Referent tiinlific: prof. univ. dr.

Viorica MOISUC
.. :....
Dcscricrca CIP a Bibliotecii
Nationale a Romaniei
BUE,DOREL
Geopolitica Rusiei la Dunare ?i Marea
Neara in perioa!a "#"$%"#&# / Dorel Bu$e.
- Bucurejti: Editura Universitatii Nationale dc
Aparare ,,Carol I", !"
Bi#lio$r.
I%BN &'(-&')-**)-&+!-"
CU,-IN%
).+'/
''operta: Liliana ILIE
U tti !n pturile asupra pre0entei cdi1ii sun2 lc/rrvair
aiilo34ii lucrarii. n nbllltatca pentru continutul
lucrarii irvinc in lolalitale autorului.
I())N *+ , -. /&0 110 /23 I
Intro!ucere(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4
Capitolul I Politica Rusiei in 5ona Dunarii !e 6os
i a Marii Nere la s7arsitul secolului 89III
si inceputul secolului 8I8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ""
".". ,rincipalele linii de 5orta ale taris3ului pana la "("
si patranderea -usiei in#a0inul 6arii Ne$re.................... ""
".. -a0#oiul ruso-turc dintre anii "(!*-"("
si rapirea Basara#iei......................................................... "'
".). ,unerea #a0elor privind re$le3entarea circulatiei
pe 5luviile internationale laCon$resul de la 7iena."("8/. 8
".+. intarirea po0itiei -usiei in Balcani prin Conventia
de la A44er3an si 9ratatul de la Adrianopol.....................'
Capitolul II Inlocuirea !ominatiei otomane cu cea tarista
in su!%estul Europei '"#$/ - "#41:((((((((((((((((((((((()&
.". ,rotectoratul rusesc asupra ,rincipatelor -o3ane
si %er#iei..........................................................................)&
.. 9ratatul ruso-turc de la Un4iar - Is4ellessi ."())/
:i circulatia prin stra3tori.................................................+*
.). %tatutul -usiei de ,,;andar3 al Europei"
prin in5ran$erea revolutiilor de la "(+(............................. 8*
.+. -a0#oiul Cri3eii si Con5erinta de ,ace de la
,aris ."(8*/.............................................................................
*
)
' npitolul I I I ;bilitatea !iplomatiei rusesti in mo!i7icarea
pre<e!erilor restricti<e e=pansiunii prin
>tramtori(((( ''
0(", <ludarea clau0elor Con5erintei de la ,aris
prin Con5erintade la=ondra."('"/..................................''
)., I0#ucnirea ,,cri0ei orientale".............................................. (8
).). -a0#oiul ruso-ro3ano-turc si pacea de la %an-%te5ano......&!
).+. Con$resul de pace de la Berlin ."('(/...............................&&
> on!u5it((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((i l l
Illl?liouni7ie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ""'
IN9-?DUCE-E
@3ceputul secolului al A7IIl-lea 3arcBea0a aparitia unei noi puteri
6Lpe arena politica europeana - -usia tarista. A5lata in plina
eCpansiune, aceasta a reusit, in decurs de un secol, sa o#tina
iesire la 6area Nea$ra, creand pri3a #resa serioasa I3periului
oto3an, prin pacea de la <uciu4-<ainar$i ."''+/, si apoi sa devina
riverana la Dunare prin pacea de la Bucuresti ."("/.
=a cu3pana secolelor A7III-AIA, 5olosind o politica destul de
a#ila, -usia s-a eCtins treptat de la Nipru pana la ,rut, incorporand
in I3periul sau o 3ulti3e de populatii precu3: polone0ii (1112;
"'')D "''8/D tatarii ."'()/D $eor$ienii ."(!"/D 53lande0ii
."(!(-"(!&/D ro3anii ."("/D
ar3enii ."(")/ s.a.
Dupa ra0#oiul victorios i3potriva I3periului oto3an dintre
anii "(!*-"(" si 3ai ales dupa in5ran$erea lui Napoleon ."("+/ si
5iCarea unei noi ordini europene la 7iena ."("8/, parea ca ni3ic
nu se 3ai poate i3potrivi planului -usiei tariste de a cuceri intre$
sud-estul Europei si a pune 3ana pe Constantinopol si stra3torile
6arii Ne$re. ,opor de stepa, rusii s-au si3tit atrasi o#sesiv si
aproape ire0isti#il de Dunare, de $urile acesteia si 3ai ales de
6area Nea$ra tintind spre ,,9ari$rad" si de aici spre 6area
6editeranaD iar odata si3tind privile$iile 3arii, au 5acut tot ce le-a
4
stat in putinta pentru a-si atin$e scopul. %u# acest aspect tre#uie
privite interesele -usiei la Dunare si 6area Nea$ra intre "(" si
"('(, adica intr-un rasti3p cu putin peste o ju3atate de secol.
In con5or3itate cu aceste interese, I3periul rus i-a i3pus
,ortii ?to3ane Conventia de la A44er3an ."(*/, iar peste nu3ai
trei ani, in ur3a unui nou ra0#oi ruso-turc, 9ratatul de la Adrianopol
."(&/. ,rin cele doua acorduri, -usia a o#tinut dreptul de a3estec
in tre#urile interne ale I3periului oto3an su# 3asca
protectoratului ,rincipatelor -o3ane si %er#iei, punand
stapanire, in acelasi ti3p, pe toate cele trei #rate ale Eurilor
Dunarii.
,ro5itand de doua noi 3o3ente 5avora#ile, -usia a
re$le3entat circulatia prin stra3tori, in "()), de o 3aniera $reu
de cali5icat si a devcnit jandar3ul intre$ii re$iuni in ur3a revolutiilor
de la "(+(. Intrea$a luiropa, uluita si de0#inata, privea cu neputinta la
actiunile intreprinse, din cv in ce 3ai curajos, de cancelaria de la
,eters#ur$. A#ia in "(8), cand -usia a cre0ut ca este 3o3entul
potrivit pentru a isi asu3a ,,3ostenirea Omului #olnav al Europei",
aceasta s-a de03eticit si s-a opus.
Dar in nu3ai doua decenii prevederile tratatului de la ,aris
i3pus Rusiei de catre puterile europene, au 5ost eludate in
totalitate de 3.indatarul Europei" din -a0#oiul de la "(''-"('(.
I3portanta studierii intereselor -usiei in aceasta parte a lu3ii si a
pollticii intreprinse pentru reali0area lor pre0inta 3ultiple aspecte.
,e de o
pirte, raportata la scara istoriei, aceasta perioada, de nici doua
secole, de
Fi 7ie a -usiei, prin intensitatea cu care s-au derulat
ev
eni
3e
nte
le,
i i i
. ni
l l
lor
si
3a
i
ale
s
e5e
cte
le
du
e la
co
ncl
u0i
a
ca
per
ioa
da
est
e
pli
na
de
G
li
-""
"
si
dina3ica cu $reu co3para#ila. In ceea ce priveste perioada
<"-
"('(,
cavalc
ada de
eveni
3ente
si
i3plic
atiile
acesto
ra sunt
si 3ai
.i
3iiillc
ative.
,
e de
alta
parte,
cand
anali0a
3
interes
ele
-usiei
la
Dunare
sau la
6arca Nea$ra, acestea tre#uie privite in asociere atat intre ele, cat
si cu spatiul terestru din aceasta 0ona pentru ca i3preuna 5or3ea0a
un areal de co3ple3entaritate. De aceea, in lucrarea de 5ata, cand
a3 a#ordat anu3ite eveni3ente le-a3 luat in ansa3#lu, oprindu-ne
si la teritoriile ro3anesti scaldate atat de Dunare, cat si de 6area
Nea$ra, 3ai ales aici unde cele tloua punti de le$atura intre
di5erite civili0atii se 3talnesc 5or3and ine$ala#ila Delta.
De ase3enea, investi$atia 5acuta a ur3arit in pri3ul rand
raportul cau0a-e5ect, re3arcand in 3od deose#it a#ilitatea,
insistenta, tenacitatea, incisivitatea sau ra#darea, dar si 3odul de
utili0are a eveni3entelor si a ele3entelor surpri0a, a santajului si
speculatiei diplo3atiei rusesti.
Hiind un su#iect de interes $eneral, cu i3plicatii pana 3
0ilele noastre .eCe3plu, dra3a ro3anilor #asara#eni/, autorii de
literatura de specialitate au scris nenu3arate lucrari despre
acesta. In scopul unei anali0e cat 3ai eCacte si o#iective, in
lucrarea de 5ata, a3 5olosit un 3aterial #i#lio$ra5ic #o$at si
variat, de la ele3ente din ArBiva 6inisterului A5acerilor
ECterne pana la docu3ente. 3e3orii, lucrari $enerale si speciale
si 3ai ales lucrari conte3porane sau aparute la scurt ti3p dupa
eveni3ente.
Dintre volu3ele de docu3ente cele 3ai des 5olosite pute3
a3inti: ocu!"nt" p"ntru i#toria $o!dni"i. $a%&oiul p"ntru
ind"p"nd"nt' ."&88/D D.A. %turd0a, (ct" i docu!"nt" r"lativ" la
i#toria r"na#t"rii $o!dni"i) vol. I, .")&"-"(+"/, ."&!!/D
I.Ionascu, ,.Bar#ulescu, EB. EBeor$Be,
*ratat"l" Int"rnational" al" $o!dni"i 1+,-.1/20 ."&'8/D Dinu
,ostarencu, 0 i#tori" a 1a#ara&i"i in dat" #i docu!"nt" (1212.1/-03
."&&(/ s.a. ! alta sursa de i0voare o repre0inta 3e3oriile si
lucrarile conte3porane eveni3entelor, din care cate$orie nu
pute3 sa nu 3entiona3 articolele politico - istorice pu#licate de
6iBai E3inescu si $rupate apoi in di5erite volu3e precu3:
1ucovina si 1a#ara&ia; 1a#ara&ia; $apir"a 1ucovin"i. Din aceeasi
cate$orie de i0voare 3ai a3inti3 D.A. %turd0a, Europa) $u#ia 4i
$o!ania; A.D.Aenopol, $d%&oai"l" dintr" ru#i #i turci #i inrdurir"a
lor a#upra fdrilor $o!dn" ."((!/ sau -adu -osetti, (ctiun"a
politicii ru#"#ti in (dril" ro!dn" pov"#tita d" or5an"l" oficial"
franc"%" ."&"+/.
De 5oarte 3are 5olos in investi$area intreprinsa si in
alcatuirea lucrarii ne-au 5ost si lucrarile cu caracter special
pro#le3aticii a#ordate, dintre care eel 3ai des utili0ate au 5ost: ,aul
Eo$eanu, undr"a in r"latiil" int"r nafional" ."&'!/ si
Strd!toril" Mdrii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i .I I*/D Nicolae
Dascovici, Mar"a noa#trd #au c7"#tiun"a #trd!torilor ."&+)/ si
8olitico ru#"a#cd la 5uril" undrii #i in Mar"a 6"a5rd ."&+/D
Nicolae Arnautu, 12 inva%ii ru#"#ti in $o!ania ."&&*/D Eri$ore
Antipa, / 7indrca#ipro&l"!"l" "i #tiintific") "cono!ic" #ipolitic"
."&"/ s.a.
=ucrarea a 5ost co3pletata prin di5erite lucrari ale unor istoriei
de iJ ininic precu3: Nicolae Ior$a, 8olitico "9t"rnd a r"5"lui Carol I si
I#toria Statelor &alcanic" in "poca !od"rnd; 7iorica 6oisuc, Ion
Cala5eteanu, \firmarea #tat"lor nafional" ind"p"nd"nt" unitar" din
c"ntrul #i #ud."#tul Europei ."&'&/D Hlorin Constantiniu, O i#tori"
#inc"rd a poporului ro!dn '"///:. loan %curtu, Monar7ia in
$o!ania ."(**-"&+'/D Ion Nistor, tatorla 1a#ara&i"i si 3ai ales
Nicolae CiacBir cu 3ai 3ulte opere printre G I #lur ia #lavilor
."&&(/D 1a#ara&ia Voi"vodald $o!dn"a#cd pdnd la : !il celui
d".al doil"a rd%&oi !ondial ."&&&/D I#toria popoar"lor din
./ $stul Europ"i in "poca !od"rnd ."'(&-"&)/ ."&('/D I#toria
politico a
I in i ;p"i d" la 6apol"on la Stalin ."&&'/ :.a.
In lucrarea de 5ata, eCista si alti autori citati, pe care i-a3
o3is in
pre5entare, dar care prin contri#utia lor au 3ijlocit cunoasterea 3ai
eCacta
ii eveni3entelor de3late in perioada care ne interesea0a.
=ucrarea a 5ost st3cturata pe trei capitole si3etrice, alaturi
de
3lroducere, conclu0ii si cateva Cerocopii de la ArBiva
6inisterului
A 5acerilor ECterne, atasate ca aneCe. Atat structura lucrarii pe
capitole cat
KL a capitolelor pe su#capitole s-a 5acut tinand sea3a de
derularea
cronolo$ica a eveni3entelor.
Capitolul I, denu3it M 8olitico $u#i"i in %ona undrii d" <o#
#i a Mdrii 6"5r" la #fdr#itul #"colului =VIII #i inc"putul #"colului
=I=> este
nlcatuit din patru su#capitole si anali0ea0a perioada de la s5arsitul
secolului A7III si inceputul secolului AIA, pana la 9ratatul de
la Adrianopol ."(&/, punctand: patrunderea -usiei in #a0inul
6arii Ne$reD ra0#oiul ruso-turc din "(!*-"(" si rapirea
