia a aparut ca o metoda de corectare a aparatului locomotor la
copii (prin metode nesangerande si apoi s-a e$tins la adulti H
adaugarea metodelor chirurgicale, eu nu doresc, si ca mine probabil
multi altii decat sa reactivez si sa imbunatatesc metodele foarte vechi
de recuperare cu ajutorul ultimelor cuceriri ale tehnologiei actuale
pentru a avea la inceput poate o mica comunitate de copii, adulti,
batrani cu o conditie fizica, de ce nu apropiata spartanilor (cat mai
perfecti, iar daca au un handicap locomotor sa poata eventual sa-si
vada de viata fara insotitor.
"1rice coloana defectuoasa creaza probleme organice" spunea
Iipocrat
Scolioza 3 recuperare prin 'inetoterapie
eneralitati
In ultimii ani au fost cautate noi metode de tratament care, alaturi de metodele
conservatoare, incearca sa realizeze o corectare cat mai eficienta a acestei probleme
fizice. Scolioza continua sa ramana una dintre enigmele medicinei si aceasta pentru ca
evolutia ei este plina de neprevazut, marcata de agravari si modificari la intervale
neasteptate.
Situatia persoanelor care prezinta o scolioza este considerata astazi destul de grava in
lumea medicala, cu atat mai mult cu cat, o serie din cauzele presupuse a determina
aparitia unei scolioze au fost inlaturate sau au capatat o incidenta mai scazuta in tarile
dezvoltate (poliomielita, rahitismul, malnutritia etc. &in aceasta cauza a aparut necesitatea organizarii
unor baze de tratament speciale pentru recuperarea acestei afectiuni.
&ar scolioza ridica nu numai probleme de patologie legate de prezenta ei, ci si de aspecte pur medicale,
in general. 9a determina preocupari deosebite ale medicilor, pacientilor si anturajului acestora, griji
legate de varsta si psihicul pacientilor, de mijloacele tehnice care stau la dispozitia medicului si
.inetoterapeutului, de posibilitatile de integrare sociala corespunzatoare. 7oate acestea trebuie raportate
la faptul ca pacientii sunt, de regula, adolescenti in plina dezvoltare psihosomatica, cel mai frecvent
apare la fete care la aceasta varsta au foarte dezvoltat spiritul de autoanaliza si pudoare, care le
determina sa-si ascunda afectiunea, in speranta rezolvarii ei spontane.
"n fapt este insa sigur in evolutia scoliozei' netratate sau tratate insuficient sau ineficient, poate scurta
viata pacientului datorita tulburarilor mecanice provocate de toracele dezechilibrat si deformat cu
rasunet asupra viscerelor intratoracice.
Actualmente, datorita numeroaselor cazuri de scolioza, se considera ca numai unghiul ce depaseste !-
grade, intra in aceasta afectiune. Scolioza, produce inconveniente de ordin estetic si functional cu atat
mai grave cu cat debutul bolii este mai precoce sau descoperirea ei tardiva. Se stie ca evolutia ei este
progresiva pana la sfarsitul pubertatii.
Ipoteza de la care am pornit este o ipoteza generala potrivit careia daca mijloace .inetice specifice si
nespecifice sunt aplicate precoce, cu respectarea principiilor progresivitatii efortului si individualizarii
tratamentului, se pot obtine rezultate bune, cu atat mai mult cu cat debutul se apropie de varsta
pubertatii.
Cuprins articol
!. Generalitati
#. 0etode de evaluare
Metode de evaluare
Metodele de evaluare utilizate pot fi#
,( Somatoscopie - cu ajutorul cadrului antropometric de simetrie
.( Somatometrie#
- generala' talia, bustul, greutatea, lungimea membrelor inferioare, perimetrul toracic+
- speciala' determinarea gibusului lombar, gibusului dorsal, indicele de proportie.
+( E5amenul radiologic - care poate stabili diagnosticul de certitudine prin masurarea gradului de
curbura prin metoda %obb (unghiul %obb.
0ijloacele de tratament constau din'
- e$ercitii statice si dinamice+
- e$ercitii simetrice si asimetrice+
- e$ercitii de respiratie+
- e$erctitii cu diferite obiecte (baston+
- e$ercitii de membre si trunchi+
- e$ercitii aplicative (tararea.
Programul .inetoterapeutic poate fi precedat de masaj. In cazul in care pacientii prezinta si deficiente
asociate, se aplica programe de e$ercitii si pentru acestea. "n fapt este sigur' scolioza tratata prin
mijloace .inetice determina ameliorarea J imbunatatirea mobilitatii coloanei vertebrale pana la
obtinerea realinierii acesteia.
&urerea sau jena la nivelul toracelui, transpiratiile abundente, greturile, varsaturile, sunt simptome care
nu nu se intalnesc in totalitate la toti bolnavii. &e pilda varstnicii sau bolnavii diabetici nu au
intotdeauna o durere toracica tipica. @a femei, de regula, durerea iradiaza spre gat sau spre umar.
Alteori, durerile se accentueaza dupa efectuarea unui efort fizic, in prezenta unui stres puternic sau
dupa o masa copioasa si se amelioreaza la repaus.
&isconfortul sau durerea toracica este un semnal de alarma in primul rand pentru o criza cardiaca
severa si de aceea, atunci cand apare, trebuie sa ne gandim in primul rand la o patologie care se
caracterizeaza prin'
- durere sau jena la nivelul toracelui, foarte intensa, sub forma unei apasari intense, a unei striviri sau a
unei strangeri, ca o gheara sau ca o greutate mare care apasa pe torace+ durerea poate iradia in spate,
spre gat sau spre membrele superioare (mai frecvent spre mana stanga+
- transpiratii abundente+
- respiratii mai frecvente si scurtate+
- greturi, varsaturi+
- ameteli, stare de slabiciune+
- batai cardiace mai frecvente, mai slab simtite la puls si deseori neregulate.
&aca aveti astfel de simptome, este imperios necesar sa sunati cat mai curand la Salvare (telefonul
!!#. %hiar daca o mare parte dintre leziunile care apar intr-un infarct miocardic se produc in primele /
ore, tratamentul de urgenta poate preveni sau limita distrugerea muschiului cardiac si chiar moartea.
Cuprins articol
!. Generalitati
#. %auze
(. %and chemam mediculF
Cauze
8u intotdeauna o durere toracica este o durere de natura cardiaca. 9a poate avea si alte cauze si, la
persoanele tinere, aceste cauze sunt mai frecvente decat cele cardiace'
- dureri musculare sau osoase la nivelul peretelui toracic ; sunt dureri care cresc in intensitate odata cu
miscarea, cu e$ercitiul fizic+
- durere toracica sub forma de arsura, insotita de tuse ; apare in cazul unor infectii de cai respiratorii
superioare+
- dureri toracice sub forma de arsura de-a lungul coastelor, insotite deseori de o roseata pe traiectul
nervului intercostal ; acestea pot fi determinate de o boala virala numita Kona Koster+
- o fractura costala, care poate da o durere vie intr-un punct fi$, corespunzator focarului de fractura+
; durerea se accentueaza la tuse si la respiratia profunda+
- reflu$ gastro-esofagian, care apare sub forma unei senzatii de arsura retrosternala la pacientii la care
sfincterul esofagian nu inchide complet pasajul dintre esofag si stomac ; durerea se amelioreaza dupa
administrarea de antiacide.
&intre cauzele mai serioase care pot provoca dureri toracice, altele decat cele cardiace, sunt'
- colapsul (colabarea unui plaman in hilul pulmonar (situatie numita pneumotorace ; se manifesta
printr-o durere e$trem de violenta si tulburari severe de respiratie+
- infundarea cu un cheag (de sange, de grasime a unei artere pulmonare (embolia pulmonara+
; produce, de asemenea, o durere toracica puternica, brusc aparuta, cu incapacitatea de a respira+
- cancerul pulmonar, care poate produce in fazele tardive dureri toracice, mai ales atunci cand acesta
invadeaza coastele+
- boli ale coloanei vertebrale, intrucat nervii intercostali pornesc de la nivelul acesteia.
&aca ati fost diagnosticat cu dureri anginoase, a caror cauza este de natura cardiaca, sunt imperios
necesare o serie de modificari in stilul de viata'
- evitati activitatile care solicita efort si care pot induce aparitia anginei prin suprasolicitarea
miocardului.
- mancati moderat o dieta echilibrata evitand grasimile.
- mentineti-va o greutate corporala normala.
- evitati consumul de alcool si renuntati definitiv la fumat.
- luati medicamentele prescrise de medic.
- urmati un program de reabilitare fizica sub control medical. &urerile toracice minore care au alte
cauze decat cele cardiace, descrise mai sus, produse, de regula, de intinderi musculare sau ligamentare
sau de o fractura costala, pot fi ameliorate printr-o serie de masuri simple'
- vi se recomanda repausul la pat, cu protejarea zonei afectate+ evitati orice activitate care ar putea
e$acerba durerea.
- aplicati gheata local, pentru !--#- minute, de (-) ori pe zi.
- nu incercati sa bandajati sau sa imobilizati toracele daca e$ista o coasta fracturata. Aceasta manopera
poate determina probleme respiratorii prin scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii, ceea ce poate
creste riscul unei pneumonii sau al unui colaps pulmonar.
- aplicati local unguente cu efect antialgic si antiinflamator.
- puteti lua, pe termen scurt, daca nu sunt contraindicate pentru alte afectiuni pe care le aveti, anumite
medicamente cu efect antialgic si antiinflamator, cum ar fi acetaminofen (Panadol, antiinflamatoare
nesteroidiene (ibuprofen sau aspirina. Atentie la cei care au probleme cu stomacul+ aspirina nu trebuie
luata de persoanele sub #- de ani. 2emeile gravide pot lua doar Panadol, fara aprobarea medicului.
Cand c$emam medicul?
7rebuie sa chemati imediat un medic cand acuzati urmatoarele simptome'
- &urere toracica asociata cu unul dintre urmatoarele simptome'
- transpiratii abundente asociate problemelor respiratorii+
- greturi si varsaturi+
- durere toracica ce iradiaza in spate, gat, membrul superior+
- stare de ameteala.
- Stare de soc
- 7ulburari de respiratie cu scurtarea perioadei de inspir+
- &ureri de tip anginos, diagnosticate anterior de un medic, a caror durata devine mai prelungita.
&aca se instaleaza stopul cardio-respirator, atunci trebuie initiate cat mai rapid manevrele de
resuscitare. &aca ramane constient, nu vomita si este in stare sa inghita, bolnavului i se va administra o
tableta de aspirina de (-- mg pana vine ambulanta. AtentieL Pentru aceste situatii de urgenta nu este
indicat tratamentul la domici
Repere radiologice

Scolioz=, deformarea coastelor.
Arhiv= Prof. &r. 0. Mianu
5ertebrele limit= superioar= Bi inferioar= sunt cele mai ?nclinate ?n raport cu orizontala din partea
superioar= Bi inferioar= a curburii scoliotice, iar vertebra vErf este vertebra cea mai ?ndep=rtat= de
verticala care coboar= din relieful apofizei spinoase a vertebrei 7:.
Pe cliBeul de fa>= se identific= tipul de curbur= ?n raport cu nivelul vertebrei vErf Bi apoi se m=soar=
ung$iul Cobb. Se m=soar=, de asemenea Bi rota>ia vertebral= dup= te$nica propusC de Has$ Fi Moe.
Evaluarea maturitaEii osoase
&eoarece scolioza reprezint= o deformare care se apreciaz= permanent, numai aprecierea e$act= a
vErstei osoase permite evaluarea evolu>iei curburii, pentru c= adesea vErsta osoas= nu corespunde
vErstei reale. 9valuarea pe cliBeul de fa>= a osific=rii crestelor iliace dup= metoda Risser este testul cel
mai folosit ?n determinarea stadiilor de maturare osoas= (de la - la *.
Clasificarea topograficC
Scolioze cu curburC principalC unicC
Scolioze cervico-toracale
Scolioze toracale
Scolioze toraco-lombare
Scolioze lombare
Scolioze cu douC curburi principale (scolioze dublu majore!
Scolioze duble toraco-lombare
Scolioze duble toracale
Scolioze triple
8u se mai utilizeaz= clasificarea scoliozelor tip grad I, II, III.
Tratamentul scoliozelor
<n scolioz=, mai mult decEt ?n orice boal= ortopedic=, e$ist= o standardizare, un protocol terapeutic ce
nu d= loc la nici un fel de ?nterpret=ri. Acest protocol a fost propus de Stagnara Bi este ?n func>ie de
magnitudinea curburii scoliotice'
4e la *3+*I# 'inetoterapie (gimnasticC medicalC!
4e la +*30*I# 'inetoterapie Fi tratament ortotic (corset!
)este 0*I# intervenEie c$irurgicalC
6inetoterapia
Ninetoterapia ?Bi are locul ?n toate etapele terapeutice ale unei scolioze. 7rebuie ?ncurajat= orice form=
de activitate fizic=, inclusiv sportul de performan>=. 8u trebuie contraindicat= 9duca>ia 2izic= din
programul Bcolar. 8u e$ist= sporturi contraindicate bolnavilor de scolioz=. Ninetoterapia Bi ?notul nu au
nici o eficacitatea ca metode unice de tratament, la scoliozele care au dep=Bit (--(*O.
Tratamentul ortotic

%orset Arhiv= Prof. &r. 0. Mianu
<n cazul recomand=rii corsetului, trebuie f=cute dou= remarci'
%orsetul este inutil la copiii ai c=ror angula>ie este sub (-O deoarece scolioza poate fi
neevolutiv=, iar purtarea corsetului nu este f=r= incoveniente func>ionale Bi psihice
7ratamentul ortotic este considerat eficient atunci cEnd la sfErBitul creBterii osoase valoarea
curburii este de P *O din valoarea ini>ial= a angula>iei+ cu alte cuvinte, corsetul nu corecteaz=
curbura scoliotic=, ci numai previne agravarea ei.
&atorit= ac>iunii sale dinamice, corsetul este eficient doar ?n perioada de creBtere. @a fete se recomand=
purtarea corsetului doar ?n primii ( ani dup= menarh=. Pentru a fi eficient corsetul trebuie purtat !3-##
ore ?n func>ie de vErst=, tipul curburii Bi agresivitatea bolii.
Tratamentul c$irurgical

Instrumenta>ie rahidian=. Arhiv= Prof. &r. 0. Mianu
<n cazul unei scolioze cu valoarea unghiului %obb de )*-*-O, singurul tratament recomandat este cel
chirurgical. Indiferent de calea de abord utilizat=, anterioar=, posterioar= sau combinat=, principiul
interven>iei este acelaBi Bi anume realizarea unei bune artroze vertebrale la care se asocieaz=
instrumenta>ia metalic= segmentar= cu Buruburi intrapediculare sau croBete pentru a ob>ine un grad mai
mare sau mai mic de corec>ie.
7peraEia presupune un grad mare de dificultate. &up= interven>ie, copilul nu mai foloseBte corsetul
Bi poate s= mearg= a (-a zi de la opera>ie. <ntoarcerea la Bcoal= se face ?n ma$imum )* de zile.
Implantele r=mEn pe loc toat= via>a Bi nu influen>eaz= semnificativ mobilitatea coloanei.
Adaptat dup Programul Naional de !epistare Precoce a "coliozei, Coordonator Naional Prof. !r.
#ihai
&urerea sau jena la nivelul toracelui, transpiratiile abundente, greturile, varsaturile, sunt simptome care
nu nu se intalnesc in totalitate la toti bolnavii. &e pilda varstnicii sau bolnavii diabetici nu au
intotdeauna o durere toracica tipica. @a femei, de regula, durerea iradiaza spre gat sau spre umar.
Alteori, durerile se accentueaza dupa efectuarea unui efort fizic, in prezenta unui stres puternic sau
&isconfortul sau durerea toracica este un semnal de alarma in primul rand pentru o criza cardiaca
severa si de aceea, atunci cand apare, trebuie sa ne gandim in primul rand la o patologie care se
caracterizeaza prin'
Cuprins articol
!. Generalitati
#. %auze
Cauze
superioare+
invadeaza coastele+
miocardului.
e$acerba durerea.
Cand c$emam medicul?
- Stare de soc
indicat tratamentul la domici
Prima pagina Q
7ratamentul durerii toracice
Tratamentul durerii toracice
eneralitati
&urerea localizata la nivelul toracelui poate fi datorata diverselor afectiuni ale organelor
intratoracice sau suferintelor parietale (care tin de peretele toracic.
Intensitatea durerii nu este intotdeuna corelata cu severitatea procesului patologic aflat la
originea ei, de aceea, orice durere resimtita la acest nivel trebuie investigata in amanunt si tratata foarte
atent.
&urerile toracice au cauze variate si sunt impartite in'
- dureri de origine parietala' dureri neuromusculare, osteoarticulare, nevralgii
- dureri de oigine respiratorie' dureri traheo-bronsice, pleurale
- dureri de origine cardiovasculara' dureri coronariene, aortice, pericardice
- dureri de origine mediastinala' dureri esofagiene.
7ratamentul durerii toracice are # parti - prima, in care pacientul, dupa ce resimte durere, isi
administreaza medicatia considerata a fi de prim ajutor si a doua, reprezentata de tratamentul
simptomatic si cauzal, administrat de medic.
Cuprins articol
!. Generalitati
#. &ureri de cauza coronariana
(. &urerea din disectia de aorta
). &urerea din trombembolismul pulmonar - 79P
*. Alte dureri cardiovasculare
/. &urerea de cauza respiratorie
:. &urerea de cauza mediastinala
3. &urerile de cauza parietala
4ureri de cauza coronariana
Tratament la domiciliu
In cazul in care durerea este suspicionata a fi de cauza coronariana (angina sau chiar infarct miocardic
masurile de prim ajutor includ'
- apelarea serviciului de urgenta sau deplasarea spre cel mai apropiat spital de urgenta
- in timpul asteptarii ambulantei, pacientul este sfatuit sa mestece o jumatate de aspirina (sau
echivalentul a !/- mg. Aceasta este doza utila recomandata. In cazul depasirii ei pot sa apara reactii
secundare nedorite si chiar grave. 0estecarea aspirinei se face cu scopul de a creste viteza de absorbtie
si astfel de a grabi timpul de aparitie al efectului. %ardiologii subliniaza importanta administrarii
aspirinei in cazul unui infarct miocardic, aceasta reducand mortalitatea cu #(4.
&aca pacientul a avut in antecedente sau inca prezinta accese de angina si este familiarizat cu
nitrogliocerina, este recomandat sa ia o tableta. 8itroglicerina administrata sublingual este cel mai
rapid si eficient mijloc de tratament al crizelor anginoase. 9fectul ei se instaleaza in (-* minute de la
dizolvarea comprimatului si se datoreaza imbunatatirii irigatiei cordului.
In cazul in care durerea nu dispare dupa administrarea a ma$im ( tablete sublinguale, pacientul trebuie
sa se prezinte de urgenta la spital, substratul durerii sale fiind mai grav decat angina pectorala.
In cazul in care durerea apare pe fondul unei boli de reflu$ gastro-esofagian (,6G9, cunoscuta si
diagnosticata corespunzator, aceasta se amelioreaza si ulterior dispare la administrarea de antiacide
(substante care au capacitatea de neutralizare a aciditatii gastrice si inhibitori ai secretiei gastrice (de
tipul ranitidina, famotidina. %hiar daca durerea dispare dupa administrarea acestor medicamente, este
recomandata efectuarea unui consult medical amanuntit, deoarece este posibil ca atacul respectiv sa fi
fost de fapt un infarct (in unele localizari, infarctul mimeaza durerea din ,6G9 si ulcer.
Tratament de specialitate
Scopul imediat al tratamentului unui infarct miocardic este de a creste flu$ul sangvin, dilatand arterele
blocate sau ingustate de trombi sau de placi de aterom in vederea asigurarii unui aport optim de o$igen
spre miocard.
Acest lucru este realizat prin administrarea precoce a unor medicamente cu actiune'
- trombolitica (au capacitatea de a distruge trombul care obstrueaza vasul
- antiagreganta (aspirina - cu rol de a impiedica formarea trombilor
- anticoagulanta (heparina - impiedica atat formarea cat si e$tinderea cheagului venos.
Alte medicamente utilizate sunt cele care incetinesc ritmul cardiac (bradicardizante, favorizand astfel
umplerea corespunzatoare cu sange a arterelor coronare (realizata in timpul diastolei prelungite din
bradicardii.
Angioplastia este o metoda foarte eficienta de a realiza dezobstructia arterelor. Intai se identifica e$act
locul blocajului sau al ingustarii lumenului vascular (prin angiografie. &upa localizarea obstacolului se
introduce, prin lumenul arterei afectate un cateter (un tub foarte fin care prezinta la un cap un balonas.
%and cateterul ajunge la punctul critic, balonasul este umflat usor, pana se realizeaza e$pansionarea
lumenului cu reluarea flu$ului sangvin normal.
Apoi balonasul este dezumflat si impreuna cu cateterul este retras din lumen. In majoritatea cazurilor
aceasta metoda este suficienta pentru a realiza eliberarea vasului, insa e$ista cazuri in care este
necesara plasarea unui stent (o piesa metalica de mici dimensiuni care sa mentina vasul deschis.
In cazul in care tratamentul medical nu are succes, se poate interveni si chirurgical.
7ratamentul anginei pectorale urmeaza acelasi principiu ca in cazul unui infarct miocardic si anume
asigurarea cordului un flu$ sangvin normal care sa ii satisfaca necesitatile de o$igen.
0edicatia de baza este reprezentata de nitroglicerina, un vasodilator care, administrat sublingual
opreste spectaculos criza de angina in #-* minute. 8itroglicerina poate fi administrata si sub forma de
spraR sublingual. 8itroglicerina este utila si in infarctul miocardic acut si in insuficienta cardiaca acuta,
cand se administreaza in perfuzie intravenoasa strict sub supraveghere medicala.
7ratamentul pe termen lung al anginei vizeaza scaderea factorilor de risc pentru aparitia bolilor
cardiace si aterosclerozei (combaterea fumatului, regim alimentar sarac in grasimi si sare, practicarea
activitatilor fizice.
4urerea din disectia de aorta
Alta durere toracica de cauza cardiovasculara este cea din disectia acuta de aorta. &isectia de aorta este
o urgenta si reprezinta de fapt formarea unui canal fals in aorta, aparut prin desfacerea peretelui
acesteia in # parti, una orientata spre lumen si alta orientata spre e$terior. Prin acest fals lumen
patrunde sange, realizandu-se un adevarat furt volemic, cu consecinte ischemice in multiple teritorii
anatomice.
%and e$ista suspiciunea de disectie de aorta, tratamentul vizeaza in principal administrarea de
medicatie hipotensoare, printre cele mai importante substante folosite numarandu-se 7rimetafanul (doar
in situatii de urgenta si doar in administrarea in perfuzie intravenoasa.
Atentie deosebita trebuie acordata riscului de instalare brusca a hipotensiunii arteriale, situatie ce
impune monitorizarea permanenta a pacientului. 7ratamentul medicamentos il precede pe cel
chirurgical in vedera stabilizarii pacientului, insa corectarea definitiva a acestui defect nu poate fi
facuta decat in timpul interventiei chirurgicale. Aceasta este cu atat mai necesara cu cat afectarea este
pe aorta ascendenta.
4urerea din trombembolismul pulmonar 3 TE)
79P reprezinta obstructia unuia sau mai multor vase arteriale pulmonare datorita unui tromb provenit
din sistemul venos al membrelor inferioare. 79P se manifesta prin durere toracica spontana si indusa si
este o urgenta medicala, pacientul necesitand internarea cat mai rapida intr-un serviciu de specialitate.
7ratamentul 79P include conectarea pacientului la masca de o$igen si administrarea, ca un prim pas, de
anticoagulante. Ieparina este o substanta indicata pentru tratamentul curativ al 79P, administrata doar
intravenos.
In cazul in care trombul ce realizeaza obstructia este de mari dimensiuni, se impune administrarea de
trombolitice in vederea lizarii cheagului.
In cazul in care pacientul este diagnosticat cu tromboza venoasa profunda, situatie care este un factor
de risc major pentru aparitia 79P, datorita posibilitatii de migrare a trombilor din venele membrelor
inferioare spre inima si apoi spre vasele pulmonare, se poate interveni chirurgical, montandu-se un
dispozitiv de filtrare a sangelui cu scopul de a opri cheagurile mobilizate.
9lte dureri cardiovasculare
&urerea toracica de cauza cardiovasculara apare si in pericardita virala, situatie in care se recomanda
administrarea de anti-inflamatoare nesteroidiene (de tipul aspirinei sau ibuprofenului, timp de :- #!
zile.
Prolapsul de valva mitrala are de obicei indicatie chirurgicala, insa, intr-o prima etapa se recomanda
administrarea tratamentului medicamentos (daca defectul nu este important.
7ratamentul medicamentos este orientat spre ameliorarea simptomatologiei si prevenirea aparitiei
palpitatiilor.
&e asemenea este foarte utila si indicata instruirea pacientilor cu prolaps, care trebuie sa ia antibiotice
inainte de orice tip de interventie chirurgicala, microchirurgicala sau dentara, in vederea prevenirii
aparitiei endocarditei (o afectiune de natura inflamatorie a valvelor cardiace.
4urerea de cauza respiratorie
&intre patologia de origine respiratorie, pneumotora$ul spontan se manifesta prin durere toracica (are
caracter de intepatura accentuata de tuse.
7ratamentul acestuia variaza in functie de prezenta simptomatologiei' cazurile asimptomatice impun
internare in spital si monitorizare minim / ore, timp in care se efectueaza seturi repetate de radiografii
toracice in vederea urmaririi evolutiei afectiunii.
In cazul in care, in acest interval, nu apar modificari privind dimensiunile pneumotora$ului sau
simptomatologiei resimtite, pacientul este e$ternat, cu indicatia de a se prezenta la control in
urmatoarele #) de ore. In cazul in care simptomatologia se agraveaza, internarea se prelungeste iar
tratamentul aplicat va fi e$clusiv chirurgical si va consta, fie in aspiratia continutului cu un cateter, fie
in montarea unui tub care sa readuca presiunea intratoracica la valori normale, ceea ce va permite
ree$pansionarea plamanilor si reluarea functiei.
Pneumoniile, datorita faptului ca determina inflamatia foitelor pleurale, dau dureri toracice
caracteristice (junghi pleural. 7ratamentul antibiotic al bolii de fond si tratamentul analgetic determina
disparitia durerii.
4urerea de cauza mediastinala
In ceea ce priveste tratamentul durerii toracice de acuza mediastinala (implicand in special organe
apartinand tubului digestiv si anume esofagul, acesta se face in functie de simptomatologie, astfel'
- pirozisul (durere cu caracter de arsura ce apare atat in ,6G9 cat si in esofagite de orice cauza, se
trateaza medicamentos cu antiacide si pro.inetice (metoclopramid
- spasmul difuz esofagian poate fi calmat prin administrarea de nitroglicerina (are efect antispastic.
6upturile si perforatiile viscerelor digestive au potential letal, ca urmare, tratamentul lor este e$clusiv
chirurgical, realizat in urgenta imediata.
4urerile de cauza parietala
&urerile toracice cu origine parietala (de cauza musculara, osteoarticulara etc. sunt ameliorate sub
medicatie analgetica cu AI8S (ibuprofen, insa trebuie investigate riguros deoarece procesele
patologice de la nivelul cutiei toracice sunt variate si nu de putine ori grave.
Prima pagina Q
&urerile toracice
4urerile toracice
eneralitati
&urerea sau jena la nivelul toracelui, transpiratiile abundente, greturile, varsaturile,
sunt simptome care nu nu se intalnesc in totalitate la toti bolnavii. &e pilda
varstnicii sau bolnavii diabetici nu au intotdeauna o durere toracica tipica. @a
femei, de regula, durerea iradiaza spre gat sau spre umar. Alteori, durerile se
accentueaza dupa efectuarea unui efort fizic, in prezenta unui stres puternic sau
&isconfortul sau durerea toracica este un semnal de alarma in primul rand pentru o
criza cardiaca severa si de aceea, atunci cand apare, trebuie sa ne gandim in primul rand la o patologie
care se caracterizeaza prin'
Cuprins articol
!. Generalitati
#. %auze
Cauze
superioare+
invadeaza coastele+
miocardului.
e$acerba durerea.
- Stare de soc
indicat tratamentul la domicili 7rebuie sa chemati imediat un medic cand acuzati urmatoarele
simptome'
- Stare de soc
indicat tratamentul la domicili
E5ercitii pentru scolioza
Scolioza in S%T dreapta sau stanga, in functie de partea in care este conve$itatea, este o deficienta a
coloanei vertebrale sub forma de deviatie in plan frontal, care da corpului o inclinare de partea
concavitatii, in raportul cu gradul curburii. %ompensarea deviatiei initiale de o deviatie de partea opusa
determina aparitia scoliozei in SST.
%orectarea acestor deficiente se face prin pozitionarea corpului de asa maniera incat sa obtinem
rela$area musculaturii contractate si contractarea musculaturii rela$ate, prin aplicarea e$ercitiilor ce
urmaresc tonificarea in regim de scurtare a grupelor musculare ale spatelui de partea conve$itatii,
tonifierea in conditii de lungire a musculaturii de partea concavitatii, precum si prin formarea refle$ului
de atitudine corecta a corpului, atat pe parcursul e$ercitiilor de gimnastica, cat si in timpul activitatilor
zilnice.
%iteste si' 5indeca-te devine ,I1L
9$ercitiile se vor e$ecuta din pozitia sezand, stand cu sprijin asimetric, pe genunchi, pe genunchi cu
sprijin pe palme si constau din aplecari laterale de partea conve$itatii curburii coloanei vertebrale,
mentinerea trunchiului in pozitie corectiva si e$ercitii de respiratie.
Pentru e$aminarea scoliozei in S % T, vom avea nevoie de'
un fir de plumb, sau o panglica metrica+
un creion dermatograf+
un taburet.
in cadrul e$amenului clinic se vor stabili S reperele anatomice S incepand de la'
zona cervicala cea mai apropiata de %:+
spinele iliace posterioare si superioare+
spina si varful omoplatului+
linia spinoaselor.
2irul cu plumb intins de la protumberanta occipitala e$terna, va trece prin santul interfesier, incrucisand
linia spinoaselor in anumite puncte si se indeparteaza in altele, nivel la care sunt masurate sagetile
curburii scoliotice in U%D dreapta sau stanga.
Se vor urmari si observa de asemenea'
tulburarile statice ale' piciorului, genunchiului+
eventualele inegalitati de lungire a membrelor inferioare (masurarea se va face de la spina iliaca
antero-superioara, pana la varful maleolei interne+
numarul curburilor scoliozei+
directia incurbarii scoliozei,care este definita prin directia conve$itatii+
nivelul incurbarii care poate fi simplu, in doua incurbari si in ( incurbari+
%iteste si' Substantele daunatoare din jurul nostru
Gimnastica .inetica combate dezechilibrele musculo-ligamentare si dezvolta grupele musculare
necesare mentinerii corectiei obtinute prin gimnastica posturala. 9$ercitiile se fac cu coloana in
e$tensie (cat mai dreapta, chiar fortarea spre spate, intrucat in fle$ie sunt favorizate deviatiile laterale.
Segmentele care nu participa la miscare trebuie blocate pentru a evita miscarile compensatorii.
0iscarile active corective isi e$ercita actiunea asupra curburii scoliotice principale fie indirect ; prin
intermediul centurilor si prin travaliul miscarilor paravertebrale'
e$ercitii corective cu UscurtareD aplicate la nivelul conve$itatii (unde muschii sunt permanent
contractati, surmenati si alungiti pentru a mentine echilibrul rahidian, masajul, razele
ultrascurte, ultrasunetele favorizeaza efectuarea e$ercitiilor+
e$ercitii corective cu UalungireD aplicate la nivelul concavitatii curburii scoliotice (unde s-au
produs retractii musculo-aponevrotice si unde apar mai intai procesele artrozice ajutate prin
tractiuni vertebrale, precedate de termoterapie si urmate de masaj, suspendari asimetrice la
spalier cu bratul de partea concavitatii mai sus.
Gimnastica respiratorie in scolioze este de fapt inseparabila de e$ercitiile specifice corective. 2iecare
e$ercitiu este insotit de miscari respiratorii si e$piratorii ritmice, la care se asociaza instruirea
bolnavului pentru respiratia unilaterala. Se pot asocia si e$ercitii separate de respiratie sau precedand
e$ercitiile .inetice, dar acestea nu trebuie prea mult folosite, caci produc oboseala si perturbatii prin
hipero$igenare, atata vreme cat nevoia de o$igen nu este creata de o activitate musculara echivalenta.
in cazul pacientilor cu scolioza in U%D sau USD, au acuzat tulburari statice de mers, iar ceea ce a
determinat aceasta decompresare a coloanei vertebrale, au fost factori din mediul profesional (posturari
incorecte si vicioase la birou si eforturi fizice din timpul adolescentei.
1biective'
!. %orectarea posturilor vicioase prin' posturari corective (coordonare si autocoordonare si
posturari hipercorective cu caracter antalgic.
#. %ombaterea dezechilibrelor musculo ; ligamentare.
(. &ezvoltarea grupelor musculare necesare mentinerii corectiei obtinute prin e$ercitiile specifice
de recuperare si a gimnasticii medicale.
). %onstientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, prin adoptarea
unor posturi corective (corecte.
*. 0entinerea si corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul recuperarii.
/. %resterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat.
:. 7onifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde este suferind
(nivel c.v.
3. %orectarea si mentinerea tonusului muscular, prin e$ercitii si gimnastica medicala.
A. %resterea fortei si rezistentei la nivel lombosacrat.
!-.9ducarea si reeducarea constientizata prin perceptie a pacientului, a senzatiilor de echilibru, a
orientarii miscarilor in spatiu, a senzatiei de verticalizare si de inclinare a corpului+ senzatia de
miscare rectilinie+ senzatia de rotatie+ senzatia de vizualizare+ senzatia de lateralitate.
!!.6eantrenarea pacientului la efort prin cresterea treptata a fortei si rezistentei la nivelul grupelor
musculare, se vor introduce o serie de aparate ajutatoare in recuperare si reantrenare, cum ar fi'
bicicleta ergometrica+
stepperul+
placa de echilibru si spalierul+
aparatul multifunctional helcometru+
covorul rulant+
gim-ball.
0ijloace si metode folosite'
%omple$ul de e$ercitii se adreseaza scoliozei in U%D stanga, iar pentru scolioza in U%D dreapta se vor
e$ecuta aceleasi e$ercitii, cu segmentele de partea cealalta.
!. 0ers cu bratul drept sus, stangul pe sold se e$ecuta arcuirea bratului drept spre stangain ritmul
pasilor+
#. 0ers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din ( in ( pasi se e$ecuta arcuirea trunchiului
spre stanga+
(. 0ers cu piciorul stang pe banca de gimnastica si cel drept pe sol+ mana dreapta pe crestet,
stanga pe sold (pozitionare corectiva+
). 0ers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga de jos+
*. &in pozitia stand e$ecuta indoirea trunchiului spre stanga, cu arcuire, iar mana dreapta sus,
stanga pe sold (de !- ori+ fig. !
fig!
/. &in pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol, mana dreapta
sus, stanga pe sold+ e$ecuta indoirea trunchiului spre stanga, cu e$piratie, revenire cu inspiratie
(de !- ori+ fig. #
fig#
:. &in pozitia stand asezat cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si
cu stanga de jos, e$ecuta intinderea bratelor inapoi cu e$tensia trunchiului ; inspiratie, revenire
cu e$piratie (de !- ori+ fig. (
fig(
3. &in pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, e$ecuta ducerea bastonului lateral stanga
(bratul drept sus, stangul lateral, concomitent cu rasucirea trunchiului si usoara aplecare spre
stanga (de !- ori+ fig. )
fig)
A. &in pozitia pe genunchi, cu mana dreapta pe crestet si stanga pe sold, va e$ecuta indoirea
trunchiului spre stanga, cu inspiratie, revenire, cu e$piratie (de !- ori+ fig. *
fig*
!-.&in pozitia pe genunchi, cu mana stanga pe crestet si dreapta pe sold si sprijin pe genunchiul
stang, cu dreptul intins lateral, indoirea trunchiului spre dreapta, cu inspiratie, revenire, cu
e$piratie (de !- ori+ fig./
fig/
!!.&in pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, e$ecuta ducerea piciorului drept intins inapoi,
inspiratie, revenire cu e$piratie (de !- ori+ fig.:
fig:
!#.&in pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, e$ecuta ducerea bratului drept oblic sus, cu
inspiratie, revenire cu e$piratie (de !- ori+ fig. 3
fig3
!(.&in pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, e$ecuta deplasare mainilor spre stanga, cu
revenire in pozitia initiala (de !- ori+
!).&in pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, e$ecuta simultan ridicarea brtului drept intins sus
si piciorul stang intins inapoi (de !- ori+ fig. A
figA
Pentru corectarea scoliozei in USD se recomanda e$ercitii de tonifiere in regim de scurtare a grupelor
musculare din partea concavitatii si de rela$are si alungire a grupelor musculare din partea
concavitatilor. Se lucreaza pe rand fiecare curbura, dupa ce s-a fi$at in pozitie corecta sau hipercorecta
una din ele, lasand posibilitatea de mobilizare celeilate.
%a si scolioza in U%D e$ercitiile au structura asimentrica si se pot e$ecuta din mers, din pozitie stand, pe
genunchi, culcat si sezand.
,ibliografie'
Ninetologia profilactica terapeutica si de rec.9d.0ed,,uc !A3: Sbenge 7+
Programme de gimnastica medicala 9d.Stadion !A:),aciu %lement+
7oisier 1.Algies cervicales, dorsales ou lombaires.
7ehniVue de 6eeducation 9d.9ncRclopediVue. 0ed.Ninesitheraphie+
5indeca-te devine ,I
am #( de ani si am fost la mai multi medici si am fost diagnosticata cu scilioza fara grad far
nimic.am partes stanga a spatelui mai iesit si ma doare din cand in cand,am fost la manulterapie
acum fac .inetiterapie si masaj de recuperare.ce e$erciti sa facF
parte dreapta'.
Am !) ani si am scolioza toracala % dreapta.Am fost la doctorul Mianu,,mi s-a recomandat corset
si gimnastica dar nu am in oras cabinet de .inetoterapie.5a rog mult sa imi faceti si mie un
program de gimnastica pentru acasa.0ultumesc anticipat si astept cu nerabdare.
http'JJWWW.vindeca-te.roJ.inetoterapieJraspunsuri-scolioza
Cum ajuta 'inetoterapia persoanele care au
scolioza?
de %ristina 0azilu
Object 9
Object 10
Object 11
%omenteaza
Object 12 Object 13
7ratamentul care se efectueaza prin mijloacele .inetoterapiei este de lunga durata si se intinde in
general pe mai multe luni sau ani, in raport cu varsta si deformatiile prezente. 5a fi reluat chiar si in caz
de reusita. &e asemenea, evaluarea persoanei tratate va fi facuta continuu, iar la copii, pana la sfarsitul
perioadei de crestere.
Ninetoterapia se adreseaza tuturor pacientilor cu atitudine scoliotica si formelor de scolioza si cuprinde
urmatoarele mijloace'
diferite te$nici de masaj si de stretc$ing - intinderi ale partilor moi (tegument, fascii, muschi,
tendoane etc. astfel incat sa se realizeze o "dezlipire" - degajare a diferitelor planuri tisulare
(masaj miofascial+
educatia posturala corecta in culcat, patrupedie, ortostatism, a activitatilor A&@ din timpul
zilei - in pat, banci scolare, la purtarea gentilor sau a altor greutati in mana sau pe umar etc.+
e5ercitii dinamice cu scop de asuplizare articulara+
e5ercitii statice pentru cresterea tonusului muscular+
e5ercitii de corectare a respiratiei in vederea cresterii capacitatii vitale - dobandirea
mecanismului respirator in cele trei forme (abdominal, costal, sternal.