Basara#ieiD Con$resul de la 7iena ."("8/ si pri3ele re$le3entari
privind circulatia 5luvialaD si intarirea po0itiei -usiei in Balcani la
s5arsitul acestei perioade.
In capitolul II intitulat ))Inlocuir"a do!inati"i oto!an" cu c"a
tari#ta in #ud."#tul Europ"i (122/.12,?3 > si alcatuit tot din patru
su#capitole a3 a#ordat perioada de 3aCi3a in5luenta tarista in
#a0inul 6arii Ne$re si in Balcani in $eneral, oprindu-ne la:
protectoratul rusesc in ,rincipatele -o3ane si cu3 s-a transpus
acesta in practicaD 9ratatul ruso-turc de la Un4iar-Ia4ellessi ."())/D
rolul -usiei in ina#usirea revolutiilor de la "(+(, din rasaritul
EuropeiD ra0#oiul Cri3eei i3preuna cu Con5erinta de ,ace de la
,aris ."(8*/.
Ulti3ul capitol cu titlul ))(&ilitat"a diplo!ati"i ru#"ti in
!odificar"apr"v"d"rilor r"#trictiv" "9pan#iunii #pr" #trd!tori>)
avand in co3punere tot patru su#capitole Isi propune studiul poiiticii
3treprinse de Curtea de la %t.,eters#ur$ pentru a inlatura toate
clau0ele Con5erintei de la ,aris atat prin 3ijloace diplo3atice
.Con5erinta de la =ondra din "('"/, cat si prin 5orta ar3elor
.-a0#oiul ruso-turc din "(''-"('( si cele doua paci de la %an-
%te5ano si Berlin/.
In incBeiere, 3entiona3 ca lucrarea nu si-a propus o
investi$ate analitica a tuturor aspectelor si eveni3entelor din aceasta
perioada, ceea ce ar 5i necesitat un volu3 cu 3ult 3ai 3are decat
pa$inile sale, ci doar descoperirea pre5erentiala a unor 5apte care
prin e5ectele pe care le-au produs au in5luentat in 3od Botarator
soarta intre$ii re$iuni. CBiar si In acest ca0, cele cateva pa$ini de
sinte0a a unei perioade atat de co3pleCe si tu3ultoase isi au
3inusurile lor, pro#le3atica vasta care in$lo#ea0a te3a propusa
ra3anand ast5el supusa cercetarii si din alte perspective.
"3
CA,"9?=U=I
,?=I9ICA -U%IEI IN N?NA DUNA-II DE ;?%
:"A 6A-II NEE-E =A %HA-%. I9U= %EC?=U=UI A7Iil
:"INCE,U9U= %EC?=U=UI AIA
".". ,rincipalele linii de 5orta ale taris3ului pana la "(" Oi
patrunderea -usiei3 #a0inul 6arii Ne$re
3portanta econo3ica si $eostrate$ica a aCei Dunare - 6area
Nea$ra a tre0it, de-a lun$ul vre3ii, interesele tuturor statelor din
aceasta re$iune si a 3arilor puteri europene, interese care uneori s-
au acuti0at $enerand vii dispute. -e5erindu-se la acest aspect, 3arele
istoric Nicolae lor$a a5ir3a: ,,Cand orientul a pornit spre ?ccident,
cand rasaritul si-a dat 3ana cu apusul, cand nordul a vrut sa se
intalneasca cu sudul, aici s-au 3talnit". Insa, cu toate e5orturile
depuse, doar trei i3perii au reusit su#ordonarea totala a litoralului
6arii Ne$re si trans5or3area acesteia intr-un ,,lac interior":
I3periul -o3an, I3periul Bi0antin si I3periul
I
?to3an.
,ro5itand de declinul I3periului ?to3an dupa asediul 7ienei
din "*(), ,etru eel 6are, care 5iCase principalele linii de 5orta
ale eCpansionis3ului tarist .in nord, in directia 6arii Baltice, in est,
in Asia Centrala, dar cu precadere spre apus In re$iunea 6arii Ne$re
si a Dunarii de ;os/ initia0a pri3ele actiuni serioase de creare a
unei #rese si$ure
li
I3periului ?to3an la 6area Nea$ra. De aici inainte, prioritatea
tuturor tarilor rusi s-a indreptat spre o sin$ura directie - cucerirea
pe rand a teritoriilor stapanite de turci si intinderea I3periului
-us pana la Dardanele
"
.
In nu3ele crucii si su# 3asca luptei pentru apararea
popoarelor ortodoCe supuse I3periului ?to3an, -usia a intreprins
lupta cea seculara i3potriva 5ncBinatorilor lui 6aBo3ed si la u3#ra
ei a putut sa de0volte cu deplina indra0neala politica sa de
cucerire . ,,I3paratia ruseasca - a5ir3a poetul national 6iBai
E3inescu - nu este un stat, nu este un popor, este o lu3e intrea$a,
care, ne$asind in sine ni3ic de o 3aretie intensiva, cauta
3an$aierea propriei 3ariri in di3ensiunile 3ari. =upta dintre turci si
rusi este o consecinta 5ireasca a deose#irilor de credinteD dar 3ai 3ult
decat din aceasta deose#ire, luptele au ur3at din prisosul de putere
o3eneasca, ce s-a produs totdeauna in -usia. 9arul este puternic si
nu stie ce sa 5aca cu puterile de care dispune. CBiar in launtrul
i3paratiei sale, nici prin 3unca pacinica, nici prin lucrare
su5leteasca aceste puteri nu se pot consu3aD pentru aceea, ei
redau 3ereu navala in a5ara - ast5el ar tre#ui sa se 3isiuiasca in
lupte interne P...L". ,,Ei nu sunt poporul plin de indaratnica
ni. nulric, ce provoaca pe alte popoare la lupta dreapta si intaritoareD
sunt poporul ce-si da 3ereu silinta sa de0ar3e0e pe celelalte popoare,
pentru ca Di1ioi sa si le supuna. ,entru aceia ocuparea pe cat se poate
de indelun$ata a I.ii ilor straine este unul dintre se3nele deose#itoare
ale politicei rusestiD e pO>tC pul inia ca o tara sa 5ie ti3p 3ai
indelun$at ocupata de ostiri straine,
@n Aonesou, 8olitica $u#i"i in 1a%inul Marii 6"5r" 12@2 - 1/1?)
Bucurejti, Editura J Bi n. . i.. "&((, p. +(.
I/ Acnopol, $a%&oai"l" dintr" ru#i 4i turci #i inrdurir"a lor
a#upr
a
*arilo
r
Romd
ne,
IUicur
e$ti,
Editura
Al#atr
os,
"&&',
p. (.
"
i i i i ni ales de ostiri ce au in purtarea lor dulceata o3oratoare, 5ara
ca in populaBia tarii sa nu scada ener$ia vitala, 5ara ca ocupatia sa
nu devie o Irpiindere si incetul cu incetul o tre#uinta din ce in
ce tot 3ai viu .nnlita"
)
.
Nereusita petroviana, prin de0astrul de la %tanilesti pe ,rut, din
"'"" Pi ii3pli5icat si a i3#o$atit in 5or3a, su# aspect teoretic,
eCpansiunea rusa ID ti3pul Ecaterinei cea 6are ."'*"-"'&*/, care si-a
dorit cu insistent2 reinvierea I3periului Bi0antin ce avea ca suport
ideolo$ic ortodoCia crestina. ,ractic apare o noua 5a0a in de0voltarea
I3periului u0itandu-se ideea de 3ostenire si de re5acere a I3periului
Bi0antin, care ulterior ar 5i lost in$lo#at in I3periul -usD #ineinteles,
aceasta teorie avea un suport ideolo$ic - ideea panortodoCa
+
. ,,In
dru3ul ei pe tar3ul european spre Bos5or, a5ara de ro3ani, -usia
intalneste nu3ai slavi. Co3unitatea de ori$ine si de reli$ie, di#acia
-usiei in 3anuirea intri$ii, in arta de a se3ana discordia, de a
provoca co3petitiuni, de a se servi de diBoniile dintre partide, de a
5ace u0 cand de de03ierdari si de daruri, cand de a3enintari, nestand
la indoiala pentru a atata revolte 3ilitare si a alcatui societati
secrete, nedandu-se inapoi nici de la 3ijloace si 3ai drastice, ii per3it
a se servi de popoarele slave din peninsula #alcanica ca de niste
auCiliari adesea pretiosi. In ca0 de i0#anda a -usiei, nu incape indoiala
ca ele se vor tre0i pe neasteptate si 5ara a 5i 5ost intre#ate, supuse ale
tarului drept-credincios, iar pana atunci vor 5i 5ost oar#ele lui unelte"
)
.
)
6iBai E3inescu, 1ucovina #i 1a#ara7ia. Studiu politico. i#toric)
Bucurejti, Editura
Acade3iei de Inalte %tudii 6ilitare, "&&", pp. "!* - "!(.
+
Ion Ionescu, Op. cit) p. +(.
-adu -osetti, (ctiun"a politicii ru#"#ti in taril" ro!dn"
pov"#tita d" or5an"l" oficial"franc"%") Bucurejti, Editura
Carte
a
-o3
aneas
ca,
!!!,
p.
"8.
")
=a doi ani de la urcarea pe tronul -usiei a tarinei Ecaterina a Il-a, in
anarBia in care ca0use ,olonia, -usia a reusit usor a 5ace ca prin
#anii si
ar3atele sale sa 5ie ales ca re$e 5ostul ei 5avorit %tanislaus
,oniatoQs4K.
Cu toate stri$atele de ajutor ale con5ederatilor patrioti, 9urcia a
ra3as
nepasatoare, cu atat 3ai 3ult cu cat rusii nu au crutat deloc #anii
pentru a
5ace ,oarta sa incBida ocBii asupra incalcarilor lor. 7a0and
polone0ii ca
5ara #ani nu pot do#andi ni3ic de la dre$atorii turci, au tri3is
si ei
juvaerurile 5e3eilor lor la sultanele din Bare3 opunand ast5el
coruptia
coruptiei si cautand 3acar prin acest 3ijloc eCtre3 sa
i0#uteasca in
cererile lor
*
.
=uarea Cracoviei cu asalt de catre rusi, in 0iua de "( au$ust, a
deter3inat rasturnarea 3arelui vi0ir 6uBsinsade si inlocuirea
lui cu Fa3sa ,asa, care a declarat ra0#oi -usiei, in octo3#rie
"'*(. I3ediat -usia a ocupat 6oldova si a ordonat ,,su#
a3enintarea de 3ari pedepse a se da pe 5ata toata 0aBareaua
turceasca, precu3 si a se opri eCportarea din tara a orice 5el de
#ucate, care ar putea 5i de 5olos ar3atei rusesti, si, in s5arsit, cere de
la toata tara ca sa se Ralea$a un o#ra0 din clerosul #isericii, si doi din
#oierii care s-ar socoti, ca sa 3ear$a la lu3inatele picioare a
preaputernicii i3paratese sa ca0a si sa-i 3ultu3easca pentru 3ila
ce au aratat 6aria %a cu tri3iterea ostirilor, cu care i-au scos din ju$ul
ro#ieiS
"
'
.
Apoi
trupele
rusesti
au
trecut
in 9ara
-o3an
easca,
de
unde,
pentru
ca au
5ost
#ine
pri3ite
, "-au
luat pe
do3nit
orul
Eri$or
e
EBica
si "-au
dus la
,eters
#ur$ ,,
cu
toate onorurile". ,,I3parateasa Ii daruieste o ta#atiera
i3podo#ita cu #riante si pri3este pe 5iul sau in corpul cadetilorD
apoi ea da lui EBica si deputatilor 3unteni o su3a de #ani
pentru calatorie si, in
7. D. Aenopol, Op. cit)
pp. +*-+'. I&id"!) p. 8!.
"2
,r7 ll.
insarci
nea0a
pe
acela a
3er$e
la
ar3ata
spre a
incepe
ne$oci
erile cu
3iJ II
si a
cerca
ce ar
5i
dispusi
sa
concea
da
-usiei
pentru
)i
Cciere
a
pacii"
(
.
In
tre ti3p au loc pri3ele doua i3partiri ale ,oloniei ."'' si "'')/
In care -usia, in po5ta ei ne#una de cucerire si de su$ru3are a unei
natiuni i onstiente si civili0ate, a luat parte alaturi de Austria si
,rusia
&
. 6ultu3ita i lr succesul sau in ,olonia, -usia, o#osita de
ra0#oi, a incBeiat pacea cu 7urcia, la <uciu4-<ainar$i ."''+/,
in ur3a careia a o#tinut intre$ul 2G i itoriu dintre Nistru :i Bu$.
,rin dreptul pe care si "-au re0ervat rusii ,,de Di vor#i in 5avoarea
,rincipatelor", s-a in$aduit a3estecul -usiei in treburile
interne ale tarilor noastre. 9ot acu3 ru:ii au o#tinut eli#erarea
latarilor din Cri3eea de su# supre3atia ,ortii
"!
.
,ri3a consecinta a i3partirii ,oloniei a 5ost rapirea
Bucovinei ."''8/ de catre Austria care s-a 5olosit de -a0#oiul
3so-turc, preteCtand ca are neaparata nevoie de o cale de
co3unicatie intre Ealitia si Ardealul lo3anesc. ,,Cu3parati cu
3ulti #ani, oa3enii ,ortii satis5acura cererea Austriei cu tot
protestul pe care-" ridicara do3nii si #oierii 3oldoveni
i3potriva instrainarii celui 3ai clasic pa3ant istoric al
6oldovei. -usia 5und satis5acuta de casti$urile teritoriale pe
care le 5acuse, incBidea siret ocBiul la tar$ul odios ce se 5acea la
Constantinopol pe socoteala 6oldovei $andindu-se pro#a#il in
ascuns la prada teritoriala ce avea sa o 5aca curand ea insasi in
6oldova"
""
.
(
I&id"!) pp. 8!-8".
&
Ion Nistor, I#toria 1a#ara&i"i) BucureOti, Editura Fu3anitas,
"&&", p. "*!.
"!
I&id"!) p.
"*".
""