Etapele tratamentulu
%n prima etapa a tratamentului se determina atitudinea vicioasa, adica se observa defectele
(in fata oglinzilor sau in fata planurilor de referinta, prin e$ercitii posturale contrastante care
merg de la pozitia obisnuita, cea incorecta, la cea corecta. Aceasta prima etapa dureaza intre * si
!- sedinte, dintre care ( cu .inetoterapie si restul la domiciliu.
Etapa a doua este una corectiva( In aceasta etapa supleerea corectoare ocupa un rol important.
&atorita ei, precum si a e$ercitiilor posturale, se amelioreaza postura. 7onifierea musculara este
in masura sa contribuie la mentinerea corectiei. Se trece apoi la tonifierea generalizata a
musculaturii trunchiului si membrelor. Aceasta etapa dureaza mai multe luni, doua sedinte pe
saptamana fiind efectuate cu .inetoterapeutul, celalalte sedinte, zilnic, la domiciliu.
Etapa a treia este de consolidare si readaptare( In aceasta etapa se fi$eaza rezultatele obtinute
pana acum. 6eeducarea posturala efectuata acum inglobeaza toate gesturile obisnuite si vizeaza
automatizarea pozitiilor corecte. Asuplizarile pentru intretinerea supletii normale au loc in toate
planurile. Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens, orientandu-se
spre o activitate normala. Activitatea din etapa a treia dezvolta, prin e$ercitiile folosite,
rezistenta necesara in timpul activitatii obisnuite scolare sau profesionale. 1 singura sedinta pe
saptamana se va face cu .inetoterapeutul, iar in restul saptamanii la domiciliu.
Mijloacele 'inetoterapiei pentru tratamentul corectiv al scoliozei
6inetoterapia corectoare intareste, stabilizeaza si mobilizeaza coloana( 7ratamentul prin
miscare se refera la e$ercitiile active care sa franeze evolutia scoliozei, e$ercitii precis localizate
deoarece e$ista riscul de a favoriza formarea curburii adiacente. 0uschii ei sunt scurtati prin
lucru in contractie si intindere incompleta. Potrivit conf. univ. dr. Koltan Pasztai, specialist in
.inetoterapie si motricitate speciala, e$ista diferite mijloace .inetoterapeutice ca' e$ercitiile
active, tehnicile 28P, sau metodele binecunoscute de corectare a scoliozei'
Metoda translatiei, a lui Roederer si Ledent, consta in deplasarea spre partea corectoare, a
unui segment de corp( Aceasta translatie se face tinand bratele lateral pentru a putea corecta
pozita trunchiului, iar specialistul, asezat in spatele pacientului, controleaza e$ecutia miscarilor.
9ste usor de realizat in cazul unei scolioze in %, dar pentru o scolioza in S este nevoie de o
corectie a curburii lombare asezand o perna sub fese de partea concavitatii, dupa care se e$ecuta
translatia pentru curbura superioara+
Metoda Hieder$offer se bazeaza pe folosirea tensiunilor izometrice in tratarea atat a
scoliozei cat si a diverselor discopatii si spondilozii( In aceasta metoda se cauta redresarea
coloanei vertebrale in raport cu linia mediana, prin contractii izometrice contra rezistentei,
egaland in felul acesta diferite tensiuni ale musculaturii spatelui (partea concava este slaba,
partea conve$a prezinta tensiuni mari. Se urmareste apropierea coloanei cat mai mult de linia
mediana si nu toniferea musculara. In timpul tensiunii izometrice e$ista o perioada de contractie
progresiva urmata de o contractie statica si terminarea cu rela$are progresiva a musculaturii,
fiecare perioada avand aceeasi durata+
Metoda J( Jojta este cea mai buna( Se aplica pe scara larga in strainatate, dar si la noi, de
catre terapeutii 5ojta pregatiti. 9$ercitiile activ-refle$e actioneaza mai ales asupra musculaturii
proprii din straturile profunde ale coloanei vertebrale care nu poate fi pusa in functie prin vointa
pacientilor. Acest model de miscare este perfect atat din punct de vedere al echilibrului
muscular in jurul articulatiilor cat si din punct de vedere al aliniamentului osos al coloanei
vertebrale si al membrelor. Avantajul e$ercitiilor este ca eficienta tratamentului depinde de
acceptul pozitiilor initiale de catre pacienti si profesionalismul terapeutului, contractia
musculara se deruleaza si aliniamentul osos-segmentar se instaleaza involuntar. &eci pacientul
nu are nevoie de e$perienta motorie deosebita+
Metoda 6lapp foloseste pozitia patrupeda pentru activarea musculara in conditia unei coloane
orizontale, neincarcate+
Metoda cu mingea &obat$ este metoda care foloseste tridimensionalitatea actionarii asupra
coloanei in diferite ipostaze si pozitii cu si fara ajutor.
E5emple de e5ercitii
Iata cateva e$ercitii recomandate de specialistul nostru'
)entru corectia curburii din zona lombara cu te$nica Hieder$oeffer# culcat ventral,
membrul inferior drept flectat din genunchi la A- de grade+ pacientul duce gamba dreapta spre
e$terior (rotatie interna impotriva rezistentei (contractie izometrica aplicate de .inetoterapeut
care fi$eaza si bazinul pe pat. %ontractia se mentine !- - !# secunde si e$ercitiul se repeta de * -
/ ori. &aca curbura este pe partea opusa se lucreaza cu membrul inferior opus.
)entru imbunatatirea aliniamentului coloanei vertebrale prin te$nica Jojta#
E5ercitiul ,# culcat pe spate cu membrele inferioare flectate, se e$ecuta bascularea bazinului
spre torace fara dezlipirea zonei lombare de saltea. Se contracta concomitent musculatura
abdominala, fesiera si a coapsei posterioare. Se mentine pozitia timp de / - 3 secunde. 9$ercitiul
se repeta de !- ori.
E5ercitiul .# pozitie initiala din ventral pe genunchi. Ninetoterapeutul stimuleaza diferite zone
bine determinate, dar alese in functie de forma curburilor. Pe regiunea sacrala se aplica
rezistenta. Se mentine apro$imativ /- - A- secunde. 9$ercitiul se repeta de ( ori alternativ pe
ambele parti.
9rticol realizat in colaborare cu conf( univ( dr( Koltan )asztai, specialist in 'inetoterapie si
motricitate special
8u stiu daca ati auzit de terapia ,oWen (,oWtech, dar la mine a dat rezultate foarte bune dupa
primele sedinte chiar (durerile aproape dispar, pana la sfarsitul tratamentului astept sa scap de
toate problemele, fara durere!
Koltan P. pe ) Aug #--A, !!')3

8u merge cu poze in Ninetoterapie LL
Stimati cititori , in afectiunile coloanei vertebrale 8u functioneaza , transmiterea de programe
sablon , cum e$ista pe vremuri , ( e$ercitii ptr scolioza in % sau S etc Azi se aplica metode ca
5ojta, &inamica spiralei pe mingea mare ,obath, 7ehnicile 28P, pentru atitudinole scoliotice .
A trecut perioada veche a scolii Suedeze de a se plimba in cerc cu man stg sus sau greptul pe
saold . 0ergeti la specialistii .inetoterapeuti si veti obtine programe .inetice pe modelul
afectiunii pe care aveti diagnosticat L %u stima Koltan PasztaR conf univ dr specialist in
.inetoterapie
cristina pe #( Iun #--A, #!'!/

despre scolioza
As vrea niste raspunsuri daca se poate.Am o fata are !* ani si de curand am aflat ca ar avea
atitudine scoliotica un diagnostic pus fara nici o radiografie nu e necesarFde ceFs-au sa consult
alti medici.
pasztaRzoltan pe ## Iun #--A, -3'**

8u se pot imiat ca la sport aceste e$ercitii
Stimat cititori 9$ercitiile in .inetoterapie nu sunt ca si cele din activitatea de sport si fitness , 8u
se pot da pentru toti aceeasi , n mai ales la scolioza sau alte disfunctii ale coloanei &in nefericire
trebuie sa va prezentati la specialist si sa va faca un program pe corpul si diagnosticul
dumneavoatsra ( pe calapodul personal %u drag v-as pune foto si poze sau mici video dar aici
nu functioneaza %onf "niv dr Koltan
9m fost diagnosticata cu scolioza moderata
de5troconcava; (allLnaMoana!
de %onf. univ. dr.Koltan Pasztai
Object 14
Object 15
Object 16
%omenteaza
Object 17 Object 18
R9S)"HS# Acupunctura e buna, este o terapie energetica dar
mai trebuie si ceva care decompenseaza si degajeaza zona si echilibreaza musculatura lombu pelvina si
sacrala plus cea a membrelor inferioare, care sigur a fost solicitata la scoalaL
In primul rand sa nu va disperati (sper in rezolvarea corecta a situatiei si nu cu e$cludereL, rela$ati-va
si desfaceti astfel tensiunile musculare si psihice care va pot agrava si mai atre situatia.
&a este foarte buna acupunctura si poate antibiotice daca aveti un debut de sacroileita. &ar mai trebuie
complectat cu metoda stretching si e$ercitiile de tip Xilliams, Stretching in zonele hipertonice, deci
contractate. 9$ercitii de tonifiere a musculaturii abdominale de tip izometric si nu dinamic (nu prin
multe miscari din aceea zona
Puteti folosi o$ispraR si lumina polarizata de tip ,ioptron si creme antiinflamatoare cu impachetari reci
crioterapia locala cu cuburi de gheata.
&eci se poate recomanda .inetoterapia in stadiului acut si subacut al bolii.
Cum ajuta 'inetoterapia persoanele care au
scolioza?
de %ristina 0azilu
Object 19
Object 20
Object 21
%omenteaza
Object 22 Object 23
7ratamentul care se efectueaza prin mijloacele .inetoterapiei este de lunga durata si se intinde in
general pe mai multe luni sau ani, in raport cu varsta si deformatiile prezente. 5a fi reluat chiar si in caz
de reusita. &e asemenea, evaluarea persoanei tratate va fi facuta continuu, iar la copii, pana la sfarsitul
perioadei de crestere.
Ninetoterapia se adreseaza tuturor pacientilor cu atitudine scoliotica si formelor de scolioza si cuprinde
urmatoarele mijloace'
diferite te$nici de masaj si de stretc$ing - intinderi ale partilor moi (tegument, fascii, muschi,
tendoane etc. astfel incat sa se realizeze o "dezlipire" - degajare a diferitelor planuri tisulare
(masaj miofascial+
educatia posturala corecta in culcat, patrupedie, ortostatism, a activitatilor A&@ din timpul
zilei - in pat, banci scolare, la purtarea gentilor sau a altor greutati in mana sau pe umar etc.+
e5ercitii dinamice cu scop de asuplizare articulara+
e5ercitii statice pentru cresterea tonusului muscular+
e5ercitii de corectare a respiratiei in vederea cresterii capacitatii vitale - dobandirea
mecanismului respirator in cele trei forme (abdominal, costal, sternal.
Etapele tratamentului
%n prima etapa a tratamentului se determina atitudinea vicioasa, adica se observa defectele
(in fata oglinzilor sau in fata planurilor de referinta, prin e$ercitii posturale contrastante care
merg de la pozitia obisnuita, cea incorecta, la cea corecta. Aceasta prima etapa dureaza intre * si
!- sedinte, dintre care ( cu .inetoterapie si restul la domiciliu.
Etapa a doua este una corectiva( In aceasta etapa supleerea corectoare ocupa un rol important.
&atorita ei, precum si a e$ercitiilor posturale, se amelioreaza postura. 7onifierea musculara este
in masura sa contribuie la mentinerea corectiei. Se trece apoi la tonifierea generalizata a
musculaturii trunchiului si membrelor. Aceasta etapa dureaza mai multe luni, doua sedinte pe
saptamana fiind efectuate cu .inetoterapeutul, celalalte sedinte, zilnic, la domiciliu.
Etapa a treia este de consolidare si readaptare( In aceasta etapa se fi$eaza rezultatele obtinute
pana acum. 6eeducarea posturala efectuata acum inglobeaza toate gesturile obisnuite si vizeaza
automatizarea pozitiilor corecte. Asuplizarile pentru intretinerea supletii normale au loc in toate
planurile. Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens, orientandu-se
spre o activitate normala. Activitatea din etapa a treia dezvolta, prin e$ercitiile folosite,
rezistenta necesara in timpul activitatii obisnuite scolare sau profesionale. 1 singura sedinta pe
saptamana se va face cu .inetoterapeutul, iar in restul saptamanii la domiciliu.
Mijloacele 'inetoterapiei pentru tratamentul corectiv al scoliozei
6inetoterapia corectoare intareste, stabilizeaza si mobilizeaza coloana( 7ratamentul prin
miscare se refera la e$ercitiile active care sa franeze evolutia scoliozei, e$ercitii precis localizate
deoarece e$ista riscul de a favoriza formarea curburii adiacente. 0uschii ei sunt scurtati prin
lucru in contractie si intindere incompleta. Potrivit conf. univ. dr. Koltan Pasztai, specialist in
.inetoterapie si motricitate speciala, e$ista diferite mijloace .inetoterapeutice ca' e$ercitiile
active, tehnicile 28P, sau metodele binecunoscute de corectare a scoliozei'
Metoda translatiei, a lui Roederer si Ledent, consta in deplasarea spre partea corectoare, a
unui segment de corp( Aceasta translatie se face tinand bratele lateral pentru a putea corecta
pozita trunchiului, iar specialistul, asezat in spatele pacientului, controleaza e$ecutia miscarilor.
9ste usor de realizat in cazul unei scolioze in %, dar pentru o scolioza in S este nevoie de o
corectie a curburii lombare asezand o perna sub fese de partea concavitatii, dupa care se e$ecuta
translatia pentru curbura superioara+
Metoda Hieder$offer se bazeaza pe folosirea tensiunilor izometrice in tratarea atat a
scoliozei cat si a diverselor discopatii si spondilozii( In aceasta metoda se cauta redresarea
coloanei vertebrale in raport cu linia mediana, prin contractii izometrice contra rezistentei,
egaland in felul acesta diferite tensiuni ale musculaturii spatelui (partea concava este slaba,
partea conve$a prezinta tensiuni mari. Se urmareste apropierea coloanei cat mai mult de linia
mediana si nu toniferea musculara. In timpul tensiunii izometrice e$ista o perioada de contractie
progresiva urmata de o contractie statica si terminarea cu rela$are progresiva a musculaturii,
fiecare perioada avand aceeasi durata+
Metoda J( Jojta este cea mai buna( Se aplica pe scara larga in strainatate, dar si la noi, de
catre terapeutii 5ojta pregatiti. 9$ercitiile activ-refle$e actioneaza mai ales asupra musculaturii
proprii din straturile profunde ale coloanei vertebrale care nu poate fi pusa in functie prin vointa
pacientilor. Acest model de miscare este perfect atat din punct de vedere al echilibrului
muscular in jurul articulatiilor cat si din punct de vedere al aliniamentului osos al coloanei
vertebrale si al membrelor. Avantajul e$ercitiilor este ca eficienta tratamentului depinde de
acceptul pozitiilor initiale de catre pacienti si profesionalismul terapeutului, contractia
musculara se deruleaza si aliniamentul osos-segmentar se instaleaza involuntar. &eci pacientul
nu are nevoie de e$perienta motorie deosebita+
Metoda 6lapp foloseste pozitia patrupeda pentru activarea musculara in conditia unei coloane
orizontale, neincarcate+
Metoda cu mingea &obat$ este metoda care foloseste tridimensionalitatea actionarii asupra
coloanei in diferite ipostaze si pozitii cu si fara ajutor.
E5emple de e5ercitii
Iata cateva e$ercitii recomandate de specialistul nostru'
)entru corectia curburii din zona lombara cu te$nica Hieder$oeffer# culcat ventral,
membrul inferior drept flectat din genunchi la A- de grade+ pacientul duce gamba dreapta spre
e$terior (rotatie interna impotriva rezistentei (contractie izometrica aplicate de .inetoterapeut
care fi$eaza si bazinul pe pat. %ontractia se mentine !- - !# secunde si e$ercitiul se repeta de * -
/ ori. &aca curbura este pe partea opusa se lucreaza cu membrul inferior opus.
)entru imbunatatirea aliniamentului coloanei vertebrale prin te$nica Jojta#
E5ercitiul ,# culcat pe spate cu membrele inferioare flectate, se e$ecuta bascularea bazinului
spre torace fara dezlipirea zonei lombare de saltea. Se contracta concomitent musculatura
abdominala, fesiera si a coapsei posterioare. Se mentine pozitia timp de / - 3 secunde. 9$ercitiul
se repeta de !- ori.
E5ercitiul .# pozitie initiala din ventral pe genunchi. Ninetoterapeutul stimuleaza diferite zone
bine determinate, dar alese in functie de forma curburilor. Pe regiunea sacrala se aplica
rezistenta. Se mentine apro$imativ /- - A- secunde. 9$ercitiul se repeta de ( ori alternativ pe
ambele parti.
9rticol realizat in colaborare cu conf( univ( dr( Koltan )asztai, specialist in 'inetoterapie si
motricitate speciala(
6inetoterapia si tratarea problemelor spatelui
de Alina Popescu
Object 24
Object 25
Object 26
%omenteaza
Object 27 Object 28
Ce rol are in tratarea problemelor spatelui?
Ninetoterapia este in primul rand necesara nutritiei discului intervertebral. 8ucleul pulpos functioneaza
ca o pompa care regleaza circuitul lichidelor si a gazelor la nivelul discului intervertebral. In cursul
miscarilor colanei apar variatii de presiune la nivelul nucleului pulpos, variatii care favorizeaza
circuitul lichidelor si a gazelor la nivelul discului ntervertebral.
Pentru orice problema aflata la nivelul spatelui se urmaresc trei obiective'
&espovararea (descarcarea mecanica a coloanei+
%ombaterea tensiunilor, contracturilor, dezechilibrelor musculare (cea mai mare problema la
ambele se$e, dupa o anumita varsta sau in sedentarism+
2olosirea de terapii complementare si medicatie pentru calmarea algiilor.
Ninetoterapia neuro-mioarticulara prevede'
Igiena posturala corectiva, preventiva si hipecorectiva prin "scoala spatelui"+
6ela$area, intrinseca psihic si somatic, autotreningul Schultz, 0acagno, Ale$ander, curentul
fiziologic prin metoda Macobson direct si inversat+
7ractiuni subacvale 0oll, sau pe uscat (9ltra$, 7ru-trac, Glisson, etc.
%n ce afectiuni poate fi folosita drept tratament?
Poate fi folosita drept tratament in toate afectiunile la nivelul coloanei precum' lumbago, in
afectiunile sau patolgia discului (discopatia, sciatica si in special lombosciatica, algii dorsale,
cervicalgii, spondilita anchilopoietica,boala ,echterev, sacoileita, e$ceptand pe cele tumorale.
)oate ajuta in reducerea durerilor de spate?
Ninetoterapia este tratamentul de baza in algiile a$ului central (dureri la nivelul intregii
coloane sau a membrelor care sunt legate de acesta prin cele doua centuri' scapulohumerala si
lombosacrofesiera. Aceasta terapie este precedata de crioterapie in stadiile acute de algii, sau
electroterapie, bioprom, tehnici de corsetare prin ana.inezie, iar in faza cronica poate fi
precedata de hidroterapie la temperaturi neutre de (: grade % ape termale sau ape minerale.
9ste indicata prin mijloacele ana.inetice posturarile si prin mijloacele dinamice, folosind
tehnicile de facilitare neuroproprioceptive liftingul, metodele Nlapp, %otrel, programele de tip
protocol Xilliams faza I, II, II si 0c Nenzi, sistemul Pilates, tehnicile pe mingea mare ,obath
care foloseste dinamica spiralei, metoda daneza Iec.schersi tridimensionalitatea, manipularile
vertebrale sau ciropra$ia, e$ercitii posturale 2orestier, e$ercitii posturale @ucille &aniels.
&ar toate acestea se e$ecuta sub controlul si programul protocol al .inetoterapeutilor din orice
centru sau cabinet. 8u este indicat sa se efectueza aceste miscari fara recomandare sau fara
supravegherea unui specialist. Pot aparea complicatii precum radiculopatii, hernie discala cu
forme de pareze sau paralizii.
Scapa de durerile de spate prin 'inetoterapieA
de %ristina 0azilu
Object 29
Object 30
Object 31
%omenteaza
Object 32 Object 33
&urerile de spate pot fi situate fie in regiunea superioara, fie in cea de mijloc sau in zona lombara.
"neori, disconfortul se poate e$tinde si la nivelul soldurilor sau al picioarelor. Spatele este format
dintr-un sistem comple$ de oase, ligamente, articulatii, muschi si nervi, iar durerile resimtite pot fi
cauzate de o problema la nivelul oricarui element.
4in ce cauza apar durerile de spate?
Potrivit conf. univ. dr. Koltan Pasztai, principalele cauze ale durerilor de spate sunt'
Ra$ialgiile (dureri ale coloanei vertebrale mecanice - prin deteriorarea discala, tulburari de
statica rahidiana, artroza interapofizara posterioara+
Ra$ialgiile inflamatorii' neinfectioase, infectioase (amigdalite repetate, dantura cu probleme,
furunculoze, etc.+
Ra$ialgiile metabolice# hiperpartiroidie, osteomalcia, osteopatii metabolice etc.+
Ra$ialgiile posttraumatice# cazaturi repetate, sporturi practiate gresit, alte accidente+
Ra$ialgii functionale sau psi$osomaticeB
Ra$ialgii de cauze rare# tumori maligne sau benigne, boala Paget, mielom, leucemii, boala
Iod.in etc.
4urerile de spate la copii
In ceea ce priveste copiii, acestia sunt obisnuiti sa se aseze intr-o anumita maniera pe scaun, sa
stea la masa, la birou sau in banca de scris intr-un mod anume. 7oate aceste acte motorii se
efectueaza cu ajutorul coloanei vertebrale ca principal mijloc de suport. 0iscarile pe care le
efectuam repetitiv devin stereotipuri, dar ele nu sunt intotdeauna corecte si in timp se
transforma in atitudini, iar in final ajung pozitii dureroase.
Atitudinea este o functie a organismului rezultata din actiunea sinergica si coordonata a
elementelor aparatului locomotor si ale sistemului nervos central si periferic. Atitudinea motrica
(statica si dinamica este conditionata de'
tipul constitutionalB
varstaB
se5B
greutateB
talieB
lungimea membrelor inferioareB
anverguraB
perimetrul si forma toraceluiB
buna stare a organelor, a sistemelor, in special cardiorespirator si functionarea lor
normala, dirijata de un sistem nervos bine dezvoltat(
@a dezvoltarea atitudinii contribuie procesele de crestere si dezvoltare ale corpului, activitatea
nervoasa superioara, modul de viata, factorii genetici etc. Atitudinea functionala este foarte
importanta deoarece este premiza motricitatii coordonate si economice. 9fectele miscarilor nu
sunt utile daca se e$ecuta din pozitii defectuoase.
In miscarea corpului copiii trebuie sa faca fata nu numai fortelor statice (ca in repaus, ci si
fortelor dinamice' inertia, forta gravitationala, forta centrifuga, reactia sprijinului sau elanul.
9titudinea corecta favorizeaza desfasurarea normala a miscarilor, iar miscarile corecte, la
randul lor, determina o redresare a atitudinii deficitare. 0iscarea si echilibrarea actiunilor
corpului, coordonarea miscarilor necesita actiuni musculare comple$e si perfect adaptate.
Problemele musculare sunt atat de des intalnite intre cauzele atitudinii deficiente, incat unii
dintre specialisti le considera singurele si adevaratele cauze ale acestor disfunctii statice si
dinamice( &e aceea este necesara o revizuire si o reevaluare a indicatorilor functionali si a
ritmului de dezvoltare in plan somatic si fiziologic la copiii cu varsta intre /-!- ani si
determinarea dereglarilor si disfunctiilor catenelor musculare ale staticii si dinamicii aparatului
locomotor.
4urerile de spate# cum se trateaza?
Algiile coloanei ca durerile de origine musculara discala si statica sunt mai frecvente in
regiunea lombara, in timp ce durerile functionale sunt frecvente in zona dorsala, de aceea
tratamentul este diferit. Terapia are la baza corectarea disfunctiilor statice si dinamice care
au ca urmari suprimarea sau cel putin diminuarea dezec$ilibrelor presiunilor(
6ecuperarea functionala va include reeducarea posturala locala, restabilirea supletei la nivelul
lanturilor musculare si restabilirea fortei musculaturii. &e asemenea, se pot aplica creme cu
efect antiinflamator, antialgic. Alte terapii eficiente'
&ioptronul 3 folosirea luminii polarizateB
electroacupuncturaB
masajul rela5ant paravertebralB
termoterapia rece (masaj local cu g$eata!B
$idro3balneo3'inetoterapia(
Cum ajuta 'inetoterapia?
%onf. univ. dr. Koltan Pasztai, specialist in .inetoterapie si motricitate speciala este de parere ca
recuperarea este individuala, in functie de particularitatile fiecarei persoane. "$inetoterapia
porneste de la paradigma muschiului scurt si suprasolicitat, adica un muschi scurtat este
anormal pentru ca limiteaza miscarea unei articulatii si nu permite agonistului functionarea
normala si in plus produce asa zisul %cerc vicios local% cu elementele ru&or-calor-dolor', mai
spune specialistul.
7ratamentul urmareste'
)revenirea dezec$ilibrelor musculo3tendinoase si formarea contracturilor si a deformatiilor+
9meliorarea posturii anormale si implicit a inflamatiei sau durerii+
Educarea si dezvoltarea corecta a strategiei a5ului centralB
Controlul capului (egocentric, e$ocentric si geocentric, a centurii cervico - scapulo - humerale
si a membrelor superioare+
Strategia trunc$i 3 pelvis 3 sold si membre inferioare adica "scoala spatelui- scool bac."+
Strategia gleznei si obtinerea constientizarii formelor de deplasare corecta in fata oglinzii+
Educarea si formarea ec$ilibrului static si dinamic pe plansete ,ienfat.
0ijlocul .inetoterapeutic cel mai folosit este stretc$ingul lent si lung, adica intinderea
musculara.
6inetoterapia profilactica are un rol curativ prin anumite recomandari care se refera la'
reeducarea staticii locale, tonificand si decontracturand masele, lanturile musculare in cadrul
unei reeducari posturale+
recomandarea patului tare si a pozitiei de suprareapaus+
statul corect pe scaun evitand stresul lombar+
folosirea de scaune Sto'', ergonomice, cu sprijin la nivelul genunchilor etc .+
recomandarea de a nu se sta picior peste picior,
evitarea ridicarii greutatilor mari numai din coloanaB
evitarea purtatuluiNcaratului intr3o manaB
evitarea, in cazul fetelor, a pantofilor cu toc inaltB
evitarea frigului si a umezelii timp indelungat, a mersului prelungit pe jos si pe teren
accidentat+ preferabil este mersul pe bicicleta+
refacerea corecta dupa antrenament, in cazul celor care practica sporturile de contact sau
dure.
Ideal este un regim de viata ec$ilibrat care include o alimentatie corecta si e$ercitii fizice
zilnice, efectuate sub coordonarea personaului calificat atat in scoli cat si pe terenurile de sport,
in salile de gimnastica sau acasa.
>%L%) E7REL 3 M9S9O"L C7L79HE%
JERTE&R9LE S% RE>9CERE >%K%C9
I109
PAG9
0971&A
PA%I987I
79-AI
1P96A7.
%9 2A%IF
%187A%7

Scolioza 3 rezultate in urma
tratamentului
Pentru cei care se intreaba dupa ce au vizitat acest site si au crezut ca nu
mai lucrez, ii anunt azi -: martie #-!) ca sunt bine sanatos ceea ce le
doresc tuturor si pot apela in continuare cu incredere la acest tip de terapie
ce ii poate ajuta la stoparea, tratarea si chiar vindecarea uneori pentru ani
multi a acestei boli aparute de cele mai multe ori in urma e$ceselor fizice
si ignorantei datorate lipsei de informatii primare. In acest interval de
pauza editoriala tertipurile (obiceiurile unor medici de a baga spaima in
bolnavi nu numai ca nu a disparut dar se e$tind cu repeziciune precum
buruienile ce ajung la maturitate si repetat pana cand o planta (o leguma,
etc. ajunge sa o recoltezi. 5oi relua marturiile pacientilor, desi medici
care sa coopereze efectiv nu se incumeta.
Pentru cei care au crezut ca nu mai lucrez (nemaipublicand o cazuistica de
ceva timp, ii anunt ca mi-am vazut de treaba in continuare si sper sa o fac
cat mai mult timp posibil, intre timp, e$perienta a crescut, rezultatele
pozitive imi dau in continuare incredere ca este o metoda de care n-ar
trebui sa se lipseasca oricine are probleme, in special cu scolioza si hernia
de disc prin terapii complementare celor clasice (pot fi aplicate si in
acelasi timp. 1 sa incerc sa reiau cazuistica de acum incolo si probabil sa
intalnesc si unitati medicale sau medici deschisi catre asa ceva, deoarece
iata ca in #-!#, concret nu e$ista nimeni care sa fie deschis la asa ceva,
desi unii dintre ei vin sa se trateze la mine (n-as vrea sa fiu prea dur, insa
am semnale de la anumiti pacienti ca e$ista destui medici care au incurajat
aceste practici neinvazive de tratament, propunandu-le sa continue, insa
nu se implica. "n lucru vreau sa va mai spun' cand mergeti la o unitate
medicala si vi se spune ca singura solutie este o interventie chirurgicala,
nu mai fiti asa creduli si incercati si alte metode cum ar fi acest "masaj
care te scapa de bisturiu" afland numai dupa ( sau ) sedinte daca
raspundeti la tratamentul respectiv (nu va pierdeti nici timpul, nici banii.
J(4( nascuta in ,1 octombrie ,/1/ Sunt din ,otosani, actual sunt
studenta la Iasi. Am venit prima oara acum # ani si ) luni, diagnosticata cu
cifo - scolioza. Am venit atunci din motive ca aveam pozitie incorecta si
mi se deforma coloana si organismul, asa, in general nu ma simteam
stabila pe mine desi aveam o pozitie incorecta, nu puteam sa port haine
mulate si cateodata cand stateam in picioare prelungit aveam mici dureri
si m-am hotarat sa vin aici sa nu am probleme pentru viitor care o sa fie.
Si vin cam o data la doua luni. Simt rezultate ma simt mult mai mobila si
pot sa fac ceea ce vreau, sa fiu mai stapana pe mine ca sa spun asa. 0i s-a
schimbat si moralul, vad si diferentele care erau inainte, la coloana nu se
mai vede asa accentuat ca prima data. 8u mi-a zis cineva ca o sa ma
operez, mi s-a recomandat gimnastica medicala, nimic mai mult. %ine m-a
vazut nu mi-a zis nimica, nu m-a masurat si mi-a zis continua cu
gimnastica medicala, ca nu stiu ce si nimic mai mult. 0ama a observat
diferentele acum. 8ici macar radiografie nu mi-a facut cineva, adica mi s-
a recomandat mai nimica pur si simplu. %ine vine cu probleme de coloana
se uita asa un pic si ii spune, da mergi la gimnastica medicala si la masaj,
atata tot, nimic, nu specifica nimic de corset. 9 doar masaj rela$ant, nu
pentru dupa gimnastica medicala sau inainte ca sa-ti pregateasca muschii.
%ontrolul' mergi, te intorci jumatate, te apleci un pic, se uita asa un pic si
spune' mergi la gimnastica medicala si dupa aceea, la doua saptamani,
veniti la control, atata tot. (a plecare am o&servat privind-o din spate un
decolteu su& omoplati cu &retelute... lucru mare la o scolioza
%(4( nascuta in ,* mai ,/2. Am venit prima oara in urma cu !- ani
pentru scolioza lombara de$troconve$a si o hernie de disc. Pe moment nu
mi s-a propus operatie ci mai tarziu cand mi s-a descoperit si o co$artroza
in urma cu # ani am facut niste investigatii la spitalul Pantelimon. In acest
timp am venit continuu sa zicem ca am facut o data o pauza mai mare de
un an de zile cand v-ati mutat &vs. nu v-am gasit la Policlinica, dupa
aceea am venit luna de luna cand s-a putut si in afara de terapia asta nu era
bine - medicamente, calmante, nimic. 9 singura modalitate prin care pot
sa merg mai departe. %o$artroza pe care mi-a descoperit-o, mi s-a
recomandat operatia, am refuzat-o, n-am fost de acord, si dupa # ani
trebuia sa merg la un control sa mai fac radiografie. &omnul doctor la care
am fost acum la control, fusese acum # ani, stia starea mea, iar acum a fost
foarte multumit de starea mea, cum merg, cum arat si mi-a spus sa recurg
la operatie in momentul in care o sa ajung la pat si n-o sa mai pot sa merg
sa fiu imobilizata efectiv. @ucrez in agricultura de dimineata pana seara,
deci toata ziua am activitate, n-am stari de rau, pot sa spun ca stau toata
ziua in picioare. %resc pasari, ud plante, curatenie in gospodarie, deci
toate astea te solicita si trebuie sa stai in picioare. Suntem ) membri in
familie, eu, sotul si # copii care muncesc si ei. Sotul lucreaza in
agricultura, n-are timp, doar copiii ce m-ajuta. @a medic trebuie sa merg
din # in # ani. Prima oara v-am intalnit la "nirea dupa un articol la
2ormula As. 7in minte, am facut o programare si prima sedinta ca aveam
o zi grea, asa mai mohorata, eram mai depresiva, nu stiu de ce, aveam
impresia ca mi se inecau toate corabiile si dupa ce am iesit de la sedinta
&vs., vedeam totul in roz, totul se schimbase in viata mea. Asa am avut
impresia ca s-a schimbat totul, nu stiu de ce, din momentul ala lucrurile au
inceput sa meargamai bine. Probabil ca am inceput sa gandesc mai pozitiv
si eram chiar cu toata lumea ce ma insotise si au ramas uimiti, au zis' cum
ai intrat si cum ai iesitF %e s-a intamplatF 8u stiu, pur si simplu s-a
intamplat o minune sa ma schimb total. Sotul meu a zis sa incerc orice
mai ales tatal meu e deschis spre orice incercare. 9l m-a incurajat mai
mult, el a zis haide sa incercam. "1 incercare moarte n-are". 5orba din
batrani. Si a fost un lucru foarte bun, un lucru de la care n-am mai putut sa
renunt. 0erg la un doctor foarte deschis, la policlinica Pantelimon, doctor
Predescu, care mi-a zis sa continui, iar cand te vede prima oara, nu se
repede sa te trimeata la cutit, lasa pacientul sa decida ce si cum si chiar te
sfatuieste sa mai incerci si altceva inainte de operatie. Pentru ca eu ma
vaitam de dureri spuneam ca am dureri foarte mari, mi-a spus' doamna
dureri o sa e$iste si dupa, deci dureri o sa aveti oricum si dupa operatie si
astea trebuie sa va sperie, trebuie sa va sperie faptul cand n-o sa mai puteti
sa mergeti.
>ilip eorgel Imi cer scuze ca nu am mai tinut legatura cu &vs. un an de
zile, nici nu stiu cand a trecut nu din lipsa de activitate ci dimpotriva, am
lucrat si continui sa incerc sa perfectionez tehnicile de recuperare. 7ocmai
in acest moment cand vroiam sa motivez aceasta pauza, am primit un
telefon de la un viitor pacient recomandat de un tanar medic din
Ale$andria, nestiindu-i inca numele. %red ca va imaginati cauzele acestui
vid de informatii, in parte fiind nereceptivitatea la care m-as fi asteptat din
partea cadrelor medicale rarefiate de e$odul catre alte meleaguri si grijile
catre carierele si familiile proprii mai putin entuziasmul si satisfactii de
ordin spiritual si profesional asupra meseriei pe care o practica (nu se
doreste o cazuistica, o verificare cauza - efect intre diferite tipuri de
tratament de la cele clasice la cele practicate in vechime - manuale,
neinvazive, adica fara folosirea bisturiului sau alte instrumente moderne.
8u pot sa spun ca m-am blazat, ca mi-a pierit cheful, ci dimpotriva, ma
concentrez si in mai putine zile saptamanale de lucru (luni, marti, joi si
vineri pe cei care cred, si pe undeva cam sunt si fortati la asta datorita
conjuncturii la nivelul starii din sistemul de sanatate in care daca ajungi iti
pui problema daca reusesti un simplu tratament daramite o interventie
chirurgicala in conditiile penuriei de medicamente si echipamente privind
un tratament... %e este imbucurator ramane entuziasmul (care pentru mine
este o sursa inepuizabila de energie celor care de regula dupa prima
sedinta inlatura in mare parte scepticismul cu care se prezinta prima oara
la care putem adauga diverse lucrari scrise de diferite personalitati de pe
mapamond in care se precizeaza printre altele principali factori care
dauneaza sanatatii noastre. Pe primul loc intre acesti factori gasim
neglijarea coloanei vertebrale ce este stalpul de rezistenta al intregului
nostru organism "&aca un nerv ramane sub presiune o perioada
indelungata de timp, organul ce depinde de acel nerv dezvolta patologii
(boli greu de vindecat". 0i.hail 7omba.. "n lucru ce ma determina sa
continui si la care ma gandesc de prin !AA3 este sa ma apuc de scris
pentru ca se pare ca multa lume si-ar dori sa afle ca e$ista si alte metode
de ameliorare sau chiar vindecare a unor maladii cum ar fi hernia de disc,
scolioza la care de cele mai multe ori se dau verdicturi seci ca ultime
variante ce distrug psihic si uneori si fizic, de cele mai multe ori persoane
foarte tinere asemenea unei albine ce nu cunoaste inca gustul mierii, iar
faptul ca aceste metode practicate de mine transforma si redau zambetul,
speranta si increderea in viitor, este un lucru cert si sigur vreau sa las si eu
celor ce vor veni dupa noi posibilitatea de a opta catre ceva mai bun care
sa ajute la o lume mai buna decat cea pe care am gasit-o si am trait-o eu.
%(9(, nascuta in ,2(*2(,//* " Am venit cu scolioza, aveam dureri de circa
# ani, dureri de spate puternice si mai ales in partea de sus. Am fost la d-
na doctor &... si am auzit de masaj, ca se poate indrepta insa nu mi-a
recomandat fiind medic privat. Prima oara mi-a recomandat doctorul de
familie, am mers, i-am povestit durerea, nu mi-a recomandat asa ceva ca
dansa nu crede. Aveam ): de grade si ca ar trebui sa fac operatie desi
dansa este medic de recuperare. Am mai purtat in continuare corsetul,
dupa / luni trebuia sa fac o radiografie si sa merg din nou la control.
8avigand pe net am data de &vs., am renuntat la corset si la control.
Primele # sedinte m-a durut rau spatele si n-am vrut sa cedez, am citit ce
declarau oamenii acolo, m-am incurajat si am mers mai departe. Acum nu
mai am dureri decat cand fac mult efort. 0-am mai indreptat intre timp
pentru ca eram stramba cred ca din bazin si nu mai stau nici chiar asa de
cocosata, incerc sa-mi trag umerii in fata dar inca se mai cunoaste. Inainte
purtam haine mai largi, acum port si eu cu spatele gol (dupa circa / luni
de tratament iar la anul #--A la mare o sa pot merge. Intre timp s-a
imbunatatit cu /-4 gibozitatea sus, nu mai am abdomenul rasucit, acum
picioarele sunt egale, soldul drept care era cu un cm mai sus s-a rezolvat
!--4. @e aratam alor mei acasa ca mi s-au indreptat genunchii, nu mai
este unul ridicat ca nu mai sunt rasucite din bazin si nu am dureri. %and
am fost la d-na doctor mi-a zis de cazuri de fetite care s-au operat, le-a
bagat tije in coloana, mi-a spus ca e posibil ca organismul sa nu accepte
tijele. 0a gandeam intr-un timp, ca nu puteam sa suport corsetul, sa ma
operez. Stiam ca sunt si riscuri si ca sunt dureri mari cu tijele. Am auzit ca
se pot scoate dupa / luni daca totul este bine. &aca m-as fi operat as fi stat
/ luni si daca organismul nu le accepta faci febra, infectii... bine ca nu mai
am probleme."
&()(, nascuta in ./(*@(,/1+ " Am venit cu inceput de scolioza pe partea
dreapta. Aveam dureri de spate si foarte mult ma deranja pe partea dreapta
mana, in special muschii, dar si spatele. Pai de vreun an asa, dupa o zi
intreaga de munca, ma simteam seara foarte obosita si multa durere de
spate. 9u stau acum in Italia si e foarte multa munca, cand ajungi acasa
esti terminata. 8-am incercat acolo vreun tratament pentru ca nu mi-a
permis timpul si nu am vazut acolo ca ar e$ista asa ceva. Am venit la &vs.
in primul rand sora mea care o aveti in grija &vs. si am vazut rezultate
vizibile dupa !- sedinte, ea avind o scolioza chiar mai grava decat a mea,
iar matusa noastra careia i-ati inspirat foarte multa incredere a trimis-o la
&vs. &upa !- sedinte am o mobilitate, mi-ati desfacut spatele in doua...
0-ati ajutat serios, nu mai simt durere, ma simt bine, dorm, ma odihnesc
bine ceea ce nu reuseam mereu, la fiecare zgomot eram treaza. 9u dupa-
amiaza n-am dormit in viata mea dar cand plecam de la prima sedinta,
corpul era intr-o miscare continua si dormeam ca un ingeras. In primele #
zile au fost dureroase pana mi-ati deznodat oasele dar dupa aia, chiar...
recomand si celor care n-au probleme pentru mobilitate. 9u muncesc din
greu, lucrand la curatenie, folosesti foarte mult partea dreapta pentru ca
orice faci, faci cu dreapta, iar banuiesc ca a fost si ziua mea ca de mic
copil aveam o pozitie incorecta la masa tineam mereu piciorul drept in
brate cum ar veni, la masa cand mancam, cand imi faceam temele.
,anuiesc ca de-acolo se trage dar foarte mult si munca, foarte multa
munca. 5a dati seama, folosesc numai partea dreapta si... Acasa cand eram
mai mici doar ajutam la cumparaturi, dar nu la munca campului, nu la
chestii de-astea. 0ai mult de du-te ia paine, poate nu spunem ca am carat
cartofi, ba ce sa mai cumpar de la piata, de la aprozar, dar banuiesc ca
totul a pornit de la pozitia incorecta pentru ca foarte mult mi s-a atras
atentia si la masa' lasa piciorul jos, lasa piciorul jos, dar ma simteam mult
mai rela$ata cu piciorul drept in brate. Iar acum pentru dureri totul a
pornit de la munca, muncesc foarte mult, !# ore din care A ore le stau in
picioare. 2olosind mereu doar mana dreapta, sterge, matura, cu dreapta
faci orice, asta mi-a provocat durerea si n-ai unde sa te duci sa le e$plici.
Am fost la sala de forta si la aparatele de forta cere sa aduci mainile in
fata, nu reuseam cu dreapta sa o aduc in fata, ramanea in spate. 8u
reuseam sa fac e$ercitiile uniform. a trebuit sa ma las de aceste e$ercitii.
Sora mea s-a interesat mult acum, cum ma simt in timpul tratamentului
pentru ca ea stie mai bine (va saluta si prin ceea ce i-ati impartasit de
aceasta boala s-a atasat foarte mult de &vs. Se odihneste si pentru ea este
cel mai important in Italia, doar duminica cateodata isi permite sa doarma,
n-ai timp, dupa munca, tot la curatenie are # familii, multa munca,
cumparaturi, faci de toate. In Italia daca te duci cu specializarea de baR-
siter nu ai grija doar de copil, faci mancare, curatenie, de toate si daca
reusesti si printre acestea sa faci cate ceva, iar sedintele &vs. te ajuta
enorm. %a sa-ti schimbi calificarea trebuie sa faci un curs sa arati de ce
esti in stare, sa ai o calificare la mana doar in limba lor, pentru ca in
romaneste nu se poate. Acum n-as reveni in 6omania pentru ca salariile si
preturile de aici nu-ti permit ca acolo chiar daca castig salariu mediu pe
economie A-- euro in medie, pot sa-mi permit sa achit o chirie... 5oi
reveni pentru intretinere ori de cate ori voi reveni in 6omania."
(C(, nascuta in *.(,,(,/10 3 )R7)"S9 )EHTR" 7)ER9T%E " Am
venit cu scolioza de$tro-concava. In primul rand am venit sa corectez
estetic. Pe mine ma deranjeaza foarte mult estetic. 8-am mai auzit de altii,
am fost si la alti ortopezi si mi-au zis ca nu se mai corecteaza, am purtat si
corset si am facut si gimnastica. Aveam cam )) grade pe coloana si eram
propusa pentru operatie pentru ca prin gimnastica nu se mai corecteaza.
0ama m-a indrumat, stia de un an de zile, a zis sa incercam si aici,poate
se mai poate rezolva ceva. ,ine, daca stateam foarte mult in picioare
incepea sa ma doara spatele, sunt ospatar si avand in vedere ca stau cam
!# ore in picioare, la sfarsitul programului aveam dureri si nu mai aveam
fle$ibilitate, acum am devenit mai fle$ibila, este mai bine. Si ca estetica la
spate, gibozitatea imi iesea mult in evidenta, tricourile trebuia sa le port
mai largi pentru ca daca port ceva stramt ramanea spatele gol. Acum nu
ma mai simt asa obosita, pot sa m-aplec sa car ceva nu mai obosesc foarte
repede si nu mai ametesc. Aveai niste diferente la capatul omoplatului la
)*, aveai o diferenta de +,, cm acum este de -,. deci cca /*-,-0
im&unatatire, partea de 1os a ramas cam la fel insa ca estetica se vede
mai frumos, nu se mai vede asa de pronuntat, adica poti sa stai intinsa la
o pla1a sau in picioare fara sa iasa in evidenta. %eea ce au remarcat si
colegii de la munca, parca ti s-a mai indreptat coloana, nu se mai vede
chiar asa, ei stiau ce problema am. Aveai &azinul o&lic, un picior mai
scurt cu -,, cm la ora actuala picioarele sunt egale, deci aici este un
succes de +--0. !oar la nivelul unui sold, din stat pe spate culcat e mai
inalt cu -,, cm datorita scoliozei la nivel lom&ar si rasucirea verte&relor
lom&are, avand scolioza de gradul 2 care practic nu-si poate reveni +--0
ca nu se mai poate rasuci inapoi, in schim& e flexi&ila, mo&ila si asta e
foarte, foarte important. Axul coloanei era de +,, cm spre stanga, acum e
de + cm deci o im&unatatire de 220, stai mai dreapta si coasta din fata
stanga mai ridicata cu -,. cm acum e de -,/ deci o im&unatatire de ,-0.
Acum o s-o sun imediat pe mama si nu cred si nici nu vreau sa fac o
operatie pentru ca am auzit foarte multe, adica mi-a povestit mama mai
multe cazuri, ca operatia pe coloana nu-i asa simpla. &upa operatie este o
perioada de recuperare, coloana e rigida si pentru ca tijele si clemele alea
poate sa fie respinse de organism. 9u chiar nu aveam dureri si sa fac
operatie si sa am dureri... 0ai bine nu. 9u sunt din Piatra 8eamt si mi-au
zis direct operatie, n-au mai stat pe ganduri si am venit la ,ucuresti la o
clinica particulara, am facut radiografia, si la fel mi-au sugerat sa ma
operez ca mi-a inaintat foarte mult scolioza. Si la varsta mea nu se mai
corecteaza. Si asta cu varsta, mi-au zis ca prin masaj nu se mai poate
recupera nimic. Chiar sunt curios cand vei face o radiografie, poate am
castigat 3, 2 grade ca modificarile ma1ore apar pe coaste, coloana doar
functionalitatea ti-o da in principal. P.S. %hiar azi !- decembrie #--3
G.%. a venit la sedinta de intretinere si tocmai mi-a spus ca a venit mama
ei acum vreo doua zile si foarte curioasa a verificat-o fie luand-o in brate
si mangaind-o pe spate, fie asezand-o in pozitia culcat pe burta si intr-
adevar a constatat ca a ajuns la niste rezultate nesperate."
4(L(, nascuta in .2(*,(,/10 "Sunt din Piatra 8eamt, am venit cu cifo-
scolioza de$tro-conve$a. Aveam dureri in zona cervicala si toracala, mai
ales seara, dupa o zi de lucru (lucrez la birou, stau mult la calculator.
Aveam momente cand ma durea omoplatul tot timpul, dar seara cand ma
asezam in pat durerile erau foarte profunde. 8u gaseam o pozitie, durerile
le simteam ca niste arsuri, mai ales in zona conve$a a coloanei, pe
dreapta. 4 si o usoara gi&ozitate -,* - -,5 cm. Acum dupa !- sedinte nu
ma mai simt tensionata. Inainte sa vin aici, cand intorceam capul, ma
durea foarte tare coloana, la fel si cand dadeam capul pe spate, ceea ce
acum nu se mai intampla. Am o mobilitate mai mare. In urma
masuratorilor dupa !- sedinte, imbunatatirile sunt clare. @a bazin aveam o
diferenta de !,) cm, acum este aproape echilibrat. Acum mai simt niste
dureri, mai mult musculare pentru ca sedintele au fost intensive (doua pe
zi dar eficiente. Plec de aici increzatoare, optimista ca n-o sa mai am
dureri, deja nu le mai am. Acum ca estetica este foare important. !oar sa
se uite cu lupa sau doar sa te mangaie pe spate, poate ar mai simti ceva...
&e &vs. am auzit de la soacra mea, avenit acum # ani cu o hernie de disc,
iar acum un an s-a operat. !e ce6 8u stiu. Poate s-a agravat. "i de ce n-a
mai venit6 9u nu stiu. 9a a venit, ati scos-o &vs. dintr-o criza, dupa aceea
a facut la noi acupunctura, refle$oterapie si... 9u eram la Iasi. &ar oricum
stiu ca a fost multumita pe moment, a avut mai multe complicatii, s-a
acumulat si altele, organe si daca tot era la spital pentru control a facut-o
si pe-asta. !aca tot esti aici hai sa te operam... &a, da, da e$act. "i a
operat-o si de alte chestii6 da, dar nu aceeasi operatie. &e hernie de disc
s-a operat in urma unui efort mai mare, in preajma sarbatorilor de iarna,
au aparut iarasi durerile de spate. "i nu s-a gandit atunci sa vina din nou
sa faca6 4u i-am zis sa vina macar la 3-2 luni A avut niste dureri mari, pe
picior si a stat o luna la pat. Ah... tre&uia sa vina atunci imediat la 3-2 zile
A fost la ,acau, a facut un 6.0.8. si ala prost si atrebuit sa fac altul la
7argu 0ures. In urma acestuia s-a operat."
4(R(, nascut in *1(,,(,/12 " Sunt din ,istrita si ne-am cunoscut pentru
prima oara acum 3-A ani. Am venit la un control impreuna cu parintii,
aveam si atunci o scolioza, nu pronuntata sa spunem, acuma am revenit la
un control, atunci am facut doar ( sedinte de masaj, n-am putut sa stau
mai mult in ,ucuresti, dar mi-au prins foarte bine. In aceasta perioada am
crescut foarte mult, aveam dureri lombare. 0a durea destul de rau, dar
dupa acele sedinte n-am mai avut probleme chiar si parintii ziceau ca de
atunci nu m-am mai vaitat. Am facut sport, handbal, nu pot sa spun de
performanta, era echipa scolii, mergeam in competitii. Singura problema
care am avut-o a fost hepatita din clasa a :-a, am fost fortat sa stau un an
si plangeam cand vedeam colegii ca joaca si eu nu pot sa joc. Aia a fost
dureroasa, dupa aia mi-am revenit destul de greu, nefacand un an efort,
eram cu rezistenta la pamant, imunitatea mi-am refacut-o dupa / luni de
regim alimentar strict. Acuma mi-am revenit complet, la fizic sunt un om
mai sportiv, joc tenis de camp, tenis de masa, handbal, schi iarna, orice
miscare, fotbal de agrement asa ca intre tineri. Am avut operatie la umarul
stang in copilarie.Aveam ( ani, eram la bunici, plouase si era un preislaz,
asa se numeste o trecere peste un gard. Am alunecat si un capat de
scandura mi-a raschetat partea stanga de la sold pana sus, a fost mai mult
o zgaraietura, dar s-a acumulat intr-un hematom de sange sub bratul stang.
&e la aca operatie cred ca nu mi s-a dezvoltat muschiul spatelui sub
omoplatul stang. Acum, am venit, am tinut minte ce bine mi-a fost atunci,
sa fac niste sedinte pentru prevenire, sa numesca asa, alte probleme dar si
datorita durerilor care au inceput sa apara cam in ultimul an. &aca stateam
pe spate si ma ridicam drept, fara sa ma indoi, simteam o durere in
coloana, pe la mijloc, in zona unde am scolioza. Suntei cam departe si nici
nu am gasit pe altcineva in care sa am incredere. 5-am cunoscut atunci,
rezultatele au fost bune si am revenit acum. Acum am masurat in zona
omoplatilor si era o diferenta de * mm, iar dupa +- sedinte pe care le-am
facut acum diferenta este de +, 3 mm, im&unatatire de *--5-0 fara
pro&lema nu mai e proeminenta. Acum am castigat mobilitate pentru ca
eram cam anchilozat, sunt o persoana activa, fac miscare si incepuse sa se
simta cate ceva. Acum chiar nu mai simt durerile. Parintii mei mi-au
observat aceasta diferenta dintre omoplati pentru ca era vizibila, acum
cred ca trebuie sa fii foarte atent. Pe la vreo !- ani stiu ca am fost la %luj,
datorita acestei diferente, am stat internat doar pentru a ma vedea niste
medici. 0-a vazut un profesor de la %luj si lui i se parea destul de nou
cazul, nu s-a mai confruntat nici nu a mai facut operatie pentru asa ceva.
9i sugerau pentru a corecta diferenta dintre omoplati o operatie prin care
sa taie din omoplatul stang, sa-l aduca la acelasi nivel cu dreptul, dar n-au
insistat, au spus-o ca o alternativa, ca asta ar trebui sa facem. 8ici nu le-a
trecut prin cap parintilor operatie si am inceput sa fac sport si asta m-a
ajutat foarte mult. "i acum este mascul feroce Acum continui prin miscare,
imi mentin tonusul, am predispozitia spre ingrasare daca nu fac miscare,
iau .ilograme in plus usor dar le si dau jos usor prin miscare. &ar pe viitor
cand metabolismul n-o sa-mi mai functioneze, n-o sa-l mai pot mentine. 7
sa consumi energia si cand o sa te insori eventual. Si acuma nu duc lipsaL
Si radem..."
&(9(, nascuta in ,/(,*(,//, 3 )R7)"S )EHTR" 7)ER9T%E "
Scolioza grad II (s-a prevazut operatia. Am venit cu scolioza de gradul #,
ma durea spatele, nu puteam sa ma misc, aveam dureri mari de un an si
ceva. 8u puteam sa stau aplecata foarte mult ca deja incepea sa se simta
din ce in ce mai mult durerea. 0i s-a recomandat inotul si gimnastica
medicala. am facut inot si gimnastica medicala si cand a trebuit sa merg la
control si sa fac o radiografie, mi s-a spus ca am facut degeaba, ca nu m-a
ajutat cu nimic, ca a evoluat. 0i-a spus ca pot sa ajung la operatie, ca nu
se poate rezolva altfel. Apoi am ajuns la &vs., am mai multa mobilitate,
ma simt mai bine. 8u ma mai doare spatele, pot sa m-aplec si sa stau mai
mult aplecata fara sa ma mai doara, pot sa ma misc in orice pozitie fara
durere. "i aveai unele diferente la cutia toracica si zona lom&ara. &a,
acum s-au ameliorat. Unele destul de mari si parca un picior era mai
scurt &a, mai scurt. Acum e mai bine, vin la o sedinta pe saptamana
pentru intretinere si cred ca o sa termin o data cu problemele coloanei.
Pai, acuma, hai s-o luam asa8 ce pro&leme ai, ca totusi poti sa te-im&raci,
nu ti-e frica sa porti ceva strans pe tine6 !a &ine, ai vrea sa fie perfect
dar e mai greu ca s-a cam rasucit invers. 8u perfect, dar o sa vina timpul
cand o sa am si copii si o sa pot tine o sarcina. Pai de ce6 )i-a zis cineva
ca nu poti sa faci copii6 Pai da, a zis ca o sa fie greu sa tin sarcina, m-am
speriat. %um sa nu fac copiiF &aca mie imi plac copiii. 1 colega de a mea
din liceu cu mine a purtat corset si m-am speriat cand am vazut-o si m-am
rugat la &umnezeu sa nu port asa ceva. 9a avea cifoza si i-a spus ca
altceva nu poate sa faca decat sa poarte corset ca nu se rezolva altfel si m-
am speriat, nu am purtat, la mine sunt imbunatatiri clare si pe toata
perioada de crestere voi face de intretinere. 0-a speriat si operatia
zicandumi-se ca nu pot sa fac decat operatie ca nu se poate rezolva altfel,
doctorul, nu cel cu care fac eu gimnastica mi-a spus asta. Pai sa te duci
acum la el sa te vada, stia ca ai dureri... Pai da, i-am spus si mi-a zis ca
altceva in afara de operatie nu cunoaste. 0-a apucat plansul cand am
plecat de acolo. Am avut si probleme organice' nu puteam sa respir bine,
oboseam repede, cand alergam pentru putina intretinere oboseam si mi se
taia respiratia. Acum toate acestea s-au ameliorat, ma refer la respiratie si
oboseala, va pot spune ca pot face si podul, inainte nu puteam sa fac.
Acum urc scarile, respir, inima nu imi mai bate asa de tare, ma pot
controla. @a scoala aveam medici, cabinet medical, profesor de sport dar
nu se intereseaza de noi in afara de masuratori, inaltime si cantariri nu
facem altceva. 8u m-a verificat la coloana, mi-a zis ca asta e, am
probleme, am probleme sa mi le rezolv, ca el n-are ce sa-mi faca. Pe cei
normali ii pune la probe sofisticate, de e$emplu ii pune sa alerge # ture in
( minute, pentru fete mi se pare greu, pentru o fata mi se pare greu, daca i
se face rau pe el nu-l intereseaza. Pe el nu-l intereseaza daca fata aia cade
jos acolo. 9u trebuie sa-mi fac meseria, sa dati voi probe. Asta m-a
speriat, mi-am luat scutire de sport, stiind ca asa face. !eci in loc sa te
a1ute sa te corectezi prin sport, te sperie. &a."
J(4(J(, nascuta in ,/1/ "Am fost diagnosticata cu cifo-scolioza si am
venit aici pentru ca aveam o pozitie incorecta. 0i-era teama sa nu-mi
afecteze pe viitor, sa nu apara dureri, si sa nu-mi afecteze celelalte organe.
Imi statea urat, nu puteam sa port haine mulate si sa ies si eu ca un om
normal. Acum, dupa 3 sedinte (intre timp a mai revenit la o luna, ma$im
doua si a repetat cate ) sedinte in doua zile, chiar si azi #A noiembrie #--3
fiind din ,otosani. 0-am schimbat foarte mult. Aproape ca nu se mai
observa. 0a simt mai mobila. Simt ca sunt mai elastica ca sa zic asa. 9
altfel. Astept sa vina vara (in acest moment a si trecut, iar pe fata are un
suras si o fata luminata. Am facut fizioterapie, dar practic nu m-a ajutat
mai deloc. 0i-a zis ca ma va ajuta sa ma controlez, ceva de genul asta.
Acum vreo ( ani, dupa aia inca o data, apoi dupa un an si tot nu m-a ajutat
cu nimic. Am facut si gimnastica dar n-a pus nimeni mana pe mine. &in
prima sedinta aici, mi-am dat seama ca va fi altceva. #ama8 Am venit cu
mare incredere si eu ca la ultima speranta, am zis sa incerc, am o&servat
la masuratori ca sunt im&unatatiri vizi&ile, su&stantiale si ma determina
sa mai continui cu tratamentul 9ceea ce se si intampla in prezent:. Unele
lucruri s-au im&unatatit de la ,-0 pana la +--08 axul coloanei, piciorul
mai scurt, acum sunt aproape egale, gi&ozitatea la fel aproape a disparut,
diferenta la &azin s-a corectat cu ,-0, deci sunteti multumita6 #ama8
!a, da... #ultumesc si va doresc sanatate ca sa puteti da sanatate si
celorlalti care au nevoie. '
I.D., varsta 35 ani 'A venit odata cu scolioza lom&ara, in urma cu foarte
multi ani am venit la tratament. A fost &ine. (a inceput am facut doua
sedinte. !upa trei ani, iar doua, dupa trei ani iarasi una, foarte putine
doar in momentele de criza cand ma durea foarte tare. Acum am
pro&lema la &azin, la un sold, capul femural nu e acoperit &ine. #i s-a
dat incaltaminte ortopedica cu diferenta de 2 cm. pentru piciorul drept si
cel stang. Acum noi am masurat si era o diferenta de maxim -,, cm, iar
acum nu se vede nici o diferenta. 4ste incredi&il. Incaltamintea mi-a dat-o
anul trecut, am purtat-o de cateva ori, iar apoi mi-am dat seama ca-mi
facea mai mult rau si n-am mai purtat-o. #a durea mai rau, ma durea si
capul. Interesant, mai o sedinta doua la doi, trei ani poate a1uta la
consolidarea tratamentelor clasice8 fizioterapie, etc pentru persoanele din
provincie si nu numai. In prezent se prezinta la o luna 1umatate, doua la
sedinte de intretinere, ultima oara pe 35.++.3--. si se constata o
mo&ilitate foarte &una a soldului, poate flecta genunchiul pana aproape
de piept, ceea ce este un lucru remarca&il, iar pro&a&ilitatea unei
interventii chirurgicale e de domeniul &asmului in viitorul apropiat sau
mediu.'
S.G., nascuta in 14.06.1995 ' Pai ma durea coloana, am facut
radiografie si m-a scutit total de sport. #i-a gasit scolioza in zona
lom&ara spre stnga si are in 1ur de +- grade. !urerile le aveam din
septem&rie. Pai de o&icei ma durea dimineata si cand nu prea faceam
sport, pai doctorul m-a scutit total de sport pe tot anul scolar. Acum dupa
; sedinte nu ma mai doare deloc coloana si ma simt mai &ine. "tateam
mai aplecata, acum pot sa ma corectez, este mai usor sa stau dreapta.
Aveai o diferenta la &azin si acum o s-o chem si p mama ta sa vada ca ai
picioarele drepte, deci acum am o&servat ca picioarele sunt egale, asta
inseamna ca una din cauzele principale care au dus la scolioza au
disparut si sa urmarim din cand in cand, la cateva luni evolutia. "i ce
sport vrei sa faci acum6 <olei si dansuri moderne. "i daca se supara
domnul doctor ca faci astea6 !a de ce sa se supere6 4h, o sa-i treaca.
Cand aveam dureri, erau la spate si ma frigea asa ziua. Cand treceati cu
mana simteam ca niste delurete, dealuri, acum nu mai simt astea. Practic
acele dealuri s-au facut campii acuma... !a 9 si rade cu pofta:. Cand mi
s-a interzis sportul, am facut matematica o ora in plus in loc de sport si
nu mi-a fost &ine, pentru ca la inceput mama a vrut sa ma dea la dans
modern si apoi nu m-a mai dat pentru ca eram scutita de sport si ma
simteam prost, ma simteam ca aveam un handicap, cam asa ceva. Acum
simt ca e altceva. - #ama =.<. >etita acuza dureri in zona lom&ara vreo
doua trei luni, cam asa, prima data am crezut ca este racita, fusesem la
mare, mai facuse &aie in apa rece, i-am facut frectii, i-am luat diverse
unguente antireumatice, iar durerea nu a cedat. !upa care am fost la
medic, am facut o radiografie in urma careia diagnosticul a fost de
scolioza. ?ine, ea niciodata nu a aratat, practic nu am &agat asa in
seama cateodata, e o durere sau ca e o pro&lema. Am crezut ca poate e de
la sport, ca poate-i curentul, se 1oaca deci, nu i-am dat nici o atentie
deose&ita, decat dupa ce ea frecvent zilnic, imi spunea ca o doare spatele
si spatele efectiv in zona lom&ara, ea arata. Ca o durea mai mult sau mai
putin. "i cand a fost scutita de sport, ce a simtit6 ?ine, ca-i o pro&lema,
un handicap, deci o scutire din asta... psihic, de-atunci am inteles ca
tre&uie sa rezolvam pro&lema. 4a acum a fost din ce in ce mai vesela, a
fost in primele doua zile mai trista 9si rade:, chiar spunea asa ca parca nu
mai vreau sa merg, pro&a&il ca o rascoliseti si orice masa1 neprofesionist
pe care noi il facem, deci muschii... dupa care a spus ca n-o mai doare,
deci a inceput sa vina cu placere si ea spune ca se simte mai &ine. Nu pot
sa merg decat pe ceea ce simte ea, o vad ca se corecteaza, deci are
tendinta de a sta drept. Inainte nu exista, deci ea nu se controla. !eci ii
spuneam, statea, statea dupa care iarasi, deci am surprins-o de
nenumarate ori stand &a ghe&oasa &a cu un umar mai ridicat. Pro&lema
cu cartile, e o pro&lema sa stiti, noi stam la 5-.-- m de scoala. '
D.R.M. nascuta in 31.10.1985 ' Cred ca sunt +- ani cand am venit prima
oara si aveam scolioza si nu puteam sa stau in picioare mai mult de +-
minute, simteam ca ma doare spatele, ca mi se taie genunchii. Am venit
atunci, cred ca am facut +- sedinte, ca atatea mi-ati recomandat sa fac si
dupa aia am venit periodic la un an, la doi ani pentru asa cate o sedinta,
simt nevoia sa-mi indreptati coloana, atata dar nu mai am pro&leme.
Chiar nu mai am deloc, am facut radiografie cat sa fie, cred ca sase - opt
luni, cam asa si chiar nu mai am deloc, deloc nu mai e deformata deloc
coloana. 4ra deformata in zona lom&ara, aveam +3-+2 ani cand am venit
aici. 4 un caz fericit la tine, de regresie a coloanei, foarte rar se intampla
situatia asta, chiar cu corset sa se refaca. Normal se castiga mai putin din
cur&ura, mai mult ca estetica si functionalitate daca se nimereste pe mana
unui om priceput. Chiar am avut noroc si asa aveam si picioarele, unul
mai scurt si unul mai lung, pro&a&il din cauza deformarii si dreptul era
un pic mai lung si nu puteam calca. Cand calcam se auzea un zgomot in
sold, parca macina, asa-l simteam si ma enerva. Nu puteam sa rulez talpa
ca lumea, tre&uia sa merg asa mai mult doar sa ating pamantul cu
dreptul, nu pueam sa rulez asa ca cu stangul. "imteam ca parca rasneste,
asa in sold. N-aveam pro&leme sa zici ca nu puteam sa alerg dar o&oseam
mai repede decat acuma. "i nu puteam sa stau in picioare nemiscata
pentru ca asta era pro&lema, stiu ca ma duceam cu mama la &iserica, ea
zicea ca niciodata nu ai ra&dare, iar eu ii ziceam ca ma doare spatele.
Cum sa te doara pe tine spatele la varsta asta6 #a doare spatele. Au fost
si puseuri de crestere cam mare atunci6 Am crescut destul de mult, am
avut in perioada aia +3-+2 ani vara aia, am crescut foarte mult. Cred ca
am crescut mai mult de +- cm in 2 luni, am +,5*-+,55, cam asa. #ama m-
a a1utat cu alte pro&leme, dar nu cu coloana, ca nu putea sa ma indrepte
sau sa-mi faca masa1, adica nu, n-avea practic cum sa-mi indrepte ea
coloana, dar m-a a1utat sa nu mai racesc, n-am mai racit slava !omnului
pana anul asta, cred ca au trecut ceva ani fara sa iau anti&iotice fara
nimica. Cu dintii am avut ceva pro&leme. Cu scolioza n-am mai fost de la
+3 ani, am fost acum la radiografie, ca am un a&onament de la serviciu si
mi-a facut radiografie si la coloana si radiografie pulmonara, si, ma rog,
mai multe analize. Asa n-am mai fost la acelasi medic, ca nu mai stiu
unde m-a dus mamam atunci cand eram eu mica. #ama e terapeut e si
homeopat se ocupa cu terapia florala ?ach, numele este Carmen ?adila.
N-am purtat corset nici macar o zi si nu mi-a recomandat nimeni. #i-a zis
sa fac multa miscare si sa incerc sa-mi tonific musculatura din zona
coloanei ca eram destul de mica si a zis ca pote reusesc sa mai
amelioreze da cu siguranta nu se va indrepta, adica n-o sa fie ea ca noua
sa zic asa, sa se indrepte cu totul. A avut dreptate6 Pai, acuma, na, nu
mai am nici o pro&lema. Cati factori crezi ca te-au a1utat6 "tii sa inoti6
Am facut inot de performanta dar nu mult timp pentru ca am renuntat din
cauza ca mi-a latit spatele si totusi am zis ca sunt fata si sa nu fiu cu
#ic@eA #ouse, nu stiu, asa ma vedeam, ramasesem foarte ingusta in
solduri si spatele era disproportional cu inaltimea, cu tot asa, paream ca
un halterofil, asta era senzatia. #-am gandit ca mai tarziu poate am sa
regret daca mai continui. Acum e &ine, m-am oprit la timp.'
V.A. Bucuresti, nascuta in 25.05.1988 ' Am venit cu coloana stram&a,
scolioza du&la, dureri foarte mari de spate si mi1loc. "colioza am
descoperit-o acum / ani, aproape ,, am purtat corset, nu s-a ameliorat.
Aveam dureri de mi1loc. (a doi ani am realizat ca am coloana stram&a
de1a se vedea foarte mult cur&ura ei. Nu puteam sa port nimic. 4ra vizi&il
la ochiul li&er. #i s-a zis ca daca nu port corset sau daca nu fac masa1
puteam sa a1ung la operatie. Am a1uns aici in 2+ iunie 3--5, aveam niste
diferente, gi&ozitati pe partea dreapta si s-au ameliorat sus cu 2-0 si 1os
cu 5-0. Aveam diferente in &azin, la genunchi, acum sunt egali, un picior
mai scurt cu -,, cm, acum este egal, pana si la coaste in fata, in stanga
era mai sus, acum s-a im&unatatit cu 5-0. Prietenii mei au o&servat ca
nu se mai vede cum se vedea inainte si acum nu mai o&serva cineva decat
daca ar fi doctor sau... !ureri nu mai am, nu iau medicament, inainte
luam sa-mi amelioreze durerea antiinflamatoare. Acum vin de intretinere,
am sa vin mereu daca aveti !vs timp li&er, la un moment dat nici nu ma
mai gandeam la viitor. Pana sa vin aici ma gandeam ca nu mai pot avea
copii, ca nu pot avea o familie, ca nimeni nu va putea sta cu mine, ca o sa
arat ori&il. !octorul mi-a spus ca daca continua si se mai stram&a, o sa
a1ung la operatie si mi-a spus ca normal n-o sa mai pot sa am copii, ca o
sa iasa cu malformatii. "i acum din gandurile astea cat la suta au
disparut6 "uta la suta. Acum m-am gandit ca o sa fiu frumoasa in
continuare, o sa am o familie, ca o sa pot sa fac copii.Cred ca un copil te-
ar mai indrepta. "i radem impreuna... #i se spusese ca dupa varsta de
dupa 3, ani sangele nu va mai avea acelasi flux, adica nu va mai circula
&ine, vor aparea pro&leme de respiratie pentru ca va apasa pe plamani,
nu voi mai putea merge si nu voi mai putea sa am o viata normala, poate
chiar si sa se termine mai devreme... Pana sa vin aici nu puteam sa dorm
noaptea, aveam niste pro&leme respiratorii, nu puteam sa dorm pe &urta,
nu puteam sa alerg. Acum nu mai am nici o pro&lema. Pot sa respir
normal, pot sa dorm pe &urta si pe orice parte vreau, pot sa alerg, pot sa
fac sport, nu mai am aceleasi dureri cand dorm, ma misc cand fac sport.
!oamne a1uta. Asta eB'
B.A. Bucuresti, nascuta in 08.04.1995 ' Am venit cu scolioza. "patele ma
durea cand dormeam si ma trezeam. "colioza mea arata ca un Ces frumos
de tipar. Pe radigrafie, dar concret se vedea ceva... "e vedea. Un picior
era mai scurt, iar unul mai lung, cam asa se vedea. Noi am facut niste
masuratori si aveai niste diferente la spate8 o gi&ozitate la )* de -,3 la
-,2 cm si acum e -, im&unatatire +--0, iar la )+3, mai 1os era de -,5,
acum este de -,3 deci o im&unatatire de *,-5-0. !ureri mai sunt6 Nu, nu
mai sunt dureri si toata lumea a o&servat ca stau mai dreapta acum. 7
alta im&unatatire incredi&ila, de la C5, cu firul de plum&, la plica fesiera
era o deviatie pe stnga de * cm, iar acum este aproape de -, deci cca ;,0
im&unatatire. =enunchii de la -,5 cm sunt egali, asta inseamna ca s-a
echili&rat si &azinul. Corset ai purtat vreodata6 Nu, mi s-a recomandat
corset, dar mama mi-a spus sa incercam mai intai cu masa1 si am inceput
de 3 luni si o saptamana in ritm de doua sedinte pe saptamana. )oata
lumea a o&servat im&unatatiri, pana si profesorii de la scoala. Inainte
profesorii imi spuneau sa stau dreapta in &anca si acum nu mai spun
nimic. "i chiar s-a mirat cineva6 !a, cateva prietene de-ale mele cu care
am fost la mare anul trecut s-au mirat ca la mare stateam ca un cocosat si
acum stau dreapta. Cand ma im&racam, nu prea stateau &ine hainele pe
mine si ma durea spatele uneori in rest nu ma deran1a ca sa zic asa dar se
vedea urat. Acum ai cura1ul sa te duci la un concert roc@6 !a sunt si
roc@erita. Cand s-au vazut primele modificari6 Pe la ++-+3 ani a vazut
mama prima data, la mare si ma rog, n-am facut nimic la momentul acela
ca nu era foarte... adica nu se vedea foarte tare, dar acum, sa zicem
maxim * luni am fost la doctor pentru ca de1a coloana mea nu mai era
dreapta, dreapta era in forma de ". Am fost la doctor, am facut niste
radiografii, dupa care mama mea s-a speriat cand le-a vazut si am decis,
doctorii ne-au spus ca mai &ine sa ne facem corset. Am fost la spital sa ne
dea reteta pentru corset, iar cand i-a spus mamei pretul corsetului, mama
cand a iesit din ca&inet si-a facut cruce si a zis mai &ine sa mergem la
masa1. Pe langa corset tre&uia sa mai fac nu stiu ce terapie ca sa-mi
indrepte coloana, nu stiu ce gimnastica medicala, situatia fiind foarte
complicata, am ales de a veni la !vs. si cred ca am facut &ine. !ar
corsetul nu era suportat de CA"#?6 !a, da, nu, deci corsetul noi tre&uia
sa-l platim integral vreo 3- milioane plus un drum pentru masuratori la
)g. #ures. !ar la scoala nu va controla nimeni6 Noi, la scoala n-avem
doctor ci o asistenta care este de la . dimineata pana pe la vreo noua
1umatate si in restul zilei n-o mai gasesti. Ne-a verificat doar la par si
cam atata...'
V.A. Bucuresti, nascuta in 12.10.199 ' Am venit cu scolioza. !ureri n-
am avut. #a deran1a din punct de vedere estetic si ma ingri1ora foarte
tare o viitoare sarcina daca o pot duce sau nu. Parintii mei cred ca
undeva in 1urul varstei de +/ ani au incercat la niste medici ortopezi si
concluzia a fost un corset pe care nu am putut sa-l port 3/ din 3/ cum
ziceau ei, noaptea il mai purtam dar n-a durat mult, maxim un an, dupa
care am renuntat sa-l mai port, n-am verificat gradele scoliozei, dar nu
cred ca a avut un efect asupra spatelui, chiar nu cred. In partea dreapta
aveai o gi&ozitate destul de mare, cam cat era diferenta6 Clar erau 3 cm,
acum cand stau culcata nu se vede, nu se simte, nu... cel putin eu... !aca
n-ar fi fost in stanga putin concav 9adancit: ar fi foarte drept spatele. <in
aici aproape de un an si vara asta m-am simtit mai &ine, cel putin la mare
indiscuta&il. Am stat fara complexe, fara 1ena. Cine a o&servat primul
rezultatele6 Parintii. Prima data m-au intre&at ce am facut pentru ca nu-
si explicau. (e-am povestit cum l-am gasit pe dl. >ilip, in ce constau
masa1ele dansului si au vazut cat m-au putut a1uta dupa 3,2 luni. cam atat
aveam de masa1. cand eram copil nu prea faceam sport, nici la scoala, ca
toti copiii de altfel. Acum pot sa spun ca nu mai am pro&lemele de acum
un an si sunt cea mai fericita. Inainte, incepand de la scoala, serviciu,
vizita, discoteca, la ce vreti !vs. incercam sa-mi gasesc o pozitie a
umerilor intrucat aici se vedea toata deformarea. ?ine, erau si momente
cand nu constientizam si uitam cu desavarsire, aia e..., deci e urat pentru
o fata sa ai&a pro&leme de genul asta. Acum, clar am scapat si ma simt
asa mai usoara mo&ilitatea foarte &una nu ma mai simt atat de rigida. Nu
am pro&leme organice si nu iau medicamente.'
!.A. Bucuresti, nascuta in 28.03.1986 ' Am venit cu scolioza. Uneori,
dimineata, aveam dureri de spate si mai intense in timpul noptii. !e cat
timp6 Cam de , ani. Acum nu ma mai doare spatele si stau mult mai
dreapta. !e dormit6 !e stat stau in aceeasi pozitie, dar dimineata nu ma
mai doare spatele. Pot sa stau dreapta, nu ma mai chinuie spatele. (a
spate aveai partea stanga, o proeminenta, practic o gi&ozitate, un
omoplat mai iesit, de circa un cm iar acum este de -,* /-0 im&unatatire
in / saptamani. (a +, ani mi s-a recomandat gimnastica medicala. Am
facut radiografie inainte si dupa. Intr-adevar dupa 3 ani de zile de
gimnastica a fost o ameliorare dar dupa parerea mea ma straduiam
foarte mult pentru rezultate foarte mici. Adica 3 ani de zile mi s-a parut
destul de mult pentru ca ma duceam de 2 ori pe saptamana. Aveam 2- de
grade si nu mi s-a recomandat corset. Aici am a1uns dupa ce prietenul
unei prietene, !ragos, care avea o cifoscolioza foarte urata si care
povestise prietenei mele cat de mult se ameliorase, m-am gandit ca daca
l-a a1utat pe el cu pro&lema lui grava, atunci la mine care mi se parea ca-
i mai usor de ce nu6 Acum ca estetica arata foarte &ine si cred ca este
datorata si corpului meu extrem de sanatos.'
!.M. Bucuresti, nascuta in 06.08.193 ' Am venit cu scolioza, doua
hernii de disc lom&are si spondiloza cervicala. Pai ma durea coloana in
general, aproape zi de zi, daca faceam efort mai mare, daca ma ridicam