I&id"!) p.
"4
in "'(), Ecaterina a Il-a s5idand independents Banatului tataresc
din Cri3eea, prin di5erite inselaciuni, "-a alipit la statul rus
"
. ,atru
ani inai tar0iu a i0#ucnit un nou ra0#oi ruso-turc avand ca teatru de
operatiuni tot ,rincipatele -o3ane in ur3a caruia -usia o#tine
teritoriul dintre Bu$ si Nistru, prin pacea de la Iasi ."'&/. Articolul
trei al acestui tratat stipula: ,,Nistrul va 5or3a linia de de3ocratic
intre su#li3a ,oarta Padica 6oldovaL si I3periul -usiei, ast5el
3eat intre$ul teritoriu care se a5la pe 3alul drept al Nistrului va 5i
restituit su#li3ei ,orti Padica 6oldoveiL si va ra3ane pe veci su#
stapanirea sa, a#soluta si incontesta#ilaD di3potriva, tot teritoriul care
se a5la pe 3alul stan$ al aceluiasi 5luviu va ra3ane su# stapanirea
a#soluta si incontesta#ila a I3periului -us"
")
.
Inceputul secolului AIA $aseste -usia in plina eCpansiune:
celei de-a treia 93partiri a ,oloniei ."'&8/ i-a ur3at ocuparea
Eeor$iei ."(!"/D a ,rincipatelor 6i$relia, Euriis4 si a re$atului
I3eretins4 ."(!)-"(!+/ si 9ncorporarea Hinlandei ."(!(-"(!&/. Insa
nereusita planului de re5acere a I3periul Bi0antin si cucerirea
Constantinopolului a dus la aparitia ideii panslavis3ului care
raspundea 3ult 3ai #ine tendintelor universaliste si i3perialiste
"+
.
,opor de stepa, cu o puternica atractie, aproape o#sesiva catre
descBiderea la 3are, rusii s-au considerat indreptatiti a 5i
principalii #ene5iciari la i3partirea 3ostenirii ,,o3ului #olnav al
Europei". =e$and panortodoCia si panslavis3ul de ,,pro#le3a
orientala", ei au cautat ast5el nu nu3ai sa-si cree0e o descBidere cat
3ai 3are la 6area Nea$ra, dar sa se si instale0e in stra3torile
Bos5or si Dardanele si de aici, prin 6area 6editerana, sa ai#a iesire
la ?ceanul Atlantic. In acest sens, un teoretician
., Da!ee<, declara ca ,,cBestiunea orientala" este o ,,cBestiune
slavica", liii nu este insa o cBestiune proprie a slavilor
3eridionali, ci a tuturor l.ivilor si prin ur3are a rusilor
")
.
,rin ase0area lor ,,ca o lacri3a latina intr-un i3ens ocean
slav", ..ro3anii au stat 3ereu in calea eCpansiunii panslaviste si
au incurcat EOt!eauna planurile cancelariei tariste"
"*
. In acest
sens, din rapoartele 3lrcsate Co3itetului de %alvare ,u#lic de catre
C. %ta3ati, intaiul a$ent In3ce0 acreditat in 9arile -o3ane a5la3
ca ,,in cursul ne$ocierilor pentru 3cetarea ra0#oiului inceput la "'(',
rusii incepura prin a cere 6oldova si nu3ai la ur3a se 3ultu3ira cu
5runtaria Nistrului"
"'
. 9ot din inse3narile .le3nitarului 5rance0 a5la3
ca ,,,rincipatele 6oldovei si 9arii -o3anesti nil devenit o#iectul
a3#itiunii cotropitoare" si ca ,,dupa eCtensiunea li3itelor sale
pana la tar3urile Nistrului, PrusiiL proiectea0a in cBip vadit
cotropirea 6oldovei si aceea a Basara#iei, spre a se apropia pas cu
pas de I /unare"
"(
.
"($( Ra5boiul ruso%turc !intre anii "#31 %"#"$ i rapirea
Basarabiei
,,Aruncati din inta3plare la raspantia unde se atin$ cele trei
lu3i deose#ite si 3ai 3ult ori 3ai putin invraj#ite, lu3ea
3oderna, cea 3usul3ana si cea 3uscaleasca, ro3anii, cBiar in
virtutea ori$inii lor, sunt 3eniti a repre0enta interesele ideilor
3oderne si a 5i un strat de cultura deose#ita, in care trei lu3i se
intalnesc si se i3paca"
"&
. Insa, asa cu3 arata 3aresalul AleCandru
Averescu ,,cea dintai pri3ejdie pentru un stat 3ic sau
AleCandra IoacBi3escu, 7ictor loacBi3escu, I#toria
I!p"riului $u# T #int"ti%ata .,, " la 6ov5orod la Vladivo#toA
#i 8rut>) Bucure:ti, "&&, pp. )(-)&. 'I&id"!) pp. )(-)&. J Ion
ionescu, Op. cit.) p. +&.
"*
"8
I&id"!) p. +&.
"*
I&id"!) p. 8!.
"'
-adu -osetti, Op. cit.) p.
"*.
"(
I&id"
!) p.
"'.
"&
6iBai E3inescu, Op. cit.) p. "+8.
"&
sla# populat este 3area putere, cea 3ai apropiata
$eo$ra5ic", iar ,,invecinarea cu un i3periu insea3Ba un ra0#oi
necontenit"
!
. ,,Un stat ro3an inconjurat de state slave poate sa 5ie
pentru vraj3asii poporului ro3an o ilu0iune placutaD pentru
ro3ani 5nsa el este o nenorocire, pentru care nu ne 3an$aie decat
constiinta trainiciei poporului ro3an si nadejdea de i0#anda"
"
. De
aceea, ,,si3tindu-se 3ai 3ult latini decat ortodocsi, ro3anii
respin$ orice solidaritate de aspiratiuni cu popoarele slave si stau
aici, la Dunare si Carpati ca un 0id de despartire intre slavii
de la 3ia0anoapte si cei de la 3ia0a0i"

.
Asu3andu-si acest rol, ,rincipatele -o3ane au 5ost pri3ele
vi0ate si de aceea si ocupate incepand cu noie3#rie-dece3#rie
"(!*, pentru sase ani In ti3pul ra0#oiului dintre anii "(!*-"(".
=ipsa unei re0istente serioase din partea turcilor a deter3inat
inaintarea rapida a trupelor rusesti, ast5el ca, la + au$ust "(!',
operatiunile 3ilitare erau ter3inate, iar ar3istitiul se incBeia la
%lo#o0ia, lan$a Eiur$iu.
Intre ti3p $eneralul <uto0ov "-a 3locuit pe 6icBelson, ce
se sinucisese, in postul de $uvernator $eneral al ,rincipatelor
-o3ane, care s-a $ra#it sa procla3e cBiar unirea 9arilor -o3ane cu
I3paratia ruseasca. Consulii si a$entii puterilor straine, ce erau
acreditati pe 6n$a do3nii ro3ani, au 5ost siliti sa paraseasca
i3ediat capitalele lasi si Bucuresti, intrucat ,rincipatele nu 3ai
aveau or$ani0atiile lor autono3e, ci erau si3ple $u#ernii ale
-usiei
)
. Eeneralul conte de =an$eron, e3i$rant 5rance0 in
serviciul -usiei care petrecea in acest ti3p in ,rincipate, unde
co3anda o divi0ie .ruseasca/ nota: ,,Acest ra0#oi, desi 5oarte nedrept,
era
!
Ion lonescu, Op. tit) p. '8.
"
6iBai E3inescu, Op. tit) p. "8!.

I&i d"!) p. "+8.