si la condus, pana am ramas intepenita de mi1loc. Cred ca de la efort,
pozitie incorecta si cred ca si de la copii, dar a fost ceva si inainte de
sarcina. #i s-a recomndat deocamdata fizioterapie si ca ar fi fost
opera&ile herniile de disc, un medic din ?ucuresti mi-a spus. "unt la a
doua saptamana cu sedinta zi de zi. (a inceput mi s-au facut masuratori
de !l .>ilip si erau niste diferente. (a nivelul lui )5 de la un cm, acum
este -,5 cm. !eci im&unatatitre, iar la ); de la +,2 cm la -,2 cm
im&unatatire de 5,0, ceva incredi&il. Aveam o diferenta la piciorul stang
mai scurt de -,, cm. Acum nu mai e nici o diferenta si nici la genunchi nu
mai am nici o diferenta. Axul coloanei de la C5 la plica fesiera, cu firul de
plum& arata 3,, cm pe fesa stanga, acum numai -,, cm. !eci o
im&unatatire de .-0, ceva fa&ulos. <a vine sa credeti6 )re&uieB 9si rade:.
Im&unatatirile sunt mult de tot, mai raman usoare dureri, nu se compara
cu ce era inainte. In masina ma miscam greu si ma durea in anumite
pozitii, nu mai zic ca ramaneam intepenita si nu puteam sa-mi pun
sosetele in picioare. Nu reuseam sa ma aplec. Acum am trecut peste asta.
Iau si un tratament homeopat. Privitor la scolioza cervicala, intepenea
zona cefei pana intre omoplati, uneori dadea dureri de cap, sezatia de
rigid, pe maini nu se lasa, dar simteam ceafa si gatul incordate, tepene.
Uneori aveam dureri de cap, ca nu mai circula sangele. Acum starea este
foarte &una in mai putin de +- sedinte.'
M.M. Bucuresti, nascuta in 14.05.1958 ' Am venit cu scolioza si hernie
de disc C*-C,. !urere la un moment dat chiar si in pozitie verticala cand
mergeam si cand se mai incalzeau muschii, ca sa zic asa, ar fi tre&uit sa
ma mai lase, dar nu, eram ca intr-un corset. am facut D.#.N. si am aflat
diagnosticul dupa care neurologul mi-a spus8 gimnastica si cam atat.
>ara masa1, fara miscari &ruste. Am venit la !vs. Nu mi s-a recomanadat
operatia. "ituatia cand mainile vor fi total amortite sau chiar paralizate,
da, asta odata cu trecerea anilor, cativa zeci de ani. !e unde era
neurologul6 !in Pitesti, raspunde ea. Nu spun cum il cheama, mi se pare
normal, nu cred ca are nevoie, fiecare in domeniul lui, un om care mi-a
facut &ine... (a inceput am zis ca voi merge pe calea cea &una. !e ce6 Am
vazut ca manevrele sunt destul de &rutale si normal ca nefiind in
cunostinta de cauza sa te sperii si... Povesteati ca aveti o sensi&ilitate
crescuta cu mana la durere. Adica ce inseamna asta6 4xagerati mai mult
decat e cazul cred... Nu exagerez, durerea e mai acuta decat la o
persoana care are un prag ridicat al durerii... !eci suferinta mea poate e
o data si 1umatate decat la o persoana mai tare. Am lucrat cateva zile,
dupa a patra sedinta, lucrurile au inceput sa se im&unatateasca, am putut
sa dorm. Cu cat avansam in sedinte, constatam im&unatatirea situatiei.
(a condus masina nu aveam pro&leme, dara era vor&a dupa o zi de
munca cand a1ungeam acasa si incepeau durerile, ca de regula incepeau
seara si se cam ridicau pe cervicala, se intinsesera si in zona omoplatilor.
"imteam la 1umatate, in zona toracala, ca un cui. Asa aveam senzatia, ca
am un cui in spate. !e cat timp aveati senzatia6 Cam de o luna. Aceasta
perioada asa de scurta, pro&lemele mele s-au im&unatatit cam cu .-0, in
patru zile practic cu sedinte intensive. '
M." nascut in 04.03.19 ' Am venit cu scolioza operata in +;;3. Cand
mi s-a propus operatia aveam aproape .- grade si dupa operatie 2,
grade. Inainte de operatie am incercat toate8 corset, gimnastica. (a
scoala nu m-a urmarit pentru ca a inceput treptat, incetul cu incetul,
aveam vreo +--++ ani. !e1a cand a devenit vizi&il, atunci de1a faceam
gimnastica, dar n-a putut sa stopeze, a evoluat, a evoluat. Cu toate
tratamentele clasice, tot a evoluat. Corset am purtat foarte mult timp, a
stopat ceva, era corset cu guler si n-am putut sa port pentru ca nu puteam
sa respir. 7peratia a fost singura solutie sa nu evolutie la acea vreme. #-
am simtit foarte rau. In afara de durerile de dupa operatie, m-am operat
in octom&rie si a durat pana in decem&rie, daca puteai sa stai in picioare
vreun sfert de ora fara nici un a1utor, dupa care * luni am stat aproape
numai in pat, fara nici o pro&lema de miscare. #i s-a interzis sa nu ridic,
sa nu ma duc pe munte, nu stiu de ce pentru ca fost si n-am avut nici o
pro&lema, &ine, iarna sa nu cad, e clar. "unt sla&uta, la un metru saizecisi
sase, am /* @g. #i-au spus chiar atunci ca pot scoate ti1ele dar n-am
intentionat sa le scot, eu m-am o&isnuit imediat cu ele si nu mi-au limitat
nici o miscare. N-am cunoscut persoane care sa fi avut esecuri dupa
operatie. ?ine, ma gandeam sa spunem ca exista posi&ilitatea sa scot
ti1ele, dar nu stiu, ma gandeam ca urmeaza o perioada de convalescenta
ca atunci cand m-am operat. "i atunci, mai &ine renunt. Acum nu stiu
exact ce presupune, daca presupune din nou sa ma taie pe tot spatele ca si
atunci, nu cred ca o sa fie chiar asa usor, depinde ce-i acolo inauntru. Am
venit pentru ca ma deran1a durerea, mai mult soldul drept si nu neaparat
dupa ce faceam efort, nu mai mult la servici ci ma durea pur si simplu.
Coloana, mai mult in partea dreapta. Cand caram sacose sau nu stiu ce,
ma durea in partea de sus unde erau prinse ti1ele. As vrea sa se corecteze
si ceva estetic, adica... nu stiu, daca as fi mai grasuta sau as avea mai
multa masa musculara, ar fi altfel, s-ar vedea altfel spatele, dar... acum
de1a dupa prima sedinta, m-a durut putin peste si un pic de tot pe langa
coloana dreapta, poate muschii, nu stiu, acum de1a nu ma mai doare
nimic. Nu m-a mai durut nici soldul si nu ma simteam nici anchilozata.
Parca ma simt, ma misc altfel. N-am avut niciodata pro&leme la dormit.
!upa doua sedinte partea dreapta convexa s-a redus cu cca 22-,-0
9daca scadem partea fireasca convexa stanga, care in cazul nostru nu
exista, ci este concava - 'adancita': !e aici te-a si durut la inceput si ai
raspuns excelent 4u ma gandeam ca dupa ,-* sedinte. "i asa si era
fantastic. Acum stau mai dreapta si ma misc altfel, mai usor. Am inceput
sa am incredere si vad altfel viitorul si urmatorii ani. #a gandeam ca
cine stie. 7data ce im&atranesti, &ine nu e cazul acum, dar dupa /--,- de
ani incolo oasele incep sa anchilozeze de la sine, chiar daca ai sau nu
pro&leme si ma gandeam ca daca atunci nu mai pot sa ma misc...
Conteaza foarte mult sa faci totusi miscare. Nu inot, am inotat pe vremuri,
acum nu, ca mi-e cam frica, da, sa nu ma duc la fund. Deferitor la copil,
mi s-a zis ca nu-i nici o pro&lema daca vreau. ?ine, acuma ma gandesc
daca nu-i nici o pro&lema cu ti1e sau fara ti1e. )oti medicii mi-au zis chiar
daca exista ti1a, nu-i nici o pro&lema, dar totusi, nu stiu, 5-. @g sa stea
sustinute de coloana nu e chiar asa... )anara urmeaza in continuare
tratamentul de intretinere si corectare a coloanei si cutiei toracice si este
in du&iu daca sa-si scoata ti1ele sau nu si chiar vrea sa intre in legatura
cu alta tanara care mi-a trimis un email prin care ma intre&a daca pot sa
o a1ut - si cu ocazia asta ii anunt pe toti cei care si le-au scos ca as dori
sa aflu cum se simt si ca in mod cert ii pot a1uta sa-si recapete o mare
parte din mo&ilitatea avuta anterior operatiei si odata cu ea si
functionarea cat mai normala a organelor interne - dar deocamdata n-a
mai dat nici un semn de viata...'
B.G. nascut in 5.08.1981 ' Am venit cu scolioza, coloana in forma de '"'
asa intors. Am venit cu dureri enorme. !e vreo doi ani de zile am dureri
mari si ma tine aici aproape de fund, in zona asta mai 1oasa asa se
intampla. #-am dus la doctor si zicea sa nu fac miscare &rusca, sa nu fac
nu stiu ce. Am fost la ortoped, aveam durere, se lasase pe picior, pro&a&il
o discopatie, un inceput de hernie de disc, cam asa ceva. #a durea
coloana si parca imi amortea piciorul stang, parca mi-l lua, mi-l taia
odata asa. #i-a dat niste medicamente dar degea&a, pana cand o matusa
de-a mea care a avut pro&leme cu coloana si in discutii cu mama i-a zis
ca se duce la un doctor si ca m-ar lua si pe mine. I-am spus ca nu mai
merg la doctor, nu mai am cura1 ca de vreo doi ani de zile, ce incredere sa
mai am. Am venit la !vs., la inceput nu prea am simtit asa im&unatatiri si
m-am gandit8 ei asta-i frica, cand aia, uite ce &ine eB Am continuat si
dupa vreo ; -+- sedinte intensiv mi-am dat seama ca o sa fie &ine. Cam de
la a treia sedinta, dupa ce ma rascolise total, am inceput sa am incredere.
(a inceput, frica era putin spus, credeam ca vin la moarte. #atusa nu mi-
a spus ce patea... Pai mai veneam6 !aca-mi spunea nu mai veneam de
frica 9aici ma refer la zgomotele produse in general cand se fac
elongatiile:. Acuma, mi-am dat seama, inainte totul era de la medici, mi-
au zis sa nu ma misc intr-o parte, sa nu ma misc intr-o parte sa nu fac
forta. 4u cand mergeam cu masina, daca dadeam inapoi nu intorceam
gatul, ziceam ca ramane asa, paralizat... "i acuma fara frica ma intorc,
dar fac eu acum asa 9si intoarce gatul:, am eu cura1ul si fac singur asa
ceva. Nu mai simt dureri aicea in spate. Intre timp, scolioza ce era
inclinata spre stanga cu 3,, cm fata de plica fesiera s-a corectat cu ,-0
acum fiind de cca +,3 cm Intr-un timp foarte scurt, incredi&il. (a picior
aveam o diferenta ce aparea si la genunchi. Iti aduci aminte cu ce l-am
masurat6 Cu ruleta si cu polo&ocul. "i acum practic e -, deci picioarele
sunt egale, &azinul nu mai este o&lic. Chiar si rotatia interna a unui
picior, inainte era diferenta de + cm, acum -. !eci doua im&unatatiri de
+--0, chiar si mo&ilitatea soldurilor. Ce ai simtit6 Ca mi-a fugit piciorul.
4 foarte &ine pana acum si cu estetica. Am inceput sa raresc sedintele la o
saptamana, acum la doua, ca nu ma doare nimic. <reau sa mentin asa
mereu. !octorul, cand m-a vazut a dat din cap. N-a comentat prea mult si
mi-a dat niste alifii sa ma mai ung acasa... <ad ca l-ai adus si pe taica-tu.
4u i-am zis dupa vreo trei sedinte, cand am vazut cum ma simt, sa mai
stea putin sa vad cum o fi la mine, si daca o fi &ine il aduc, daca nu, de ce
sa-l mai aduc6 Am venit impreuna cu tata care a tot tras de timp ca-i mai
fricos ca mine, dar cand a vazut ca pe mine nu ma mai doare a acceptat
fara sa-i spun despre ce e vor&a. !ar nu i-am spus ca o sa fie asa putin
mai chinuit. Chinuit nu e, dar tre&uie sa te de&lochezi, e ceva normal,
logic. !e ce erai tu asa de speriat6 Ca eu unul era sa cedez, sa nu mai
continui cu tine. Pai da, daca-ti spune cineva, vezi sa nu te-ntorci, daca
te- ntorci sa nu faci o miscare &rusca ca ai tot timpul sa ramaii paralizat
si cand am venit aicea si am vazut ca s-a dus coloana mea, gatul in
partea astalalta, invers, am zis ca gata, s-a terminat cu mine, n-ati vazut
ca de1a nu mai aveam... Cand am plecat de aici stateam 1os pe o &anca
afara si ma gandeam. Aoleu mama ce am patit6 !a ma gandeam, gatul
meu, ma gandeam sa nu cedeze pe drum, pe cuvantul meu daca va mint.
!aca acuma eu am plecat de acolo asa si pe drum ma ia ceva6... 7 data
cand iti spune cineva nu temisca &rusc si iti vezi capul invers, ce
inseamna asta6 Aproape acuma il intorc la spate, ma intorc invers, sunt
mo&il. Acum cu masina ma intorc fara frica si fac miscarile de care am
nevoie. Acasa nu faceam nici o miscare ziceai ca sunt mort, asa, ma
gandeam de multe ori, plangeam asa, sa ai 3, sa nu pot sa ma misc, sa nu
pot... Intrase asa o frica in mine, nici nu mai stiam ce inseamna sa ai
cura1. Cu fetele era altceva, incet cu putina frica, ca un fel de ro&otel, asa
... Aoleu, sa nu ma misc prea mult, acum e altceva.'
G.!. nascuta in 1984 'Am diagnosticul de scolioza si am venit de dureri
accentuate de coloana. Anul trecut era ... am facut sport si muschii mei
erau intariti, muschii spatelui, dar anul acesta chiar aveam dureri, de la
inceputul anului de fapt. Cand faceam eforturi in timpul zilei, seara parca
mi-era fisurata coloana. Nu-mi gaseam nici o pozitie, nu eram
conforta&ila. NU puteam, oricat m-as fi indreptat de spate. Cand
dormeam nu ma durea spatele, insa totusi evitam sa dorm pe partea
dreapta, odihna imi facea &ine. !urerea, dupa trei zile de tratament,
incepusem sa uit de ea, incepusem sa ma gandesc la altceva. Uitasem ca
ma duruse. Noi am facut niste masuratori o&servand o scolioza du&la !a.
7 scolioza stanga lom&ara si dreapta toracala, de cate grade cea
lom&ara si cea toracala6 !e *, grade si cea de sus de cca /, grade. (a
nivelul unghiului inferior al omoplatului, la nivelul lui )*, gi&ozitatea
dreapta era mai mare decat partea stanga cu +, , cm. Acum este de -,,
cm o&tinand o im&unatatire de *,0, iar la mi1locul omoplatilor nu mai
exista nici o diferenta, aplatizandu-se toata partea dreapta. 4ra si o
diferenta de -,, cm, un picior mai scurt datorita &azinului o&lic, care
acum nu mai este. (a &azin era un sold mai in fata cu +,2 cm. Acum doar
cu -,2 cm, deci o im&unatatire de cca .-0. Alta im&unatatire la stern8 era
o proeminenta stanga de -,, - -,* cm, acum e de cca -,2 cm, rezulta o
indreptare de cca /,-,-0. Piciorul drept era rotat intern, iar acum s-a
derotat cu cca. ,-0, de la 2,, cm diferenta de inaltime dintre degetele
mari, acum e de +,5 cm. Chiar si gi&ozitatea lom&ara s-a im&unatatit. 4ra
-,5 cm si s-a dus la -,, cm, adica un castig de +,-3-0. Initial am fost
propusa pentru operatie acum 2 ani, la ?ucuresti, la un singur medic.
)ata n-a fost de acord. "e temea, caci era vor&a despre coloana si nu
tre&uie sa stii prea mult ca sa... acolo, daca o greseala... Acum pot face si
efort, pot cara +,-3- @g, chiar daca le trag pe carucior dar tot tre&uie sa
le salt pe &ordura, scari... Inainte la orice greutate, un @g si ,-- g
o&oseam, ma durea, nu puteam sa mai duc. Acum nu ma doare spatele, nu
ma doare spatele tare. Cand am venit la !vs., ma enerva, am venit ca ma
durea coloana, nu puteam face nimic, eram un suflet disperat de durere,
cand am citit site-urile nici nu m-am gandit ca-mi pot corecta si spatele,
ma gandeam numai la durere. <roiam sa nu ma mai doara, nu stiam ce sa
mai fac ca sa nu ma mai doara. !upa primele zile de tratament mi-am dat
seama ca acest masa1 e &enefic si mi-am propus daca tot am timp sa
continui o luna intensiv. 9nu sunt din ?ucuresti, ci din Nasaud:. 7 alta
modificare, nu +--0 dar oricum mult, s-a umplut golul dintre soldul
drept si coaste. Aveam o 'sco&itura' parca aluneca partea de sus a
corpului pe dreapta. Acum a aparut ceva, nu stiu ce, si pot sta dreapta
fara sa depun asa de mult efort ca inainte, imi mentin pozitia. Nu aveam
talie oricum si stateam si stram&a. "-a umplut cu vreo 3-2 cm si ceva
important8 nu mai am un umar mai 1os. 4a zam&este si chipul ii
radiaza...'
B.A.#. nascuta in 199 '"unt din ?acau, domiciliata in Italia. Am venit
cu scolioza du&la, destul de teapana de ;- grade. Aveam dureri destule.
4u dorm destul de &ine, dar in schim&, in cursul zilei si cand ma aplecam
deseori si cand faceam miscari &ruste, spre exemplu cand incercam eu
figuri de gimnastica vedeam stelute al&e. "telute, ca pe cer. Acest fenomen
era de ani de zile, poate nu dadeam importanta la inceput. )oate astea se
intamplau atunci cand ma ridicam &rusc, indiferent ce faceam, dupa o
aplecare, apareau stelute. Nu ma puteam intoarce &ine pe strada. Cand
am fost mica, am facut gimnastica de performanta. Chiar daca nu am dat
importanta atunci, aveam vreo /-, ani, eu am cazut de pe paralele, de pe
cea mare pe cea mica, m-am desprins gresit si atunci nu am fost dusa la
spital, dar tot asa masa1e de la profesor, dar am trecut intotdeauna peste
chestii de-astea, am povestit acasa dar nu ne-am impacientat. A fost
faptul ca am intrerupt gimnastica de la 2 ani la . ani &rusc. #ai aratam
eu la copii asa, unele figuri dar faptul ca muschii s-au dezvoltat diferit o
parte au mai lucrat, o parte n-au mai lucrat a dus la deformari ale
coloanei. Primele semne le-a vazut tata dupa ce m-am mutat la el. A
divortat de mama cand aveam eu vreo 5 anisori. Pe la +3 ani a o&servat,
insa eu eram foarte neastamparata, nu stateam locului. "palam vase si
tata mi-a spus8 Ia stai mai fata dreapta. "e vedea ca stau cu partea stanga
mai 1os. !eci partea dreapta era mai sus, umarul &ineinteles, si atunci
tata m-a dus de la +2-+/ ani, eram in clasa a saptea, a opta la doctor si
mi-a spus ca am scolioza, m-a plim&at prin spitale. Credeam ceea ce mi
se spunea, nu eram naiva, nu eram totusi capa&ila sa gandesc in viitor,
asta pe la facultate asa. Am inceput si eu sa ma gandesc sau nu stiu ce.
Imi era foarte greu, cand m-am dus la spital, in ?ucuresti, mi-au dat un
corset, chiar mi-au schim&at doua daca nu ma insel, dar apoi am
renuntat. 4rau foarte grele, incomode si na, toti copiii se mirau, foarte
foarte greu si p%orma eram si eu printr-a opta, a noua... Intr-a noua am
renuntat, era dificil si mi-era foarte greu, mereu plangeam ma pusesera
sa dorm pe usa de lemn. Am renuntat sa mai port corset. !e1a in acest
moment al tratamentului 9dupa circa +2-+/ sedinte: la nivelul omoplatilor
nu mai sunt diferente de inaltime - gi&ozitate, in schim& su& omoplati,
unde era diferenta cea mai mare, de circa 2,, cm mai ridicat in partea
dreapta, in dreptul verte&rei )5, la , cm dreapta si stanga acum este
diferenta de doar 3 cm. Acum, im&unatatirea reala este de /--/,0. !upa
aceste 5 zile de tratament, respectiv 3 sedinte pe zi, s-a intamplat un
fenomen foarte rar si pe care de fapt il amintesc fiecarui pacient care vine
ca se poate intampla, au aparut niste dureri foarte mari la nivelul
omoplatului drept, intre coloana si acesta care o faceau sa respire pe
pacienta cu precautie si cu amplitudine mai mica, mai precaut, intrucat
simtea dureri daca incerca sa-si mareasca volumul respirator. !atorita
cur&urii exagerate si a ritmului de lucru destul de intens 9pacienta era
sta&ilita in alta tara: s-a produs la nivelul unui mic tendon, cartilagiu o
extensie ce a produs un mic traumatism local fara importanta ma1ora
care de fapt reprezinta 'caramida de &aza' a unei noi structuri care se
formeaza 9tinand cont ca zilnic organismul viu se reprimeneste cu
miliarde de celule:. Acest fenomen se produce o&ligatoriu si la o scara
infinit mai mare in urma unei interventii chirurgicale, insa in aceste
situatii, pacientul este su& anestezie si apoi, o perioada destul de
indelungata, su& analgezice si antiinflamatoare, organismul reface si
aceste structuri afectate. In cazul nostru s-a dovedit ca numai dupa 2 zile,
si dupa administrarea a unui nurofen recomandat de farmacista, de1a
putea sa faca sedinta de masa1 9perioada aceasta am facut doar o sedinta
pe zi: fara sa mai acuze dureri, dar &ineinteles nici eu nu am mai facut
proceduri de elongatii, iar apoi sa aflu cu placere ca dupa trei zile inainte
sa urce in avion sa plece acasa in Italia, a sunat sa ne spuna ca nu mai
are nici o pro&lema. #entionez ca acesta este al patrulea caz in +2 ani in
care a aparut acest fenomen, dintre care 3 cazuri la persoane in varsta, si
in principal in zona sternului la insertia cu coastele, fenomene ce se refac
in cca. 2 saptamani fara pro&leme. In cazul de fata, pe langa nurofen, fata
a facut si un tratament cu &ai termale pe &aza de sulf care au a1utat-o
enorm.
Acum simt ca s-a im&unatatit totul. #a aplec ca la gimnastica, am
capatat o mo&ilitate extraordinara, acum ma intorc la +.- grade, pana
acum tre&uia sa ma intorc in doi v timpi ;- grade si inca ;- grade, pana
in dreapta si apoi in spate sau pana in stanga si apoi in spate, sau daca
ma rasuceam stiam ca ma doare oricum. Nu erau dureri care ma retineau
dar erau deran1ante. Acum pot sa ma intorc extraordinar, iar la metrou
pot sa urc alergand cate doua trei trepte de sus pana 1os. Pana acum,
foloseam matura cu coada, acum pot sa ma aplec sa folosesc matura fara
coada. Despiratia s-a im&unatatit, de multe respiram incet si des sa nu
o&osesc, simt ca imi umflu plamanii, ca nu ma mai doare nimic, si cand
ma spal pe cap si nu ma &ag in cada dar stateam aplecata, inainte ma
durea enorm, acum nu mai am pro&leme. "i mo&ilitatea mainii e altfel,
cand imi prindeam cu mana dreapta umarul stang si cu cea stanga
umarul drept, tre&uia sa-mi dau drumul pentru ca simteam ca nu mai am
respiratie, asta dupa 3 secunde. Acuma ma tin, si usor, usor, respir. (a
nivelul sternului, la &aza acestuia, cutia toracica s-a modificat, partea
stanga fata de partea dreapta au a1uns sensi&il egale intrucat se modifica
intreaga cutie toracica odata cu reducerea gi&ozitatii de la spate. Nu se
poate lucra pe spate ca sa nu fie influentata si partea din fata intrucat o
coasta pleaca de la insertia cu coloana verte&rala si a1unge la insertia cu
sternul, in fata 9la ora actuala nu avem aparate la noi in tara, sau cel
putin eu nu cunosc, care sa puna in relief aceste modificari fara iradieri
prin radiografii simple:, modificari care apar real, insa de cele mai multe
ori nu sunt luate in considerare sau nu sunt apreciate la valoarea reala,
deorece coloana verte&rala verificata radiologic, de cele mai multe ori,
nu prezinta modificari pozitive si atunci e mai simplu sa negi ceea ce este
evident. Acest incident reprezinta pentru mine si pacient o mica &atalie
pierduta, dar un raz&oi castigat. In acest timp, pacienta rade cu multa
pofta
Una peste alta, concluzia generala este foarte &una. Am purtat prima
oara corset, mi-a mers &ine, dar mai tarziu n-am mai putut sa port corset
si doctorii mi-au zis8 'Ce-o sa fac de acum incolo6 7 sa-mi cedeze
functiile organice. !e aceea tre&uie facuta operatie ca sa scapi de o
gri1a', eu initial, eram si mica, nu stiam, insa tata a zis &ine, &ine, o sa ne
mai gandim. Cand am a1uns acasa mi-a spus ca o sa terminam cu spitalul
ala, ca el la operatie nu e de acord, gandeste-te si tu. A&ia atunci m-am
interesat si eu ce inseamna o operatie de coloana, am mai aflat. "i atunci
am zis8 '#a lasati sa traiesc asa cum sunt si cu asta &asta.' Acum, dupa
acest tratament n-o sa ma mai duc la operatie in veci si pururi. <ad ca se
poate si fara operatie. #ai ales acum, ce mi s-a intamplat mie cu
desprinderea acestui ligament, a fost o durere foarte mare pentru mine,
dar la operatie, unde se desprinde de sus pana 1os pe coloana
ligamentele, tendoanele, musculatura pentru a se fixa suru&urile si ti1ele
segmentate. 4u nu cred ca la operatie se acopera toate durerile. Cine
face, cred ca e gresit. (a !vs. m-am intalnit cu o fata, 4lena care are o
cur&ura mult mai mare decat mine de ++- grade si vine de opt ani la
intretinere. 4a nu mai are dureri, s-a simtit extraordinar si cred ca ei i-a
recomandat operatia de cand a vazut-o, nu i-a pus corset. A facut foarte
&ine ca nu s-a dus. Acest lucru m-a mo&ilizat si mai mult sa nu ma mai
operez. "e distruge mai mult decat se construieste. Nu cred ca operatia
este o solutie. Nu e. Nu e numai durere, ci efectele. Pe vremea aceea cand
mi s-a spus, nu erau masa1e din acestea si tehnici. Iar acum daca exista,
nu se recomanda. Am venit cu cea mai mare incredere cand am auzit de
!vs., cu cea mai mare incredere a matusii mele care a auzit de !vs. prin
doctorul >ulga. !ansul a zis de un prieten al sau care cu degetelele lui
face minuni. 4u sunt extrem de multumita, chiar si cu intamplarea asta
pentru ca nu este o intamplare sa ma faca sa spun de ce am venit, castigul
este evident. 4ste natural sa se intample. !e1a in 2 zile durerile mi-au
scazut .-0, n-am avut temperatura. #a mai tine putin si sunt convinsa ca
in doua zile maxim nu mai am nimic.Pro&a&il am si exagerat putin, am
vrut sa o&tinem in +- zile ceea ce s-a deformat in 3- de ani, dar pana la
urma, totul s-a terminat cu &ine. Pacienta a mai stat trei zile in tara
pentru a-si rezolva unele pro&leme cu anumite diplome de studii si inainte
sa urce in avion, ne-a dat un telefon sa ne anunte ca totul e 7$ si nu mai
are nici o pro&lema.
Ce as mai putea sa mentionez ca inainte sa ma apuce durerile in timpul
masa1ului, eu am mai facut niste exercitii la aparatele !vs. si am cam
exagerat, m-am intins cam mult. In acest caz este posi&il ca acest lucru sa
contri&uie si el la pro&lema aparuta. Iar la ?ai, am intalnit o doamna in
varsta, fosta @ineto-terapeuta care s-a interesat de mine vazandu-ma cum
ma intind acolo in apa si ce pro&leme am, si &ineinteles nu a crezut ca eu
am o scolioza de ;- de grade, dupa ce m-a verficat punand mana pe
mine, atat in fata pe stern, cat si pe spate, si mai ales la solduri, vazand
ca sunt egale, lucru vala&il si la umeri. 4ra sceptica cand i-am spus de
!vs. #ai mult, mi-a spus ca a avut si ea un caz foarte grav de cca. .- de
grade de care crede ca nici nu mai traieste, iar tu tre&uie sa te operezi ca
de asta n-ai cum sa scapi. ?ineinteles, dupa ce i-am povestit si de 4lena
care are o cur&ura mai mare ca mine si careia i se spusese ca nu apuca
3, de ani si care acum este normala, respira, nu mai are dureri, isi vede si
de serviciu, a ramas uimita, aproape cu gura cascata pronuntand
aaaaaaaaaB #-a intre&at. !ar tu nu ai un picior mai scurt6 4u stiu ca am
avut intotdeauna pro&leme cu pantalonii, tre&uind sa scurtez un crac. !ar
acuma nu stiu, asa sunt. Acum de1a am mai dat drumu la un crac. #i-am
mai revenit. Un alt lucru pe care nu-l credea acea doamna in varsta a fost
faptul ca puteam sa stau intinsa perfect pe iar&a, cu spatele lipit de
pamant. #-a controlat incercand isa introduca mana pe su& mi1loc,
spunandu-mi ca de regula intra soricelul pe acolo. 4u nu stiu ce mi-a
facut domnul, dansul a lucrat pe mine o saptamana, n-a venit langa mine
sa se roage, sa zica Aleluia, sa faca plecaciuni si rugaciuni. 4 o munca cu
sudoare, stie dansul ce aplica, insa a facut un lucru extraordinar. #-a mai
pus sa duc genunchii la piept si cand a vazut ca pot, m-a intre&at daca
lucrez la spalier si atunci eu i-am reamintit ca am facut un masa1 si atata
tot. #-a intre&at din nou8 intr-o saptamana6 !oamna, i-am mai zis, nu
mi-e ruda, nu l-am cunoscut, eu nu vor&esc aiureli, dar se pare ca dansa
intr-o viata de recuperare nu a intalnit asa ceva. "i cu toate ca am repetat
de atatea ori, ea tot nu ma credea. "i alte persoane care erau langa dansa
si auzeau nu prea credeau, doar o singura persoana se pare ca si-a notat
numele !vs., pentru ca le-am spus si cum va cheama. 4u, daca am a1uns
asa este din vina ca m-au chinuit prin spitale destul, iar vreo zece ani n-
am mai facut nimic, ca idioata. #atusa a insistat sa ma duca la un doctor
care nu opereaza sa-mi faca ceva, asta ca un omagiu mamei mele care a
murit, matusa avea practic gri1a de noi. 4u cand aud de spitale, mi se
face rau. !ar spunandu-mi de !vs. ca nu suntei intr-un spital, am
acceptat.'
$.A. nascut in 1984 'Aveam diagnosticul pus maladia schoerman si
inclinare laterala, scolioza. !ureri nu aveam. Am fost la un spital ca mi-a
zis mama sa fac recuperare. Am facut cateva luni, vreo 5, iar doctora mea
a fost operata de stomac si am facut ce mi-a aratat in prima sedinta. Nu
m-am indreptat, dar nici nu mai stateam drept, cred ca acolo m-am
stram&at. Am avut o colega care a facut la !vs., o colega de liceu. 4a era
tot asa, aplecata in fata. 4a era multumita si asta m-a facut sa va caut.
Prima oara am venit la !vs. acum vreo /-, ani. Am facut atunci vreo +*
sedinte. Am o&servat ca stau mai drept, o&servam asta chiar si in lift dupa
prima sedinta, iar apoi de fiecare data imi spuneam8 Ia uite ma, pot sa
stau mai dreptB Initial, am facut +- sedinte, apoi am stat vreun an si
1umatate am mai facut * si acum am venit iar. Acum vreau sa ma tin, n-am
facut sedinte cat sa ma indrept de tot. !ureri nu am, dar de 3-2 ori m-a
intepat in spate. Pastile nu am luat si nu iau, pot sa fac sport, miscare.
>ac dans sportiv'
I.S. nascuta in 1980 'Am aflat de la cineva, am urmarit si site-ul,
diagnosticul8 cifoza /- grade si atitudine scoliotica, scolioza , grade. In
primul rand era foarte greu sa pastrez atitudinea corporala, sa merg
dreapta, aveam dureri su& forma de 1unghiuri, mai ales la curent stiu ca
simteam, oricum in primul rand pentru atitudine, ca sa pot sa trag de
spate, ca musculatura era sla&ita. #a deran1a la cifoza cand calcam, de
exemplu, daca stateam mult in picioare si aplecata cand gateam, stateam
aplecata sa tai, ma taia asa pur si simplu. Acum este a sasea sedinta. Am
castigat in primul rand mo&ilitate, ma intorc mult mai usor, pot sa indrept
mai usor, sa am control mai usor asupra muschilor, pot sa stau mai
dreapta fara sa ma chinui cum ma chinuiam inainte. "i acum durerile nu
le-am mai avut acolo unde simteam ca se pune 1unghiul acela tot timpul.
4ra o diferenta intre lordoza si cifoza de . cm. 7 sa masuram acum sa
vedem cat este. Acum stand drept, avem o diferenta de , cm, deci o
im&unatatire de cca. /-0, iar stand incordata suspendata orizontal, /,,
cm, deci o im&unatatire de cca. /,-,-0. Aveam pro&leme de cativa ani,
ma gandeam ca o sa a1ung in car1e, la operatie la un moment dat. #edicii
mi-au spus sa continui cu gimnastica medicala, de corset mi-au spus mai
tarziu si ca s-ar putea sa nu ma a1ute prea mult. Am avut si un diagnostic
gresit8 hernie de disc. #i s-au dat antiinflamatoare diferite, am avut ceafa
intepenita. Acum e &ine. #a cam gandesc sa fac copii, poate prin
ianuarie, dupa ce termin studiile, doctoratul. Acum pot sa muncesc foarte
mult, de exemplu in Eee@end-ul asta praf foarte mult, ridicari, aplecari, in
mod normal as fi ramas intepenita, as fi stat la pat cu medicamente. #i-
am revenit repede. Inainte aveam ganduri negre ca o sa raman intepenita,
n-o sa mai pot ridica din pat !oamne feresteB 4ram tare pesimista.
Conteaza si modul de gandire, dar asta ar tre&ui sa-ti dea cineva
incredere. !aca vezi ca se misca ceva acolo si te simti mai &ine, normal
ca devii optimist. Acum sunt mai optimista. Am facut si niste masuratori,
piciorul era cu -,, cm mai scurt, acum practic sunt egale. Un sold era
mai in fata cu -,, cm, acum sunt egale. =enunchiul stang mai sus cu -,,
cm, a ramas doar cu -,+ cm, deci o im&unatatire de .-0. >irul de plum&
de la ultima cervicala la plica fesiera era inclinat cu un cm pe partea
dreapta. Acum este de -,2 cm, practic s-a corectat atitudinea scoliotica cu
5-0. "-a marit mo&ilitatea articulatiei coxo-femurale cu 3--2-0
9respectiv s-a micsorat distanta de la rotula la saltea tinand genunchi in
extensie 9a&ductie: Chiar eram optimista dar nu asa repede. !ar sa nu
crezi ca acum va fi in acelasi ritm, va fi din ce in ce mai putin castig,
important este sa-ti pastrezi mo&ilitatea si functionalitatea coloanei si sa-
ti dezvolti musculatura'
!.B.D.#. nascut in 1988 'In ultima vreme, in ultimii / ani mai exact din
cauza unor pozitii putin comode, daca pot sa spun asa, din cauza purtarii
unui ghiozdan dezechili&rat si pro&a&il si din punct de vedere genetic
mostenite de la &unica si mama mea am avut o deformare de coloana - o
scolioza impreuna cu o cifoza si o hiperlordoza 9in zona lom&ara:. Cu cat
inaintam mai mult in timp, cu atat incepea sa se osifice coloana si ma rog,
sa se intareasca permanent. (a solutiile pe care as fi putut sa le adopt in
pro&lema asta ar fi fost o operatie ori sa fac masa1 ori sa fac gimnastica.
7peratie n-as fi facut niciodata avand in vedere ca se poate sa fiu taiat.
Cu gimnastica ma durea mult prea mult si nu cred ca as fi reusit sa rezolv
ceva, am a1uns la dl >ilip, manevrele sunt extraordinare . #a aflu acum
la a noua sedinta, vin de maxim o luna de zile, am inceput sa merg drept,
sa stau drept, sa ma odihnesc, sa nu mai am pro&leme digestive, sa nu-mi
fie rau. Ce pro&leme digestive6 Avand in vedere ca stateam mereu cocosat
si asa mai departe, chestia asta afecta inclusiv organele, structura
stomacului, marimea acestuia si ca atare inainte, cand incepeam sa stau
drept aveam un mare 1unghi asupra stomacului si asupra cutiei toracice,
acuma a disparut si nu mai am pro&lema sa merg drept sau sa ma fortez
sau sa stau intr-o pozitie naturala. Comparativ cu starea trecuta e de o
mie de ori mai &ine, si ma rog, cu niste exercitii particulare si mo&ilizari
articulare pe care le fac acasa, incerc sa ma mentin si sa-mi fortific
muschii in zona spatelui si sa-si faca efectul mult mai repede. #asa1ul
este util pentru sanatate personala si chiar daca la primele sedinte sunt
destul de dureroase. Asta e vala&ila in general, la cei cu un spate rigid, cu
o cifoza sa scolioza pronuntata. !ar ulterior merita. !iferenta dintre
gi&ozitatea din dreapta si partea stanga la nivelul omoplatului de cca un
cm s-a corectat aproximativ cu 5-0. Aveam o diferenta la stern de +,2 cm
mai proeminent stanga si acum este de doar -,. cm deci o im&unatatire
de cca /-0. (a genunchiul drept era cu -,, cm mai inalt, acum practic a
ramas maxim un mm diferenta, deci im&unatatire cu cca. .-0 a
echili&rarii &azinului. )oate astea o&tinute cam intr-o luna. Acum ma simt
mult mai odihnit cand ma trezesc, de multe ori corpul se o&isnuieste cu o
pozitie care sa se odihneasca, respectiv partea dreapta in cazul meu.
!iferenta dintre cifoza si lordoza era cam de * cm, iar acum este de / cm,
in pozitia stand drept 9ortostatism: iar cand imi incordez spatele stand
suspendat la orizontala, aceasta diferenta practic este normala de maxim
3 cm si acest lucru va fi posi&il cand imi voi dezvolta musculatura.
Umerii ii aveam in fata si acum s-au lasat pe spate. "imt nevoia efectiv sa
mi-i trosnesc si sa-i trag la spate. Inainte durerea era daca stateam drept,
acum durerea e daca stau cocosat. Am senzatia ca mi se deschide tot
spatele, toate oasele care sunt pe coloana, cutia toracica, ma rog, tot. "e
face extensia spatelui, parca efectiv te eli&erezi, e mare lucru. Coastele
din dreapta erau mai ridicate cu -,, cm, iar acum s-a eliminat diferenta
aprox. ;-0, reducandu-se sternul infundat.'
!.M.R. nascuta in 1955 'Am venit cu diagnosticul de scolioza si cifoza.
"colioza am identificat-o dupa ce am terminat facultatea. 4a a aparut din
cauza invatatului intr-un cot in pat si dupa aceea cifoza cred ca si de
postura. Aveam dureri in zona lom&ara. Nu pentru aspectul coloanei am
venit ci pentru durerile din aceasta zona. Cand am facut radiografie se
vedeau ca spatiile erau tasate, deci discopatie. In pozitie sezanda sau in
picioare, la anumite tre&uri, aspiratul de exemplu, spalatul a1ungeam sa
intepenesc. Ulterior durerea s-a lasat pe nervul sciatic. Am facut +-
sedinte, dupa aceea am intrerupt, iar acum fac o data pe saptamana de
intretinere, adica si mai des ar fi mai &ine. N-am mai avut crize, am avut
doar vreo 3, 2 crize de sciatica dar asta inainte sa vin aici. #i-a crescut
mo&ilitatea. Pozitia dreapta este si de atitudine, si acum pot s-o fac fara
durere, pot sa controlez mental pozitia spatelui si a umerilor. !e aceea
cred ca este &un hamul de memorie8 te 1eneaza si de aceea tre&uie sa te
indrepti. (uam calmante atunci cand ma durea, dar acum de ani de zile
nu mai iau. #erg la control, radiografii la coloana fac o data pe an, merg
la control o data la sase luni. Am intalnit un medic radiolog foarte &un
care imi verifica unghiurile si rotatia coloanei, iar aceasta s-a
im&unatatit. Ultimele radiografii nu arata uzura in plus or este constanta
or mai &ine. Nu se formeaza ciocuri 9osteofite:. #ai rau in nici un caz. Ar
tre&ui pe plan national sa se organizeze programe din acestea de
recuperare, pentru ca cine lucreaza la &irou toti sufera. Printre colegii
mei peste 5,0 au pro&leme cu coloana. "i sunt tineri. Au crize, nu doar
se vaita, crize ca ii imo&ilizeaza.'
V.S. nascuta in 1981 'Am scolioza dextroconvexa lom&ara si
dextroconcava toracala. Aici m-au adus durerile de spate si o prietena
care v-a recomnadat este asistent medical la un medic de familie si
cunostea tot asa pe cineva care a fost la !vs. si se simtea foarte &ine.
!eci un om care nu putea sa faca nimic, este acum plin de energie. <reau
sa pot sa fac si eu asta. Aveam dureri de spate cumplite care ma faceau sa
stau in pat, nu puteam sa merg si ce era mai grav era ca imi afecta
activitatea la serviciu. Colegii ma vedeau si am si o functie deose&ita, am
si su&ordonati. Cert este ca inca din prima sedinta m-am simtit foarte
&ine, am venit schiopatand si am plecat foarte vesela de aici, n-am mai
schiopatat. (a servici aveam niste scari foarte inguste si tre&uia sa las
colegii sa ma depaseasca, acum le urc fara pro&leme si nu-i mai las sa
ma depaseasca, sa urce ei primii. Asta dupa prima sedinta. N-am mai
schiopatat si cred ca dupa o saptamana eram 7$, am uimit pe toata
lumea. !upa cinci sau sase sedinte, am inceput sa fac cativa @ilometri pe
1os de la Candiano Popescu pana la (amotesti, ?rancoveanu. Cand
mergeam pe la medici reactia era urmatoarea8 se uitau la radiografie si
se minunau toti cum pot sa rezist si cred ca am dureri, ca nu pot sa ma
misc si ca tre&uie sa facem neaparat ceva, imi recomandau un anumit
medic din sectia respectiva care ma cam lasa cu ochii in soare. Ultima
oara m-au trimis la Centrul de Deumatism, mi-au spus sa fac masa1,
fizioterapie si gimnastica. #-a programat de 2 ori dar nu a fost respectiva
persoana, la masa1 nici nu simteam ca facem masa1, iar la fizioterapie
erau niste conditii cumplite, erau niste lavete pe care le luau de pe alti
pacienti si le puneau pe mine. >oarte multi mi-au spus ca nu mai pot sa
fac nimic, cam astea erau concluziile, ca nu se mai poate reface coloana,
ca am pro&leme mari. #-am gandit ca as vrea sa fac un copil, si ei mi-au
spus sa ma gandesc foarte &ine ca nu pot sa duc sarcina cu pro&leme asa
mari si cred ca unul din o&iective este si asta pentru care n-am incetat
inca sa lupt. !iferenta la picioare si &azin era de un cm, iar acum este -.
!upa ce mi s-a vazut ecografia, au fost specialisti care mi-au spus ca nu
este alta solutie decat operatia. #-am gandit ca inainte sa a1ung la
operatie tre&uie sa incerc si alte variante mai putin dureroase si cu mai
multe rezultate. !eoarece un loc operat este clar ca nu se mai poate face
ca inainte. #-au vazut cinci medici dintre care profesori 3 sau 2. Unul
dintre ei mi-a spus ca nu mai am nici o sansa si ca la 2- de ani s-ar putea
sa nu mai pot sa merg. Prin 3--, mi-au spus sa fac sport, gimnastica,
inot ceea ce a reprezentat pentru mine din punct de vedere psihic, un
dezastru. #edicul era relativ tanar, intre /- si ,- ani. Afost cumplit, in
primul rand m-am izolat de toata familia, in al doilea rand plangeam pe
unde apucam singura, nu stiu daca am mancat trei mese intr-o saptamana
ca n-am fost in stare, in imaginatia mea ma vedeam la 2- de ani in
carucior si toate celea, am zis ca nu se poate. A fost cumplit, nu vreau sa
se mai repete. Am facut sport la spital cu un profesor si dupa o luna am
crezut ca se termina, l-am intre&at cat mai dureaza, iar acesta nici nu m-a
privit, era cu spatele la mine si se uita la o oglinda de pe pereti si mi-a
zis8 toata viata, fara nici un fel de pregatire inainte'
I.M. nascuta in 195 'Aveam dureri de spate in special in zona lom&ara
stanga, am um&lat aiurea vreun an 1umatate pe la diversi, suspectata de
colica renala, pana la urma s-a dovedit ca nu este, am fost diagnosticata
cu scolioza. Asta demonstreaza inca o data legatura intre coloana
verte&rala defectuoasa si &olile organice mentionata de Fipocrat inca de
acum 3--- ani si de care ma1oritatea medicilor nu tin cont. "i am decis sa
vin sa fac ceva. Am aflat de !vs de la fata unei colege care a venit la !vs.
si era supermultumita. 4a v-a gasit pe Internet. Acum ma simt foarte &ine,
este clar, nu mai am dureri de spate. Noi am facut si niste masuratori.
"colioza se pare ca s-a im&unatatit, am masurat cu firul de plum& si
diferenta este destul de mare. !e la prima cervicala pana la plica
interfesiera si de la 3 cm cat era diferenta a a1uns la -,, cm, este un
progres uluitor de 5,0. (a picioare diferenta era de -,, cm, iar acum cat
e diferenta6 Gero. "-a echili&rat si &azinul, mai e foarte putin la sold, la
coxal e putin in afara. Pro&leme aveam la tre&uri casnice, dureri, ridicat,
asezat pe scaun, flexat sau in pozitie de sezut, chiar si in picioare imi era
rau, singura pozitie fara durere era in pat, dreapta sau cu picioarele usor
flexate. Noaptea incercam sa stau mai mult pe dreapta, nu puteam sa stau
in toate pozitiile. Acuma pot sa dorm in orice pozitie vreau. Nu mi-a
sugerat nimeni operatia, durerile le aveam de un an 1umatate, doi si nu
stiam de la ce nai&a sunt durerile astea.'
%.&.!. nascuta in 1983 ' >aceam sport, cat se face la scoala, dar nu mi-
am luat scutire de sport niciodata. #ama a o&servat cam prin clasa a <-a
pentru ca-mi purtam ghiozdanul pe un singur umar, respectiv umarul
drept. #-a o&ligat sa port ghiozdanul pe am&ii umeri si o perioada pe
umarul stang, ca sa se indrepte cat de cat. Am refuzat sa merg la doctor si
am mai o&servat odata in liceu, datorita pozitiei de scris, la matematica
faceam exercitii in pozitie neadcvata. "i am constatat pe la +; ani ca am
un omoplat iesit in afara. Coloana era vizi&il deformata si daca nu ma
aplecam, la aproape 3- de ani am mers la medic prima data, pentru ca
pana atunci am fost incapatanata. #a durea spatele de prin liceu, dar n-
am dat importanta. 4h, cine stie ce-o fi. Nu, n-a prea contat pentru mine
la momentul ala. #-am dus la doctor si mi-a spus ca se poate face un
singur lucru8 gimnastica medicala, ca nu era cur&ura atat de mare ca sa-
mi fac operatie. !upa ,- de grade recomanda operatia. Aveam vreo
douazeci si ceva, nu mai stiu cat, si trei si patru, am facut gimnastica
medicala vreun an de zile, apoi am avut trea&a cu un umar. Am incetat sa
fac gimnastica medicala vreo trei luni. !upa aceea, mama a vrut sa mai
consultam si un alt medic. Am a1uns la domnul profesor Antonescu. #i-a
iesit la masuratoarea scoliozei 35 de grade. Profesorul antonescu mi-a
spus initial sa inot si gimnastica medicala, ceea ce eu facusem de1a, dar
nu mi-a adus nici un rezultat, decat mo&ilitate, si in rest nimic. !upa *
luni, am fost iar la consult, aveam de1a 22 de grade iar eu aveam 33 de
ani. A evoluat cu sase grade desi mi s-a spus ca aveam o scolioza
sta&ilizata. "ase grade nu e deloc putin, ca daca o lasi asa +3 grade intr-
un an, pai eu ce fac6 (a 3, de ani, daca n-as fi facut nimic, as fi a1uns la
,- de grade. Cand am a1uns la 2, de grade am intre&at ce pot sa mai fac.
Atunci mi-a recomandat manipulari verte&rale la !vs. "ase luni de zile,
am facut de doua ori pe saptamana, si la urmatorul control am revenit la
o cur&ura de 3; grade la toracala si s-a sistat la 3* de grade cea
lom&ara, ceea ce e un progres. !omnul profesor m-a chemat la un control
la un an de zile. In primul rand au disparut durerile aproape de tot. #ai
am doar daca stau foarte mult in picioare sau la volan. !ar diferenta
dintre omoplati aproape nu mai exista. Inainte daca ma rezemam de
perete, omoplatul drept se atingea. omoplatul stang, nu. Acum, daca ma
asez drept, se ating amandoi. 4ra o diferenta intre omoplati de aproape 2
cm. Acum am inceput sa port mai stramt, am inceput sa port si rochii cu
spatele decoltat, nu mai sunt stresata. Imi controlez tinuta, caci totusi
daca stau mai aplecata se mai vede diferenta, insa stand dreapta sau
culcata pe &urta, nu se vede aproape deloc. !oar pentru cei de acasa
care stiu. #ama spune8 uite, ar mai tre&ui putin aici... Destul lumii nici nu
are cum sa-si dea seama ca am fi avut vreodata ceva. Acum vin de
intretinere o data pe saptamana si ma simt foarte &ine. Am avut si sternul
putin mai pronuntat decat e acum, iar partea din stanga cutiei toracice
iesita putin in afara, coastele. Acum simt ca lipseste osul ala care era iesit
in afara. Acum parca este o gaura, nu mai exista. "i umerii s-au lasat pe
spate, stau mai dreapta. !aca v-as fi cunoscut acum 5 ani, 2 ani sau ,
ani, pro&lemele mele s-ar fi diminuat mult mai mult, pro&a&il ar fi fost
acum ca si inexistente. "i alta era varsta. Una e sa lucrezi pe un corp in
crestere si care e mult mai flexi&il, si alta peste 3- de ani. Inainte am fost
si la spitalul Colentina, mi-a spus ca am scolioza sta&ilizata, ca nu mai
avanseaza, si totusi... #i-au spus ca nu mai sunt solutii, apoi la doi
medici la spitalul >oisor. Acum sunt alt om, ma simt minunat.'
#.A. nascuta in 2 'ai 198 'Parintii si-au dat prima data seama ca stau
stram&a si ca intr-o parte umarul era iesit in afara. Aveam +3 ani, cam
asa ceva. Intai am zis ca e &ine sa fac un sport si apoi am fost si la medic
si mi-a spus sa fac gimnastica medicala. Apoi a evoluat si de cativa ani,
au inceput si dureri, apoi am inceput si gimnastica, pana am a1uns aici
trimisa de doctorul Antonescu. !urerile au disparut, am purtat un corset
cam un an, dar numai noaptea, s-a im&unatatit putin. Cu manipularile
verte&rale, cel mai important e ca nu m-a mai durut. Apoi puteam sa fac
efort mai mare decat inainte, mai ales la inot, ca era mai &una respiratia.
Cutia toracica e mai mo&ila, e mai dreapta si nu mai arata asa urat.
Aveam gi&ozitatea mare, din profil, pe partea dreapta. 4ra diferenta
mare, pro&a&il de 3-2 cm. Nu puteam sa port &luze prea mulate, fiind fata
nu-i asa usor. Acum nu mai e pro&lema si pot sa ma indrept. Inainte ma
durea si renuntam cand vroiam sa ma indrept. Aveam si un umar mai sus,
iar musculatura la gat era diferita. Acum e mai &ine. "unt studenta anul II
la facultatea de medicina si recomand persoanelor cu aceste pro&leme.
#i-amintesc ca prin clasa a /-a sau a cincea am cazut din leagan, iar
acesta a trecut peste spatele meu o data si 1umatate pana am reusit eu sa
ies de su& el. #-am 1ulit, am avut dureri mari atunci, cu antiinflamatoare,
diclofenac, au disparut. !upa aceea am o&servat ca nu mai am spatele
drept. (a doi trei ani am cazut in &eci pe spate de la +,, - 3 m. #-a durut
spatele. A doua zi in loc sa stau la pat, am plecat intr-o excursie, n-am
renuntat la ea. Apoi a venit varsta cand fetele isi etalau formele, unele
dragute, iar la mine aratau asimetrice. #a feream sa folosesc anumite
im&racaminti, &luze mulate, sa merg la piscina cu prieteni, mergeam cu
mama care stia care stia care e pro&lema mea. !aca ma privea cineva,
incercam sa nu-si dea seama. Acum nu ma mai feresc si constientizez sa
stau dreapta, mi-e mai usor. "tiind ce-am patit, eu as recomanda sa nu se
opereze, sa faca orice sa-si reduca gi&ozitatea, sa-si im&unatateasca
functionalitatea. !upa operatie &anuiesc ca ai o functionalitate mai
putina, doar estetic pro&a&il o&tii ceva, dar daca nu poti sa te misti6 Nu
mai vor&im de riscuri...'
%.&. nascuta in 5 iunie 1989 ' Nu prea faceam sport la scoala, decat
strictul necesar. Cand am venit, aveam scolioza lom&ara apoi compensata
9toracala:. Acum / ani mama a descoperit ca aveam un muschi mai
dezvoltat, nu stia exact daca e muschi sau altceva la spate. Nu stiam care
e cauza. #edicul de familie ne-a spus ca este o usoara scolioza, dar nu a
dat asa un semnal mai... #ai intai medicul de familie a dat o trimitere la
?ucuresti. Primul medica la care am fost m-a propus pentru operatie, dar
&ineinteles ca nu am fost de acord si am mers apoi la un alt medic. A spus
ca nu e cazul de operatie. Am incercat cu corset, apoi am luat legatura cu
!vs. prin domnul doctor Antonescu. Nu aveam dureri, dar era gi&ozitatea
foarte mare. #a incomoda la intoarcere, la aplecari, spatele era mai
rigid. #odificarile dupa primele sedinte au fost in &ine, gi&ozitatea s-a
redus, a crescut mo&ilitatea, m-am simtit mai &ine, mai ales ca inainte mi-
era teama ca gi&ozitatea sa nu se accentueze si sa se cunoasca mai tare.
4vitam hainele stramte si chiar sa ma dez&rac. Aveam poate si un
complex, asa. Nu imi vedeam un viitor prea &un. !upa vreo trei patru
sedinte cand am o&servat ca nu se mai cunoaste aproape deloc, am
inceput sa ma simt mai &ine, am inceput sa revin la vechea viata si a
disparut si complex si... <in aici de doi trei ani acum ma im&rac cum
vreau, pot sa merg si la pla1a, am alta viata. <ine aproximativ o data pe
luna si daca n-ai sti ca are o scolioza de aproape /- de grade pe
radiografie ai 1ura ca nu are nimic, doar niste usoare semne de la corset.
Ar fi &ine sa existe asa ceva si la noi 9la Pucioasa: si oriunde, sa existe
alternative la operatii. Am vazut fete operate, erau foarte rigide, se vedea
ca nu se simt &ine, erau complexate, iar spatele era chiar mai rau decat
inainte. Personal am vazut cu sase sapte ani in urma, la un consult o fata
de +5 - +; ani operata, coloana sta&ilizata, iar dupa scoaterea ti1elor
ramasese o cicatrice de 1os pana sus ca o urma unui plug la o aratura in
camp. 7 estetica incalifica&ila iar fata nu indraznea nici macar sa ma
priveasca in ochi, pro&a&il credea ca voi mai interveni chirurgical,
practic renuntase la orice speranta. !ealtfel n-a venit la nici o sedinta de
masa1. Pro&a&il credea ca nu se mai recupereaza'
#.D. 24 ani ' "tudenta la medicina anul <I. Aceste pro&leme ale coloanei
sunt din nastere. In clasa I am fost prima oara la doctor. #i s-a spus sa
fac gimnastica si inot. Am facut un an si dupa aia cam atat, am lasat-o
&alta. ?ine dar atunci n-aveam nici o pro&lema, nu ma durea nimic.
Aparusera unele modificari. Ceva era oricum. Umarul l-aveam in 1os, cel
stang, asta e clar. In liceu am luat-o iar, ca se vedea destul de &ine. Am
facut gimnastica si am purtat corset * luni dar nu tot timpul, acasa, afara
n-am fost cu el decat cand ma duceam la gimnastica. 4ra in clasa a
zecea, dupa * luni m-am dus la control, mi-a facut radiografie si era tot
pe-acolo. Cu gradele nu stiu, ca mi-a masurat acolo si nu mi-a scris, ceva
in 1ur de treizeci si, patruzeci, undeva pe-acolo. Cu gatul, nu puteam sa-l
intorc de tot la dreapta. Il intorceam, dar nu cat il intorceam la stanga.
!e respiratie, nu pot sa zic ca aveam pro&leme. !ureri, da, cel mai mult
aicea sus intre omoplati si coloana. Acolo erau. #edicamente n-am luat.
(a gimnastica ma mai puteam intinde, dar nu tinea mult, daca nu ma
duceam doua saptamani de1a... Apoi am fost la "pitalul #ilitar la
recuperare, m-am simtit mai &ine si am fost, dar mai mult nu prea.
#odificari fizice nu prea, dar cine se uita mai atent, normal ca vedea...
Acum, dupa noua sedinte, pro&lema cu gatul s-a rezolvat. Pot sa intorc
capul. !ureri, oricum, nu am deloc. "tau mai dreapta, dar orcum tot
tre&uie sa ma corectez eu, adica nu automat stau dreapta. #a simt mai
&ine asa, de dureri am zis... #ama, acasa, mi-a zis ca se vede diferenta, e
un pic mai aplatizat. Acum am cura1 sa port mai mulat. Cand stau intinsa
nu se o&serva prea mult, dar cand stau in picioare totusi. "-au constatat
unele diferente la masuratori8 la gi&ozitate, din 3 cm cat erau 9partea
dreapta mai inalta decat stanga: s-a a1uns la un cm . 4ste asa sau nu-i
asa6 !a. !eci ce-a vazut mama ta inseamna reducere ,-0 a gi&ozitatii.
=enunchiul stang era mai sus decat genunchiul drept cu8 un cm. Acum nu
mai e diferenta. Pana acuma aveai &azin o&lic, si acum ai a1uns la &azin
echili&rat. "-a derotat piciorul drept, era o diferenta intre degetul mare de
la piciorul drept si cel de la piciorul stang de +,. cm. Acum este de doar
-,, cm. !eci piciorul s-a derotat, si-a revenit din rotatia externa cu circa
*-0. Acum ce parere ai6 Acum am o parere foarte &una. 7ricum la
gimnastica faci tu la aparate, dar acest masa1 nu-l poti face singur. Acum
cand conduc masina, cand dau cu spatele, rotind mai &ine capul spre
dreapta, pot sa ma uit in spate mai &ine, vad mult mai &ine decat inainte'
%.". 29 ani, interviu in iunie 200 ' Prima oara am venit la +* ani cu
diagnosticul de scolioza de gradul 3 si medicii imi recomandasera un
corset. Am aflat de domnul >ilip. (a prima sedinta am fost cu mama, de1a
asimetria &azinului era complet indreptata. #ama (aviniei cand a vazut-
o cum merge, fara sa mai ai&a un sold mai in fata, a ramas muta, cu gura
usor intredeschisa si practic s-a decolorat, aproape s-a al&it la fata de
uimire... iar eu eram socat si multumit in acelasi timp... "i de atunci am
mers destul de des, dupa care o perioada am disparut, n-am mai avut
timp, am fost plecata si din tara. !e circa trei ani am reluat. Acum pot sa
port si haine mulate, am totala mo&ilitate, nu am nici o pro&lema,
articulatiile sunt foarte &une, nu am dureri de spate. Am de gand sama tin
de sedinte toata viata. )oata viata mea ca a ta... tot razand8 da, toata
viata, cat se poate... Cred ca una din cauze ce a dus la scolioza este ca am
facut vioara de la 5 ani si pozitia gresita la vioara a determinat incet,
incet aceasta deformare si apoi faptul ca am crescut &rusc dela +2 - +/
ani s-a vazut mult, mai mult... Pana in acel moment nu mai vazusem o
coloana asa de serpuita, era o tripla scolioza, una principala, doua
secundare. Am facut si gimnastica medicala si recuperare la >oisor si am
vazut si o fata care tocmai facuse operatia. "i venise si ea la recuperare,
dar nu stiu la ce venea, ca practic nu se putea misca. Chiar ma si
gandeam ca ce face daca !oamne fereste cade, sau ce se intampla cu ea.
4ra prcatic imo&ila, poate doar ca era mai dreapta, dar era imo&ilizata
total. I-am spus si mamei despre ea, si practic a fost unul dintre motivele
penntru care nu a fost de acord cu o operatie. 4ste un exemplu de
perseverenta, fiind cel mai vechi pacient, circa +2 ani cu unele pauze '
A.R. ( )uncti*nar +u,-ic ( Bucuresti' Prin natura meseriei mele sunt
fortata sa petrec mai multe ore stand pe scaun. In timp acest lucru s-a
concretizat prin aparitia unei scolioze si a discopatiei lom&are. !esi
o&servasem ca avea si tul&urari neurologice 9pierderea sensi&ilitatii la
nivelul piciorului drept si a degetelor de la mana dreapta, ameteli, dureri
de cap dar si tul&urari de respiratie:, am incercat sa le asociez cu alte
&oli. #i-a fost sugerata operatia pentru a trata aceste pro&leme. (a
inceput am fost speriata nu de operatia in sine, ce presupunea corectarea
scoliozei si tratarea discopatiei, dar mai ales de perioada de refacere in
care ar fi tre&uit sa imi intrerup activitatea profesionala pentru mai mult
timp si dependenta de cei din 1ur, teama asociata si cu alte complicatii. 7
alternativa la aceste pro&leme mi-a fost oferita de Prof. !r. Antonescu de
la spitalul >oisor care m-a indrumat catre @inetoterapie si chiropractica
la !l. asistent >ilip =eorgel Urmez de mai mult timp acest gen de terapie
pentru ca am o&servat rezultatele imediate8 durerile s-au diminuat, am
renuntat si la tratamentul alopat, diformitatea destul de evidenta a
spatelui s-a diminuat, mo&ilitatea este mult mai &una, tul&urarile de
respiratie au disparut, gradul de inclinatie al coloanei s-a diminuat si el.
Intentionez sa continui pentru a-mi corecta cat mai &ine pro&lema si mai
ales pentru a-mi pregati coloana astfel incat sa pot ramane insarcinata
fara a avea pro&leme. '
&. $. ( Bucuresti'"unt 4.). din ?ucuresti, am 2, de ani si am scolioza
dorso - lom&ara grad / 9++- grade:. In copilarie, pana la varsta de . ani,
am avut si o pro&lema cardiaca, care, dupa spusele medicilor imi putea fi
fatala, astfel incat scolioza a fost lasata pe plan secundar privind
tratamentul ei. (a . ani, la controlul facut la spitalul >undeni, medicul
cardiolog le-a comunicat parintilor mei ca afectiunea cardiaca s-a
vindecat si ca de acum ar tre&ui sa ai&a in vedere tratarea scoliozei.
#edicii ortopezi la care am fost mi-au recomandat operatia, spunand ca
scolioza se va accentua, voi paraliza si nu voi trai mai mult de 3, de ani.
#ama nu a fost de acord sa ma opereze, auzise ca pregatirea pentru
operatie este dureroasa, iar operatia in sine este riscanta si costa mult
prea mult si in final coloana nu s-ar fi indreptat decat foarte putin. A ales
varianta purtarii unui corset cu care nu am reusit sa ma o&isnuiesc. (a
varsta de 35 de ani am auzit de !l. >ilip =eorgel la radio, 'omul care iti
ia durerea cu mana' cum ii spunea prezentatorul emisiunii 9Catalin
#aruta: pe care o ascultam. #i-am zis ca merita sa incerc un tratament
la dansul, mai ales ca nu aveam ce pierde. !aca tratamentul nu ar fi avut
efect, nu m-as mai fi dus, dar o operatie odata facuta este ireversi&ila. Am
simtit efectele masa1ului de la primele sedinte. #a simteam mai usoara,
ma miscam mai usor, nu mai simteam acea anchilozare a umerilor si a
cefei, puteam sa ma asez pe scaun normal 9pana atunci tre&uia sa ma
asez pe o parte a scaunului, intoarsa intr-o parte:. In timp linia umerilor
s-a egalizat 9nu mai este atat de vizi&il ca un umar era mai sus decat
celalalt:, spatele s-a mai indreptat si nu mai este atat de proeminent pe
partea cu scolioza. Coloana verte&rala si-a pastrat mo&ilitatea si pot sa
ma aplec le1er, nu mai am dureri si nu mai iau antiinflamatoare. Ii urez
sanatate d-lui >ilip si putere de munca, sa pot veni in continuare la
tratament si intretinere corporala 9saptamanal:'
D. !. nascuta in 193 'Nu prea am facut sport cand eram mica, nu ca nu
mi-a placut, dar mi-a placut mai mult sa stau cu capul in carti.
Am pro&leme cu coloana. Am fost diagnosticata cu scolioza. Atunci am
inceput sa merg la gimnastica medicala. !ar pro&lema a aparut la 3,
deani cand am avut un accident de masina care a fost foarte urat8 am
avut du&la fractura de coloana verte&rala, respectiv tasare de corpi
verte&rali ); si (3 si cu deplasare de corp verte&ral. Am stat in gips /
luni 1umatate si cand mi-am revenit aveam dureri foarte mari si am
inceput sa iau antiinflamatoare si algocalmin. Aveam 3, de ani. !urerile
au inceput sa vina din ce in ce mai rele. !octorii mi-au zis sa fac
gimnastica medicala cat mai multa. Pro&lema care era8 serviciul nu-mi
permitea sa merg la gimnastica, eram foarte o&osita, ieseam seara foarte
tarziu de la serviciu si stateam tot timpul pe scaun, lucrand la calculator
foarte mult. !upa doi-trei ani au inceput durerile de spate si dureile de
cap. "-a descoperit ca am avut si o inversare a coloanei cerrvicale, a
cur&urilor, in timpul accidentului si mi-apasa pe creierul mic si apoi imi
prindea creierul mare si fruntea si oasele, maxilarele de la fata.
!urerile de cap devenisera atat de puternice, incat nu stiam ce sa mai iau
pentru ca nu mai raspundeam la antiinflamatoare, se o&isnuise corpul cu
ele.
Acum sase ani, cineva de la mine de la firma, de unde lucrez mi-a zis sa
vin la dl. >ilip, si am venit. !upa ce a avut loc prima sedinta, m-a durut
foarte foarte tare 9noaptea:, dar m-a avertizat. !upa ce am facut a doua
sedinta, durerile de spate au inceput sa inceteze, spatele durandu-ma mai
rar, daca depuneam un efort fizic deose&it, daca ridicam ceva... <reau sa
spun ca pana sa vin la dl. >ilip, nu puteam sa ridic mai mult de 3-2 @g, nu
ma puteam apleca ca ma durea foarte tare spatele. !aca caram , @g, ma
durea foarte tare portiunea lom&ara si daca ma aplecam si uitam sa indoi
genunchii, la fel. (a orice schim&are de vreme, toata noaptea ma durea
spatele. !upa ce am venit la dansul, la masa1 medical, durerile de spate
nu numai ca s-au ameliorat, dar nu am mai luat nici medicamente.
"patele acum - daca ma doare de trei ori pe an - asta numai daca fac
efort fizic foarte mare.
!urerile de cap pe care le aveam 9imi venea sa inne&unesc de durere si
nimeni nu putea sa imi faca ceva: nu au trecut de la inceput. Au tre&uit
sase luni de sedinte ca sa scap de ele. #i se recomandase operatia 9de
catre medici: pentru coloana cervicala si eu am refuzat sa o fac pentru ca
acum ma simt foarte &ine. N-am de ce sa fac aceasta operatie pentru ca
sunt &ine cu tratamentul d-lui >ilip. !e ce sa ma operez si sa ma supun
unei traume, si mai ales cea postoperatorie6 In spital am vazut foarte
multi oameni operati si am vazut ca de fapt tratamentul postoperator este
foarte indelungat si orice operatie este foarte foarte dureroasa si poti sa
ramai cu dureri reumatice foarte mari.
Nu ma mai doare capul deloc decat daca sunt racita, si nu ma mai tine o
saptamana ca inainte ci numai o zi sau doua.
Inainte sa vin la ca&inetul d-lui >ilip nu aveam o mo&ilitate mare a
corpului, tre&uia sa ma intorc cu tot corpul ca sa fac miscari sau ca sa
ma uit in spatele meu. #o&ilitaea corpului a crescut foarte mult. Pot sa
ma aplec din mi1loc si nu tre&uie sa ma las pe vine si nu am nici un fel de
durere. Am inceput sa car greutati, adica pot sa merg la piata si sa car si
+- @g si nu ma mai doare spatele. Pot sa spal si vasele ceea ce inainte era
imposi&il 9daca stateam , minute sa spal vasele ma durea extraordinar de
tare spatele:. Nu simt nici un fel de schim&are de vreme.
Ce am inteles este ca tre&uie sa vin la masa1 macar o data la doua
saptamani, de intretinere, daca intrerup mai mult incep sa resimt si nu
mai sunt asa de flexi&ila. Altfel ma simt extraordinar de &ine.'
#.S. nascuta in 1966 'Am fost scutita de sport la scoala pentru ca am
avut reumatism articular acut la sase ani si insuficienta mitrala. Am luat
moldamin mai &ine de 5 ani. Am fost scutita de efort fizic. Cand am
terminat liceul si am facut analizele, atunci mi-au spus ca am scolioza,
dar n-am dat importanta. A fost totusi cifoza 9cred ca dupa nastere s-a
accentuat si mai mult:. Aveam niste dureri groaznice. Ca tratament8
diclofenac, unguente 9toate posi&ile: - n-au dat nici un rezultat. Pe
moment ma calmau si atat.
!urerile mai accentuate au inceput pe la 2- de ani. (uam caloriferul in
&rate, tre&uia sa am ceva de spri1in, chiar si in auto&uz imi tre&uia &ara
ca sa ma spri1in de spate. !aca incercam sa indrept coloana ma deran1a
la respiratie.
(-am vazut pentru prima oara pe >ilip =eorgel la 7)<, la Andrei
Paunescu. !upa prima sedinta m-am asezat in tramvai si am vazut ca pot
sa stau cu spatele pe spatarul de la scaun. Cred ca vin la intretinere si
tratament de circa 2 ani. Acum parca sunt nascuta a doua oara. )uturor
nu le venea sa creada. A intre&at si soacra mea ce am facut de merg
dreapta, ca eu mergeam numai intr-o parte. Purtam niste pernite la umar
sa par mai dreapta si o colega mi le-a dat 1os caci acum nu-mi mai
veneau &ine.
!upa una, doua sedinte de masa1 nu am mai luat diclofenac, a&solut
nimic. N-am mai fost in spital pentru ca n-avea sens. Inainte, cand erau
nori, eu simteam, spuneam ca se strica vremea. Aveam niste dureri
groaznice. Acum nu mai pot sa spun cand se schim&a vremea pentru ca nu
mai simt. Inainte, mai mult de 3 @g nu aveam voie sa ridic. Acum ridic
mai mult insa dupa un drum mai lung mai simt niste dureri suporta&ile.
#i-aduc aminte ca ma duceam la &aie incordata, chircita. Pentru mine
era un stres ca sunt povara copilului meu. Acuma, multumesc lui
!umnezeuB Nu puteam sa ma dau 1os din pat si ma tinea fata de o parte si
sotul de o alta ca sa ma duc la &aie.
Cand stateam intinsa pe spate, &agam pumnii pe la mi1loc, cur&ura de la
mi1loc si cea din spate era foarte mare, chiar daca ma fortam sa stau
dreapta dar nu stateam mult ca-mi lua respiratia. Acum nu mai am
pro&leme
<reau sa arat la *- de ani ca la /- de ani, asa ca sper sa vin mult de
acum incolo la intretinere.'
M.A. nascut in 1980 '"unt . ani de cand am venit prima data la clinica
privata Domis#edical, la dl. >ilip. Aveam o durere la spate si mi-apasa in
zona plamanilor. !octorul mi-a facut o radiografie si mi-a spus ca am o
scolioza in forma de ". Am inceput tratamentul la dl. >ilip si dupa un timp
9&ineinteles ca ma simteam mai &ine: am intrerupt o perioada
tratamentulsi l-am reluat in momentul in care a inceput sa ma doara din
nou. Acum am revenit de un an si ceva, dar nu m-a mai durut sus ci 1os
lom&ar. !e altfel, cum am venit la dl. >ilip =eorgel, dupa cateva sedinte
m-am linistit. N-am luat pastile de multa vreme.
"port n-am facut de performanta, doar cateva luni fot&al si inot. Imi place
sa schiez si merg de cate ori am ocazia.'
M.!. nascuta in 1984 'Prima oara scolioza a descoperit-o tata cand
eram mica la varsta de +3 ani. !ureri nu am avut.
Am a1uns la dl. doctor Antonescu cu scolioza de /5 grade. #i-a spus sa
port corset si apoi urmeaza operatia. Intr-un an crescuse scolioza de la
3- de grade la /5-/. grade. !upa purtarea corsetului am a1uns la /3
grade si chiar 2. grade. !e prin clasa a opta n-am mai vrut sa-l port, il
puneam doar noaptea, ramasese constanta cur&ura. In liceu mi s-a spus
sa-l port doar noaptea. "i totul a fost constant pana in 3--*. Nu mai
fusesem de un an la control. Atunci mi-a cresut de la /, - /* grade la ,+
grade. Atunci doctorul mi-a spus sa ma operez 9dupa +- ani:. A zis sa mai
stau sase luni sa ma vada, si daca mai evolueaza sa ma opereze.
!l. doctor il recomandase pe dl. >ilip =eorgel, dar eu nu am venit de
frica. 4u mai venisem cu parintii la dl. terapeut, la un ca&inet privat, dar
m-am speriat de ideea ca-mi trosneste oasele si sa nu-mi faca mai rau.
Parintii mei sunt fricosi si...
Acum cand am auzit de operatie, am cautat pe site-uri si am dat iar de dl.
>ilip. )ata a zis 'hai s-o incercam si p-asta'. 4u, pana sa spuna de
operatie nu aveam pro&leme, nu ma durea, am zis ca s-a sta&ilizat si m-
am o&isnuit cu ideea. !ar cand mi-a spus de operatie, &ineinteles ca am
facut un soc. "tiam ce complicatii puteau sa apara pentru ca am mai avut
un caz in familie. Am mai fost si la dr. Hianu pentru o alta parere si dupa
consultul clinic mi-a spus ca nu-i nici o pro&lema ci doar ceva estetic,
insa dupa ce a vazut radiografia a zis ca tre&uie operatie.
!upa ce am inceput tratamentul cu dl. >ilip =eorgel, am o&servat ca s-a
mai indreptat spatele 9cand ma uitam la oglinda: am vazut diferenta
dintre omoplati care fusese de aproximativ 3 cm cel putin. Acum stau mai
&ine pe scaun, mo&ilitatea a crescut. Apoi cand am venit la primul control
la dl. doctor Antonescu, nu mi-a mai spus sa ma operez dupa cum a vazut
ca arata spatele si radiografia, cur&ura scazuse la vreo /. de grade. #i-a
zis sa fac gimnastica in continuare pentru intarirea musculaturii.
Acum n-am pro&leme, nu iau nimic pentru spate.'
Scolioza si cifoscolioza
%oloana vertebrala se prezinta ca o formatiune osoasa formata din (( de vertebre care se suprapun una
peste alta si care se intinde de la baza craniului, terminandu-se la bazin si este inconjurata si protejata
de maduva spinarii, sustinand capul si trunchiul. Aceste (( de vertebre se impart in' : vertebre
cervicale, !# vertebre dorsale, * vertebre lombare, * vertebre sudate ale sacrumului si ) vertebre sudate
ale coccisului. Intre fiecare doua vertebre e$ista cate un disc alcatuit dintr-un cartilaj fibros si dens la
periferie si dintr-un nucleu pulpos si elastic la centru. In spatele fiecarei vertebre se afla o cavitate
centrala care inchide in interior maduva spinarii si de la care pornesc radacinile nervilor periferici.
Scolioza este o afectiune in care coloana vertebrala este deviata intr-o parte, coloana vertebrala fiind in
conditii normale dreapta, avand doar curburile ei fiziologice. %oloana vertebrala poate fi in acelasi timp
si rotata in jurul a$ului. In mod normal scolioza apare la mijlocul spatelui in zona toracica sau in partea
de jos a spatelui, in partea lombara.
0ulti oameni se confrunta cu un anumit grad de deviere a coloanei. &aca curburile coloanei vertebrale
sunt mai mici de !- grade, acestea sunt considerate deviatii normale, fiziologice ale coloanei. &aca
curburile coloanei vertebrale sunt mai mari de !- grade atunci se vorbeste de scolioza.
Cifoscolioza este o deviatie dubla a coloanei vertebrale, cu conve$itate posterioara si curbura laterala.
Pozitia incorecta a pacientului la serviciu sau la scoala, la masa, pe scaun, la fotoliu, la birou pot
genera in timp o parte dintre aceste deformari nedorite - scolioza, cifoza, cifoscolioza, lordoza etc. 9ste
foarte important ca un copil sa poarte ghiozdanul pe ambii umeri (nu pe unul singur .
0odificarile coloanei vertebrale produc in timp alterarea activitatii intregului aparat locomotor si a
miscarilor respiratorii. Acestea modifica echilibrul glandelor endocrine, metabolismul in general si
activitatea sistemului nervos central si periferic.
Cauze
Aparitia scoliozei nu este cunoscuta in apro$imativ 3-4 dintre cazuri iar in acest caz ea mai este
numita si scolioza idiopatica. Apare in cele mai multe cazuri in copilarie sau adolescenta si i se
asociaza diferiti factori genetici, adesea fiind o afectiune familiala.
9$ista doua feluri de scolioza si anume' cea structurata, care implica curburi ale coloanei cu rotatie si
este ireversibila deoarece este cauzata de factori necunoscuti sau de boli precum ' anomalii congenitale,
afectiuni musculare sau nervoase, traumatisme, infectii, tumori+ si cea nestructurata care implica
curburi ale coloanei, fara rotatie si este reversibila, deoarece este cauzata de conditii precum ' durere
sau spasm muscular, o cauza inflamatorie precum apendicita acuta, inegalitatea membrelor inferioare.
@a adulti scolioza apare ca urmare a modificarilor coloanei datorate imbatranirii sau proceselor
degenerative cauzate de catre osteoartrite sau osteoporoza.
@a copii, in multe cazuri, scolioza nu cauzeaza dureri si nu este atat de evidenta decat in cazul in care
deformarea coloanei vertebrale devine severa. 8e putem da seama daca copilul sufera de scolioza dupa
imbracamintea care nu va sta dreapta sau nu va avea tivurile egale, iar coloana copilului poate arata
cocosata iar coastele pot fi proeminente.
Tipuri de scolioze
Scoliozele pot fi de + feluri si anume' scolioza cu o singura curbura care se prezinta prin devierea
coloanei in plan frontal spre dreapta sau spre stanga+ scolioza in forma literei "%"+ scolioza cu doua sau
trei curburi+ scolioza in forma literei "S" care poate fi prezenta pe dreapta sau pe stanga, in care
curburile alterneaza de o parte si de alta a coloanei in mod compensator. Scolioza poate fi CfunctionalaD
datorita pozitiei incorecte a trunchiului prin bazinul inclinat si ca urmare a scurtarii unui membru
inferior+ CstructuralaD avand o cauza osoasa+ scolioza CidiopaticaD este o forma grava care apare
indeosebi la fete si nu se stie cauza.
Scolioza si 'inetoterapia
&eformarea coloanei vertebrale poate fi prezenta in plan frontal cum este scolioza, sau deformari ale
coloanei vertebrale pe plan sagital cum ar fi cifoza si lordoza. &e mentionat este faptul ca aceasta
clasificare este una sumara care cuprinde cele mai multe dintre cazuri. Pot insa sa e$iste si combinatii
intre acestea cum ar fi' cifo-lordoza sau cifo-scolioza. 9$ista insa o diferenta intre deformarea deja
e$istenta si postura anormala care reprezinta o suprafata favorabila pentru ca defectul sa se instaleze
daca nu este tratat prin .inetoterapie. &iferenta aceasta se poate face cu ajutorul unei radiografii a
coloanei vertebrale si cu un control amanuntit al pacientului.
&e e$emplu, scolioza reprezinta deformarea deja instalata a coloanei vertebrale, iar atitudinea
scoliotica este doar un refle$ gresit de postura, insa in ambele cazuri va trebui sa se apeleze la
.inetoterapie, deoarece aceasta este singura modalitate de tratament pentru deformarile coloanei care
nu au un aspect respingator si nu este neaparata nevoie de o interventie chirurgicala. Sunt necesare
sedinte de .inetoterapie si in cazul purtarii unui corset, iar daca nu se fac aceste sedinte, se poate ajunge
la asimetrii de bazin care afecteaza in timp mersul, la CcocoaseD, la dificultati respiratorii din cauza
e$pansiunii limitate a cutiei toracice etc.
&aca este depistata la timp, scolioza se poate trata si fara a se interveni chirurgical. In curburile
coloanei de pana la (- grade singurul tratament care ajuta este .inetoterapia (gimnastica medicala sub
indrumarea unui specialist .inetoterapeut. Aceasta gimnastica medicala este benefica deoarece tonifica
musculatura paravertebrala care sustine coloana, ajuta la mobilitatea si la fle$ibilitatea coloanei si
elimina reactia gresita de postura instaurand-o pe cea corecta. In cazul curburilor coloanei aflate intre
(-si *- de grade se va recomanda pe langa gimnastica medicala (.inetoterapie si purtarea unui corset
care sa stopeze din evolutie deviatia. In cazul in care curburile depasesc *- de grade singurul tratament
consta in interventie chirurgicala.
&in aceasta cauza este foarte important ca sedintele de .inetoterapie sa aiba loc intr-un cabinet de
.inetoterapie sub supravegherea unui .inetoterapeut, deoarece programul terapeutic difera in functie de
tipul scoliozei.
6inetoterapia sau gimnastica medicala
Aceasta are ca scop indreptarea deformarilor coloanei vertebrale si sa o pastreze, pentru ca ea sa nu
evolueze, reducand asimetriile corpului si tulburarile functionale ale acestuia. 7ratamentul pentru
aceasta afectiune se poate realiza prin acupunctura, refle$oterapie, chiropra$ie, tratamente naturiste
etc., dar este diferit de la caz la caz in functie de persoana si de scolioza de care sufera. In medicina
contemporana sunt importante si recunoscute de catre 1rganizatia 0ondiala Pentru Sanatate trei tipuri
de tratamente impotriva scoliozei si anume' tratamentul prin .inetoterapie sa gimnastica medicala,
tratamentul orthopedic in care se foloseste corsetul si tratamentul chirurgical.
7ratamentul prin .inetoterapie dureaza o perioada mai mare de timp si din aceasta cauza va fi nevoie ca
pacientul sa dea dovada de multa rabdare si optimism si va trebui sa continue sedintele de .inetoterapie
si in caz de reusita. In cursul tratamentului evaluarea starii pacientului va fi facuta in mod continuu, iar
in ceea ce priveste copiii afectati de scolioza, acestia vor fi monitorizati pana la sfarsitul perioadei de
crestere.
@a tratamentul prin .inetoterapie pot apela toti cei care sufera de scolioza, tratamentul avand
urmatoarele procedee' diferite tehnici de masaj si stretching prin care se intind partile moi precum
tegumente, muschi, tendoane, pentru a se realiza o desprindere a diferitelor planuri tisulare+ educatia
posturii in pozitie culcat, asezat sau stat in picioare, in activitatile A&@ pe timpul zilei, statul in bancile
scolare, felul in care se poarta gentile sau alte greutati pe umar sau in mana.+ e$ercitiile statice pentru
cresterea tonusului muscular+ e$ercitiile dinamice cu scop de asuplizare articulara+ e$ercitiile pentru
corectarea respiratiei, pentru e$pansiunea cutiei toracice si pentru cresterea vitalitatii.
7ratamentul prin .inetoterapie consta in trei etape si anume' in prima etapa se va identifica postura
vicioasa care a determinat aparitia scoliozei, corectandu-se defectele prin e$ercitii de pozitie care incep
de la cea obisnuita adica cea incorecta si ajung la cea corecta.
A doua etapa este de corectie si este foarte importanta deoarece, datorita e$ercitiilor de indreptare a
posturii aceasta se va ameliora. Pentru mentinerea posturii, importanta este si tonifierea musculaturii
trunchiului si a membrelor. Aceasta etapa dureaza cateva luni iar tratamentul se va face in cate( sedinte
pe saptamana cel putin, cu un .inetoterapeut specializat.
%ea de-a treia etapa consta in consolidare si readaptare, in care se vor fi$a rezultatele care au fost
obtinute pana acum. In aceasta etapa se vor urmari postura corecta a pacientului indiferent in ce pozitie
va sta, asuplizarea, activitatea musculara care se dezvolta prin e$ercitiile folosite.
Prin .inetoterapie se corecteaza, se intareste, se stabilizeaza si se mobilizeaza coloana. 7ratamentul prin
miscare are menirea de a frana evolutia scoliozei, prin e$ercitii sigure cu o localizare precisa pentru a
nu favoriza formarea curburii adiacente.
Parintii care stiu ca au copii ce sufera de deficiente ale coloanei, fie scolioza ori cifoza, trebuie sa ii
duca pe acestia neaparat la un cabinet de .inetoterapie, deoarece aceasta afectiune pana la varsta de !3
ani se poate corecta total daca este urmat un tratament prin .inetoterapie. Insa dupa varsta de !3 ani,
coloana "nu se mai indreapta", deoarece sistemul osos nu se mai dezvolta si atunci, se va lucra doar
pentru a stagna evolutia acestei deficiente si pentru a limita aparitia complicatiilor acesteia.
Tratament c$irurgical
&aca scolioza are un unghi mai mare de *- grade, sau daca tratamentul ortopedic nu a reusit, este
neaparat nevoie sa se intervina chirurgical prin artrodeza vertebrala cu tija metalica 0arrington. Inainte
de operatie, adultii sunt pusi sa e$ecute e$ercitii de mobilizare a coloanei, iar dupa operatie vor face
e$ercitii de ginmnastica respiratorie, diferite e$ercitii de picioare si brate, insa toate acestea vor fi
facute in asa fel incat sa nu solicite coloana. 6idicarea la verticala si aplecarile se vor face treptat, se
vor evita torsiunile de trunchi. &upa a doua saptamana de la interventia chirurgicala se va putea trece la
pozitia sezand. 5a trebui aplicata imobilizarea in aparat gipsat care dureaza patru saptamani, ca si in
tratamentul ortopedic al scoliozei, iar in acest timp accentul se va pune pe miscari de respiratii. &upa
aceasta, pacientul va trebui sa poarte timp de !3-#) de luni un corset si totodata acesta va trebui sa
efectueze gimnastica de tonifiere a coloanei, ca cea din epifizita Scheurmann. @a corset se va renunta
treptat, mai intai in timpul noptii, apoi ziua.
Cauze
Aparitia scoliozei nu este cunoscuta in apro$imativ 3-4 dintre cazuri iar in acest caz ea mai este
numita si scolioza idiopatica. Apare in cele mai multe cazuri in copilarie sau adolescenta si i se
asociaza diferiti factori genetici, adesea fiind o afectiune familiala.
9$ista doua feluri de scolioza si anume' cea structurata, care implica curburi ale coloanei cu rotatie si
este ireversibila deoarece este cauzata de factori necunoscuti sau de boli precum ' anomalii congenitale,
afectiuni musculare sau nervoase, traumatisme, infectii, tumori+ si cea nestructurata care implica
curburi ale coloanei, fara rotatie si este reversibila, deoarece este cauzata de conditii precum ' durere
sau spasm muscular, o cauza inflamatorie precum apendicita acuta, inegalitatea membrelor inferioare.
@a adulti scolioza apare ca urmare a modificarilor coloanei datorate imbatranirii sau proceselor
degenerative cauzate de catre osteoartrite sau osteoporoza.
@a copii, in multe cazuri, scolioza nu cauzeaza dureri si nu este atat de evidenta decat in cazul in care
deformarea coloanei vertebrale devine severa. 8e putem da seama daca copilul sufera de scolioza dupa
imbracamintea care nu va sta dreapta sau nu va avea tivurile egale, iar coloana copilului poate arata
cocosata iar coastele pot fi proeminente.
Tipuri de scolioze
Scoliozele pot fi de + feluri si anume' scolioza cu o singura curbura care se prezinta prin devierea
coloanei in plan frontal spre dreapta sau spre stanga+ scolioza in forma literei "%"+ scolioza cu doua sau
trei curburi+ scolioza in forma literei "S" care poate fi prezenta pe dreapta sau pe stanga, in care
curburile alterneaza de o parte si de alta a coloanei in mod compensator. Scolioza poate fi CfunctionalaD
datorita pozitiei incorecte a trunchiului prin bazinul inclinat si ca urmare a scurtarii unui membru
inferior+ CstructuralaD avand o cauza osoasa+ scolioza CidiopaticaD este o forma grava care apare
indeosebi la fete si nu se stie cauza.
Scolioza si 'inetoterapia
&eformarea coloanei vertebrale poate fi prezenta in plan frontal cum este scolioza, sau deformari ale
coloanei vertebrale pe plan sagital cum ar fi cifoza si lordoza. &e mentionat este faptul ca aceasta
clasificare este una sumara care cuprinde cele mai multe dintre cazuri. Pot insa sa e$iste si combinatii
intre acestea cum ar fi' cifo-lordoza sau cifo-scolioza. 9$ista insa o diferenta intre deformarea deja
e$istenta si postura anormala care reprezinta o suprafata favorabila pentru ca defectul sa se instaleze
daca nu este tratat prin .inetoterapie. &iferenta aceasta se poate face cu ajutorul unei radiografii a
coloanei vertebrale si cu un control amanuntit al pacientului.
&e e$emplu, scolioza reprezinta deformarea deja instalata a coloanei vertebrale, iar atitudinea
scoliotica este doar un refle$ gresit de postura, insa in ambele cazuri va trebui sa se apeleze la
.inetoterapie, deoarece aceasta este singura modalitate de tratament pentru deformarile coloanei care
nu au un aspect respingator si nu este neaparata nevoie de o interventie chirurgicala. Sunt necesare
sedinte de .inetoterapie si in cazul purtarii unui corset, iar daca nu se fac aceste sedinte, se poate ajunge
la asimetrii de bazin care afecteaza in timp mersul, la CcocoaseD, la dificultati respiratorii din cauza
e$pansiunii limitate a cutiei toracice etc.
&aca este depistata la timp, scolioza se poate trata si fara a se interveni chirurgical. In curburile
coloanei de pana la (- grade singurul tratament care ajuta este .inetoterapia (gimnastica medicala sub
indrumarea unui specialist .inetoterapeut. Aceasta gimnastica medicala este benefica deoarece tonifica
musculatura paravertebrala care sustine coloana, ajuta la mobilitatea si la fle$ibilitatea coloanei si
elimina reactia gresita de postura instaurand-o pe cea corecta. In cazul curburilor coloanei aflate intre
(-si *- de grade se va recomanda pe langa gimnastica medicala (.inetoterapie si purtarea unui corset
care sa stopeze din evolutie deviatia. In cazul in care curburile depasesc *- de grade singurul tratament
consta in interventie chirurgicala.
&in aceasta cauza este foarte important ca sedintele de .inetoterapie sa aiba loc intr-un cabinet de
.inetoterapie sub supravegherea unui .inetoterapeut, deoarece programul terapeutic difera in functie de
tipul scoliozei.
6inetoterapia sau gimnastica medicala
Aceasta are ca scop indreptarea deformarilor coloanei vertebrale si sa o pastreze, pentru ca ea sa nu
evolueze, reducand asimetriile corpului si tulburarile functionale ale acestuia. 7ratamentul pentru
aceasta afectiune se poate realiza prin acupunctura, refle$oterapie, chiropra$ie, tratamente naturiste
etc., dar este diferit de la caz la caz in functie de persoana si de scolioza de care sufera. In medicina
contemporana sunt importante si recunoscute de catre 1rganizatia 0ondiala Pentru Sanatate trei tipuri
de tratamente impotriva scoliozei si anume' tratamentul prin .inetoterapie sa gimnastica medicala,
tratamentul orthopedic in care se foloseste corsetul si tratamentul chirurgical.
7ratamentul prin .inetoterapie dureaza o perioada mai mare de timp si din aceasta cauza va fi nevoie ca
pacientul sa dea dovada de multa rabdare si optimism si va trebui sa continue sedintele de .inetoterapie
si in caz de reusita. In cursul tratamentului evaluarea starii pacientului va fi facuta in mod continuu, iar
in ceea ce priveste copiii afectati de scolioza, acestia vor fi monitorizati pana la sfarsitul perioadei de
crestere.
@a tratamentul prin .inetoterapie pot apela toti cei care sufera de scolioza, tratamentul avand
urmatoarele procedee' diferite tehnici de masaj si stretching prin care se intind partile moi precum
tegumente, muschi, tendoane, pentru a se realiza o desprindere a diferitelor planuri tisulare+ educatia
posturii in pozitie culcat, asezat sau stat in picioare, in activitatile A&@ pe timpul zilei, statul in bancile
scolare, felul in care se poarta gentile sau alte greutati pe umar sau in mana.+ e$ercitiile statice pentru
cresterea tonusului muscular+ e$ercitiile dinamice cu scop de asuplizare articulara+ e$ercitiile pentru
corectarea respiratiei, pentru e$pansiunea cutiei toracice si pentru cresterea vitalitatii.
7ratamentul prin .inetoterapie consta in trei etape si anume' in prima etapa se va identifica postura
vicioasa care a determinat aparitia scoliozei, corectandu-se defectele prin e$ercitii de pozitie care incep
de la cea obisnuita adica cea incorecta si ajung la cea corecta.
A doua etapa este de corectie si este foarte importanta deoarece, datorita e$ercitiilor de indreptare a
posturii aceasta se va ameliora. Pentru mentinerea posturii, importanta este si tonifierea musculaturii
trunchiului si a membrelor. Aceasta etapa dureaza cateva luni iar tratamentul se va face in cate( sedinte
pe saptamana cel putin, cu un .inetoterapeut specializat.
%ea de-a treia etapa consta in consolidare si readaptare, in care se vor fi$a rezultatele care au fost
obtinute pana acum. In aceasta etapa se vor urmari postura corecta a pacientului indiferent in ce pozitie
va sta, asuplizarea, activitatea musculara care se dezvolta prin e$ercitiile folosite.
Prin .inetoterapie se corecteaza, se intareste, se stabilizeaza si se mobilizeaza coloana. 7ratamentul prin
miscare are menirea de a frana evolutia scoliozei, prin e$ercitii sigure cu o localizare precisa pentru a
nu favoriza formarea curburii adiacente.
Parintii care stiu ca au copii ce sufera de deficiente ale coloanei, fie scolioza ori cifoza, trebuie sa ii
duca pe acestia neaparat la un cabinet de .inetoterapie, deoarece aceasta afectiune pana la varsta de !3
ani se poate corecta total daca este urmat un tratament prin .inetoterapie. Insa dupa varsta de !3 ani,
coloana "nu se mai indreapta", deoarece sistemul osos nu se mai dezvolta si atunci, se va lucra doar
pentru a stagna evolutia acestei deficiente si pentru a limita aparitia complicatiilor acesteia.
&aca scolioza are un unghi mai mare de *- grade, sau daca tratamentul ortopedic nu a reusit, este
neaparat nevoie sa se intervina chirurgical prin artrodeza vertebrala cu tija metalica 0arrington. Inainte
de operatie, adultii sunt pusi sa e$ecute e$ercitii de mobilizare a coloanei, iar dupa operatie vor face
e$ercitii de ginmnastica respiratorie, diferite e$ercitii de picioare si brate, insa toate acestea vor fi
facute in asa fel incat sa nu solicite coloana. 6idicarea la verticala si aplecarile se vor face treptat, se
vor evita torsiunile de trunchi. &upa a doua saptamana de la interventia chirurgicala se va putea trece la
pozitia sezand. 5a trebui aplicata imobilizarea in aparat gipsat care dureaza patru saptamani, ca si in
tratamentul ortopedic al scoliozei, iar in acest timp accentul se va pune pe miscari de respiratii. &upa
aceasta, pacientul va trebui sa poarte timp de !3-#) de luni un corset si totodata acesta va trebui sa
efectueze gimnastica de tonifiere a coloanei, ca cea din epifizita Scheurmann. @a corset se va renunta
treptat, mai intai in timpul noptii, apoi ziua.
7ratament scolioza
Scolioza este o deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal. Scolioza poate avea o
singura curbura pe toata lungimea coloanei sau numai intr-o regiune' cervicala,
toracala, lombara (scolioza in % sau poate avea doua sau chiar mai multe curburi
alternative care compenseaza pe cea initiala (scolioza in S.
)rincipalele beneficii ale tratamentului
9liminarea posturilor vicioase care accentueaza scolioza
%onstientizarea si deprinderea posturarii corecte si sanatoase
Stabilizarea coloanei vertebrale
%orectarea curburiiJcurburilor patologice
9liminarea durerilor la nivelul spatelui
9liminarea contracturilor musculaturii paravertebrale
7onifierea in regim de scurtare a spinalilor dorso-lombari pe partea conve$itatilor
7onifierea in regim de alungire a spinalilor dorso-lombari pe partea concavitatilor
6educerea ghibozitatilor si detorsionarea vertebrelor
6edresarea bazinului si a centurii scapulare
Imbunatatirea supletei articulatiilor intervertebrale
Stimularea secretiei de lichid sinovial intraarticular
&eprinderea unei respiratii corecte
Prevenirea compensarii curburii principale
)roceduri de tratament efectuate
)rocedura de 'inetoterapie ajuta la obtinerea unei ameliorari semnificative a scoliozei, cu o
buna corectare a coloanei vertebrale, cu scaderea curburii scoliotice. 6edresarea curburilor, poate fi
realizata prin intinderea progresivo-pasiva si completa a musculaturii concavitatii si scurtarea
musculaturii din conve$itate. &e asemnea, .inetoterapia intervine prin redresarea bazinului si
echilibrarea centurii scapulare. Prin diversele metode special concepute pentru scolioza, .inetoterapia
are un rol deosebit asupra cresterii fle$ibilitatii coloanei vertebrale. Ninetoterapia tonifica si
reechilibreaza musculatura paravertebrala, tonifica musculatura fesiera si cea abdominala. 9$ercitiile
de respiratie, ca parte componenta a programului de .inetoterapie, realizeaza o crestere a e$pansiunii
toracice localizate in acele zone in care mobilitatea toracica este evident deficitara+ o scadere a
travaliului ventilator prin asuplizarea toracovertebrala si prin sporirea contributiei ventilatiei
diafragmatice (respiratie abdominala+ si o crestere a randamentului ,,pompei musculare respiratorii",
prin ameliorarea raportului dintre lungimea muschiului respirator si tensiunea lui.
)rocedura de electroterapie are deasemenea bune recomandari privind tratarea scoliozei.
9lectroterapia, prin formele sale de curenti, actioneaza impotriva durerii, avand un important efect
antialgic (de eliminare a durerii, efect decontracturant (contracturile musculare sunt combatute,
indiferent daca au la origine afectiuni musculo-scheletice sau neurologice, prin ameliorarea
functionarii receptorilor din muschii responsabili cu reglarea tonusului muscular, efect miorela$ant
(favorizeaza rela$area musculara, si efect tonifiant (intarirea musculaturii spatelui.
)rocedura de laser terapeutic stimuleaza circulatia, stimuleaza secretia de lichid sinovial, reduce
procesele aderentiale intraarticulare si creste metabolismul celular.
)rocedura de masaj terapeutic in tratamentul scoliozei, este folosit cu scopul de-a ameliora
starile de disconfort, caracterizate prin durere si contracturi musculare la nivelul spatelui. 0asajul pe
de alta parte, vizeaza manevre specifice, ce au ca scop tonifierea musculaturii din e$teriorul curburii si
manevre pentru rela$area musculaturii din interiorul curburi, unde fibrele musculare sunt mai scurte.
Recomandari pentru un efect terapeutic ma5im
Implicati-va activ si intr-un mod optimist in procesul de recuperare.
6espectati cu strictete programarile la sedintele de tratament.
9fectuati acasa cu constiinciozitate e$ercitiile date de catre terapeutul dumneavoastra.
Incercati sa mentineti o postura corecta in viata cotidiana.
%ontinuati tratamentul chiar daca uneori apar dureri usoare pe parcursul acestuia.
%ontinuati tratamentul pana la final, chiar daca efectele benefice nu se observa de la primele
sedinte.
0entineti o greutate corporala sub cea normala (daca acest lucru este posibil.
Practicati un sport sau o activitate fizica care sa necesite lucrul cu ambele brate (alergatul
T%H"T9 K%LE%
s.eleton heels
I109 Y SA8A7A79 Y 9ndocrinologie
7steoporoza 3 simptome, diagnostic, tratament
de Iritcu Ale$andra