)
Ion Nistor, Op. cit.) pp. "*(-"*&.
"#
I indispensa#il pentru -usia. Aceasta nu putea sa lase
turcilor
"
CBilia, Is3ail, A44er3an, Bender si Fotin, nici
stapanirea J u. i l i i ci intre Dunare, ,rut si Nistru... Hara posesiunea
Basara#iei, rsii n-ar 5i putut niciodata sa atin$a cresterea la care
a ajuns prin )<oltarea co3ertului sau si poate ca ar 5i 9ncetat cBiar sa
3ai eCiste"
+
.
In acelasi ti3p, Napoleon, dupa ce strivise ,rusia, 3 toa3na
anului I <l/./, i-a #atut pe rusi, aliati cu ea la ,ultus4, EKlan si Hriedland,
silind pe I7np7iratul AleCandru sa pri3easca pacea de la 9ilsit .!' iulie
"(!'/, unde i ii pro3is ver#al lui AleCandru I, 9arile -o3ane. ,e
aceasta #a0a, in in:,lructiunile date lui 9olstoi, inca de la '
septe3#rie "(!(, tarul AleCandru I preci0a: ,,...sa-i spuna .lui
Napoleon/ ca cBipul eel 3ai rCpeditiv de a pune capat ra0#oiului
.intre rusi si turci/ ar 5i 3ediatiunea I rantei, unita cu te3erile inspirate
turcilor de ar3ele rusesti, I3paratul AleCandru sa. do#andeasca
stapanirea asupra 6oldovei si 9arii -o3anesti, 3utand $ranitele
I3paratiei sale la Dunare..."
8
. ,retentiile -usiei in privinta
stra3utarii $ranitei sale la Dunare sunt eCpuse pe lar$ atat in toate
rapoartele solului 5rance0 la ,eters#ur$, cat si in acelea ale solului
rusesc la ,aris.
Napoleon I, incurcat in ra0#oiul cu %pania, te3andu-se ca An$lia
sa nu puna la cale vreo noua coalitie i3potriva sa, s-a Botarat sa-si
asi$ure, cBiar prin concesiuni, sprijinul -usiei, or$ani0and o
intrevedere intre cei doi suverani la Er5urt .septe3#rie-octo3#rie
"(!(/, unde se incBeie o conventie secreta de alianta intre Hranta si
-usia.
Articolul 8 prevedea: ,,Inaltele parti contractante se indatoresc sa
priveasca, ca conditiune a#solute a pacii, recunoasterea de catre
An$lia a
+
-adu -osetti, Op. cit) p. )8.
8
I&id"!) p. +!.
"/
Hinlandei, a 9arii -o3anesti si a 6oldovei ca parti inte$rante
ale i3periului -usiei". Articolul ( adau$a: ,,6. %. i3paratul
-usiei, dupa revolutiunile si scBi3#arile care tul#ura i3paratia
oto3ana si care nu lasa nici o posi#ilitate de a da si, prin ur3are,
nici o speranta de a do#andi $arantii indestulatoare pentru
persoanele si #unurile locuitorilor 9arilor -o3anesti i ai
6oldovei, ducand, din acea parte, $ranitele i3paratiei sale pana la
Dunare si alipind 9ara -o3aneasca si 6oldova la i3paratia sa,
neputand sa recunoasca inte$ritatea i3paratiei oto3ane decat cu
aceasta conditie, 6. %. i3paratul Napoleon recunoaste alipirea
vor#ita si li3itele din aceasta parte a i3paratiei rusesti dusa pana la
Dunare.. ,"
*
=a ' aprilie "("", co3andantul trupelor rusesti, contele Nicolae
<a3enescBi este inlocuit cu $eneralul 6. I. <utu0ov, eel care, in
"(!(, se lauda ca rusii ,,nu vor lasa 3untenilor si 3oldovenilor decat
ocBii ca sa se plan$a"
'
. Dupa o in5ran$ere la %lo#o0ia, turcii cer pace,
ale carei tratative incep la Eiur$iu, iar prin inva0ia lui Napoleon in
-usia, tratatul de pace ruso-turc este se3nat la Fanul lui 6anu4, din
Bucuresti, la "* 3ai "("
(
. Con5or3 prevederilor tratatului,
teritoriul dintre Nistru si ,rut era trecut -usiei, $ranita dintre cele
doua i3perii sta#ilindu-se pe raul ,rut, de la patrunderea acestuia in
6oldova si pana la varsarea sa in Dunare, apoi pe acest ,,5luviu"
pana la CBilia si apoi la varsare in 6area Nea$ra
&
. ,rin tratatul din
"(", -usia devenea, pentru pri3a data, riverana la Dunare,
o#tinand #ratul CBilia. De re3arcat ca articolul +, 5iCand noua
5rontiers dunareana intre cele doua tari, a instituit un re$i3 de li#era
navi$atie nu nu3ai pe #ratul CBilia, devenit coproprietate ruso-
oto3ana, dar si pe toata
!
I&id"!) p. +.
Ion EBer3an, I#loria tra5ica a 1ucovin"i) a 1a#ara&i"i i
tinutului B"rta) Buoure?ti, Editura All, "&&), p. 88.
O
" AleCandru loacBi3escu, 7ictor IoacBi3escu, Op. cit.) p. ).
D
JJ I. lona:cu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, *ratat"l"
Int"rnational" al" $o!dni"i 1+,- . 1/20) Bucure:ti, Editura
:tiinti5ica :i Enciclopedica, "&'8, p. "+).
!
lilt irea, cu eCcluderea #asti3entelor 3ilitare, acestea neputand urea
pe U in !ecat pana la varsarea ,rutului
)!
.
I ,a aneCarea teritoriului dintre ,rut si Nistru, denu3it Basara#ia, a
66 ilVnit atat sla#iciunea sultanilor care se scBirn#au 3ereu,
cat si
Iomanul ,ortii ?to3ane, Di3itrie 6oru00i, 3ituit de catre taristi
prin
i iJ i3isiunea do3niei in una dintre ,rincipatele -o3ane.
Docu3entul prin
6 r Napoleon il instiinta pe sultan ca sa nu incBeie pacea cu rusii,
caci el a
I 3i ni l ra0#oi contra -usiei si in aceasta situatie conditiile pacii cu
-usia
"i Ii 3ai 5avora#ile 9urciei, a 5ost tainuit de catre 5ratii 6orii,
Di3itrie
,i IJnnaiot
)"
.
Din scrisorile tri3ise de catre Ion EBica catre 7asile
AleCandri II Fa3: ,,Cedarea Basara#iei, aceasta $reseala de neiertat
si de neinteles, marele dra$o3an 6oru00i, care ii ajutase pe
plenipotentiarK ,ortii la irdactarea si la incBeierea tratatului de
pace, a platit-o cu capul"
)
. ..Du3itra4i 6oru00i P...L cBe3at la
:u3la, la la$arul vi0irului, 5u i3#racat tntr%un ca5tan i3#lanit,
pentru Rsluj#aS 5acuta si apoi, i3ediat, decapitat .% noie3#rie
"("/. Intre 6rtiile sale se $asi si un uca0 al tarului prin care i se
daruia in Basara#ia o 3osie de "!!.!!! lei, iar intre lucrurile sale, un
inel cu #riliante in valoare de "8.!!! de piastri. Aceeasi soarta
are si IJratele sau, ,anaioto4i, 3arele dra$o3an al ,ortii .!
noie3#rie/D un al treilea 5rate, AleCandru, 5ostul do3n al 6oldovei
si 9arii -o3anesti, 5u Iri3isla$alere"
))
.
,aul Eo$eanu, unar"a in r"latiil" int"rnational) Bucurejti,
Editura ,olitics,
"&'!, pp. &-)!.
""
AleCandru IoacBi3escu, 7ictor IoacBi3escu, Op. cit.) p. ++.
)
Nicolae I. Arnautu, 12 inva%ii ru#"#ti in $o!ania) Bucure:ti,
Editura %aeculu3 I.?. si Editura 7estala, "&&*, p. ').
")
Constantin Eiurescu, I#toria $o!dnilor) Bucures/ti, "&+,
vol.III, p. )&.
"
-apirea Basara#iei a constituit cea 3ai inu3ana lovitura dal5l
ro3anilor, dupa ce ei au intretinut pe teritoriul lor trupele tariste * ani
di ra0#oi cu enor3e sacri5icii, iar unitatile ro3anesti au luptat cBiar ca
aliale alaturi de cele rusesti 93potriva turcilor, 5apt pentru care, in
trataiul incBeiat cu Divanurile ro3ane, tarul AleCandru I declara
,,pentru toate sacri5iciile voastre, voi apara pa3antul vostru de orice
dus3an care "-ar a3eninta"
)+
.
Acelasi AleCandru I, in 3ani5estul din !8 au$ust "(", despre
incBeierea pacii dintre -usia si I3periul ?to3an declara: ,,Aceasta
pace daruita noua de Du3ne0eu, a adus I3periului -us casti$uri
msemnat7l incorporand in Botarul sau un teritoriu roditor cu
populatie nu3eroasDi, I carui li3its e de la A44er3an pana la $ura
raului ,rut, ce cur$e la o departare de & verste de Iasi, si de la $ura
acestui rau pana la $raniWa cu Austria, iar de aici de-a lun$ul
Nistrului, pe o distanta de aproape de o mie de verste cuprin0and
renu3itele cetati Fotin, Bender, CBilia, Ismail, A44er3an si
3ulte alte orase ne$ustoresti. Ase3enea casti$uri marl, daruite
,atriei de aceasta pace i3#ucuratoare, aduc ini3ii Noastrc !
ncspusa placere"
))
.
Catastro5a lui Napoleon, in -usia, a 5acut i3posi#ila
re<i5uirei nenorocitului tratat de pace de la Bucuresti. 7ulturul
Uralului si-a in7ipi a!7inc $Bearele #leste3ate in san$ele 6oldovei
si nu 3ai putea li tn!uplecat de a slo#o0i prada de la ,rut. Ceea ce
nu se putea evita a tre#uil ll se inta3ple cu toate ur3arile 5atale.
6oldovenii de dincolo de ,rut an
;le=an!ru IoacBi3escu, 7ictor loacBi3escu, Op. cit.) p. ++.
Di77l6 ,ojtarencu, O i#tori" a 1a#ara&i"i in dat" i docu!"nt"
(1212 . 1/-03) I ICl?in>u, Editura Cartier, "&&(, p. *.
$$
s7i%si ia ra3as #un de la 5ratii lor din 6oldova si sa
treaca
X C nntrol rusesc.
.%osind 0iua 5atala - povesteste 6anolacBi Dra$Bici,
3artor
mporan . a eCpirarii conventiei dupa tratat, ce tre#uia, 5ireste ca
sa
G V X i unde era sa ra3ana desavarsit, ceasurile acele au 5ost de
plan$eri
limp de neuitatD pentru ca poporul cu cardul, ca tur3ele de oi,
incinsese
I marinea ,rutului de la un capat la altul, 3er$and si venind de
prin
,i tic prin tar$uri sapta3ani incBeiate cu luarea de #una 0iua, de
la
F i nn de la 5rati si de la rudenii cu care crescuse si vietuise
i3preuna
1 in vrc3ea aceea, cand se desparteau unii de altii pentru
totdeauna"
)*
.
<clJerindu-se la acest 3o3ent, #aronul de Bois le-Co3te, tri3is
de
X 3ill 5rance0 in 9arile -o3ane, nota: ,,,acea de la Bucuresti
5acand sa
1 U .i sub stapanirea i3paratului AleCandru toata tara de dincolo
de ,rut
6" i ie ocar3uirii rusesti proprietatile celor 3ai #o$ati dintre
3oldoveni.
Ol!o<enii secondasera -usia prin toate 3ijloacele lorD ea se
intele$ea cu
n I . I in pa$u#a lor, des3e3#randu-le teritoriul lor si 5acand sa i
se
i li JX o trei3e dintr-insulD ,oarta nu avea dreptul sa 5aca aceasta
cesiune
pi Uusici ar 5i tre#uit sa-i 5ie rusine s-o ceara..."
)'
.
Durerea produsa de s5asierea Basara#iei din trupul tarii a 5ost
tollin deplansa de toate personalitatile vietii politice si
culturale
"iiuii=Jsti. In acest sens, Nicolae lor$a, ,,dascalul nea3ului
ro3anesc",
"i r. i. ii a cu tristete: ,,,rin tratatul de la ( 3ai "(", turcii cedau, tara
sa
6io. r. ca 3acar li3itele eCacte, un teritoriu care nu le apartinea si
care
parte dintr-o tara. a carei inte$ritate teritoriala. se an$ajasera
Inn Nistor, Op.cil.) pp. "'*-
"''. <osetti, Op. cit.)
p. 8).
$0
s-o respecte"
)(
. =a randul sau, 3arele poet 6iBai E3inescu scria:
,,-usiu nu a luat aceasta parte din 6oldova pentru ca sa-si asi$ure
$ranitele, ci pentru ca sa inainte0e cu ele, :i nu voieste sa inainte0e
decat spre a putea stapani 3ai 3ulte su5lete. =uand 5ara nici un
drept, 5ara nici o justi5icare le$iti3a si cu ajutorul celor 3ai unite
3ijloace, partea dinspre rasarit a 6oldovei in stapanirea sa,
-usia, la inceput, 5acuse ca $ranitele intre 6oldova si asa-nu3ita
Basara#ie sa 5ie sterse cu desavar:ire, pentru ca din Basara#ia sa
poata inrauri asupra 6oldovei si asupra 3tre$ului popor
ro3anesc"
)&
. ,,Ast5el ocuparea in toate 5or3ele cerute de
dreptul international a teritoriului cuprins 3tre Nistru, ,rut si
Dunare, are pentru -usia 3ai 3ult decat i3portanta unei si3ple
cuceririD prin aceasta -usia casti$a po0itiuni, care do3inea0a
tarile ro3anesti si Dunarea, casti$a Fotinul, de unde
do3inea0a intrarile dinspre 3ia0anoapte ale Carpatilor, casti$a in
s5arsit, o inraurire 3ai directs asupra poporului ro3an"
+!
.
6odul cu3 a 5ost rapita Basara#ia de catre -usia .tarista/
a 5ost conda3nat si de cei doi inte3eietori ai socialis3ului
international, deveniti in secolul ur3ator si3#ol al -usiei
.%ovietice/, <arl 6arC si HriedericB En $els. Ast5el, pri3ul
scria: ,,9urcia nu putea ceda -usiei ce nu-i apartinea .adica
Basara#ia/ pentru ca ,oarta ?to3ana nu a 5ost niciodata suverana
asupra 9arilor -o3ane, ci doar su0erana .protectoare/ care in
scBi3#ul tri#utului ce i se platea, era o#li$ata sa le apere de toti
dus3anii din a5ara, oricare ar 5i ei, si sa nu se a3estece in
tre#urile lor interne"
+"
. Cel de-al doilea scria la randul sau:
,,Basara#ia este ro3aneasca si aici ave3 de-a
i (
Dinu ,o:tarencu, Op.
cit) p. *. G
"
" 6iBai
E3inescu. Op. cit.) p. "+.
+!
I&id"!) p. "!(.
+"
AleCandra IoacBi3escu, 7ictor IoacBi3escu, Op. cit.) p. +8.
$2
1 pur si si3plu cu o cucerire prin 5orta a unor teritorii straine, pur
si I7nplu cu unja5J
+
.
".). ,unerea #a0elor privind re$ie3entarea circulatiei pe
5luviile internationale la Con$resul de la 7iena ."("8/
=a doi ani de la incorporarea Basara#iei de catre -usia tarista s-
a 1i 3 Bis Con$resul de la 7iena ."("+-"("8/, cu -usia a5lata in ta#ara
tn<inatorilor, alaturi de An$lia, Austria, ,rusia, %uedia, %pania si
IFortualia( Con$resul a creat un ecBili#ru te3porar in Europa,
dar in. 3itesta#il -usia, participants la coalitiile antinapoleoniene
."(!8-"(!' D; "("-"("8/, era cea 3ai 3are putere continentals si
unul dintre promotorii %5intei Aliante, stalp al conservatoris3ului
si ;andar3ul I uropei".
Daca Con$resul, prin actul sau 5inal ."("8/, 5iCa $ranitele vestice
ale Rusiei, adica teritoriile incorporate de la %uedia .Hinlanda/,
teritoriile pnlone0e - inclusiv 7arsovia, asa-nu3itul -e$at al ,oloniei
inclus in I3periul rus, despre Basara#ia nu se a3intea ni3ic.
Istoricul Nicolae .JcacBir considera ca diplo3atia tarista a o3is cu
#una stiinta acest detaliu, considerand Botarul de la ,rut vre3elnic
+j
.
9ot de la Con$resul de la 7iena, prin 9ratatul din & iunie s-au pus
#a0ele re$i3ului de navi$atie pe 5luviile internationale. ,ro#le3a nu
era cBiar noua, deoarece cu un an in ur3a, la )! 3ai "("+, 5usese
incBeiat la ,aris, un tratat Intre Hranta, Austria, 6area Britanie,
,rusia, %uedia,
(2
I&id"!) p. -,.
J" Nicolae CiacBir, I#toria #lavilor) Bucurejti, Editura ?scar ,rint,
"&&(, p."(+.
8
,ortu$alia s,i %pania cu privire la li#ertatea de navi$atie pe -in din
punctul din care devine navi$a#il s. i pana la 3are
++
.
AneCa A7I a actului Con$resului de la 7iena
intitulata ,,-e$le3entari pentru li#era navi$atie a raurilor" sta#ilea
ca puterile ale caror teritorii erau separate $i traversate de un rau
navi$a#il se an$ajau a re$le3enta de co3un acord tot ceea ce privea
navi$atia pe cursul de apa respectiv. ,uterile respective ur3au a
nu3i 5iecare co3isari care sa se reuneasca spre a sta#ili
re$le3entarile pe ur3atoarele #a0e: navi$atia va 5i li#era pe cursurile
de apa navi$a#ile si nu va putea 5i inter0isa, in ceea ce privea
co3ertul, ni3anuiD taCele percepute ur3au a 5i 5iCate 5ntr-un 3od
uni5or3, independent de calitatea di5erita a 3ar5urilorD tari5ul odata
5iCat nu putea 5i 3arit decat printr-un aranja3ent co3un al statelor
riveraneD 5iecare stat ur3a a intretine in #une conditii de
navi$atie portiunea navi$a#ila de pe teritoriul sau, iar in ca0ul in
care cele doua 3aluri ale cursului de apa apartin la doua state la
lucrari ur3au a concura a3#ele $uverneD nu era per3is a se sta#ili
escale 5ortate, doar daca acestea se 5aceau in interesul $eneral al
navi$atieiD eCercitarea 5unctiilor va3ale ale statelor riverane nu putea
i3piedica navi$atia, dar printr-o politie adecvata i printr-o
suprave$Bere atenta a 3alurilor cursurilor de apa ur3a a se
i3piedica contra#anda
+D
.
In 5elul acesta se puneau #a0ele li#ertatii navi$atiei, 5apt ce va
avea o deose#ita se3ni5icatie pentru co3ertul dunarean de 3ai
tar0iu. De acu3 inainte, in toate acordurile internationale privind
navi$atia pe Dunare se va 5ace 3entiunea asupra $arantarii li#erei
navi$atii. Dar, dupa cu3 se va
ilni, 3arile puteri, riverane sau neriverane, 3tei
e
:
eau