Object 34 Object 35
%omentarii (!
Ai dureri mari de spate atunci cand ridici o greutateF Ai suferit fracturi in urma unui traumatism
minorF 9sti la menopauzaF "rmezi de mult timp tratament cu glucocorticoizi, chimioterapice,
anticonvulsivanteF
&aca raspunsurile sunt afirmative, pune-ti un semn de intrebare si mergi la medic pentru investigatii.
7oate acestea anunta o posibila aparitie a osteoporozei, o boala de fragilizare a oaselor, care timp de
multi ani poate sa nu dea nici un semn.
7rebuie sa mai stii ca masa osoasa creste de la nastere pana in jurul varstei de (--(* de ani. &upa )-
de ani, masa osoasa scade cu #-( 4 pe an, iar in postmenopauza scade cu !-4 pe an.
Ce este osteoporoza?
7steoporoza este o afectiune a intregului sc$elet, caracterizata prin scaderea masei osoase si
modificarea arhitecturala a tesutului osos, care au ca si consecinta cresterea fragilitatii oaselor si
predispozitia la fracturi. 7steoporoza duce la restrangerea activitatiilor zilnice efectuate de pacienti.
Tipuri de osteoporoza
7steoporoza primara (comuna
- tip ! (de menopauza
- tip # (de involutie, senila
7steoporoza secundara
- de cauza endocrina'
hipoestrogenism (din alte motive decat menopauza
hipogonadism masculin (insuficienta dezvoltare a glandelor se$uale
hipopituitarism (insuficienta dezvoltare a glandei pituitare- glanda endocrina care secreta
hormoni
hipotiroidism (reducerea secretiei tiroide
hipertiroidism (secretia e$cesiva a hormonilor tiroidieni
sindrom %ushing (boala aparuta in urma unei cantitati mari de hormon cortizol
acromegalie (crestere e$agerata a capului si membrelor din cauza hipersecretiei hipofizei
- de cauza medicamentoasa si to$ica'
glucocorticoizi
tiro$ina
anticonvulsivante
>actorii de risc ai osteoporozei
- lipsa de calciu
- se$ul feminin (femeile sunt mai predispuse la aparitia osteoporozei
- ereditatea (osteoporoza poate afecta si alti membri ai familiei
- menopauza (datorita modificarilor hormonale ce se produc in organism
- interventii chirurgicale precum gastrectomia (inlaturarea unei portiuni a stomacului sau
histeresctemia totala a calciului de catre organism
- unele tratamente medicamentoase de lunga durata precum cele cu hormoni tiroidieni sau
corticosteroizi
- fumatul
- consumul de alcool
- varsta peste @0 de ani (e$tirparea uterului+ acestea afecteaza absorbtia si utilizarea
Simptomele osteoporozei
- este asimptomatica timp de cativa ani
- apar dureri de spate, agravate dupa ridicari de obiecte grele+ durerile dispar dupa o saptamana dar
pot persista si mai mult
- reducerea inaltimii (cu pana la !- cm - curbarea coloanei datorata tasarii vertebrelor
- afecteaza capacitatea de a efectua activitati fizice (mers, ridicarea unor greutati
- osteoporoza avansata se manifesta prin fracturi survenite in urma unui traumatism minor (in special
ale oaselor incheieturii mainii, soldului, vertebrelor colioza, %ifoza, @ordoza, &95IA7II A@9
%1@1A89I 59679,6A@9 7ratament chirurgical si alternativ
&95IA7II A@9 %1@1A89I 59679,6A@9
I Generalitati
%oloana vertebrala se prezinta ca un stalp osos, format din ((-() vertebre, dintre care ' : cervicale, *
lombare, !# dorsale, * sacrale si )-* coccigiene.
%urburile normale dau coloanei o mare elasticitate, permitandu-i sa se comporte in cadere ca un resort,
amortizandu-le, spre deosebire de spatele plat. 7ot curburile, pastreaza proectia centrului de greutate in
interiorul poligonului de sustinere.
%hiar atunci cand una din curburi este accentuata (cifoza sau lordoza coloana isi recapata echilibrul
e$agerand curbura din regiunea invecinata. !#/A#uVn*/.ppAg
II &efinitie
&eviatiile coloanei vertebrale sau deviatiile a$ului vertebral sunt afectiuni provocate de diferiti factori
etiopatogeni.
&eviatia laterala poate fi de un tip oarecare, datorita unei atitudini vicioase, impusa de anumite conditii
profesionale. Aceasta deviatie laterala temporala, dar prelungita a coloanei nu reprezinta scolioza, ci o
atitudine anormala care creaza posibilitati pentru constituirea ei.
%and in mod voluntar un copil, care sta mult in banca stramb, capata o deformare, pozitia nu poate fi
numita scolioza, ci deviatie prin tinuta. In aceasta nu se observa nici o deformatie a toracelui si nici o
sarcina a coloanei vertebrale. Vp/A#u#!*/.ppp
III %lasificare
&eviatiile recunoscute ale coloanei vertebrale sunt '
A Scolioza
,. %ifoza
%. @ordza
A.Scolioza ' 9ste deviatia colioanei vertebrale in plan frontal, cu rotiri ale corpurilor
vertebrale de partea conve$a, rotiri care antreneaza si coastele, determinand o
gibozitate de partea cove$a. Aceasta noua pozitie a coloanei vertebrale produce
asimetrii ale umerilor si omoplatilor. 9ste vorba de o atitudine scoliotica, cand
curburile se pot redresa usor, sau scolioza adevarata cand sau produs modificari
osoase. Scolioza se constata la e$aminarea copilului, folosind aplecarea
trunchiului inainte, pozitie in care apare gibozitatea de partea scoliozei.
Scoliozele pot fi '
-%u o singura curbura, scolioza in forma literei %
-%u doua sau trei curburi, scolioza in forma literei S, in care curburile alterneaza de o parte si de
alta a coloanei pentru a-si gasi echilibrul.
page #
In cadrul scoliozelor adevarate, cele mai grave sunt asa-zisele idiopatice sau esentiale, cu o cauza
necunoscuta si aparute inainte de varsta pubertatii.1 alta grupa a scoliozelor o formeaza cele statice
prin deformari ale bazinului sau inegalitati ale membrelor inferioare.
Scoliozele patologice sunt determinate de afectiuni ca' rahitism, traumatisme ale corpului vertebral
(vertebral cuneiforma, poliomielita si reumatism. Scolioza se consta prin e$aminarea clinica a
subiectului , din pozitie stand, complet gol. Se marcheaza apofizele spinoase ale vertebrelor, cu
creionul dermatografic, ceea ce ne edifica asupra e$istentei sau nu a scoliozei si a felului acesteia.
"rmarim in continuare echilibrul bazinului si aspectul picioarelor. 9$amenarea cu firul cu plumb, ne
arata directia in care sa produs curbura, stanga, dreapta sau alternativa. 6adiografia completeaza si
precizeaza rezultatul e$amenarii.
,. %ifoza ' Sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital, prin e$agerarea
curburilor normale ale coloanei vertebrale. 9$ista insa cazuri rare, atipice, cand
coloana se curbeaza invers ' cifoza cervicala si lordoza dorsala. &eformatia se
compenseaza printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea
coloanei. %ifozele pot fi suple,asa-zisele atitudini cifotice care pot corecta si
hipercorecta voluntar prin contractia musculaturii sau fi$e (rigide care nu se mai
pot corecta prin redresarea voluntara sau mobilizare pasiva. &ebilitatea generala
sau pozitiile gresite (in banca, la locul de munca si miopia pot favoriza atitudinii
cifotice. %ifozele adevarate, functionale au la baza un traumatism cu turtirea unei
vertebre in unghi ascutit spre inainte (in pana ceea ce determina asezarea
coloanei in unghi deasupra si sub vertebra lezata. 1 alta cauza a cifozei se aplica
prin legea lui &elpeon ' %and corpul este mentinut mult timp aplecat inainte, se
producde o turtire a corpurilor vertebrale in partea anterioara, din cauza greutatii
corporale care afecteaza si actioneaza asupra acestei parti a vertebrei.
0orbul Pott (I.,.%. la coloana produce o cifoza prin distrugerea unei vertebre si inclinarea
trunchiului inainte. %ifoza juvenila sau epifizata Schaurmann apare la varsta pubertatii, cu
localizare mai mult la vertebrele dorsale. %ifroza senila sau a batranilor are localizarea cervico-
dorsala la barbati si dorsala medie sau dorsolombara la femei.
% . @ordoza ' @ordozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale cu conve$itate anterioara, prin
e$agerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale. &atorita mai ales tonusului crescut si
psoasului si slabirii tonusului abdominalilor, bazinul cade mai mult inainte decat normal, e$agerand
curbura lombara. 1 cauza favorizanta la femei este purtarea
incaltamintii cu tocuri inalte, care duc la inclinarea bazinului inainte si a trunchiului inapoi,
determinand lordozarea. @ordoza este prezenta si in locurile cu lu$atie congenitala de sold
bilaterala, in spondilolistezis si in enopatii. @a randul ei lordoza poate fi cauza deviatiilor algii
lombare si sacrale, albuminuriei, prin jenarea functiei rinichilor, preecum si a oboselii in mers si
stationare.
In cazul lordozei sunt hipertrofiati muschii '
-dorsali, in special spinali+
-psoasul iliac+
-rotatorii interni ai membrelor+
-diafragmul+
Antagonistii acestora sunt hipotonici'
-abdominalii, in special dreptii abdominali
-rotatorii e$terni ai membrelor
-cvadricepsul
-precervicalii
&upa 0ezieres, la originea tuturor deformatiilor este lordoza. Atat pozitia verticala cat si miscarea
membrelor inferioare si superioare determina curburi lordotice. &easemenea, incercarea de a corecta o
cifoza este necesar sa reducem mai inainte lordoza (cervicala lombara ceea ce duce la concluzia ca
lordoza este la originea cifozei. %ifoza nu apare fara accentuarea lordozei iar daca fi$am lordozele ,
fle$ia trunchiului nu se mai poate face, ceea ce denota ca cifoza compenseaza lordoza. Asa se e$plica
de ce nu se poate corecta o cifoza dorsala prin e$ercitiile obisnuite de e$tensie, pana cand nu se
corecteaza mai intai lordozele(cervicala, lombara. 7ot 0ezieres arata legatura ce e$ista intre trunchi si
membre care se pune in evidenta si mai mult in cazul tratamentului cifozelor ' 9secul sau reusita
tratamentului depinde de felul cum tinem seama de aceasta. Pentru elucidarea problemei , autoarea da
e$emplul urmator ' Spatiul popliteu al membrelor inferioare este o a treia concavitate posterioara
alaturi de cele doua lordoze, cervicala si lombara. Intinderea picioarelor in timpul miscarilor de trunchi
determina o stergere a lordozei, iar refacerea curburii lordotice determina fle$area membrelor din
genunchi. @ordoza este insotita de rotarea interna a membrelor superioare si inferioare, mai mult
lordoza si rotarea interna a picioarelor constituie cauzele genunchiului recurbet si stabilirea
ligamentara. 1 alta problema legata de lordoza se refera la muschiul diafragm care este blocat in
inspiratie in timpul efortului , ceea ce determina o ridicare si fi$are in pozitie ridicata a umerilor.
0uschiul diafragm este un muschi lordozan, daca tinem seama de insedrtiile sale pe vertebrele #,( sau
) lombare , asemanatoare cu cele ale psoasului. 2i$and insertiile
diafragmului, blocam respiratia, fi$am lordoza si permitem un punct fi$ altor muschi lordozanti-
spinalii, in felul acesta miscarile respiratorii ramanand reduse. &e aici necesitatea de a elibera respiratia
in toate e$ercitiile in care participa muschiul diafragm.
I5 9tiopatogenia
7eoria tinutei varioase ' &eoarece copii stau ore intregi aplecati peste o masa prea joasa cu spatele
sprijinit de speteaza scaunului, asa in cat mentin timp indelungat coloana vertebrala incovoiata si
deviata lateral s-a dedus ca aceasta inprejurare sta la originea scoliozei. Atitudinea amintita ar putea
e$plica producerea scoliozei totale, dar aceasta se observa destul de rar, tinuta scolara gresita ar putea fi
mai curand cauza atitudinilor scoliotice care perminentizeaza. 7inand seama de numarul restrans al
scolioticilor fata de numarul total al elevilor care au aceleasi atitudini, care se repeta in inprejurari
identice, normal este sa ne gandim ca alt element etiopatogenetic trebuie sa intervina si sa determine
constituirea scoliozei.
7eoria osteoparalitica ' S-a sustinut ca tulburarile de osificare sub influenta diferitelor cauze mecanice,
ar putea produce schimbari in forma vertebrelor si deviatiilor laterale ale rahitismului care sunt schitate
in mod normal. 9lementele care ar influinta cartilagiile de crestere ale vertebrelor ar fi de origine
infectioasa sau toracica, traumatica, endocrina, statica, conventionala, imprimandu-se in special in
unele avitaminoze. Aceasta cauza ar fi destul de frecventa fiindca unii autori au observat scoliozele in
randul copiilor malnutriti.
&in punct de vedere al stadiilor in care se gaseste scolioza obisnuita a adolescentilor, se cunosc trei
grade '
-gradul ! ' -care este denumit scolioza benigna, poate sa se confunde, in forma cea mai usoara cu
deeviatiile de atitudine
-diferenta estetica ' bolnavul poate in mod normal sa-si devieze coloana in sens contrar. @a aplecarea
inainte a bolnavului, apofizele spinoase sunt pe aceeasi linie, fara nici o abatere.
-gradul # ' -in aceasta faza a scoliozei faptul esential este acela ca prin miscarile de indoire sau rasucire
cu fara sau apasare laterala, se mai poate obtine o oarecare indreptare a curburii coloanei vertebrale
spre linia mediana.
-gradul ( ' -se deosebeste de precedentul prin aceea ca deviatiile coloanei si deformatiile toracice nu se
mai pot indrepta prin simple miscari de indoire si rasucire. In acesste cazuri scolioza este grava si
evoluiaza spre mari deformatii toracice si prabusiri ale coloanei vertebrale. %u toate neajunsurile
estetice, dar mai ales functionale in aceste cazuri, miscarile toracice si chiar cele abdominale sufera
deplasari uneori destul de
page *
importante care pot sa influenteze asupra functiilor unor organe cum sunt ' inima sau prlamanii.
&iformitatea este mai grava in formele de scolioza dezechilibrate in care firul cu plumb din fata
suboccipitalului nu cade in dreptul interfesier. @a unii bolnavi evolutia scoliozei nu se opreste odata cu
inceperea perioadei de crestere si deviatiile coloanei vertebrale si deformatiile toracice continua chiar la
varsta adulta.
&upa mobilitatea coloanei, &etebit si 0esco$ recunosc trei forme de scolioze ' I-formele nefi$ate
II-formele intermediare
III-formele fi$ate
5 7ratament
A.7ratamentul scoliozei '
Schematic, tratamentul scoliozei se prezinta astfel '
-mobilizarea coloanei vertebrale si reducerea gibozitatii prin' -inclinari laterale -intinderi in
lungime -tractiuni cu membrul omolog concavitatii
-presiuni directe de gabozitate
-tonifierea musculaturi paravertebrale, prin contractii simetrice si asimetrice
-reechilibrarea bazinului, in special in scoliozele statice, printr-o taloneta in portat
-tratamentul ortopedic pasiv, cu aparate care mentin coloana
-tratamentul chirurgical, prin artrodeza vertebrala.
Se obisnueste in gimnastica corectoare sa se mobilizeze mai intai coloana prin miscari pasive, sa se
redreseze, apoi sa se tonifice prin miscari active. 7inand seama ca numai gimnastica singura nu
poate opri evolutia unei scolioze, iar dupa mobilizare cu e$ercitii vasive, aceasta oprire nu se mai
poate face nici atat, este greu sa admitem ca o coloana cu mai multe curburi o mai putem fi$a prin
e$ercitii de tonifiere. Acelasi lucru se poate spune si despre e$ercitiile asimetrice, greu sde
localizat. &in aceste motive, pe baza indelungatei noastre e$periente practice avem o rezerva in
folosirea lor. 9$ceptie ar face scoliozele cu o singura curbura, in %, unde folosim miscari asimetrice
cu localizare stricta la acest segment. Se admite mobilizarea pasiva a coloanei numai in vederea
fi$arii ei in corset sau pentru tratament chirurgical. 7ratamentul prin miscare se refera la e$ercitiile
active care sa franeze evolutia scoliozei, e$ercitii precis localizate deoarece e$ista riscul de a
favoriza formarea curburii adiacente. 0uschii ei sunt scurtati prin lucru in contractie si intindere
incompleta. 9$ista diferite metode de corectare a scoliozei, una dintre ele, cea a dr.Nlapp, care a
descris patru pozitii, pornind din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme.
0etoda translatiei, a lui 6oederer si @edent, consta in deplasarea spre partea corectoare, un segment
de corp. Aceasta translatie se face tinand bratele lateral pentru a putea corecta pozita trunchiului iar
specialistul, asezat in spatele pacientului, controleaza e$ecutia miscarilor. 9ste usor de realizat
aceasta translatie in cazul unei scolioze in %, dar pentru o scolioza in S este nevoie de o corectie a
curburii lombare asezand o perna sub fese de partea concavitatii, dupa care se e$ecuta translatia
entru curbura superioara.
0etoda 8iederhoffer se bazeaza pe folosirea tensiunilor izometrice in tratarea atat a scoliozei cat si
a diverselor discopatii si spondilozii. In aceasta metoda se cauta redresarea coloanei vertebrale in
raport cu linia mediana, prin contractii izometrice contra rezistentei, egaland in felul acesta ediferite
tensiuni ale musculaturii spatelui (partea concava este slaba, partea conve$a prezinta tensiuni mari.
2olosim pozitii de plecare foarte precise si contractiile izometrice ale unor muschi (dorsalul mare,
trapezul, transversii din partea cavitatii, transversul abdominal, psoasul iliac si patratul lombar, se
urmareste apropierea coloanei cat mai mult de linia mediana si nu toniferea musculara. In timpul
tensiunii izometrice e$ista o perioada de contractie progresiva urmata de o contractie statica si
terminarea cu rela$are progresiva a musculaturii, fiecare perioada avand durata egal.
7ratament ortopedic
In scolioza esentiala cu o curbura de (--*- grade, se recurge la tratamentul ortopedic. &upa o
pregatire generala prin e$ercitii de mobilizare si intindere, se trece la redresarea scoliozei prin
elungatii la cadrul Abott si se fi$eaza in corsetul de gips.
9pifizite Scheurmann
In scoliozele idiopatice se mai foloseste corsetul 0ilWau.ee, care face e$tensia si derotarea
coloanei activ si nu pasiv ca aparatul gipsat. %ontentiei in corset i se adauga o gimnastica zilnica
pentru coloana, abdomen si miscari de respiratie. Scoaterea corsetului se face progresiv.
7ratament chirurgical
In cazul scoliozei cu un unghi mai mare de *- grade, sau in cazul nereusitei tratamentului
ortopedic, se impune tratamentul chirurgical prin artrodeza vertebrala cu tija metalica 0arrington.
Adultii inainte de a fi operati, e$ecuta e$ercitii de mobilizare a coloanei. &upa operatie gimnastica
respiratorie si diverse e$ercitii de brate si picioare fara a antrena coloana. 6idicarea la verticala se
face treptat atat ca
page :
Object 36