3

5elul

lor

3odul
1 iplicare a acestui act de la 7iena din "("8
+*
.
,e aceasta #a0a si avand ca atu 5olosirea 5oit
ei
J
-usia
5ortea0a
,oarta I !ea un 5ir3an, in "("8, in pro#le3a navi$atJ
ei
,
e

Du
nare, 5avora#il 1 irls3ului, iar in "("' sa le cede0e doua
insul
e

3ari

vi0a
vi de CBilia I Is3ail
+'
.
".+. Intarirea po0itiei -usiei in Balcani prin Conventia de la
A44er3an :i 9ratatul de la Adrianopol
Asa cu3 s-a va0ut, tarul AleCandru I, care voise, la
inceputul R7l5boiului ruso-turc din anii "(!*-"(", 4E
aneCe0e ,rincipatele I lunarene, 5usese constrans in cele din
ur3a, sW
se
l
i3ite
0e la teritoriul !intre ,rut Oi Nistru. Devenit, dupa
caderea lui Napoleon, suveranul eel Biai pute3ic al continentului,
AleCandru I dispun
ea

acu3

de
3ijioacele de Di-si adjudeca 3ostenirea
#alcanica a ,,o3ului #
olnav
"
care

era

I3
,
eriul
Otoman( De asta data,
tarul nu 3ai intentionW
sa

recur
$a la ra0#oi -siste3ul %53tei
Aliante il eCcludea - ci la o
noua

5orrna
J insidioasa, co3pati#ila cu
noile realitati politice europene: Wre$atirea unei 3ijeari de
c3ancipare a popoarelor din sud-estul Europei, aW
ate

su#

d
orainatia
,ortii, la a carei i0#ucnire -usia sa 5ie 3andatata pW
nt3

a

re
sta#ili
ordinea. ,re0enta 3ilitara 3sa in Balcani avea sa 5ie pre;
""
Y
"
re0
Zlvarii pro#le3ei orientale in con5or3itate cu interesele Curtii de
la ,
eters
#ur$.
Dintre popoarele sud-est europene supuse FG4
l
:
cei
Wai
avansati din punct de vedere econo3ic si cultural,D cei 3aJ
i3
,
uca
li 5n structunle
++
,aul Eo$eanu, Op. cit) p. )".
"8
". Iona:cu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, Op. cit.) p. "++.
*
"*
,aul Eo$eanu, Op. cit.) p. )".
+'
Nicolae CiacBir, 1a#ara&ia Voi"vodala $o!an"a' 8
ana

la
#fdrHitul c"l!
d".al oil"a $a%&oi Mondial) Bucure:ti, Editura ?scar 5
rint
J
"&&&V

,-
&
"
$& -F ( ( ( at
ad3inistrative si politice ale I3periului oto3an si detinatorii celei
3ai vecBi traditii de neatarnare erau $recii. Ast5el, societatea
secreta Eteria .Hratia/, constituita la ?dessa, in "("+, si-a asu3at
pre$atirea si conducerea rascoalei eli#eratoare, iar reteaua de
consuli si a$enti rusi din I3periul oto3an a des5asurat o intensa
activitate de sustinere a preparativelor secrete $recesti
+(
.
In acest sens, in 3e3oriile #aronului 5rance0 Bois-le-Co3te
asupra starii 9arilor -o3ane de la "()" $asi3 ur3atoarele
in5or3atii: ,,...D. .Neculai/ -osnovanu i3i dadea a3anunte
interesante asupra eveni3entelor de la "(". -usii, i3i 0icea el, ne
5acusera pe toti sa ne inrola3 in eterie. Ei ne 0iceau: RNoi .rusii/
sunte3 ro3anii de asta0i, toate popoarele supuse din rasarit au sa
redo#andeasca li#ertatea lor si sa in5loreasca la u3#ra 3ari3ii
noastre.S P...L dar 3o3entul nu convenea rusilor, de0apro#area lor
si incapacitatea lui Ipsilanti ina#usira o intreprindere ce se poate
privi ca lucrarea lor"
+&
.
Con5or3 aprecierii lui -adu -osetti, ,,$roa0nice au 5ost
su5erintele tarilor noastre in ur3a acestei noi incercari a -usiei de a
0$udui te3eliile puterii turcesti. Ele 5ura je5uite succesiv si de eteristi si
de turci: pradaciunile, incendiile, o3orurile, siluirile si ca0nele 5ura
ti3p de 3ai 3ulte luni inta3plari de toata 0iua daca nu de tot
ceasul. Apoi, dupa 0dro#irea desavarsita a ulti3elor cete eteriste,
tarile noastre pri3ira $arni0oane turcesti pe care tre#uira sa le intretina
ani de 0ile cu $rea cBeltuiala"
8!
.
In ur3a crearii acestei situatii, la 3artie "(, la Berlin,
dele$atii -usiei si ,rusiei incBeie un protocol asupra cBestiunii
?rientului prin care
6. i . i declara ca propune puterilor aliate 3asuri in vederea
concilierii
G ni ni pastrarea pacii cu 9urcia. In circu3stantele tul#uri din
I3periul
Btoman, -usia cere din partea 9urciei o declaratie care sa
prevada:
/ cvacuarea co3pleta si 5ara intar0iere a principatelor
7alaBia si
Aol!o<a. / incredintarea ad3inistratiei acestora divanurilor
respective
.ui/ presedintia cai3aca3ilor $reci, pana la nu3irea
do3nitorilorD
I/ nu3irea si tri3iterea de plenipotentiari pentru
tratativeD
I/ plenipotentiarK turci ur3au a 5i i3puterniciti sa duca
tratative cu
I V ""% n i potentiarii rusi in ceea ce priveste eCecutarea tratatelor
in ,rincipate,
precum si asupra altor pro#le3e.
Daca ,oarta re5u0a a se con5or3a, -usia contea0a pe
ajutorul Giliiililor sai pentru a-si asi$ura ducerea la #un s5arsit a
scopurilor sale
8"
.
Interesul -usiei pentru Eurile Dunarii "" deter3ina pe a3iralul
5lotei
I" isc din 6area Nea$ra, Erie$, sa-si indrepte atentia catre Insula
:erpilor si
s5l il tri3ita, in "(), pe locotenentul co3andor <ritsleK sa 5aca
cercetari
nici si
sa
intoc3
easca
un
plan al insulei
8
.
,erioada de tatonari intre ru:i :i turci ia s5ar:it odata cu venirea
iinparatului Nicolae I .noie3#rie "(8/ la tronul -usiei, care, Botarat
a 3dru3a o politica 3ai activa 5ata de ,oarta, o so3ea0a pe aceasta
prin ulti3atu3ul din "' 3artie "(* a indeplini ur3atoarele trei
puncte: ,,resta#ilirea #tatului Iuo in principate, li#ertatea
deputatilor ser#i, repararea o5enselor aduse -usiei prin uciderea
de3nitarilor #isericesti"
8)
.
9urcii, siliti prin acest ulti3atu3, - care vine toc3ai atunci
cand sultanul 6aBo3ed II, des5iintand ienicerii, inlaturase o cau0a
de vesnice
Hlorin Constantiniu, O i#tori" #inc"ra a poporului ro!dn)
Bucure:ti, Editura Univers Enciclopedic, "&&&, pp."('-"((.
+&
-adu -osetti, Op. cit) pp. 8(-8&.
8!
I&id"!) p. 8&.
$#
". Iona:cu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, Op. cit.) p. "++.
%
,etre Do$a3, In#ula #"rpilor in cal"a r"c7inilor) Editura
%aeculu3 I.?. si Editura 7estala, "&&*, p. 8&. " A. D. Aenopol,
Op. cit.) pp. "8!-"8".
&
tul#urari pentru i3paratie, dar, totodata, daduse o lovitura de
3oarte puterii 3usul3ane, ni3icind ar3ata ei cea 3ai de 5runte,
inainte de a 5i in5iintat o alta care sa o inlocuiasca -, se pleaca
vointei -usiei si incBeie tratatul de la A44er3an .Cetatea Al#a/, in
* octo3#rie "(*, prin care se stipulea0a: "/ con5ir3area tratatului
de la BucurestiD / o indreptare de $ranita in Basara#iaD )/ cedarea
punctelor de pe litoralul 6arii Ne$re, care 5usesera restituite ,ortii
prin 9ratatul de la Bucuresti si pe care rusii nu apucasera a le
inapoiaD +/ indatorirea 9urciei de a recunoaste sar#ilor
privile$iile stipulate prin articolul ( al 9ratatului de la BucurestiD
8/ in privinta ,rincipatelor, se stipulea0a printr-un act aditional:
$ospodarii se ale$ dintre #oierii autoBtoni cei 3ai #atrani si 3ai
capa#ili, de catre divan cu consi3ta3antul Inaltei ,orti. Daca
,oarta nu poate incuviinta pe eel ales si 3otivele ar 5i $asite
inte3eiate de catre a3#ele curti, atunci se va per3ite #oierilor a
propune o alta persoana. Durata do3niei va 5i de sapte ani si ei nu
pot 5i destituiti decat pentru cri3e, despre care %u#li3a ,oarta va
in5or3a pe 3inistrul -usiei. Daca do3nul ar dori sa
de3isione0e inainte, el va putea sa o 5aca nu3ai cu consi3ta3antul
a3#elor curti
8+
.
-usia, care in "(!", acaparase Eeor$ia de la Iran si de la 9urcia
si cucerise 9ranscauca0ia, apoi, in "(!*, Fanatul Bacu, iar in "(")
alipise intre$ A0ei#aidjanu5
8
, a 5ost atacata pe neasteptate de ,ersia,
in "(*. De aceea si tarul s-a $ra#it sa incBeie conventia prin care
,oarta se indatora sa satis5aca toate pretentiile -usiei si sa-i
per3ita li#era navi$atie prin Dardanele in scBi3#ul si3plei
pro3isiuni ver#ale de a se de0interesa total de $reci
8*
.
Cu drept cuvant - a5ir3a 3arele istoric AleCandru D. Aenopol - s-
a
i J i i G. iD i -usia casti$a prin acest tratat 3ai 3ult decat printr-un
ra0#oi. 6ai
Illl5li ca do#andea o intindere inse3nata de teritoriuD apoi
dispo0itia
G Ylini t ara din ,,Fati-Fu3ai3ul" anului "(!), devenind acu3
o#li$atorie
G I i de -usia, ,rincipatele -o3ane deveneau niste adevarate
vasale ale
lie, deoarece, prin tratatul de 5ata ea lua su# $arantia ei
ale$erea
do3nului. -usia devine ar#itru intre do3n si suveran si i3parte
UNeranitatea, de 5apt, cu 9urciaD 3ai 3ult, prin in5luenta ei tot
3ai I ov5irsitoare la Constantinopol ajun$e a 5i ea adevaratul su0eran.
In s5arsit, !orin! sa-si asi$ure si o in5luenta directa in ,rincipate
asupra purtarii !omnilor, stipulea0a acel drept al consulului rusesc
de a 5ace o#servatii, nire, pus in aplicare de -usia, deprinsa a 5i
ascultata cu orice pret, deveni in curand 3ijlocul eel 3ai potrivit
pentru a 5ace sa triu35e intotdeauna in IJ I incipate interesul tarist
8'
.
In plus, -usia do#andeste #ratul %ulina, iar 9urcia pro3ite
sa nu puna nici o piedica li#erei navi$atii a vaselor co3erciale de
su# pavilion i us in toate 3arile si apele I3periului oto3an, 5ara nici
o eCceptie
8(
.
Dar odata ra0#oiul cu ,ersia ter3inat cu #ine prin victoriile
usoare rcpurtate de ,as4evici, i3paratul Nicolae I s-a $ra#it sa uite
pro3isiunea data turcilor pentru a-:i aduce a3inte ca este
protectorul tuturor crestinilor provoslavnici
8&
. A3enintarile si
pretentiile rusesti au crescut pana acolo incat s-a ajuns la 5olosirea
de3onstratiilor de 5orta
*!
.
Curtea de la 7iena, avand interese vitale la $urile Dunarii, nu
putea s[ vada cu ocBi #uni situatia, 5iindca stia sa distin$a per5ect ce se
ascundea in spatele pretinsei cruciade care 3asca de 5apt
i3perialis3ul rusesc.
8+
I&id"!) pp. "8"-"8.
88
AleCandra IoacBi3escu, 7ictor IoacBi3escu,
Op. cit.) p. +*.
J -adu -osetti, Op. cit.) p. *".
"'
A. D. Aenopol, Op. cit.)
p. "8. J
s
,aul Eo$eanu,
Op. cit.) p. )". G -adu
-osetti, Op. cit.) p. *".
(!