unghi de inclinare cat si ca durata de timp. Sunt evitate torsiunile de trunchi. Se poate trece la
pozitia sezand dupa doua saptamani de la interventie. Imobilizarea in aparat gipsat dureaza patru
saptamani, ca si in tratamentul ortopedic al scoliozei, timp in care accentul cade pe miscari de
respiratii. Se aplica corsetul de ple$idur, pentru !3-#) luni. In aceasta perioada, bolnavul face o
gimnastica de tonifiere a coloanei, identica cu cea din epifizita Scheurmann. 6enuntarea la corset se
face treptat, mai intai in timpul noptii apoi ziua.
7ratamentul cifozelor
7ratamentul incepe cu e$ercitii de mobilizare pasiva a coloanei, pana la corectare si hipercorectarea
cifozei suple. %ifoza rigida nu va fi tonificata decat dupa aceasta mobilizare de corectie. 7ot in
scopul obtinerii mobilitatii coloanei se indica suspensiile la scara fi$a sau elungatiila la capastru.
Pozitia in anteversie a bazinului este o cauza a lordozelor si cifozelor. 6eechilibrarea lui la pozitie
normala se obtine prin e$ercitii care antreneaza cele doua cupluri de muschi '
-abdominalii si fesierii pe de o parte
-psoasul iliac si muschii lombari pe de alta
Primul cuplu se opune actiunii de lordozare (anteversiei bazinuluice o au muschii psoas iliac si
lombarii. 0uschiul psoas, prin insertiile sale pe micul trohanter al femurului si pe vertebrele
lombare, fle$eaza coapsa pe bazin sau trunchiul pe coapsa. 0uschii abdominali nu au iinsertie pe
femur, totusi se contracta in miscarea de fle$ie a coapselor pe bazin pentru a limita bascularea
bazinului tras la contractia psoasului. In felul acesta se asigura psoasului o insertie fi$a pe bazin.
%and muschii abdominali iau punct fi$ pe torace pentru a se contracta, determina o retorversie
compensatorie a bazinului si deci stergerea curburii lombare. 2esierii sunt mobilizati din pozitia
culcat cu fata in jos, pieptul sprijinit pe bancheta cu ridicarea picioarelor fara a depasi orizontala.
"n e$ercitiu care intereseaza cuplul de muschi corectori este rasturnarea bazinului prin contractia
simultana a abdominalilor si fesierilor e$ecutat din pozitia pe spate culcat sau din stand cu spatele
la perete, pentru a se putea controla. "n alt obiectiv al tratamentului este tonifierea muschilor
spatelui,in special cei paravertebrali cu care se fi$eaza omoplatii. 7onifierea se obtine prin
contractii izometrice, cu spatele in pozitie corectata sau hipercorectata. 5om folosi e$ercitii de
respiratie care contribuie la corectarea cutiei toracice. %opii vor fi invatati sa-si controleze tinuta in
tot timpul zilei pentru a se forma deprinderea de atitudine corecta, odata cu tonifierea musculaturii.
In concluzie '
a + pentru corectarea si hipercorectarea cifozei se aplica mobilizarea pasiva a coloanei si posturii de
corectie.
b + atarnarea la scara fi$a si elongatii cervicale la capastru.
c + reechilibrarea bazinului se realizeaza prin tonifierea abdominalilor si fesierilor.
d + tonifierea muschilor vertebrali si a fi$atiilor omoplatilor se obtine prin miscari active si
izometrice.
e + se impune controlul permanent a tinutei in timpul zilei.
% 7ratamentul lordozei
7ratamentul va urmari inlaturarea cauzelor care au produs lordoza, dupa care se va trece la
redresarea vazinuluisi echilibrarea trunchiului la noua pozitie. &upa Palard, fi$area bazinului se
realizeaza prin antagonismul psoasului si fesierilor abdominalii neavand rol in statica bazinului.
&upa &elmas si 5anderual, fesierii nu au rol in echilibrarea statica, motivand acest lucru prin faptul
ca individul nu poate sta la verticala cu muschii fesieri rela$ati sau chiar paralizati (in cazul
miopatiei. In tratarea lordozei acestia se pot insa mobiliza pentru corectie.
6eechilibrarea bazinului rezulta din actiunea a doua cupluri antagoniste ' -abdominalii si fesierii ;
cuplul corector
-lombarii si psoasul iliac-cuplul deformant
7ratamentul se incepe cu e$ercitii de retroversie a bazinului, din culcat pe spate sau stand, cu
controlul corectiei. Se repeta de mai multe ori si apoi se continua cu controlul bazinului in timpul
mersului si in timpul e$ercitiilor din programul de reeducare. 0uschii abdominali au rol in
mentinerea bazinului la inclinare normala. 9i sunt cei care fi$eaza viscerele in cavitatea abdominala
si prin hipotonie permit viscerelor sa traga de coloana lombara de care sunt fi$ate accentuand
lordoza. 9$ercitiile de abdomen se vor e$ecuta din pozitia cu bazinul corectat. %and se va actiona
cu membrele inferioare, miscarile vor porni dintr-un unghi de (--*- grade, care permite corectia
bazinului si a lordozei.
7onificarea musculaturii dorso-lombare se face diferit pentru fiecare regiune in parte astfel '
-pentru regiunea dorsala muschii vertebrali vor fi mobilizati in contractie completa si intindere
incompleta, pentru a fi scurtati.
-muschii lombari vor fi intinsi si in aceasta pozitie vor fi tonifiati.
Adstfel se e$ecuta miscari cu trunchiul fle$at cu corectia lordozei si din aceasta pozitie se e$ecuta
contractii izometrice pentru muschii regiunii interesate.
In concluzie recomandam '
! ;postura in cifoza lombara cu controlul mainii
# ;tonifierea abdomenului din pozitie corecta cu bazinul in retroversie si coordonarea respiratiei
diafragmatice cu e$ercitiile de abdomen
( ;tonifierea musculaturii dorso-lombare prin contractii izometrice diferite pe regiuni (dorsala,
lombara.
) ;tonifierea musculaturii rotative e$terne a membrelor si a cvadricepsului.
7ratamentul medicamentos (scolioza, lordoza, cifoza
7ratamentul medicamentos este variat si difera de la afectiune la alta. In primul rand se cauta
tratarea factorilor determinanti a cifozelor si scoliozelor. Se administreaza antiinflamatoare '
fenilbutazona, aminofemazona, aspirina, antialgice si decontracturante, acestea din urma servind la
rela$area muschilor care contractati fiind pot genera deformatii ale coloanei. Administrarea de
cortizon joaca un rol foarte important, dar trebuie avut in vedere dozajul si epoca de evolutie a
bolii. 5itaminele din grupul , servesc la tonifierea sistemului nervos si a organismuli in general.
Infiltratiile locale cu boicil si %lorhidrat de procaina in fazele cele mai dureroase ale bolii,
constituie tratamentul simptomatic antialgic. Administrarea de calciu sub formele Sandoz
efervescent, clorocalcini si vitaminele din grupul & (!,#,(, joaca un rol important in evidtarea
producerii cifozelor si scoliozelor rahitice.
79I8I%A 0ASAM"@"I
0asajul se practica din cele mai vechi timpuri. 2ormele de masaj sunt ' netezire, framantare, batere,
frictiune si vibratie. 0asajul are efect ozitiv si se aplica in afectiuni ca ' traumatice, reumatice,
neurologice, musculare.
0asajul cefei
Se face in totdeauna din jos in sus. @a ori ce masaj se incepe cu netezirea din inapoia pavilionului
auricular si mana coborata in jos pe apofizele spinoase ale vertebrelor, coborand in lateral actionand
asupra muschiului trapez.
8etezirea se face cu palma, policele, dosul degetelor sau sub forma de pieptene. 0asajul se e$ecuta
cu manevre de framantare sub forma de stoarcere cu trei degete imprimandu-se presiune sau
prinzand musculatura cefei intre ultimele patru degete si podul palmei, se mai poate e$ecuta
geluirea.
2rictiunea se fi$eaza cu o mana capul si cu cealalalta se e$ecuta frictiunea. &egetele patrund in
elementul articulat. Aceasta manevra se e$ecuta cat mai profund. 2rictiunea se poate asocia cu
vibratia. @a regiunea cefei se mai poate e$ecuta baterea insa foarte usor cu varful degetelor pe
regiunea mastoidiana si vertebre cu pulpa degetelor, iar pe muschiul trapez cu partea cubitala a
mainii. @a persoanele
inzestrate cu musculatura se e$ecuta cu pumnul. 1rice masaj este urmat de .inetoterapie. 0iscarile
sunt de trei feluri ' active, pasive si cu opunere de rezistenta. 0iscarile pasive sunt miscari pe care
le imprima masorul bolnavului. 0iscarile active sunt miscari pe care le e$ecuta bolnavul singur sau
sub indrumarea tehnicianului, sau cu opunere de rezistenta. Aceste manevre se e$ecuta astfel ' &aca
bolnavul vrea sa e$ecute o miscare masorul trebuie sa puna mana pe segmentul pe care se e$ecuta
miscarea impingandu-l in sens opus. 0iscarile de promovare se e$ecuta cu vibratii. 9le se mai pot
e$ecuta sustinand pe segmentul bolnav diverse obiecte (haltere, mingi de gimnastica. @a regiunea
cefei, pentru a se e$ecuta miscari, masorul se aseaza in spatele bolnavului, prinde capul acestuia
intre maini, cea stanga pe frunte, iar cealalalta spre muschiul trapez, imprimandu-i bolnavului
miscari de fle$ie, e$tensie laterala dreapta-stanga si rotatie. 0asajul cefei este indicat in afectiuni
ca ' reumatismale, in spondiloza cervicala(dureri de cap, in afectiuni nevralgice si in afectiuni ale
muschilor insotite de contracturi(torticolis.
7ratamentul de recuperare prin .inetoterapie
Protocolul tratamentului
7ratamentul ce se efectuiaza este in general de mai multe luni sau ani, in raport cu varsta si
deformatiile prezente si va fi reluat in caz de reusita. &e asemenea urmarirea subiectului tratat va fi
facuta continuu, iar la copii pana la sfarsitul perioadei de crestere. In prima etapa a tratamentului
luarea la cunostinta ocupa rolul principal. Aceasta se face prin recunoasterea defectelor (in fata
oglinzilor sau in fata planurilor de referinta, prin e$ercitii posturale contrastante care merg de la
pozitia obisnuita, cea incorecta, la cea corecta, prin mentinerea pozitiilor corectate in cursul
e$ercitiilor simple si, in sfarsit amplitarea e$ecutatain sens corectata, usurand posturile
corijate.Aceasta prima etapa dureaza intre * si !- sedinte, dintre care ( cu .inetoterapie si restul la
domiciliu.
9tapa a doua este etapa corectiva. In aceasta etapa supleerea corectoare ocupa un rol important.
&atorita ei, precum si e$ercitiilor posturale, se amelioreaza postura.7onifierea musculara este in
masura sa contribuie la mentinerea corectiei. Se trece apoi la tonifierea generalizata a musculaturii
trunchiului si membrelor. Aceasta etapa dureaza mai multe luni, doua sedinte pe saptamana fiind
efectuate cu .inetoterapeutul, celalalte sedinte, zilnic, la domiciliu.
9tapa a treia este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta etapa este etapa in care se fi$eaza
rezultatele obtinute pana acum. 6eeducarea posturala care se efectueaza in aceasta etapa inglobeaza
toate gesturile
obisnuite si vizeaza automatizarea pozitiilor corecte. Amplizarile care se efectueaza in vederea
intretinerii supletii normale au loc in toate planurile. Activitatea musculara generalizata se practica din
ce in ce mai intens, orientandu-se spre o activitate normala. Activitatea din etapa a treia dezvolta pana
la urma prin e$ercitiile folosite, rezistenta necesara in timpul activitatii obisnuite scolare sau
profesionale. 1 singura sedinta pe saptamana se va face cu .inetoterapeutul, in restul saptamanii la
domiciliu.
5I Anatomie patologica
&escrierea coloanei vertebrale
%oloana vertebrala constituie scheletul solid al trunchiului. 9ste situata in plan median in regiunea
posterioara a trunchiului, fiind formata la om din ((-() de vertebre. Intre vertebre se gasesc
discurile intervertebrale. In interior de-a lungul ei, coloana vertebrala este strabatuta de un canal
numit canalul vertebral(neural care adapostesta maduva spinarii cu invelisurile sale. Segmentele
coloanei vertebrale sunt'
!. Segmentul cervical este format din : vertebre
5ertebra cervicala prezinta unele deosebiri fata de vertebra tip. %orpul este mai mic si mai alungit
transversal. In segmentul cervical gasim ) vertebre de tranzitie ' atlas, a$is, vertebra @/ si @:.
Aceste vertebre prezinta particularitati deosebite prin adaptarea lor la functii speciale.
#. Segmentul toracal este format din !# vertebre. %aracteristicile acestor vertebre
sunt articularea lor cu coastele, pe fetele laterale. Apofiza transversala prezinta
catre varf, pe fata ei anterioara, o fateta articulara corespunzatoare de pe coasta.
(. Segmentul lombar este format din * vertebre. 5ertebra lombara este mai mare
decat celalalte vertebre. %orpul este lat mai inalt si cu perimetrul transversal mai
mare. @a baza apofizei transverse, posterior si inferior, se afla un tubercul care
reprezinta cu adevarat apofiza transversa. In partea laterala lombara a apofizelor
articulare superioare se afla o proeminenta numita apofiza ma$ilara.
). Segmentul sacral este format din * vertebre sudate intre ele purtand denumirea de
os sacru. Intre ele se afla doua oase iliace cu care se articuleaza lateral formand
bnazinul osos. Sacrul prezinta o fata anterioara concava, una posterioara conve$a,
o baza, un varf orientat central si doua fete laterale.
*. Segmentul coccigian este format prin sudarea a )-* rudimente vertebrale. %occisul
prezinta la baza doua proeminente (coarnele coccisului, care se unesc cu coarnele
sacrale. ,aza se articuleaza cu osul sacru.
,98%I9A A&6IA8
4iagnosticul osteoporozei
4iagnosticarea osteoporozei se bazeaza pe anamneza,
e$aminare fizica si pe un test de masurare a densitatii
osoase.7steodensitometria este investigatia paraclinica de
masurare a densitatii osoase prin care se poate pune diagnosticul
de osteoporoza.
7steodensitometria 4EP9 este cea mai moderna si foloseste
raze Z. Aceasta masoara densitatea osoasa in coloana, sold si
incheieturi - zonele cele mai afectate de osteoporoza - si este
folosita pentru a observa modificari in timp ale oaselor din aceste
zone.8u este necesara nici o pregatire speciala inaintea efectuarii
unei osteodensitometrii.