Nicolae I. Arnautu, Op. cit.)
p. '8.
03 0"
=a & dece3#rie "(', cu oca0ia 3o#ili0arii Austriei, -usia
a dat Ur3atoarele instructiuni: MAustria si-a 3o#ili0at ar3ata. A
concentrat trupe in 9ransilvania si a lasat i3presia ca avea
planuri sa ocupe ,rincipatele Dunarene. In vederea acestei
eventualitati, printul \itt$enstein, co3andantul-se5 al Ar3atei
de %ud, a pri3it ur3atoarele instructiuni: "/ daca trupele austriece
ar incerca sa opreasca 3arsul ar3atei ruse in ,rincipate,
co3andantul-se5 avea ordin sa le invite sa se retra$aD / daca.
trupele austriece ar re5u0a sa se supuna so3atiei, ar3ata noastra ar
tre#ui sa-si ur3e0e 3arsul 5ara a se opriD )/ in s5arsit, daca
austriecii ar opune re0istenta operatiilor noastre, trupele noastre au
ordin sa recur$a la 5orta ar3ata si sa le reeCpul0e0e in patria lor,
dupa ce le-au de0ar3at. In pri3ul dintre aceste trei ca0uri, do3nul
9atisev este insarcinat sa eCpri3e ca#inetului de la 7iena
recunostinta -usiei 5ata de a3a#ilitatea cu care trupele austriece s-
au retras la solicitarea le$iti3a a autoritatilor 3ilitare ruse. In a
doua alternative, a3#asadorul tre#uia sa eCpuna. $uvernului
austriac cat de surprins era ca#inetul rus de atitudinea trupelor
austriece, a caror pre0enta pe teatrul de operatii nu putea decat sa
cree0e di5icultati. In aceasta circu3stanta, 9atisev era insarcinat sa
insiste pentru indepartarea lor i3ediata de pe teritoriul 7alaBiei.
In s5arsit, in a treia alternative, 9atisev era autori0at sa declare
ca#inetului de la 7iena ca atitudinea trupelor austriece ecBivala
cu o declaratie de ra0#oi. Daca Austria doreste ra0#oi, -usia este
pe deplin pre$atita. Daca, din contra, ea ar dori 3entinerea
pacii, ar tre#ui sa-si retra$a i3ediat trupele din ,rincipatele
Dunarene si sa nu intervina in nici un 5el in operatiunile 3ilitare"
*"
.
Dupa re0olvarea 5avora#ila a liti$iului 3ilitar cu Iranul si
a#ilitatea llltii # de a o#tine neutralitatea 3arilor puteri
europene, in aprilie "((, i dcclansat -a0#oiul ruso-turc ."((-
"(&/.
Ar3ata rusa, su# co3anda lui \itt$enstein, avand un e5ectiv de
circa
Fi d !!! de oa3eni
*
ocupa din nou 9arile -o3ane 5olosite atat ca
teatru
1 inlruntari 3ilitare, cat si ca sursa de aprovi0ionare cu ali3ente,
5uraje,
Cort> dc 3unca :i ostasi pentru -usia
*)
. Din rapoartele consulilor
5rance0i
G i "."3 ca ,,atunci cand #oii lipsesc sau, ceea ce se inta3pla
des, 3or in ju$,
I 3ju$a in locul lor taranii"
*+
.
Cu toate acestea, nu3erosi voluntari ro3ani s-au inscris sa
lupte tmpotri<a oto3anilor 3ai ales ca turcii 5aceau incursiuni
in nordul DunGrii, in special in ?ltenia. Nu3ai in decurs de cinci
sapta3ani s-au Inscris peste ).8!! de voluntari, co3anda3entul rus
intarindu-" pe loan %olo3on ,,ca nacealni4 al tuturor ostasjlor
ro3ani".
7ictoria a 5ost de partea rusilor de-a#ia in anul ur3ator, cand
noul
G "inandant-se5 al trupelor din ,eninsula Balcanica, Die#ici,
a traversat
llDilcanii si-au ocupat Adrianopolul. =a ) septe3#rie "(&, Die#ici
ii va
raporta tarului ca M... ieri, septe3#rie, dupa pran0, pacea a 5ost
iscalita
".
I ,B
acea
data,
intre
rusi si turci s-au incBeiat trei docu3ente: 9ratatul de
paceD Actul separat de la Adrianopol cu privire la 6oldova si
7alaBiaD
Actul separat la inde3ni0atiile de co3ert, de ra0#oi si la
evacuarea
IJrincipatelor. 9ratatul propriu-0is continea "* articole si resta#ilea
pacea
intre cele doua i3perii. -usia, in principiu, evacua toate teritoriile
ocupate
in 9urci a europeana .articolul /, $ranita 5iind 5iCata pe raul ,rut
de la
I&id"!) pp.
'8-'*.
0$
""
Nicolae CiacBir, I#toria #lavilor) Bucure$ti, Editura ?scar
,rint,"&&(, p.!. "J A. D. Aenopol, Op. cit.) p. 7III. J"J
-adu -osetti, Op. cit.) p. **.
))
intrarea acestuia in 6oldova si pana la con5luenta cu
Dunarea .articolul )/
*8
.
Ceea ce este in plus 5ata de tratatele anterioare, -usia
do#andeste si #ratul %5antul EBeor$Be, precu3 si toate ostroavele
5or3ate de Delta Dunarii.
Articolul ) sta#ilea ca 9urcia, desi stapana pe 3alul drept al
#ratului %5antul EBeor$Be, nu se va putea apropia decat pana la
distanta de doua ore de 3al, acest spatiu ra3anand nelocuit,
neputandu-se ridica nici un 5el de 5orti5icatii, cu eCceptia cladirilor
destinate operatiilor de carantina. 7asele de co3ert ale celor doua
i3perii puteau navi$a li#ere pe Dunare, pe tot cursul ei, iar cele su#
pavilion oto3an aveau dreptul de a intra In deplina li#ertate prin
#ratul %ulina si CBilia. Bratul %5antul EBeor$Be ur3a sa 5ie li#er atat
vaselor de ra0#oi, cat si vaselor de co3ert apartinand a3#elor
puteri. 7asele 3ilitare rusesti nu puteau urea pe Dunare decat pana
la ,rut.
In ur3a acestor re$le3entari, I3periul rus a devenit stapan pe
toate #ratele Dunarii, 5apt care a alar3at in 3od deose#it Austria,
interesata in re$iunea Dunarii 3ariti3e, precu3 si An$lia si Hranta .
Articolul + al 9ratatului 5iCa $ranita in Cauca0, iar 9urcia
recunostea ca vala#ile $ranitele 5iCate prin pacea de la 9ur43anceai
.5e#ruarie "((/ intre -usia si Iran, trecerea la I3periul tarist a
Banatelor Erevan si NaBicevan. Articolul 8 se re5erea la ,rincipatele
-o3ane. Articolul * se re5erea la %er#ia, unde *ratatul d" la
1ucur"4ti ."("/ si Conv"ntia d" la (AA"r!an ."(*/ tre#uiau
respectate scrupulos de catre oto3ani. In privinta Ereciei, ,oarta
isi declara ade0iunea co3pleta la stipulatiile
i i i ul i i i incBeiat la =ondra, in iulie "(', intre -usia, 6area
Britanie sj I 3i.i. ca :i ale actului din3artie "(&.
Dar re0ultatul eel 3ai inse3nat al 9ratatului de pace de
la
li3nopol a 5ost inlaturarea celor din ur3a piedici puse
navi$atiei :i
"i nrii ul ui international prin stra3torile 6arii Ne$re. Articolul ' din
acest
ii ilul reinnoia privile$iul de li#era trecere pentru toate vasele de
co3ert
1 - .n prin stra3tori, 5ara nici un 5el de re0erva privitoare la tonaj
ori la
piltcrea de plutire
*'
. Apoi se declara i3ediat ca ,,trecerea
canalului
niiiitantinopolului si a stra3torilor Dardanele se declara li#era si
descBisa
lUturor vaselor co3erciale ale puterilor care se a5la In stare de
pace cu
""""" i 3a ,oarta 5ie ca ele 3er$ in porturile rusesti de la 6area
Nea$ra sau
X intorc, incarcate sau cu lest, In aceleasj conditii care sunt
stipulate
I n ntru vasele su# pavilion
rus".
In ceea ce priveste vasele rusesti, articolul ( din 9ratatul
de la i Diistantinopol co3pleta vecBile privile$ii stipuland:
,,Basti3entele ruse 3i vor 5i supuse nici unei vi0ite la #ord din
partea autoritatilor oto3ane nici in plina 3are, nici In porturile
sau
radele
supuse
do3in
atiei %u#li3ei ,orti".
9ratatul nu prevedea nici o clau0a re5eritoare la trecerea navelor
de ra0#oi. In scBi3#, articolul " prevedea ca toate tratatele si
conventiile 3cBeiate in diverse epoci Intre cele doua parti, cu
eCceptia articolelor dero$ate prin pre0entul tratat de pace, se
con5ir3au in deplinatatea 5ortei si valorii lor, cele doua parti
an$ajandu-se sa le respecte intru totul
(
.
*8
Nicolae CiacBir, I#toria #lavilor) Bucuresti, Editura ?scar
,rint,"&&(, pp.!-!).
**
,aul Eo$eanu, Op. cit) pp. )"-).
02
*'
N. Da:covici, Mar"a noa#tra #au c7"#tiun"a #tra!torilor) Ia:i,
"&+), p.*).
J
(
,aul Eo$eanu, Stra!toril" Marii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i)
Bucure:ti, Editura
,olitics, "&**, p.'!.
)8
Avand in vedere i3portanta care s-a acordat de cele doua
i3perii ,rincipatelor -o3ane, prin a3pli5icarea articolului 8 al
9ratatului de la Adrianopol, a 5ost iscalit un act separat.
-e0u3andu-" se stipula con5ir3area ceior Botarate prin
Conventia de la A44er3an, cu 3entiunea ca durata do3nilor
parnanteni sa nu 5ie li3itata la ' ani. ,e lan$a o ad3inistrate
independents interna se prevedea des5iintarea 3onopolului oto3an
si deplina li#ertate a co3ertului. 7or 5i considerate ca parte
inte$rants a celor doua ,rincipate toate insulele alaturate 3alului
stan$ al Dunarii, iar senalul .talve$ul/ acestui 5luviu va constitui
$ranita acestora.
,e 3alul stan$ al Dunarii, nici un 3aBo3edan nu avea voie
sa-si sta#ileasca do3iciliul, orasele turcesti ase0ate in aceasta parte
- raialele Eiur$iu, Braila, 9urnu -, cu teritoriile a5erente erau
inapoiate i3ediat 7alaBiei. CBiar daca avantajele teritoriale nu erau
3ari pentru -usia, - o parte din coasta rasariteana a 6arii Ne$re, de
la $urile 5luviului <u#an pana la portul %5. Nicolae si o parte din
pasalacul ABaltiB, iar in spre Balcani, Delta Dunarii, - o#tinerea
independentei Ereciei ."()!/, intarirea autono3iei ,rincipatelor
-o3ane si a %er#iei, pre0enta trupelor ruse in 7alaBia, 6oldova si
la %ilistra, un nu3ar de ani, 0druncinau puternic po0itiile ,ortii.
Adau$andu-se la acestea o 3are despa$u#ire de ra0#oi ca si dreptul
de trecere al vaselor rusesti prin Bos5or si Dardanele, ave3
;ntre$irea ta#loului cresterii in5luentei rusesti
*&
.
De ase3enea, -usia devenea protector a#solut al 6oldovei,
9arii -o3anesti si %er#iei, pe care le tinea su# ocupatie totala pana
in "()+ si
nuBi pana in "()*
'!
. In acest 3od, su0eranitatea oto3ana -
redusa la Intn Iri#utului - devenise o si3pla le$atura
3aterials, incat cBiar si rusia depindea de %t. ,eters#ur$.
Do3inatia politics, in scBi3#, era X ii itata de -usia
'"
.
Avantajele casti$ate de -usia prin acest tratat sunt recunoscute
de litre insusi 3inistrul Nesselerode, care, intr-o depesa din "
5e#ruarie <U/ catre 3arile principe Constantin, scria: ,,,acea de la
Adrianopole au 3i.II it preponderenta -usiei in ?rient. Ea au 3tarit
$ranitele -usiei, au li-:D1</vorat co3erciul sau, au asi$urat interesele
sale. Haptul ca 9urcia este )i7lrinita a eCista nu3ai cat su#
protectia -usiei, a pleca urecBia sa nu3ai 2 i cererile -usiei, este
dupa parerea i3paratului, 3ai potrivit pentru Interesele noastre
politice si co3erciale decat orice alta co3#inatie, care i n- ar 5i silit
a intinde stapanirea noastra prin cuceriri sau a pune in locul nuparatiei
oto3ane ni$te state noue, care in curand ar 5i rivali0at cu noi in
putere, cultura, activitate si #o$atie. Hiindca noi nu a3 vroit
rasturnarea !" .ni9iuirei turcesti, apoi cauta3 3ijloacele de a o
3entine in starea ei ICtuala( ,untul i3portant al trecerii Bos5orului
a 5ost re0olvit intr-un sens X Qe va pune in 3irare pe celelalte
puteri, cBiar si pe An$liaD caci pavilionul en$le0 e departe de a 5i
tratat cu aceeasi considerate ca al iiostru. In ce priveste pe %er#ia,
,oarta s-a plecat cu $ra#ire la ascultarea Cererilor noastre. 6oldova
si 7alaBia sunt inapoiateD cucerirea lor ne-ar 5i lost cu atat 3ai putin
de 5olos, ca noi acu3a, 5ara a intretine trupe acolo, pute3 dispune de
acele provincii dupa placul nostru in ti3p de pace ca si
"" Nicolae CiacBir, I#toria #lavilor) Bucure:ti,
Editura ?scar ,rint,
01
J" Ide3, 1a#ara&ia Voi"vodala $o!dn"a#ca pana la #fdr4itul
c"lui d".al oil"a $a%&oi Mondial) Bucuresti, Editura ?scar
,rint, "&&&, p.+".
"
A. D. Aenopol, Op. cit.) p. A.
0&
de re0#oiu. Despa$u#irea va 5i trea#a tratarilor de I3pacare, care
desi nu vor i3povora I3periul oto3an cu o $reutate prea
nesu5erita, totusi vor da in 3ainile noastre cBeia po0itiei, cu care
pute3 lesne tine i3paratia in saB, apoi ea va aduce pe turci a
recunoaste o datorie care va a3inti ani Indelun$ati po0itia lor 5ata
cu -usia si le va i3pri3a in constiinta si$uranta peirei lor in ca0ul
cand ar voi sa ni se spuna o a doua oara"
'
.
,"&&(, pp.!+-!8.
CA,I9?=U= II
IN=?CUI-EA D?6INA9IEI ?9?6ANE CU CEA
9A-I%9A IN %UD - E%9U= EU-?,EI
."(&-"(8*/
.". ,rotectoratul rusesc asupra ,rincipatelor -o3ane :i %er#iei
Tnainte de inceperea -a0#oiului ruso-turc dintre anii "((-"(&,
A-usia privea ,rincipatele -o3ane su# doua aspecte: in ti3p de
pace ele erau un 3ijloc de in5luenta si de actiune in I3periul
oto3an, iar in ii3p de ra0#oi deveneau $ranarul care Branea
ostirile ei. Ur3arita nulcaproape de Europa, odata cu inceperea
ra0#oiului, ea a 5ost nevoita la ii oarecare 3oderatie, 5apt pentru
care "-a nu3it ca $uvernator pe contele ,aBlen. In curand, insa,
acesta a 5ost inlocuit cu $eneralul ;eltuBin, care a vcnit cu sin$ura
3isiune de a scoate din aceste provincii tot ce erau In stare ,Di
predea: in oa3eni, in #ani, in cai, in ali3ente de tot 5elul.
Caracterul acestui $eneral era potrivit acestei 3isiuni care a
adus n3andoua tarile, in scurt ti3p, in ulti3ul $rad de 3i0erie si de
istovire
')
. In acest sens, #aronul Bois-le-Conte, trir3Js de $uvernul
5rance0 in 9arile -o3ane, scria in "()+: M...Eeneralul ;eltuBin.
Acesta, atri#uind eCclusiv iid3inistratiei suparatoarele re0ultate
ale ca3paniei de la "((, considerandu-se 3ai 3ult ca un deputat
al 5ratilor sai de ar3e decat ca un
I&id"!) pp.
"*)-"*+.
0#
-adu -osetti, (ctiun"a politicii ru#"Iti in taril" ro!an"
pov"#titd d" or5an"l" oficial" franc"%") Bucure:ti, Editura
Cartea -o3aneasca, !!!, pp. ')-'+.
)&
presedinte al divanului, n-a incetat sa de0ole0e aceste tari prin
niste eCi$ente de tot 5elul pentru tre#uintele arrriatei. 7iitorul era
atunci sacri5icat indeplinirii lucrurilor celor 3ai si3ple, #oierii
su5ereau si n-aveau 3acar dreptul sa se plan$a, si inca 3ai putin
de a 5ace vreo o#servatie, cat de 3ica. Eeneralul ;eltuBin
ad3inistra prin lovituri de sa#ie, inte3nita, sur$Biunea, 3altrata pe
toti acei care nu erau rusi"
'+
.
9rista perioada a $uve3arii $eneralului ;eltuBin a luat s5arsit
repede, deoarece, la scurt ti3p, el a 3urit de ciu3a si a 5ost inlocuit
cu contele <iselev .<issele55, in li3#a 5rance0a/, ,,una dintre cele
3ai ipocrite 5iinte pe care le-a dat nea3ul rusesc", dupa cu3
constata Nicolae Arnautu
'
U
In nu3ele -usiei, <issele55 ,,cerea, inainte de toate, un
devota3ent 3ai personal pentru cau0a ei si $arantii care sa
asi$ure 3entinerea in5luentei sale asupra persoanelor dese3nate ..."
Aceasta i-a deter3inat pe consulii 5rance0i sa considere ca ,,rusii
dispun, de 5apt, de aceasta tara ca si cu3 le-ar apartine: ca vor pe
ur3a sa o uneasca cu i3paratia lor si ca se 5olosesc de 9arile
-o3ane 5ara a da vreo co3pensate ni3anui si, dupa eCpresia lor
o#isnuita, se #ucura de toate 5oloasele suveranitatii 5ara a avea
sarcinile ei"
'*
.
,entru a pre$ati 6oldova si 9ara -o3aneasca de aneCiune,
pre5acandu-se ca venea in inta3pinarea unor proiecte
re5or3atoare ro3anesti, -usia i3punea, in "()", -e$ula3entele
or$anice, cate unul pentru 5iecare principat
''
. -e$ula3entele au
intrat in vi$oare la s5arsjtul anului "()", in 9ara -o3aneasca si la
" ianuarie "(), in 6oldova.
C?lamentul 9arii -o3ane:ti avea )'" de articole, iar
eel Mol!o<ei, +8
'(
.
,entru redactarea -e$ula3entelor, $eneralul <issele55 a pri3it
puteri
G I3iilate din partea tarului asupra principatelor
'&
. Cu toate
acestea in
in""3l redactarii -e$ula3entului or$anic, #oierii 3unteni au
dovedit un
pi i "" ilc independenta total neo#isnuit. Consulul rus 6incialei a 5ost
nu3it
1in .J-dintele adunarii nationale in locul 3itropolitului ro3an,
Eri$ore, care
II ii se deportat. Cu aceasta oca0ie Iancu 7acarescu a protestat
i3potriva
i iplului ca nu 5usese adus sa pre0ide0e ,,presedintele le$al". El
a 5ost
i F. I I -cat de catre tri#unalul 3ilitar si sur$Biunit la o 3anastire.
Alti trei
#oicri, care protestasera, au 3urit toti trei, ,,din inta3plare" in
cursul
U eleiasi
sapta3ani.
,rin 3ijlocirea acestor in$erinte directe, prin tri3iteri in eCil
5ara 1usti5icare le$ala, prin uciderea ,,accidentala" a patriotilor si
$ratie in5irsaviei aventurierilor care s-au in5iltrat in ad3inistratia
principatelor, AUii au reusit sa i3puna -e$ula3entul or$anic
(!
.
In aceste le$iuiri cu caracter constitutional s-a introdus in
3od Iraudulos un asa-nu3it ,,articol aditional" prin care -usia isi
asi$ura un rol !e cen0or asupra institutiilor politice
("
. Acesta
speci5ica: ,,,e viitori3e 3ice scBi3#are do3nul ar voi sa 5aca in
-e$ula3entul ?r$anicesc, nu va putea sa ai#a loc nici a se pune in
lucrare, decat dupa inadinsa i3puternicire a Inaltei ,orti cu
i3preuna unire a curtii -usiei" . 6aniera
'+
I&id"!) p. *(.
'8
Nicolae I. Arnautu, 12 inva%ii ru#"#ti in $o!ania) Bucuresti,
Editura %aeculu3 I.?.
si Editura 7estala, "&&*, p. (!.
'*
-adu -osetti, Op. cit) pp. '+-'8.
A. D. Aenopol, $a%&oai"l" dintr" rni i turci ft inrdurir"a
lor a#upra *arilor $o!an") Bucure:ti, Editura Al#atros, "&&',
p. AI.
23
7lad Eeor$escu, I#toria ro!dnilor d" la ori5ini pana in %il"l"
noa#tr") Bucure:ti, Editura Fu3anitas, "&&, p.""*.
'&
9itu Eeor$escu, $o!ania in i#toria Europ"i) Bucurejti, Editura