6ezultatul acestui test este numit scorul T si se bazeaza pe comparatia cu densitatea osoasa medie a
tinerilor adulti, de acelasi se$ si aceeasi etnie.
Scor 7 intre - si -! este normal
Scor 7 intre -! si -#,* reprezinta osteopenie (afectarea usoara a osului, care creste riscul aparitiei
osteoporozei
Scor T sub 3.,0 pune diagnosticul de osteoporoza.
Alte teste care pot masura densitatea osoasa includ ecografia si monitorizarea cu ajutorul tomografiei
computerizate (%7. 6ezonanta magnetica (608 ofera imagini despre structura osului si fracturile
osteoporotice.
Pentru diagnosticarea osteoporozei aparuta in cadrul altor boli se fac anumite teste biochimice (analize
la sange si urina determinandu-se' nivelul sangvin al calciului, fosforului, hormonului paratiroidian
P7I, vitaminei &, cortizolului, fosfatazei alcaline+ nivelul urinar al calciului.
Cauzele osteoporozei
In timpul maturitatii, oasele se reinnoiesc singure prin inlocuirea osului vechi cu unul nou.
7steoporoza apare cand acest proces este afectat si eliminarea osului vechi e mai rapida decat
inlocuirea cu cel nou. Astfel oasele, in interior, devin poroase din cauza pierderii de calciu. Acest lucru
se numeste pierderea masei osoase. In timp se ajunge la slabirea oaselor si ruperea lor cu usurinta.
Tratamentul osteoporozei
9ste necesara o evaluare completa medicala pentru a afla daca nu cumva osteoporoza este de fapt
consecinta unei alte boli. In acest caz mai important ar fi sa tratezi acea boala, deci cauza instalarii
osteoporozei.
Tratamentul propriu3zis al osteoporozei se a$eaza pe combaterea durerii, ameliorarea
simptomatologiei secundare fracturilor si deformarilor osoase, cresterea masei osoase, imbunatatirea
functiei fizice, prevenirea caderilor si consta in'
-o alimentatie care sa asigure necesarul zilnic de calciu, vitamina 4 (creste absorbtia intestinala a %a,
proteine
- e5ercitii fizice, care ajuta la cresterea fortei musculare si imbunatatirea coordonarii miscarilor,
reducerea pierderii de masa osoasa, reducerea riscului de cadere si de fractura
-tratament medicamentos prescris de medicul specialist
-%alciuJvitamina &
-9strogeni (in osteoporoza postmenopauza
-%alcitonina
-Alendronat J 6isedronat J Ibandronat
-Parathormon J Steroizi anabolizanti J 2luorura de sodiu
-Iidroclorotiazida
-6anelat de strontium
- durerea acuta (intensa vertebrala dupa o fractura se trateaza cu'
- repaus partial la pat, daca este nevoie
- administrarea de analgezice (care calmeaza durerea
- mers adecvat
- pozitionari si activitati care sa nu forteze coloana vertebrala
- fizioterapie, in functie de necesitati
- durerea cronica (cu evolutie de durata vertebrala dupa o fractura se recupereaza prin'
- corectarea posturilor defectuase
- utilizarea de orteze vertebrale (corset care se fi$eaza la nivelul coloanei
- evitarea activitatilor ce cresc compresiunile vertebrelor
- tratament medicamentos corespunzator
- .inetoterapie
)revenirea osteoporozei
&aca prezinti un risc crescut de a dezvolta osteoporoza, te sfatuiesc sa consulti medicul pentru a-ti
masura densitatea osoasa, cu ajutorul osteodensitometriei. 9$ista metode de stopare a pierderii
osoase. &e asemenea, pe baza rezultatelor medicul poate estima probabilitatea fracturilor si te poate
ajuta sa le previi.
9ste foarte importanta prevenirea aparitiei osteoporozei prin e5ercitii fizice regulate (cel mai indicat
este mersul pe jos !*-#- minute pe zi si de asemenea printr-un aport adecvat de calciu, doza zilnica
recomandata fiind de !----!*-- mg (ideal ar fi sa fie luat in combinatie cu vitamina &.
7steoporoza este o afectiune foarte neplacuta pentru ca nu se manifesta timp de multi ani si de obicei
este depistata in forme avansate, motiv pentru care mai este numita si $otul tacut. &e aceea, $raneste3
te corect si pastreaza3ti forma fizica, astfel incat osteoporoza sa fie tinuta la distanta.
,ibliografie'
!.U1steoporoza- UGhid de diagnostic si tratament" - Prof. dr. Ioratiu &. ,olosiu (%luj-8apoca si
colab.
#.UAspecte actuale clinico-terapeutice in osteoporoza" - %onf.&r.Ioana 1nac
colioza, Cifoza, Lordoza, 4EJ%9T%% 9LE
C7L79HE% JERTE&R9LE Tratament
c$irurgical si alternativ
&95IA7II A@9 %1@1A89I 59679,6A@9
I Generalitati
%oloana vertebrala se prezinta ca un stalp osos, format din ((-() vertebre, dintre care ' : cervicale, *
lombare, !# dorsale, * sacrale si )-* coccigiene.
%urburile normale dau coloanei o mare elasticitate, permitandu-i sa se comporte in cadere ca un resort,
amortizandu-le, spre deosebire de spatele plat. 7ot curburile, pastreaza proectia centrului de greutate in
interiorul poligonului de sustinere.
%hiar atunci cand una din curburi este accentuata (cifoza sau lordoza coloana isi recapata echilibrul
e$agerand curbura din regiunea invecinata. !#/A#uVn*/.ppAg
II &efinitie
&eviatiile coloanei vertebrale sau deviatiile a$ului vertebral sunt afectiuni provocate de diferiti factori
etiopatogeni.
&eviatia laterala poate fi de un tip oarecare, datorita unei atitudini vicioase, impusa de anumite conditii
profesionale. Aceasta deviatie laterala temporala, dar prelungita a coloanei nu reprezinta scolioza, ci o
atitudine anormala care creaza posibilitati pentru constituirea ei.
%and in mod voluntar un copil, care sta mult in banca stramb, capata o deformare, pozitia nu poate fi
numita scolioza, ci deviatie prin tinuta. In aceasta nu se observa nici o deformatie a toracelui si nici o
sarcina a coloanei vertebrale. Vp/A#u#!*/.ppp
III %lasificare
&eviatiile recunoscute ale coloanei vertebrale sunt '
A Scolioza
,. %ifoza
%. @ordza
A.Scolioza ' 9ste deviatia colioanei vertebrale in plan frontal, cu rotiri ale corpurilor
vertebrale de partea conve$a, rotiri care antreneaza si coastele, determinand o
gibozitate de partea cove$a. Aceasta noua pozitie a coloanei vertebrale produce
asimetrii ale umerilor si omoplatilor. 9ste vorba de o atitudine scoliotica, cand
curburile se pot redresa usor, sau scolioza adevarata cand sau produs modificari
Object 37
osoase. Scolioza se constata la e$aminarea copilului, folosind aplecarea
trunchiului inainte, pozitie in care apare gibozitatea de partea scoliozei.
Scoliozele pot fi '
-%u o singura curbura, scolioza in forma literei %
-%u doua sau trei curburi, scolioza in forma literei S, in care curburile alterneaza de o parte si de
alta a coloanei pentru a-si gasi echilibrul.
In cadrul scoliozelor adevarate, cele mai grave sunt asa-zisele idiopatice sau esentiale, cu o cauza
necunoscuta si aparute inainte de varsta pubertatii.1 alta grupa a scoliozelor o formeaza cele statice
prin deformari ale bazinului sau inegalitati ale membrelor inferioare.
Scoliozele patologice sunt determinate de afectiuni ca' rahitism, traumatisme ale corpului vertebral
(vertebral cuneiforma, poliomielita si reumatism. Scolioza se consta prin e$aminarea clinica a
subiectului , din pozitie stand, complet gol. Se marcheaza apofizele spinoase ale vertebrelor, cu
creionul dermatografic, ceea ce ne edifica asupra e$istentei sau nu a scoliozei si a felului acesteia.
"rmarim in continuare echilibrul bazinului si aspectul picioarelor. 9$amenarea cu firul cu plumb, ne
arata directia in care sa produs curbura, stanga, dreapta sau alternativa. 6adiografia completeaza si
precizeaza rezultatul e$amenarii.
,. %ifoza ' Sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital, prin e$agerarea
curburilor normale ale coloanei vertebrale. 9$ista insa cazuri rare, atipice, cand
coloana se curbeaza invers ' cifoza cervicala si lordoza dorsala. &eformatia se
compenseaza printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea
coloanei. %ifozele pot fi suple,asa-zisele atitudini cifotice care pot corecta si
hipercorecta voluntar prin contractia musculaturii sau fi$e (rigide care nu se mai
pot corecta prin redresarea voluntara sau mobilizare pasiva. &ebilitatea generala
sau pozitiile gresite (in banca, la locul de munca si miopia pot favoriza atitudinii
cifotice. %ifozele adevarate, functionale au la baza un traumatism cu turtirea unei
vertebre in unghi ascutit spre inainte (in pana ceea ce determina asezarea
coloanei in unghi deasupra si sub vertebra lezata. 1 alta cauza a cifozei se aplica
prin legea lui &elpeon ' %and corpul este mentinut mult timp aplecat inainte, se
producde o turtire a corpurilor vertebrale in partea anterioara, din cauza greutatii
corporale care afecteaza si actioneaza asupra acestei parti a vertebrei.
0orbul Pott (I.,.%. la coloana produce o cifoza prin distrugerea unei vertebre si inclinarea
trunchiului inainte. %ifoza juvenila sau epifizata Schaurmann apare la varsta pubertatii, cu
localizare mai mult la vertebrele dorsale. %ifroza senila sau a batranilor are localizarea cervico-
dorsala la barbati si dorsala medie sau dorsolombara la femei.
% . @ordoza ' @ordozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale cu conve$itate anterioara, prin
e$agerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale. &atorita mai ales tonusului crescut si
psoasului si slabirii tonusului abdominalilor, bazinul cade mai mult inainte decat normal, e$agerand
curbura lombara. 1 cauza favorizanta la femei este purtarea
incaltamintii cu tocuri inalte, care duc la inclinarea bazinului inainte si a trunchiului inapoi,
determinand lordozarea. @ordoza este prezenta si in locurile cu lu$atie congenitala de sold
bilaterala, in spondilolistezis si in enopatii. @a randul ei lordoza poate fi cauza deviatiilor algii
lombare si sacrale, albuminuriei, prin jenarea functiei rinichilor, preecum si a oboselii in mers si
stationare.
In cazul lordozei sunt hipertrofiati muschii '
-dorsali, in special spinali+
-psoasul iliac+
-rotatorii interni ai membrelor+
-diafragmul+
Antagonistii acestora sunt hipotonici'
-abdominalii, in special dreptii abdominali
-rotatorii e$terni ai membrelor
-cvadricepsul
-precervicalii
&upa 0ezieres, la originea tuturor deformatiilor este lordoza. Atat pozitia verticala cat si miscarea
membrelor inferioare si superioare determina curburi lordotice. &easemenea, incercarea de a corecta o
cifoza este necesar sa reducem mai inainte lordoza (cervicala lombara ceea ce duce la concluzia ca
lordoza este la originea cifozei. %ifoza nu apare fara accentuarea lordozei iar daca fi$am lordozele ,
fle$ia trunchiului nu se mai poate face, ceea ce denota ca cifoza compenseaza lordoza. Asa se e$plica
de ce nu se poate corecta o cifoza dorsala prin e$ercitiile obisnuite de e$tensie, pana cand nu se
corecteaza mai intai lordozele(cervicala, lombara. 7ot 0ezieres arata legatura ce e$ista intre trunchi si
membre care se pune in evidenta si mai mult in cazul tratamentului cifozelor ' 9secul sau reusita
tratamentului depinde de felul cum tinem seama de aceasta. Pentru elucidarea problemei , autoarea da
e$emplul urmator ' Spatiul popliteu al membrelor inferioare este o a treia concavitate posterioara
alaturi de cele doua lordoze, cervicala si lombara. Intinderea picioarelor in timpul miscarilor de trunchi
determina o stergere a lordozei, iar refacerea curburii lordotice determina fle$area membrelor din
genunchi. @ordoza este insotita de rotarea interna a membrelor superioare si inferioare, mai mult
lordoza si rotarea interna a picioarelor constituie cauzele genunchiului recurbet si stabilirea
ligamentara. 1 alta problema legata de lordoza se refera la muschiul diafragm care este blocat in
inspiratie in timpul efortului , ceea ce determina o ridicare si fi$are in pozitie ridicata a umerilor.
0uschiul diafragm este un muschi lordozan, daca tinem seama de insedrtiile sale pe vertebrele #,( sau
) lombare , asemanatoare cu cele ale psoasului. 2i$and insertiile
diafragmului, blocam respiratia, fi$am lordoza si permitem un punct fi$ altor muschi lordozanti-
spinalii, in felul acesta miscarile respiratorii ramanand reduse. &e aici necesitatea de a elibera respiratia
in toate e$ercitiile in care participa muschiul diafragm.
I5 9tiopatogenia
7eoria tinutei varioase ' &eoarece copii stau ore intregi aplecati peste o masa prea joasa cu spatele
sprijinit de speteaza scaunului, asa in cat mentin timp indelungat coloana vertebrala incovoiata si
deviata lateral s-a dedus ca aceasta inprejurare sta la originea scoliozei. Atitudinea amintita ar putea
e$plica producerea scoliozei totale, dar aceasta se observa destul de rar, tinuta scolara gresita ar putea fi
mai curand cauza atitudinilor scoliotice care perminentizeaza. 7inand seama de numarul restrans al
scolioticilor fata de numarul total al elevilor care au aceleasi atitudini, care se repeta in inprejurari
identice, normal este sa ne gandim ca alt element etiopatogenetic trebuie sa intervina si sa determine
constituirea scoliozei.
7eoria osteoparalitica ' S-a sustinut ca tulburarile de osificare sub influenta diferitelor cauze mecanice,
ar putea produce schimbari in forma vertebrelor si deviatiilor laterale ale rahitismului care sunt schitate
in mod normal. 9lementele care ar influinta cartilagiile de crestere ale vertebrelor ar fi de origine
infectioasa sau toracica, traumatica, endocrina, statica, conventionala, imprimandu-se in special in
unele avitaminoze. Aceasta cauza ar fi destul de frecventa fiindca unii autori au observat scoliozele in
randul copiilor malnutriti.
&in punct de vedere al stadiilor in care se gaseste scolioza obisnuita a adolescentilor, se cunosc trei
grade '
-gradul ! ' -care este denumit scolioza benigna, poate sa se confunde, in forma cea mai usoara cu
deeviatiile de atitudine
-diferenta estetica ' bolnavul poate in mod normal sa-si devieze coloana in sens contrar. @a aplecarea
inainte a bolnavului, apofizele spinoase sunt pe aceeasi linie, fara nici o abatere.
-gradul # ' -in aceasta faza a scoliozei faptul esential este acela ca prin miscarile de indoire sau rasucire
cu fara sau apasare laterala, se mai poate obtine o oarecare indreptare a curburii coloanei vertebrale
spre linia mediana.
-gradul ( ' -se deosebeste de precedentul prin aceea ca deviatiile coloanei si deformatiile toracice nu se
mai pot indrepta prin simple miscari de indoire si rasucire. In acesste cazuri scolioza este grava si
evoluiaza spre mari deformatii toracice si prabusiri ale coloanei vertebrale. %u toate neajunsurile
estetice, dar mai ales functionale in aceste cazuri, miscarile toracice si chiar cele abdominale sufera
deplasari uneori destul de
importante care pot sa influenteze asupra functiilor unor organe cum sunt ' inima sau prlamanii.
&iformitatea este mai grava in formele de scolioza dezechilibrate in care firul cu plumb din fata
suboccipitalului nu cade in dreptul interfesier. @a unii bolnavi evolutia scoliozei nu se opreste odata cu
inceperea perioadei de crestere si deviatiile coloanei vertebrale si deformatiile toracice continua chiar la
varsta adulta.
&upa mobilitatea coloanei, &etebit si 0esco$ recunosc trei forme de scolioze ' I-formele nefi$ate
II-formele intermediare
III-formele fi$ate
5 7ratament
A.7ratamentul scoliozei '
Schematic, tratamentul scoliozei se prezinta astfel '
-mobilizarea coloanei vertebrale si reducerea gibozitatii prin' -inclinari laterale -intinderi in
lungime -tractiuni cu membrul omolog concavitatii
-presiuni directe de gabozitate
-tonifierea musculaturi paravertebrale, prin contractii simetrice si asimetrice
-reechilibrarea bazinului, in special in scoliozele statice, printr-o taloneta in portat
-tratamentul ortopedic pasiv, cu aparate care mentin coloana
-tratamentul chirurgical, prin artrodeza vertebrala.
Se obisnueste in gimnastica corectoare sa se mobilizeze mai intai coloana prin miscari pasive, sa se
redreseze, apoi sa se tonifice prin miscari active. 7inand seama ca numai gimnastica singura nu
poate opri evolutia unei scolioze, iar dupa mobilizare cu e$ercitii vasive, aceasta oprire nu se mai
poate face nici atat, este greu sa admitem ca o coloana cu mai multe curburi o mai putem fi$a prin
e$ercitii de tonifiere. Acelasi lucru se poate spune si despre e$ercitiile asimetrice, greu sde
localizat. &in aceste motive, pe baza indelungatei noastre e$periente practice avem o rezerva in
folosirea lor. 9$ceptie ar face scoliozele cu o singura curbura, in %, unde folosim miscari asimetrice
cu localizare stricta la acest segment. Se admite mobilizarea pasiva a coloanei numai in vederea
fi$arii ei in corset sau pentru tratament chirurgical. 7ratamentul prin miscare se refera la e$ercitiile
active care sa franeze evolutia scoliozei, e$ercitii precis localizate deoarece e$ista riscul de a
favoriza formarea curburii adiacente. 0uschii ei sunt scurtati prin lucru in contractie si intindere
incompleta. 9$ista diferite metode de corectare a scoliozei, una dintre ele, cea a dr.Nlapp, care a
descris patru pozitii, pornind din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme.
0etoda translatiei, a lui 6oederer si @edent, consta in deplasarea spre partea corectoare, un segment
de corp. Aceasta translatie se face tinand bratele lateral pentru a putea corecta pozita trunchiului iar
specialistul, asezat in spatele pacientului, controleaza e$ecutia miscarilor. 9ste usor de realizat
aceasta translatie in cazul unei scolioze in %, dar pentru o scolioza in S este nevoie de o corectie a
curburii lombare asezand o perna sub fese de partea concavitatii, dupa care se e$ecuta translatia
entru curbura superioara.
0etoda 8iederhoffer se bazeaza pe folosirea tensiunilor izometrice in tratarea atat a scoliozei cat si
a diverselor discopatii si spondilozii. In aceasta metoda se cauta redresarea coloanei vertebrale in
raport cu linia mediana, prin contractii izometrice contra rezistentei, egaland in felul acesta ediferite
tensiuni ale musculaturii spatelui (partea concava este slaba, partea conve$a prezinta tensiuni mari.
2olosim pozitii de plecare foarte precise si contractiile izometrice ale unor muschi (dorsalul mare,
trapezul, transversii din partea cavitatii, transversul abdominal, psoasul iliac si patratul lombar, se
urmareste apropierea coloanei cat mai mult de linia mediana si nu toniferea musculara. In timpul
tensiunii izometrice e$ista o perioada de contractie progresiva urmata de o contractie statica si
terminarea cu rela$are progresiva a musculaturii, fiecare perioada avand durata egal.
7ratament ortopedic
In scolioza esentiala cu o curbura de (--*- grade, se recurge la tratamentul ortopedic. &upa o
pregatire generala prin e$ercitii de mobilizare si intindere, se trece la redresarea scoliozei prin
elungatii la cadrul Abott si se fi$eaza in corsetul de gips.
9pifizite Scheurmann
In scoliozele idiopatice se mai foloseste corsetul 0ilWau.ee, care face e$tensia si derotarea
coloanei activ si nu pasiv ca aparatul gipsat. %ontentiei in corset i se adauga o gimnastica zilnica
pentru coloana, abdomen si miscari de respiratie. Scoaterea corsetului se face progresiv.
7ratament chirurgical
In cazul scoliozei cu un unghi mai mare de *- grade, sau in cazul nereusitei tratamentului
ortopedic, se impune tratamentul chirurgical prin artrodeza vertebrala cu tija metalica 0arrington.
Adultii inainte de a fi operati, e$ecuta e$ercitii de mobilizare a coloanei. &upa operatie gimnastica
respiratorie si diverse e$ercitii de brate si picioare fara a antrena coloana. 6idicarea la verticala se
face treptat atat ca
page :
unghi de inclinare cat si ca durata de timp. Sunt evitate torsiunile de trunchi. Se poate trece la
pozitia sezand dupa doua saptamani de la interventie. Imobilizarea in aparat gipsat dureaza patru
Object 38
saptamani, ca si in tratamentul ortopedic al scoliozei, timp in care accentul cade pe miscari de
respiratii. Se aplica corsetul de ple$idur, pentru !3-#) luni. In aceasta perioada, bolnavul face o
gimnastica de tonifiere a coloanei, identica cu cea din epifizita Scheurmann. 6enuntarea la corset se
face treptat, mai intai in timpul noptii apoi ziua.
7ratamentul cifozelor
7ratamentul incepe cu e$ercitii de mobilizare pasiva a coloanei, pana la corectare si hipercorectarea
cifozei suple. %ifoza rigida nu va fi tonificata decat dupa aceasta mobilizare de corectie. 7ot in
scopul obtinerii mobilitatii coloanei se indica suspensiile la scara fi$a sau elungatiila la capastru.
Pozitia in anteversie a bazinului este o cauza a lordozelor si cifozelor. 6eechilibrarea lui la pozitie
normala se obtine prin e$ercitii care antreneaza cele doua cupluri de muschi '
-abdominalii si fesierii pe de o parte
-psoasul iliac si muschii lombari pe de alta
Primul cuplu se opune actiunii de lordozare (anteversiei bazinuluice o au muschii psoas iliac si
lombarii. 0uschiul psoas, prin insertiile sale pe micul trohanter al femurului si pe vertebrele
lombare, fle$eaza coapsa pe bazin sau trunchiul pe coapsa. 0uschii abdominali nu au iinsertie pe
femur, totusi se contracta in miscarea de fle$ie a coapselor pe bazin pentru a limita bascularea
bazinului tras la contractia psoasului. In felul acesta se asigura psoasului o insertie fi$a pe bazin.
%and muschii abdominali iau punct fi$ pe torace pentru a se contracta, determina o retorversie
compensatorie a bazinului si deci stergerea curburii lombare. 2esierii sunt mobilizati din pozitia
culcat cu fata in jos, pieptul sprijinit pe bancheta cu ridicarea picioarelor fara a depasi orizontala.
"n e$ercitiu care intereseaza cuplul de muschi corectori este rasturnarea bazinului prin contractia
simultana a abdominalilor si fesierilor e$ecutat din pozitia pe spate culcat sau din stand cu spatele
la perete, pentru a se putea controla. "n alt obiectiv al tratamentului este tonifierea muschilor
spatelui,in special cei paravertebrali cu care se fi$eaza omoplatii. 7onifierea se obtine prin
contractii izometrice, cu spatele in pozitie corectata sau hipercorectata. 5om folosi e$ercitii de
respiratie care contribuie la corectarea cutiei toracice. %opii vor fi invatati sa-si controleze tinuta in
tot timpul zilei pentru a se forma deprinderea de atitudine corecta, odata cu tonifierea musculaturii.
In concluzie '
a + pentru corectarea si hipercorectarea cifozei se aplica mobilizarea pasiva a coloanei si posturii de
corectie.
b + atarnarea la scara fi$a si elongatii cervicale la capastru.
c + reechilibrarea bazinului se realizeaza prin tonifierea abdominalilor si fesierilor.
d + tonifierea muschilor vertebrali si a fi$atiilor omoplatilor se obtine prin miscari active si
izometrice.
e + se impune controlul permanent a tinutei in timpul zilei.
% 7ratamentul lordozei
7ratamentul va urmari inlaturarea cauzelor care au produs lordoza, dupa care se va trece la
redresarea vazinuluisi echilibrarea trunchiului la noua pozitie. &upa Palard, fi$area bazinului se
realizeaza prin antagonismul psoasului si fesierilor abdominalii neavand rol in statica bazinului.
&upa &elmas si 5anderual, fesierii nu au rol in echilibrarea statica, motivand acest lucru prin faptul
ca individul nu poate sta la verticala cu muschii fesieri rela$ati sau chiar paralizati (in cazul
miopatiei. In tratarea lordozei acestia se pot insa mobiliza pentru corectie.
6eechilibrarea bazinului rezulta din actiunea a doua cupluri antagoniste ' -abdominalii si fesierii ;
cuplul corector
-lombarii si psoasul iliac-cuplul deformant
7ratamentul se incepe cu e$ercitii de retroversie a bazinului, din culcat pe spate sau stand, cu
controlul corectiei. Se repeta de mai multe ori si apoi se continua cu controlul bazinului in timpul
mersului si in timpul e$ercitiilor din programul de reeducare. 0uschii abdominali au rol in
mentinerea bazinului la inclinare normala. 9i sunt cei care fi$eaza viscerele in cavitatea abdominala
si prin hipotonie permit viscerelor sa traga de coloana lombara de care sunt fi$ate accentuand
lordoza. 9$ercitiile de abdomen se vor e$ecuta din pozitia cu bazinul corectat. %and se va actiona
cu membrele inferioare, miscarile vor porni dintr-un unghi de (--*- grade, care permite corectia
bazinului si a lordozei.
7onificarea musculaturii dorso-lombare se face diferit pentru fiecare regiune in parte astfel '
-pentru regiunea dorsala muschii vertebrali vor fi mobilizati in contractie completa si intindere
incompleta, pentru a fi scurtati.
-muschii lombari vor fi intinsi si in aceasta pozitie vor fi tonifiati.
Adstfel se e$ecuta miscari cu trunchiul fle$at cu corectia lordozei si din aceasta pozitie se e$ecuta
contractii izometrice pentru muschii regiunii interesate.
In concluzie recomandam '
! ;postura in cifoza lombara cu controlul mainii
# ;tonifierea abdomenului din pozitie corecta cu bazinul in retroversie si coordonarea respiratiei
diafragmatice cu e$ercitiile de abdomen
( ;tonifierea musculaturii dorso-lombare prin contractii izometrice diferite pe regiuni (dorsala,
lombara.
) ;tonifierea musculaturii rotative e$terne a membrelor si a cvadricepsului.
7ratamentul medicamentos (scolioza, lordoza, cifoza
7ratamentul medicamentos este variat si difera de la afectiune la alta. In primul rand se cauta
tratarea factorilor determinanti a cifozelor si scoliozelor. Se administreaza antiinflamatoare '
fenilbutazona, aminofemazona, aspirina, antialgice si decontracturante, acestea din urma servind la
rela$area muschilor care contractati fiind pot genera deformatii ale coloanei. Administrarea de
cortizon joaca un rol foarte important, dar trebuie avut in vedere dozajul si epoca de evolutie a
bolii. 5itaminele din grupul , servesc la tonifierea sistemului nervos si a organismuli in general.
Infiltratiile locale cu boicil si %lorhidrat de procaina in fazele cele mai dureroase ale bolii,
constituie tratamentul simptomatic antialgic. Administrarea de calciu sub formele Sandoz
efervescent, clorocalcini si vitaminele din grupul & (!,#,(, joaca un rol important in evidtarea
producerii cifozelor si scoliozelor rahitice.
79I8I%A 0ASAM"@"I
0asajul se practica din cele mai vechi timpuri. 2ormele de masaj sunt ' netezire, framantare, batere,
frictiune si vibratie. 0asajul are efect ozitiv si se aplica in afectiuni ca ' traumatice, reumatice,
neurologice, musculare.
0asajul cefei
Se face in totdeauna din jos in sus. @a ori ce masaj se incepe cu netezirea din inapoia pavilionului
auricular si mana coborata in jos pe apofizele spinoase ale vertebrelor, coborand in lateral actionand
asupra muschiului trapez.
8etezirea se face cu palma, policele, dosul degetelor sau sub forma de pieptene. 0asajul se e$ecuta
cu manevre de framantare sub forma de stoarcere cu trei degete imprimandu-se presiune sau
prinzand musculatura cefei intre ultimele patru degete si podul palmei, se mai poate e$ecuta
geluirea.
2rictiunea se fi$eaza cu o mana capul si cu cealalalta se e$ecuta frictiunea. &egetele patrund in
elementul articulat. Aceasta manevra se e$ecuta cat mai profund. 2rictiunea se poate asocia cu
vibratia. @a regiunea cefei se mai poate e$ecuta baterea insa foarte usor cu varful degetelor pe
regiunea mastoidiana si vertebre cu pulpa degetelor, iar pe muschiul trapez cu partea cubitala a
mainii. @a persoanele
inzestrate cu musculatura se e$ecuta cu pumnul. 1rice masaj este urmat de .inetoterapie. 0iscarile
sunt de trei feluri ' active, pasive si cu opunere de rezistenta. 0iscarile pasive sunt miscari pe care
le imprima masorul bolnavului. 0iscarile active sunt miscari pe care le e$ecuta bolnavul singur sau
sub indrumarea tehnicianului, sau cu opunere de rezistenta. Aceste manevre se e$ecuta astfel ' &aca
bolnavul vrea sa e$ecute o miscare masorul trebuie sa puna mana pe segmentul pe care se e$ecuta
miscarea impingandu-l in sens opus. 0iscarile de promovare se e$ecuta cu vibratii. 9le se mai pot
e$ecuta sustinand pe segmentul bolnav diverse obiecte (haltere, mingi de gimnastica. @a regiunea
cefei, pentru a se e$ecuta miscari, masorul se aseaza in spatele bolnavului, prinde capul acestuia
intre maini, cea stanga pe frunte, iar cealalalta spre muschiul trapez, imprimandu-i bolnavului
miscari de fle$ie, e$tensie laterala dreapta-stanga si rotatie. 0asajul cefei este indicat in afectiuni
ca ' reumatismale, in spondiloza cervicala(dureri de cap, in afectiuni nevralgice si in afectiuni ale
muschilor insotite de contracturi(torticolis.
7ratamentul de recuperare prin .inetoterapie
Protocolul tratamentului
7ratamentul ce se efectuiaza este in general de mai multe luni sau ani, in raport cu varsta si
deformatiile prezente si va fi reluat in caz de reusita. &e asemenea urmarirea subiectului tratat va fi
facuta continuu, iar la copii pana la sfarsitul perioadei de crestere. In prima etapa a tratamentului
luarea la cunostinta ocupa rolul principal. Aceasta se face prin recunoasterea defectelor (in fata
oglinzilor sau in fata planurilor de referinta, prin e$ercitii posturale contrastante care merg de la
pozitia obisnuita, cea incorecta, la cea corecta, prin mentinerea pozitiilor corectate in cursul
e$ercitiilor simple si, in sfarsit amplitarea e$ecutatain sens corectata, usurand posturile
corijate.Aceasta prima etapa dureaza intre * si !- sedinte, dintre care ( cu .inetoterapie si restul la
domiciliu.
9tapa a doua este etapa corectiva. In aceasta etapa supleerea corectoare ocupa un rol important.
&atorita ei, precum si e$ercitiilor posturale, se amelioreaza postura.7onifierea musculara este in
masura sa contribuie la mentinerea corectiei. Se trece apoi la tonifierea generalizata a musculaturii
trunchiului si membrelor. Aceasta etapa dureaza mai multe luni, doua sedinte pe saptamana fiind
efectuate cu .inetoterapeutul, celalalte sedinte, zilnic, la domiciliu.
9tapa a treia este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta etapa este etapa in care se fi$eaza
rezultatele obtinute pana acum. 6eeducarea posturala care se efectueaza in aceasta etapa inglobeaza
toate gesturile
obisnuite si vizeaza automatizarea pozitiilor corecte. Amplizarile care se efectueaza in vederea
intretinerii supletii normale au loc in toate planurile. Activitatea musculara generalizata se practica din
ce in ce mai intens, orientandu-se spre o activitate normala. Activitatea din etapa a treia dezvolta pana
la urma prin e$ercitiile folosite, rezistenta necesara in timpul activitatii obisnuite scolare sau
profesionale. 1 singura sedinta pe saptamana se va face cu .inetoterapeutul, in restul saptamanii la
domiciliu.
5I Anatomie patologica
&escrierea coloanei vertebrale
%oloana vertebrala constituie scheletul solid al trunchiului. 9ste situata in plan median in regiunea
posterioara a trunchiului, fiind formata la om din ((-() de vertebre. Intre vertebre se gasesc
discurile intervertebrale. In interior de-a lungul ei, coloana vertebrala este strabatuta de un canal
numit canalul vertebral(neural care adapostesta maduva spinarii cu invelisurile sale. Segmentele
coloanei vertebrale sunt'
!. Segmentul cervical este format din : vertebre
5ertebra cervicala prezinta unele deosebiri fata de vertebra tip. %orpul este mai mic si mai alungit
transversal. In segmentul cervical gasim ) vertebre de tranzitie ' atlas, a$is, vertebra @/ si @:.
Aceste vertebre prezinta particularitati deosebite prin adaptarea lor la functii speciale.
#. Segmentul toracal este format din !# vertebre. %aracteristicile acestor vertebre
sunt articularea lor cu coastele, pe fetele laterale. Apofiza transversala prezinta
catre varf, pe fata ei anterioara, o fateta articulara corespunzatoare de pe coasta.
(. Segmentul lombar este format din * vertebre. 5ertebra lombara este mai mare
decat celalalte vertebre. %orpul este lat mai inalt si cu perimetrul transversal mai
mare. @a baza apofizei transverse, posterior si inferior, se afla un tubercul care
reprezinta cu adevarat apofiza transversa. In partea laterala lombara a apofizelor
articulare superioare se afla o proeminenta numita apofiza ma$ilara.
). Segmentul sacral este format din * vertebre sudate intre ele purtand denumirea de
os sacru. Intre ele se afla doua oase iliace cu care se articuleaza lateral formand
bnazinul osos. Sacrul prezinta o fata anterioara concava, una posterioara conve$a,
o baza, un varf orientat central si doua fete laterale.
*. Segmentul coccigian este format prin sudarea a )-* rudimente vertebrale. %occisul
prezinta la baza doua proeminente (coarnele coccisului, care se unesc cu coarnele
sacrale. ,aza se articuleaza cu osul sacru.
,98%I9A A&6IA8
Indicaii i cure balneare
Indica>iile curelor balneoclimatice pe
grupe de afec>iuni
(pentru profila$ie, terapie sau recuperare medicala
Afec>iuni reumatismale
Afec>iuni reumatice articulare inflamatorii
Contraindicaii generale : boli reumatismale inflamatorii evolutive cu patologie autoimun :
polimiozite dermatomiozite, lupus
eritematos diseminat, scleroz sistemic progresiv, poliartrit reumatoid cu manifestri
sistemice (vasculite, hepatomegalie) sau
cu forme aa numite maligne !, lupoide, amiloidoz, bolnavi casectici sau nedeplasabili"
forme de spondilit anchilozant febrile, cu
forme periferice reumatoide sau cu insuficien respiratorie avansat " forme de
spondilartropatii seronegative cu enterocolopatii#
$oliartrit reumatoid: forme clinice %n stadiile II III, stabilizate, %n afara puseelor sau cu
activitate inflamatorie
redus#
&ipul de cur este terapeutic i de recuperare# 'taiuni indicate : (mara, )ile *eli+, ,forie
-ord# Contraindicaii i limite :
forme clinice cu manifestri sistemice" $. %n stadiile III I/ irecuperabile" $. %n puseu
inflamator#
'pondilita anchilozant#
&ipul de cur: terapeutic i recuperare# 'taiuni indicate: (mara, ,forie0-ord, )ile
1erculane, )ile
*eli+, Cciulata#
Contraindicaii i limite: forme periferice, forme febrile, forme cu insuficien respiratorie, %n
stadiu I/, irecuperabile#
(rtrite psoriazice: forme clinice stabilizate, %n afara puseelor sau cu activitate inflamatorie
redus" forme clinice cu
activitate inflamatorie moderat, cu deficite funcionale#
&ipul de cur : recuperare# 'taiuni indicate: (mara, ,forie -ord#
Contraindicaii i limite : forme cu evoluie de tip reumatoid#
$ersoane cu antecedente de reumatism articular acut, reumatism infec ios secundar, artrite
reactive, cu acuze algice
musculo0articulare meteorotrope#
&ipul de cur : profila+ie secundar# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile
*eli+, )ile 1erculane, 2cna 3ugatag# Contraindicaii i limite: sechele cardiace dup
reumatism articular acut#
Afec>iuni reumatice articulare degenerative
Contraindicaii generale: forme de afeciuni degenerative vertebrale discopatice (cervicale sau
lombosacrate, cu radiculopatii %n
stadii acute, dureroase cu indicaie neuro0chirurgical)" forme de co+artroze str4nse,
evoluate, cu indicaie de protezare#
(rtroze periferice i a+iale: co+artroze, gonartroze, spondiloze cervico0dorso0lombare, alte
localizri: forme compensate,
cu simptome reduse sau absente: forme decompensate algic, muscular, fr decompensare
inflamatorie i fr deficite
funcionale" forme decompensate, cu deficite func ionale i forme operate#
&ipul de cur: profila+ie secundar, terapeutic
i recuperare# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile *eli+, )ile 1erculane#
Contraindicaii i limite: cazuri cu indicaie
chirurgical#
.adiculopatii cervicale i lombosacrate de cauza discopatic, spondilogen sau prin canal
%ngust: forme algice cervicale
sau lombo0radiculare, fr deficit motor" forme algice sau cu deficit motor, sechelare dup
intervenii chirurgicale#
&ipul de cur: terapeutic i recuperare# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile
*eli+, )ile 1erculane# Contraindicaii
i limite: forme hiperalgice, cazuri cu indicaie chirurgical#
&ulburri de static ale coloanei vertebrale i membrelor inferioare: forme compensate la
adolesceni, tineri sau aduli"
forme decompensate algic, muscular, neuroendocrin i5sau neurovegetativ#
&ipul de cur: profila+ie secundar, terapeutic
i recuperare# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile *eli+, )ile 1erculane#
$ersoane cu sindrom hipo6inetic, sedentari, hiperponderali sau cu hiperla+itate ponderal#
&ipul de cur: profila+ie
primar# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile *eli+, )ile 1erculane#
Afec>iuni reumatice ale >esuturilor moi (periarticulare Bi musculare
Contraindicatii generale: forme de tendinite, tenosinovite, miozite sau bursite acute" forme de
periartrit scapulohumeral 0 umr
dureros acut sau rupturi ale coifului rotatorilor ( pseudoparalitice ) cu indicaie chirurgical"
cazuri cu sindrom de tunel carpian,
tarsian sau alte sindroame de %ncarcerare, cu indica ie chirurgical de dega7are"
$eriartrite scapulohumerale sau co+ofemurale: forme vindecate, fr sechele" forme de umr
dureros simplu sau
perico+ite cu dureri la mobilizare" forme de umr blocat sau umr mi+t, cu redoare sau forme
de perico+ite, cu deficit
de spri7in i mers#
&ipul de cur: profila+ie secundar, terapeutic i de recuperare# 'taiuni indicate: (mara,
Cciulata, ,forie
-ord, )ile *eli+, )ile 1erculane# Contraindicaii i limite: forme de umr dureros mi+t, forme
cu leziuni ale manonului rotatorilor,
cu indicaie chirurgical#
&endinite, bursite: forme vindecate, fr dureri" forme cu dureri prezente, cu deficite
funcionale#
&ipul de cur: profila+ie
secundar, terapeutic i recuperare# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile
*eli+, )ile 1erculane#
*ibromialgie#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate:(mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile *eli+, )ile
1erculane#
$ersoane cu risc de boli reumatice ale esuturilor moi: sindrom hipo6inetic" sedentari"
hiperponderali i obezi#
&ipul de
cur: profila+ie primar# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile *eli+, )ile
1erculane#
Afec>iuni ortopedo-traumatice
Contraindicaii generale: bolnavi nedeplasabili, fr %nsoitor" bolnavii cu soluii de continuitate
ale pielii" cei cu fracturi recente, fr
calus" cei cu sechele dup fracturi vertebrale instabile sau cu tulburri sfincteriene" cei cu
suspiciuni de osteomielit sau infecii %n
esuturile traumatizate#
'echelele osoase i articulare dup fracturi ale membrelor ( fracturi, redori articulare,
osteoplastii, osteoporoz): forme
cu dureri, redori, fr decompensri funcionale ma7ore legate de deplasare sau auto%ngri7ire"
forme cu decompensari
de funcii, cu deficit de deplasare#
&ipul de cur: terapeutic i recuperare# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, ,forie -ord,
Cciulata, )ile 8ovora, )ile 1erculane, 2cna 3ugatag, /atra 9ornei# Contraindicaii i
limite: artrite septice, fracturi neconsolidate,
anchiloze, instabilitate articular accentuat, infecii osoase, pseudartroz, osteonecroz de
cap femural, calus vicios#
'echele dup fracturi vertebrale, fr leziuni medulare#
&ipul de cur: recuperare# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, ,forie
-ord, Cciulata, )ile 8ovora, )ile 1erculane, 2cna 3ugatag, /atra 9ornei# Contraindicaii
i limite: cazuri cu indicaii neuro0
chirurgicale
:eziuni posttraumatice ale tendoanelor i capsuloligamentare (tendon ahilean, rotulian etc#
ale ligamentelor colaterale
sau %ncruciate ale genunchiului) i ale meniscurilor: cazuri selectate, dup intervenii
ortopedico0 chirurgicale i
indicate de specialiti#
&ipul de cur: recuperare# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, )ile *eli+, )ile 1erculane,
)ile 8ovora,
/oineasa#
'echele posttraumatice musculare (rupturi, atrofii, miozite calcare, retractur, inclusiv
/ol6mann ): forme fr deficite
funcionale#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, ,forie -ord, Cciulata, )ile
8ovora, )ile 1erculane,
2cna 3ugatag, /atra 9ornei# Contraindicaii i limite: infecii musculare#
'echele cutanate dup traumatisme (edeme, cicatrici hipertrofice, atrofie, plgi grefale)# &ipul
de cur: terapeutic# 'taiuni indicate:
)ile 1erculane, )ile 8ovora, Cciulata#
'echele posttraumatice comple+e: osteoarticulare, teno0musculare, cutanate, fr leziuni de
nervi: cazuri rezolvate
din punct de vedere ortopedic#
&ipul de cur: recuperare# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, ,forie -ord, )ile 1erculane#
Contraindicaii i limite: infecii osoase sau musculare#
&ulburri circulatorii i trofice dup traumatisme: tulburri circulatorii veno0limfatice declive"
sechele dup
tromboflebite#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: (mara, ,forie -ord, )ile 1erculane, /atra
9ornei # Contraindicaii i
limite: dup ; < luni de la traumatism sau faza acuta a tromboflebitelor
Afec>iuni neurologice
Afec>iuni neurologice periferice
-evralgii de diferite tipuri ((rnold, cervico0brahiale, intercostale, lombosciatice): cazuri cu
diagnostic precizat fr
deficite funcionale#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: (mara, Cciulata, ,forie -ord, )ile *eli+, )ile
8ovora, )ile
1erculane, 2cna 3ugatag, /atra 9ornei#
$areze i paralizii de nervi periferici ( radiculare, ple+ale, tronculare) posttraumatice sau prin
compresiune (discopatii,
canal %ngust, sindroame de %ncarcerare): numai dup e+amene neurochirurgicale %n cazurile
posttraumatice, dup
controlul chirurgical %n cazurile de leziuni de tip a+onotmezis sau neurotmezis, cu %nlturarea
compresiunii sau refacerea
continuitii nervului#
&ipul de cur: recuperare# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, ,forie -ord, Climneti, )ile
1erculane,
)ile 8ovora#
$olinevrite (to+ice, dismetabolice sau infecioase): dup terapie de dezinto+icare, echilibrarea
diabetului sau tratament
antiinfec ios#
&ipul de cur: terapeutic i de recuperare# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, ,forie -ord,
Climneti, )ile
1erculane, )ile 8ovora# Contraindicaii i limite: 0 neuropatiile din bolile de colagen,
paraneoplazice i %n diabetul decompensat
'echele dup poliomielita: sechele tardive la aduli cu deficite funcionale#
&ipul de cur: recuperare# 'taiuni indicate:
(mara, )ile *eli+, ,forie -ord, Climneti, )ile 1erculane, )ile 8ovora#
Afec>iuni neurologice centrale
'echele hemiparetice hemiplegice dup (/C sau traumatisme cerebrale: sechele (/C sau
traumatisme cerebrale
; cazuri bine selectate dup recuperare postacut %n centre de recuperare din spitale, la
c4teva luni dup (/C" 'echele
(/C, cazuri vechi, recuperate cu deficit motor redus, deplasabili, echilibrai cardiovasculari#
&ipul de cur: recuperare i
profila+ia recidivelor# 'taiuni indicate: ,forie -ord ( %n afara sezonului estival), Covasna,
/atra 9ornei, )ile *eli+# Contraindicaii i
limite: cazuri cu afeciuni cardio0vasculare de fond care contraindic deplasarea %n staiuni#
$arapareze dup traumatisme vertebrale, cu leziuni medulare: cazuri recuperate prin
protezare %n crucior, pentru
tratamentul complicaiilor trofice i circulatorii articulare sau a proceselor de arahnoidite sau
mielite cronice" forme
sechelare dup %nlturarea chirurgical a compresiei (hernii de disc, tumori benigne), la < luni
dup intervenia
chirurgical forme posttraumatice, la cel pu in < luni dup traumatism#
&ipul de cur: terapeutic i de recuperare# 'taiuni
indicate: (mara, ,forie -ord, )ile *eli+, )ile 8ovora# Contraindicaii i limite: cazuri cu
tulburri sfincteriene, parapareze dup
procese tumorale maligne, cazuri cu sec iuni medulare complete, cu tulburri sfincteriene#
Afec>iuni func>ionale de tipul nevrozelor
-evroze astenice de diferite forme: bolnavi cu nevroz astenic diagnosticai i indicai de
medici de specialitate
neuropsihiatri pentru continuarea tratamentului farmacologic %n mediu balnear" persoane
predispuse la nevroze cu
activitate stresant, cu tulburri neurovegetative sau care au avut manifestri diagnosticate
ca nevroz#
&ipul de cur:
terapeutic i recuperarea recidivelor# 'taiuni indicate: $redeal, /atra 9ornei, /oineasa,
'lnic =oldova, 'ove7a# Contraindicaii:
nevroze isterice i cele obsesiv0 fobice, psihozele#
Afec>iuni cardiovasculare
Cardiopatii ischemice cronice: forme dureroase i nedureroase numai %n perioade de acalmie"
cazuri selectate %mpreun
cu medicii cardiologi pentru recuperare de faza a II0a, tardiva" sechele dup infarct de
miocard %n faza a II0a tardiva i
faza a III0a#
&ipul de cur: terapeutic i de recuperare# 'taiuni indicate: Covasna, /atra 9ornei (in
sezonul cald)# Contraindicaii i
limite: cazuri cu cardiopatie ischiemic cronic dureroas cu atacuri frecvente i tulburri de
ritm#
1ipertensiune arterial: hipertensiune arterial esenial %n stadiul I" hipertensiune arterial
esenial %n stadiul II, fr
boli asociate" hipertensiune arterial secundar atero0sclerotic i postclimacteric#
&ipul de cur: profila+ie secundar,
terapeutic# 'taiuni indicate: Covasna, /atra 9ornei# Contraindicaii i limite:cazuri fr
complicatii#
/alvulopatii: forme compensate de insuficien mitral sau aortic" valvulopatii operate ( la ;0
< luni de la intervenie)#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: Covasna, /atra 9ornei# Contraindicaii i limite:
valvulopatiile stenozante, cele comple+e,
evolutive sau cu insuficien cardiac#
(rteriopatii periferice: forme aterosclerotice" angionevroze, arteriopatii funcionale de tip boala
.a>naud, acrocianoze,
eritromelalgie#
&ipul de cur: terapeutic i de recuperare# 'taiuni indicate: Covasna, /atra 9ornei,
Cciulata# Contraindicaii i
limite: formele %n stadii avansate cu disfuncii manifestate clinic ca i formele cu indicaii
chirurgicale
)oli venoase cronice: sechele dup tromboflebit" varice operate" insuficien venoas %n
stadiul I#
&ipul de cur:
terapeutic i profila+ie secundar# 'taiuni indicate: Covasna, ,forie -ord# Contraindicaii i
limite: dup <0? luni de la stadiul acut
de tromboflebit i dup ;0< luni de la intervenia chirurgical#
'ubiec i cu factori de risc pentru boli cardiovasculare: sindrom dislipidemic, hiperponderali, cu
condiii de via i de
munc stresante, cu tensiune arterial cu valori oscilante#
&ipul de cur: profila+ie secundar, cure de sntate pentru risc
cardiovascular#
Afec>iuni respiratorii Bi 16@
Contraindicaii generale pentru cur balneo 0 climatic: toate formele de &)C pulmonara
activ" bronsiectaziile cu forme hemoptoice
severe" silicotuberculoz" cordul pulmonar cronic decompensat, insuficien respiratorie
accentuat" astmul bronic cu crize
subintrante" bronite cronice i bronsiectazii cu spute purulente"
(stmul bronic: astmul alergic pur (la tineri)" traheobronite spastice#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate : )ile
8ovora, 'lnic =oldova, Cciulata, )ile 2lneti, ,forie -ord#
&raheo0bronite cronice: forme trenante, recidivante#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: )ile 8ovora, 'lnic =oldova,
Cciulata, )ile 2lneti, ,forie -ord#
)ronsiectazia#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: )ile 8ovora, )ile 1erculane, )ile 2lneti,
Cciulata, 'lnic =oldova,
,forie -ord#
-evroz respiratorie#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: )ile 8ovora, 'lnic =oldova, $redeal, Covasna,
/atra 9ornei#
)ronhopneumopatii cronice obstructive nespecifice ()$2C) bronite cronice, emfizem
pulmonar, astm bronic cronic# &ipul de cur:
recuperare# 'taiuni indicate: )ile 8ovora, 'lnic =oldova#
9isfuncii ventilatorii restrictive din fibroze pulmonare, pneumoconioze, pahipleurite,
toracoplastii, cifoscolioze, obezitate# &ipul de
cur: recuperare# 'taiuni indicate: )ile 8ovora, 'lnic =oldova#
$ersoane cu factori de risc pentru boli respiratorii: persoane care lucreaz %n medii cu no+e
respiratorii ( ind# e+tractiv,
chimic, metalurgic, te+til)" fumtorii vechi, dependeni" bolnavi cu afeciuni respiratorii
frecvente, mai ales %n
sezonul rece, de tip infecios sau alergic (rinite, sinuzite, traheo0bronite)#
&ipul de cur: profila+ie primar i secundar#
'taiuni indicate: )ile 8ovora, 'lnic =oldova, ,forie -ord, )ile 1erculane, )ile 2lneti,
Cciulata, 'ove7a, /oineasa, staiuni
climatice subalpine#
(feciuni rino0sinusale i faringolaringiene cronice: rinosinuzite cronice catarale i supurate"
rinofaringite cronice
hipertrofice i laringite cronice hipertrofice" laringite cronice hipotrofice" alergie naso0 sinusal#
&ipul de cur: terapeutic#
'taiuni indicate: )ile 8ovora, 'lnic =oldova, ,forie -ord, )ile 1erculane, )ile 2lneti,
Cciulata, 'ove7a, /oineasa, staiuni
climatice subalpine#
Afec>iunile tubului digestiv Bi hepatobiliare
$ersoane cu factori de risc pentru afeciuni digestive alimentaie neraional, consum de
alimente iritante sau
to+ice pentru stomac, intestin, ficat i ci biliare (alcool, fumat, cafea, condimente i sare %n
e+ces), condiii de via
stresante#
&ipul de cur: profila+ie primar# 'taiuni indicate: cure de sntate pentru repaus digestiv
sau cure antistres: 'lnic
=oldova, Cciulata, 2lneti, Covasna#
)olnavi cu suferine digestive nesistematizate, cu alimentaie neraionala i condiii stresante:
gastropatii cronice cu
disfuncii secretorii clorhidropeptice %n perioade de acalmie" sechele dup stomac operat fr
disfuncii dau complicaii#
&ipul de cur: profila+ie secundar# 'taiuni indicate: 'lnic =oldova, )ile 2lneti,
Covasna#
9ispepsii gastro0duodenale %n gastropatii i duodenite cronice, ulcer gastric sau duodenal,
sechele de stomac operat,
dispepsie gastric idiopatic: cazuri investigate, sub controlul medicului specialist
gastroenterolog: forme cu sindrom
hipostenic, cu hiposecreii clorhidropeptice , forme cu sindrom hiperstenic cu hipersecreie
clorhidropeptic sau ulcer
gastric i duodenal#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: 'lnic =oldova, Cciulata, )ile 2lneti#
Contraindicaii i limite:
ulcere gastro0duodenale %n puseu dureros de intensitate mare, neameliorat de diete i
medicatie, ulcere cu hemoragii recente sau cu
tulburri de evacuare gastric, stomac operat cu ulcer peptic recidivat sau sindrom de
malabsorbie#
,nterocolopatii cronice nespecifice, constipaie cronic non0organic: cazuri investigate, sub
controlul medicului
specialist gastroenterolog#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: 'lnic =oldova, Cciulata, )ile 2lneti#
Contraindicaii:
afeciuni de tip rectocolit ulcero0hemoragic, boala Crohn, enterocolite acute sau cronice cu
malabsorbie#
(feciuni ale vezicii i cilor biliare de tip dispepsii, dis6inezii, colecistite cronice nelitiazice,
litiaz biliar, sechele
postcolecistectomii: cazuri investigate: forme fr manifestri clinice accentuate, cu colecistite
%n antecedente , forme
cronice, fr crize inflamatorii i dureroase#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: 'lnic =oldova, Cciulata, 2lneti#
Contraindicaii: dis6inezii biliare prin obstrucii, care au indicaie chirurgical, colecistite acute,
litiaze biliare cu colici frecvente, cu
colecistita acut cu indicaii chirurgicale#
1epatite cronice, forme stabilizate: cazuri investigate, sub controlul medicului specialist
gastroenterolog#
&ipul de cur:
terapeutic# 'taiuni indicate: Cciulata, 2lneti# Contraindicaii: forme evolutive, agresive,
forme cu splenomegalie#
Afec>iuni ale rinichiului Bi c=ilor urinare
$ersoane cu factor de risc pentru infecii urinare sau litiaze renale: diateze urice, o+alice"
infecii intestinale, genitale,
cistite frecvente" munca la temperaturi %nalte, cu reducerea diurezei#
&ipul de cur: profila+ie primar# 'taiuni indicate: @cure
de sntateA cu accent pe cure de diureza: Cciulata, 2lneti, 'lnic =oldova#
)olnavi cu litiaz renal, care au eliminat rareori calculi, cu infecii urinare sau colici renale %n
antecedente:
&ipul de
cur: profila+ie secundar# 'taiuni indicate: Cciulata, 2lneti, 'lnic =oldova#
:itiaza urinar: forme recidivante, toate tipurile metabolice, cu localizare %n rinichi i ureter, cu
cai urinare permeabile"
forme operate, toate tipurile metabolice#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: Cciulata, 2lneti# Contraindicaii:
calculi mari diverticulari, cu dilataii %n amonte, litiaze cu staz septic, cu hidronefroz, litiaze
ureterale bilaterale#
Infecii urinare: pielonefrite cronice forme cu bacteriurii repetate %n urin, cu insuficien
renal %n anumite limite#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: Cciulata, 2lneti# Contraindicaii: cazuri cu
retenii azotate cu valori ale ureei peste
B,CB g5l , creatinurie peste D mg5l , clearence al creatininei sub ?B ml5min , hipertensiune
arterial cu ma+im peste ECB mm1g i
minima peste EEB mm1g#
Afec>iuni ginecologice
Contraindicaii generale: sarcina i perioadele postpartum sau postabortum p4n la reapariia
menstrei" afeciuni ginecologice acute
cu semne clinice i biologice" fibromatoza uterin i procesele fibronodulare mamare sau
chistice tumorale" boli venerice inflamatorii
genitale i tuberculoza genital evolutiv" prezen unor leziuni precanceroase, cervicite
erozive" procese chistice ovariene sau
tubare" procese tumorale benigne sau maligne" tulburri menstruale prin e+cese funcionale
neuroendocrine( hiperfoliculinemie)"
menometroragii repetate#
=etroane+ite subacute i cronice: forme subacute stabilizate la ;0< luni dup faza acut"
forme cronice" bolnave cu
procese metroane+iale inflamatorii repetate, %n afara perioadelor active#
&ipul de cur: terapeutic i profila+ie secundar#
'taiuni indicate: (mara, ,forie -ord, 8ovora, 1erculane, Cciulata, *eli+, /atra 9ornei#
Contraindicaii: afeciuni inflamatorii
acute#
'terilitate secundar: cazuri investigate i indicate de medicul specialist ginecolog#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni
indicate: (mara, ,forie -ord#
'echele dup tuberculoz genital: cazuri diagnosticate, controlate, la ;0< ani dup
stabilizare#
'taiuni indicate: ,forie -ord#
&ulburri funcionale genitale: de tip hiperreactiv sindroame nevrotice la pubertate i
menopauz, tulburri algice
%n sfera genital, tulburri dis6inetice %n sfera genital, tulburri de percep ie %n sfera genital"
de tip hiperreactiv
tulburri dis6inetice hipotone, tulburri locale secretorii i trofice, tulburri de recepie
hormonal local ( frigiditate)#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, 'lnic =oldova, /atra 9ornei,
2cna 3ugatag, ,forie -ord, 1erculane,
8ovora, Cciulata#
*emei cu factori de risc pentru afeciuni ginecologice: cu activitate %n condiii de munc %n frig,
umiditate crescut, microclimat
stresant" cu acuze algice inflamatorii i funcionale, discontinue, investigate i indicate de
medicul ginecolog# &ipul de cur: profila+ie
primar# 'taiuni indicate: (mara, )ile *eli+, 'lnic =oldova, /atra 9ornei, 2cna 3ugatag,
,forie -ord, 1erculane, )ile 8ovora,
Cciulata#
,oli metabolice
9iabet:
cazuri de diabet potenial, latent, asimptomatic sau subclinic" cazuri cu manifestri clinice i
eventuale disfuncii (aplicaii
specifice de tip microangiopatii i neuropatii ) sau sintropii (macroangiopatii , hipertensiune
arterial, obezltate, hepato colecistite)#
&ipul de cur: profilactice, terapeutic i de recuperare# 'taiuni indicate: 2lneti, Cciulata,
'lnic =oldova, 1erculane, Covasna#
Contraindicaii: forme de diabet cu tendin la acidoz, forme labile insulinodependente, cu
complicaii de ateroscleroza avansate#
2bezitate:
cure cu scop educativ, cu %nsuirea unor deprinderi corecte i reducere %n greutate prin diete,
6inetoterapie i crenoterapie#
&ipul de cur: profilactica i terapeutic# 'taiuni indicate: @cure de reducere %n greutateA F
forme de cure de sntate %n orice
staiune# Contraindicaii: obezitatea cu grad mare, cu incapacitate de micare sau efort fizic,
cu insuficien cardio0respiratorie sau
cazuri necooperante#
8uta i sindromul hiperuricemic:
forme fr manifestri clinice (cu e+cepia atacului de gut), bolnavi cu sindrom hiperuricemic"
forme de artrite cronice gutoase, cu sau fr disfuncii musculo0 articulare# &ipul de cur:
terapeutic i de recuperare# 'taiuni
indicate: )ile *eli+, 1erculane, ,forie -ord, )ile 8ovora# Contraindicaii: cazuri cu
nefropatie accentuat#
,oli endocrine (ca boli asociate
(feciuni hipertiroidiene cu hiperfuncie: hipertiroidie, maladia )asedoG %n primele ; stadii#
'taiuni indicate: $redeal# Contraindicaii: boala )asedoG %n stadii III I/, adenomul to+ic i
gus hipertiroidizat#
(feciuni hipotiroidiene cu hipofuncie: hipotiroidie sau mi+edem#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: (mara, ,forie
-ord, 8ovora#
(feciuni ale gonadelor hiperfuncionale#
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: 2lneti, Cciulata, 8ovora, 'lnic
=oldova, )ile *eli+, /atra 9ornei#
(feciuni ale gonadelor cu hipofunc ie
&ipul de cur: terapeutic# 'taiuni indicate: (mara, ,forie -ord#
,oli dermatologice
Contraindicaii generale: afeciuni dermatologice acute" micoze cutanate" scabia i alte boli
parazitare" piodermite acute" tuberculoza
cutanat" tumori maligne cutanate" bolnavi cu dermatoze desfigurative (din motive
organizatorice)#
Iome Y Afectiuni si boli Y Sanatatea spatelui Y 9$ercitii pentru spate Y 0 e5ercitii pentru zona
lombara
0 e5ercitii pentru zona lombara
Spatele este e5trem de afectat de activitatile noastre zilnice( %ar durerile de spate se afla in
topul neplacerilor pricinuite de activitatea zilnica la birou( %nvata aceste e5ercitii pe care le
poti practica fara grija c$iar acasa si vei avea un spate sanatosA
Sanatatea spatelui
9$ercitii pentru spate
Prevenire
%iteste despre e5ercitiile pentru zona lombara
9drese "tile
Q 0edicina generala
Q 2izioterapie, 6ecuperare medicala
Q 0asaj terapeutic
Q Adauga cabinet
7op Sanatate iti recomanda
QIntiderea intensa a spatelui in Sans.rit Pascimottanasana
Intiderea intensa a spatelui in Sans.rit Pascimottanasana este una dintre cele mai renumite posturi
Roga.
Spatele sufera in special daca esti o persoana sedentara. Iar zona lombara este cea mai predispusa
durerilor. In afara de lipsa e$ercitiului fizic, alte cauze ale durerilor sunt ridicarea de greutati sau statul
la calculator - in special daca pozitia pe care o adopti este vicioasa. Iata cateva miscari cu ajutorul
carora iti vei mentine spatele drept si il vei intari. 8u uita' daca ai dureri de spate sau orice alt fel de
probleme, consulta medicul inainte de a efectua e$ercitiile prezentate. &e asemenea, nu te forta
niciodata.
8u sari niciodata de partea de incalzire. Poti face niste e$ercitii usoare de Roga sau o incalzire prin
rotatii de mebre si intinderi, dar fara sa e$agerezi.
!. Genunchii la piept
)ozitia de start# stai cu spatele intins pe o masa de lemn sau pe o suprafata ferma.
9ctiune# pozitioneaza-ti mainile in spatele coapsei si trage-o spre piept. Pastreaza celalalt picior intins.
0entine pozitia timp de (- de secunde, apoi schimba piciorul. 6epeta miscarea.
#. 6otirea soldurilor
)ozitia de start# stai cu spatele intins pe o masa ori pe o suprafata perfect dreapta. 7aliple trebuie sa fie
si ele sprijinite pe masa, iar genunchii indoiti.
9ctiune# incruciseaza-ti bratele pe piept. Intoarce-ti capul si trunchiul spre dreapta, in timp ce iti
intorci genunchii spre stanga. @asa-ti genunchii sa se rela$eze si nu forta. Apoi adu iarasi genunchii in
pozitia de start, tinand capul drept. 9$ecuta si pentru partea opusa aceeasi miscare.
(. 6idicarea pelviana
)ozitia de start# stai asezata pe spate pe o suprafata perfect plata. 7ine genunchii indoiti, iar talpile
sprijinite pe sol. 0entine picioarele apropiate si incruciseaza-ti bratele pe piept.
9ctiune# ridica sezutul de pe podea cat poti de sus, fara a te forta insa. 0entine aceasta pozitie timp de
* secunde si apoi revino la pozitia initiala. 8u iti tine respiratia atunci cand ridici fesierii.
). Pisica si camila
)ozitia de start# aseaza-te in genunchi pe podea si sprijina-te in maini. 0entine capul drept, astfel
incat privirea sa fie inspre podea.
9ctiune# arcuieste-ti trunchiul in jos cat de mult poti (asa cum face o pisica, fara a te forta. 8u trage
de el, ci lasa-l sa se rela$eze in timp ce tu iti ridici privirea inspre tavan. Apoi adopta pozitia "camilei",
arcuindu-ti spatele si contractandu-ti muschii abdominali, in timp ce iti indrepti capul inspre podea.
7oate nmiscarile trebuie sa fie initiate din zona lombara.
*. 9$tensia soldurilor
)ozitia de start# asaza-te pe o suprafata plana, sprijinindu-te in palme si in genunchi.
9ctiune# adu un genunchi in fata, in timp ce iti cobori capul. Apoi indreapta capul inainte si intinde
piciorul spre spate, intr-o pozitie paralela cu podeaua. Intoarce-te la pozitia de start si apoi repeta
miscarea pentru celalalt picior.
Scolioza
eneralitati
Sus
5ezi galerie foto
Scolioza este afectiunea in care coloana vertebrala este deviata in plan
frontal (intr-o parte, coloana vertebrala fiind in conditii normale
dreapta. In acelasi timp coloana vertebrala poate fi si rasucita (rotata in
jurul a$ului. In mod obisnuit scolioza apare la mijlocul spatelui
(coloana toracica sau in partea de jos a spatelui (coloana lombara.
0ulti oameni au un anumit grad de deviere a coloanei. &e fapt,
curburile coloanei vertebrale mai mici de !- grade sunt considerate deviatii normale ale coloanei.
Scolioza este atunci cand devitia coloanei este mai mare de !- grade. %oloana vertebrala se curbeaza
de obicei in foma literei S sau %.
Cauze
In
3-4 din cazuri, cauza aparitiei scoliozei nu este cunoscuta. Aceasta este numita scolioza idiopatica.
Scolioza apare de obicei in copilarie sau adolescenta si este asociata factorilor genetici, adesea fiind o
afectiune familiala.
Sunt doua tipuri de scolioza' structurata si nestructurata.
Scolioza nestructurata implica curburi ale coloanei, fara rotatie si este reversibila, pentru ca este
cauzata de conditii precum '
-durere sau spasm muscular
-o cauza inflamatorie precum apendicita acuta
-inegalitatea membrelor inferioare.
Scolioza structurata implica curburi ale coloanei cu rotatie si este ireversibila fiind de obicei cauzata de
factori necunoscuti (idiopatici ori boli sau alte conditii precum '
-anomalii prezente la nastere (congenitale, cum ar fi spina bifida, situatie in care canalul spinal nu se
inchide normal sau situatii care afecteaza formarea normala a osului. Intre *-:4 dintre cazurile de
scolioza sunt determinate de anomalii congenitale ale coloanei, care determina curburi ale coloanei,
curburi care sunt mult mai rigide decat cele determinate de scolioza idiopatica. Aceste curburi se
agraveaza pe masura ce copilul creste, in special in perioada adolescentei
-afectiuni musculare sau nervoase, precum paralizia cerebrala, sindromul 0arfan sau distrofia
musculara
-traumatisme
-infectii
-tumori.
@a adulti scolioza poate apare ca urmare a modificarilor coloanei determinate de imbatranire (procese
degenerative. Aceste procese degenerative pot fi cauzate de catre osteoartrite sau osteoporoza.
In copilarie si adolescenta scolioza, in general, nu cauzeaza simptome si nu este evidenta pana cand
deformarea coloanei vertebrale nu devine severa. 9a poate fi prima data perceputa de catre parinti care
observa ca imbracamintea copilului nu sta drept sau tivurile sunt inegale. %oloana copilului poate arata
cocosata iar coastele pot fi proeminente in afara.
%opilul cu scolioza'
-un umar poate parea mai inalt decat celalalt
-un sold poate parea mai inalt decat celalalt
-capul copilului nu este centrat pe corpul sau
Cuprins articol
!. Generalitati
#. %auze
(. 0ecanism fiziopatogenetic
). 2actori de risc
*. %onsultul de specialitate
/. 9$pectativa vigilenta
:. 0edici specialisti recomandati
3. Investigatii
A. &iagnostic precoce
!-.7ratament - Generalitati
!!.Prevenire
!#.7ratament ambulatoriu
!(.7ratament medicamentos
!).7ratament chirurgical
!*.Alte tratamente
-un omoplat poate fi mai proeminent decat celalalt
-coastele sunt mai ridicate pe o parte cand copilul se apleaca in fata din talie
-linia taliei poate fi mai plata pe o parte.
&e cele mai multe ori scolioza nu cauzeaza dureri in copilarie sau adolescenta. &urerea in adolescenta
la cei care au scolioza este data de alte cauze, precum tumori ale oaselor sau tumori ale maduvei. &aca
copilul are dureri asociate scoliozei este foarte important ca el sa fie e$aminat de catre doctor puntru a
stabili cauza durerii.
Adultii care au scolioza pot sau nu sa aiba dureri de spate. In majoritatea cazurilor, unde sunt prezente
durerile de spate, este greu de stabilit daca ele sunt cauzate de catre scolioza. 1ricum, daca scolioza la
adulti se agraveaza si devine severa ea poate determina aparitia durerilor de spate si a dificultatilor la
respiratie. Alte afectiuni, cum ar fi cifoza, cauzeaza simptome similare scoliozei.
Mecanism fiziopatogenetic
Scolioza idiopatica, cea mai frecventa forma nu are o cauza
cunoscuta( La copii care au acest tip de scolioza, in mod obisnuit
primele simptome apar la varsta de 13,* ani( Majoritatea
cazurilor de scolioza au grade de severitate medie, determinand
curburi mici ale coloanei care nu se agraveaza in timp(
Curburile mici, in general, nu cauzeaza dureri sau alte
probleme( %n mod normal medicul ree5amineaza copilul la -3@
luni pentru a urmari orice sc$imbare in evolutie(
%n cazurile de scolioza medie sau severa, curburile coloanei
continua sa se accentueze in timp( %n perioada de crestere, cum
ar fi cresterea rapida din timpul adolescentei, curburile se pot
agrava( Curburile mai mici de +* de grade adesea se opresc din
evolutie odata cu stoparea cresterii sc$eletului, in timp ce
curburile mai mari se pot agrava pe toata perioada adolescentei
iar evolutia poate continua si la maturitate, daca nu sunt tratate(
4oar apro5imativ ,*8 dintre copii diagnosticati cu scolioza
necesita tratament (fie corset sau interventie c$irurgicala!(
>actorii ce pot sugera un potential de crestere al curburii
coloanei includ#
3varsta copilului si stadiul de dezvoltare sau maturitate al
sc$eletului cand a fost diagnosticata scolioza( Cu cat este mai
putin maturizat sc$eletul in momentul diagnosticarii, cu atat
mai mare este sansa ca scolioza sa se agraveze in timp( Jarsta
sc$eletului, determinata prin testul Risser, este utilizata pentru a
determina riscul agravarii curburii
3marimea curburii( Cu cat este mai mare curbura cu atat mai
mare este si riscul de a se agrava in timp
3localizarea si forma curburii( Curburile situate in partea
superioara a coloanei vertebrale se agraveaza adesea mai mult
decat cele situate in partea inferioara a coloanei(
>etele au mai mare probabilitatea de a face scolioza cu curburi
mai mari si mai severe decat baietii(
)e masura ce scolioza se agraveaza, vertebrele se rotesc spre
interiorul inelului de curbura( 4aca este afectata partea
superioara a coloanei vertebrale, coastele se aglomereaza pe o
parte a corpului si se departeaza pe partea opusa( Curbura
poate determina ingustarea spatiului dintre vertebre( Jertebrele
pot sa se subtieze pe partea e5terna a curburii(
%n cazul curburilor severe, defomarea coastelor (gibozitatea!
poate reduce cantitatea de aer din plaman determinand inima sa
faca un efort suplimentar pentru a pompa sange in tesutul
pulmonar comprimat( %n timp, aceasta poate duce la aparitia
insuficientei cardiace(
4esi este neobisnuit, copii se pot naste cu scolioza (scolioza
congenitala! sau aceasta poate sa apara in primele luni de viata
(scolioza infantila!( Scolioza prezenta de la nastere sau cea care
apare imediat dupa nastere se poate agrava mai mult in timp
decat scolioza aparuta mai tarziu in viata(7ricum, in unele
cazuri, curburile congenitale nu se agraveaza in timp, iar unele
curburi ce apar dupa nastere au o evolutie mai buna si fara
tratament(
>actori de risc
>actorii care cresc riscul unei persoane de a dezvolta scolioza,
includ#
3istoria familiala( Se cunoaste faptul ca scolioza este o afectiune
cu caracter familial( Copii, in special fetele ale caror mame au
avut scolioza, prezinta un risc crescut de a dezvolta scolioza
3se5ul feminin( >etele cu varsta cuprinsa intre ,* si ,@ ani sunt
de 2 ori mai predispuse decat baietii sa faca scolioza cu curbura
severa care sa necesite tratament(
Scolioza este mai frecventa la persoanele care au#
3vertebre impinse spre inainte (deplasare anterioara!, mai
obisnuita in partea inferioara a coloanei vertebrale
(spondilolistezis!
3lipsa sau scurtarea membrelor superioare sau inferioare
3alte tulburari legate de dezvoltarea tisulara in viata
intrauterina(
Consultul de specialitate
Se va apela la medic pentru a e5amina copilul daca#
3se observa o curbura a coloanei vertebrale a copilului
3se constata ceva neobisnuit in postura copilului, precum
proeminenta coastelor in afara, un umar mai inalt decat altul, un
sold mai inalt decat altul, ori dezec$ilibrul taliei
3imbracamintea nu se potriveste pe copil sau tivurile $ainelor
cad asimetric
3in urma programelor de screening efectuate in scoala se
recomanda e5aminarea copilului de catre un medic specialist(
E5pectativa vigilenta
&aca parintii suspicioneaza prezenta unei curburi a coloanei vertebrale la copil, atunci acesta trebuie
e$aminat de catre medicul specialist, fie prin programul de screening scolar fie cu ocazia unei vizite la
cabinetul medical. 1 diagnosticare precoce determina inceperea rapida a tratamentului, prevenind astfel
agravarea curburii.
&aca rezultatul screeningului prin programul scolar sugereaza o deformare a coloanei vertebrale,
urmatoarea etapa este un consult medical de specialitate. 0ajoritatea deformarilor detectate prin
programul de screening scolar sunt deviatii in limite normale ale coloanei vertebrale sau scolioze
medii, care in mod obisnuit necesita numai urmarire atenta.
Medici specialisti recomandati
"rmatoarele cadre medicale pot identifica si monitoriza scolioza'
-medicul de familie
-pediatrul
-asistenta medicala
-medicul rezident.
0edicul specialist in chirurgia osoasa (ortopedul poate fi consultat in cazul unei scolioze cu curbura
mare. 0edicul ortoped va evalua curbura si va recomanda ca tratament corsetul sau interventia
chirurgicala.
Specialistul adecvat pentru a proiecta corsetul necesar pacientului este tehnicianul ortoped care va
confectiona si regla corsetul potrivit pentru fiecare pacient.
%nvestigatii
Investigatiile pentru scolioza incep in mod normal cu istoricul medical si e$aminarea fizica. &intre
acestea face parte si testul de inclinare in fata, un test simplu care consta in inclinarea copilului in fata
din talie, bratele atarnand pe linga corp cu palmele atinse una de cealalta, e$aminatorul urmarind
inegalitatile spatelui sau coastelor. Poate fi folosit un scoliometru pentru a masura si estima rotatia
curburii coloanei.
&aca rezultatele istoricului medical si e$amenului fizic arata o curbura semnificativa a coloanei, trebuie
efectuata o radiografie a coloanei pentru o masurare precisa a gradului de curbura a coloanei vertebrale.
5arsta scheletului osos, calculata prin testul 6isser este de mare ajutor in determinarea potentialului de
agravare a curburii.
In familiile care au scolioza, copii trebuie e$aminati periodic.
7estele neurologice vor fi efectuate la copilul cu scolioza, pentru a determina daca ei au afectiuni
asociate adesea scoliozei, cum ar fi paralizia cerebrala sau distrofia musculara.
4iagnostic precoce
%opii femeilor care au scolioza trebuie supusi screeningului pentru scolioza in mod periodic, mai ales
in timpul pubertatii si pe toata perioada adolescentei.
Programul de screening pentru scolioza in scoli este recomandat de catre majoritatea organizatiilor
sanitare. %u toate acestea unele organizatii medicale sunt impotriva efectuarii de rutina a screeningului
pentru scolioza idiopatica la copii mai mari si adolescentii care nu au simpatologie. Scolioza idiopatica
inseamna deformarea coloanei vertebrale fara a se cunoaste cauza. Scolioza idiopatica este cel mai
frecvent tip de scolioza observata in perioada pubertatii.
9$pertii medicali care sustin screeningul cred ca un diagnostic precoce va conduce si la un tratament
precoce care sa opreasca evolutia curburii spre agravare. In unele state screeningul pentru scolioza este
reglementat prin lege. In primele etape screenigul poate fi efectuat la scoala. Screeningul ulterior poate
fi realizat dupa o anumita perioada de timp de catre medicii specialisti sau de catre medicul de familie.
0ulti copii la care se recomanda urmarirea ulterioara nu au nevoie de aceasta. 0ulti cercetatori
sugereaza adaugarea de teste suplimentare la testul de inclinare in fata pentru a face screeningul scolar
mai eficace.
Tratament 3 eneralitati
Scopul tratamentului pentru scolioza este de a preveni accentuarea curburii coloanei vertebrale, de a
corecta si stabiliza curbura severa. &in fericire mai putin de !-4 din persoanele care au deformare a
coloanei mai mare de !- grade necesita tratament.
7ipul de tratament este in functie de cauza scoliozei.
Scolioza de cauza subiacenta (scolioza nestructurata in mod obisnuit se imbunatateste cand conditiile
care au cauzat deformarea, cum ar fi contractura musculara sau inegalitatea membrelor sunt tratate.
Scoliozele cauzate de catre boli sau factori necunoscuti (scolioze structurate in mod normal necesita
tratament.
-tratament nechirurgical. Acesta include fie observatie periodica la fiecare )-/ luni pentru a verifica
orice progresie a curburii fie utilizarea de corsete pentru a stopa accentuarea curburii
-tratamentul chirurgical. %hirurgia poate fi folosita la insertia de implante care vor mentine deformarea
pe loc sau la fuzionarea corpilor vertebrali asa incat curbura sa nu se agraveze.
7ratamentul este in functie de varsta persoanei, de marimea curburii coloanei vertebrale si de riscul
accentuarii acesteia. 6iscul progresiei este in functie de varsta la care este stabilit diagnosticul, de
marimea curburii (masurat pe imaginea radiografica a coloanei, de varsta scheletului (determinat prin
testul 6isser.
7ratamentul la un copil la care scheletul nu este pe deplin dezvoltat poate sa includa'
-cand curbura este mai mica de #* de grade se va efectua o evaluare periodica de catre medic pentru a
urmari progresia curburii. Adesea nu mai este necesar alt tratament
-cand curbura este intre #* si )- de grade, corsetul poate fi utilizat rentru a preveni accentuarea curburii
pe perioada cresterii. "nii medici folosesc corsetul la curburi de pana la )* de grade. In mod normal
tratamentul cu corset se va utiliza pana la stoparea cresterii scheletale
-cand curbura este mai mare de )- de grade corsetele nu mai sunt eficiente
-interventia chirurgicala poate fi luata in considerare la curburile mai mari de *- de grade. 2ara
interventie chirurgicala, aceste curburi se vor agrava
@a persoanele adulte la care cresterea scheletului a fost terminata, tratamentul poate include
urmatoarele'
-ameliorarea durerii, folosind aspirina sau droguri similare si e$ercitii fizice. Acestea pot fi suficiente
pentru ameliorarea durerii de spate
-cand curbura este mai mica de *- de grade se va efectua o urmarire periodica pentru a observa orice
progresie a curburii
-cand curbura este mai mare de *- de grade si tinde sa se agraveze se va apela la interventia
chirurgicala.
4e retinutA
0ajoritatea scoliozelor au curburi medii si nu necesita tratament.
0omentul cand se practica interventia chirurgicala la copil este controversat. "nii considera ca
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la varsta de cel putin !- ani si preferabil la !# ani
deoarece fuziunea spinala stopeaza cresterea coloanei vertebrale in zona unde a fost efectuata. 1ricum
restul coloanei va continua sa se dezvolte normal.
)revenire
Scolioza nu poate fi prevenita( Scopul tratamentului este de a
preveni accentuarea curburii(
Tratament ambulatoriu
&aca copilul sau adolescentul care a fost diagnosticat cu scolioza are o curbura a coloanei mai mica de
#* de grade este important ca medicul sa e$amineze coloana la fiecare )-/ luni pentru a constata
evolutia curburii. %hiar daca majoritatea curburilor nu se agraveaza, momentul instituirii tratamentului
este important de cunoscut pentru a fi inceput din timp, acesta adesea stopand evolutia.
%mpactul scoliozei la copil si la adolescent
7ratamentul scoliozei cu curbura coloanei medie sau grava poate avea un impact dramatic pentru viata
copilului. Atunci cand copilul are scolioza este important ca familia copilului sa fie avertizata asupra
dificultatilor legate de purtarea corsetului. In clinicile specializate in tratarea scoliozei, unde sunt tratati
si alti copii cu aceasta afectiune, se ofera suportul adecvat pentru copil.
Scolioza adultului
Adultii care au scolioza pot avea dureri de spate. Asociate medicatiei, alte metode care ajuta la
mentinerea si promovarea unei stari bune de sanatate, cum ar fi e$ercitiile fizice regulate si ingrijirea
specifica a spatelui, pot ajuta la usurarea durerilor de spate la unii adulti.
Tratament medicamentos
%and durerile de spate sunt asociate cu scolioza, durerile pot fi cauzate de probleme musculare, discale,
ale fatetelor articulare, ale radacinilor nervoase sau de afectiunile tumorale. In mod normal durerile nu
sunt cauzate de curbura coloanei prin ea insasi. "nele persoane pot folosi medicamente eliberate fara
prescriptie medicala cum ar fi aspirina sau ibuprofenul pentru usurarea durerilor de spate. In timp ce
aceste medicamente pot usura temporar durerile spatelui, ele nu pot vindeca scolioza si nu previn
reaparitia durerilor.
7ratamentul chirurgical poate fi utilizat in tratamentul scoliozelor severe. Scopul interventiei
chirurgicale este de a imbunatati o deformare severa a coloanei vertebrale. 6ezultatul nu va fi o coloana
vertebrala perfect dreapta, dar scopul este de a echilibra coloana vertebrala si de a impiedica agravarea
curburii. %hirurgia in mod normal implica stabilizarea coloanei si impiedicarea agravarii prin unirea
permanenta a vertebrelor intre ele.
2actorii ce trebuie luati in considerare inainte de operatie sunt'
-varsta persoanei
-marimea, directia, localizarea curburii sau curburilor coloanei
-daca alt tratament, precum purtarea corsetului nu a fost eficienta
7ratamentul chirurgical poate fi luat in considerare daca'
-copilul are o curbura coloanei vertebrale mai mare de )* pana la *- de grade
-se prevede o agravare a curburii. In copilarie curbura poate progresa din cauza cresterii, care nu este
terminata. @a adult o curbura mai mare de *- de grade poate sa se agraveze
-nu pot fi folosite corsetele sau nu sunt eficace.
7ptiuni c$irurgicale
Principalul tip de interventie chirurgicala consta in atasarea unor tije metalice la coloana vertebrala si
realizarea fuziunii vertebrelor, ceea ce determina reducerea si stabilizarea curburii vertebrale stopand
agravarea curburii prin unirea definitiva a vertebrelor intr-o masa osoasa solida. "neori se folosesc si
alte tehnici chirurgicale, precum instrumentatia vertebrala fara fuziune, tehnica ce foloseste diverse
dispozitive cum ar fi tijele metalice care vor stabiliza curbura vertebrala, fara fuziune vertebrala.
Aceasta metoda este folosita la copii foarte mici la care fuziunea vertebrala stopeaza cresterea osoasa in
zona respectiva, situatie de nedorit. %opilul cu o astfel de interventie va purta corset tot timpul dupa
operatie.
4e retinutA
0omentul interventiei chirurgicale este controversat. "nii medici specialisti considera ca interventia
poate fi intarziata pana la varsta de cel putin !- ani si este preferabil sa fie realizata dupa varsta de !#
ani, cand din cauza fuziunii vertebrale are loc stoparea cresterii in zona respectiva. %u toate acestea, in
afara zonei de fuziune vertebrala coloana va continua sa creasca normal la copilul aflat in dezvoltare.
7ratamentul chirurgical in copilarie si adolescenta in mod normal necesita cateva zile de spitalizare si
limitarea activitatii apro$imativ un an de zile. @a adulti perioada de spitalizare este mai lunga.
Adultii care au fost operati pentru scolioza ca urmare a deformarii coloanei prin degenerare (scolioza
degenerativa, au adesea complicatii semnificative. %hiar daca prin chirurgie, in mod obisnuit se reduc
durerile, alte complicatii pot aparea, precum pseudartroza sau osteoartrita.
9lte tratamente
Alte tratamente pentru scolioza includ'
-observatia. @a copilul aflat in crestere si cu o curbura mai mica de #* de grade este necesara numai o
verificare periodica la )-/ luni pentru a vedea daca curbura se agraveaza
-purtarea corsetului. 7ratamentul cu corset (ortotic poate fi folosit la copii care au curburi coloanei
vertebrale intre #* si )* de grade. Purtarea corsetului poate preveni agravarea curburii, pe perioada
cresterii copilului. 7ratamentul cu corset va fi continuat pe toata perioada cresterii.
8u e$ista dovezi ca tratamentele prin e$ercitii corective, stimulare electrica, manipulare chiropractica,
sunt eficiente in tratarea scoliozei.
9fectiuni
de

Despre Spondiloza

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre Spondiloza

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Spondiloza lombara, cervicala si dureri articulare

Koltan P. pe ) Aug #--A, !!')3

cristina pe #( Iun #--A, #!'!/

pasztaRzoltan pe ## Iun #--A, -3'**

S-ar putea să vă placă și