Foldin$ -eporter, "&&', p.+".
(!
Nicolae I.Arnautu, Op. cit.)
pp. (-().
("
A. D. Aenopol,
Op. cit) p. AI.
#$
-adu -osetti, Op. cit.) p. '".
2"
in care a 5ost introdus acest articol a produs in 9ara -o3aneasca vii
ne3ultu3iri si puternice proteste. In 6oldova, -e$ula3entul
or$anic a 3ta3p3at o opo0itie si 3ai puternica .
In decursul lunilor 3artie si aprilie "()", au i0#ucnit rascoale
atat in 9ara -o3aneasca, cat si in 6oldova, ast5el incat <issele55 a
tri3is trupe care le-au ina#usit san$eros
(+
. Dupa ina#usirea acestor
rascoale, in "(), <issele55 scria se5ilor sai de la %t. ,eters#ur$ ca, in
0ece ani, Europa se va o#isnui cu eCistenta unei -usii care sa
cuprinda 7aiaBia si 6oldova si uitarea se va asterne peste cele
doua provincii latine: ,,A3 $asit in detinerea acestor provincii o
co3pensatie care, dupa "! ani de ocupatie, nu ar 3ai 5i poate
contestata de o Europa o#isnuita sa considere ca aici este deja
-usia... Daca se o#iectea0a ca scopul politicii rusesti nu era
eCtinderea teritoriala, voi raspunde ca evolutia eveni3entelor este
3ai puternica decat orice previ0iune si ca -usia nu a pornit in 3ars
de peste un veac de pe 3alurile Niprului doar pentru a se opri pe
3alurile ,rutului"
(8
.
In acelasi ti3p, un $eneral din su#ordinea lui <issele55 a
eCcla3at cu iritare: ,,Noi ne stradui3 sa civili0a3 o tara care nu
este a noastraD noi 5ace3 aici le$i li#erale, desi noi sunte3 un $uvern
despotic, noi 5ace3 aici cetateni si nu ne $andi3 la io#a$ii nostri"
(*
.
-e$ula3entele ,,li#erale" cu care se laudau le$iuitorii rusi
prevedeau, in 3are, ur3atoarele: adunarea era aleasa pe cinci ani
putand 5i di0olvata de do3n, cu acordul celor doua puteri,
su0erana si protectoare, care
Anastasie IordacBe, 8rincipat"l" $o!dn" in "poca !od"rna)
vol.", o!niil" pimdntene fi ocupatia ru#"a#ca 1221.12+1)
Bucuresti, Editura Al#atros, "&&*, pp( (-&.
loan C. Hilitti, Kra!dntdril" politic" fi #ocial" in 8rincipat"l"
$o!dn" d" la 1221 l)i I.S22) Bucuresti, "&), pp.("-().
6
Nicolae
I.Arnautu, Op. cit.) p. ').
"" l/D3
Berind
ei,
$o!d
nii fi
Europ
a.
I#tori"
)
#oci"t
at")
cultur
d)
vol.",
secolel
e
A7III-
J -. IA,
Bucure
sti,
Editur
a
6usei
on,
"&&",
p.+'.
2$
I
6Fi 6I 3otivari si autori0au convocarea noilor adunari. ,rin
aceasta, se i !reptul la autono3ie al ,rincipatelor -o3ane. In
cele 3ai i3portante G nlc do3nului si ale adunarii tre#uiau,
ast5el, cerute apro#ari de la
6I i . i Wi de la Curtea din ,eters#ur$. =i#era activitate a
adunarii era
IpliN5i unor restrictii. Intre altele, capitolul re5eritor la 53ante nu
putea 5i
di d cat 5ara acordul celor doua puteri. ,rin aceasta, Curtea
din
-Hsbur isi re0erva dreptul de i3iCtiune in a5acerile interne
ale
i"urn ipatelor -o3ane. 6odi5icari nu se puteau 5ace nici
prevederilor din
i "iila3entul or$anic care i3plicau relatii speciale cu cele
doua
.....puteri .
%in$ura concesie pe care o 5acusera rusii cu prilejul
alcatuirii i J6ila3entului or$anic a 5ost acceptarea propunerii lui
Iorda4i Catar$iu Et unirea celor doua tari ro3anesti su# acelasi
do3n. Insa si aici, -usia X i rptase propunerea, cre0and ca va
putea ast5el sa nu3easca un IJi 3cipe rus
((
. Neputinta nu3irii
unui principe rus i-a deter3inat pe rusi sa recBe3e pe ,,dus3anii
de 3oarte ai ro3anilor" - $recii din i oiistantinopol.
Hanariotii erau ast5el aliati ai rusilor in ,rincipate, iar liccs.tia,
neputand a-i 3ai nu3i do3ni, eel putin voiau sa-i interpuna intre
tlo3n si su0eran. Holosindu-se de acejti 5anarioti, <issele55, in
#a0a .irlicolului "() al -e$ula3entului or$anic ce prevedea
ca nu3irea i nspectorului $eneral al carantinelor sa se 5aca de
do3ni,
in
intele$
ere cu
rcpre0e
ntantul
-usiei,
"-a
nu3it
ca
inspect
or
$eneral
al
$ranite
lor
ilinspr
e
9urcia
pe
5anario
tul
6avro
s.
,
rin
aceast
a,
toate
incerc
arile
de co3unicare intre sultan si do3nii J9arilor -o3ane erau
su#ordonate controlului a$entului rusesc, care ur3area ,,cu 3ai
3are in$rijire intrarea scrisorilor decat aceea a #olilor din
('
Anastasie IordacBe, Op. cit.) pp.
)+-)8.
(%
-adii -osetti, Op. cit.)
p. "").
+)
I3periul oto3an"
(&
. Aceste prevederi "-au deter3inat pe 3aivl>
V B Nicolae lor$a sa descrie opera indeplinita ca instalarea ,,unei
ad3ini II #irocratice destul de co3plicate P...L. Un 3are volu3
de re$ulann nti intelesul strict al cuvantului inlocuie le$ile ce
tre#uiau volatc n . ori$inalitate si independenta se $aseau ast5el
93piedicate - si sc suBslilu continutului de principiu si3plu si
lo$ic al unei adevarate Constitu7ll cu3 se 5or3ase in 3intea
acelor cari alcatuisera propunerile"J"
"
.
Eanditorii inaintati si 3ilitantii pro$resisti ro3ani, pn
III independenta si unitatea nationals, au aratat natura
-e$ulann ul l l l
ur3arile sale asupra tarani3ii indeose#i. Nicolae Balcescu il
........................................................................................................
,,cBarta saraciei poporului in 5avorul #oierilor", atra$and a3estei ul
I J 6 si 9urciei care-si atri#uisera dreptul de a re$le3enta soartn
unili p" ,,s3ul$andu-i prin 5orta li#erul sau ar#itru". 5apt pentru
care ,,intl ! I tre#ui sa dea socoteala u3anitatii si acestui popor"
&"
.
:te5an Dascalescu, 3 inse3narile sale, socotea -e$ula3ci """""
l11 #a 5oarte vitios, ca i3partia tara in doua, in privile$iati si in
neprivili I i1
Hruntasul pasoptist A.E.Eolescu considera si el ca ,,intr-un cuU
itil poate spune ca acest -e$ula3ent a contri#uit puternic sa
co#oaiv 3vi
3oralei pu#lice si ca a i3piedicat cu desavarsire de0voltarea pros1
/$
i*
/$
tarii"
&
. =a randul sau, 6iBail <o$alniceanu lua atitudine
i3potl -e$ula3entului, care ,,in loc de a re$ula P...L dupaspiritul
ti3pului institutii ale 6oldovei, a dara3at si des5iintat toate
le$iuiri
le l a 3
taiat
toata
relatia
cu
trecutu
l, 5ara a
ne
3te3ei
a
pre0ent
ul"
&)
.
7.
D.
Aen
opol
,
Op.
tit)
pp."
("-
"(.
J"J
ClBco
r$Be I.
Bratia
nu,
Sfatul
do!n
"#c 4i
aduna
r"a
#taril
or in 8rincipatclr It) LM: IUCUreti, Editura Enciclocedica.
"&&8, n 88W
Buoure?ti, Editura Enciclopedica,
"&&8, p.8). " Hit "" Eeor$escu,
Op. cit) "&&', p.+". > 7 C e r C I
Bi O
o$escu, Op. cit) "&&',
p.+". > 7CeorCe I( Bratianu.
Op. cit.) pp. 8-8). I&id"!) p.
').
GI
I
Busiun
e dintre
consuli
i rusi si
patrioti
i
ro3ani
,
instaur
ata in
ID
aplicar
e a
-e$ula
3entel
or,
avea
sa
cul3in
e0e in
anul
"
<o3an
easca,
5iind
realesi
aceiasi
parla3
entari care erau
lulunarca a 5ost di0olvata la cererea consulului rus. Din acel
," 3i s-a 3ai putut duce pe plan parla3entar. Daca re0istenta
i" ," puternica, nu 3ai putin #rutala a 5ost atitudinea rujilor,
....Bisorile erau pline de patrioti ro3ani.
i. Aon Hilipescu a 5ost destituit din postul de se5 al politiei, iar
II i nn a 5ost eCilat la o 3anastire. In aceiasi an, Ion
?tetelesanu
I
" G " . FI lost persecutati, iar Eri$ore Cantacu0ino, o3 in5lacarat
." ." pierdut 3intile si a 3urit. In "()&, 6anolacBe Baleanu a
3ai intai la %na$ov, apoi la 3osiile sale din Bolintin. 9ot in
I9 B lost 3entorul 3ultor ro3ani, 3arele patriot 9. Dia3ant, a
Ji ii l . i %na$ov. In aceeasi perioada, un 5ir3an sosit de la
ElOpol "" cCila pe Ca3pineanu la Hilipopoli
&+
.
", 6iBail <o$alniceanu, 5runtasul $eneratiei de la "(+(, pu#lica "
t. " nalionala, ,,Dacia =iterara". Consulului nu-i placea deloc v
"( " ( ", intr-atat incat era ne3ultu3it pana si de anali0a calatoriei l Ii
inido55 in ,rincipate sau de ideile lui 7asile Alecsandri. "
7c!ea ca slavirea lui AleCandru eel Bun era o ironie la I
turn polilica a 3o3entului.
" I pri3i o interdictie o5iciala, <o$alniceanu a pri3it eCplicatia
.i3tea ranita si a3enintata de ordinele si re$le3entarile sale.
II "."" /in, <o$alniceanu a 5ost arestat si incBis intr-o 3anastire de
6- i r . i l sa 5u$a in strainatate. In "(+", 3arele poet Eri$ore
ICU a 5ost arestat din ordinul $eneralului 9ito55, consulul -usiei.
Ainautu, Op. cit.) pp. ('-(
24
El a 5ost tri3is la incBisoarea A$iei din Bucuresti, 5iindca a scris
5a#ula ,,=e#ada si puii cor#ului". Ast5el, o si3pla #anuiala a
consulului ducea pe oricine nejudecat de-a dreptul la puscarie.
Directorul cole$iului %5antul %ava, 7aillant, a 5ost destituit ,,5iindca
raspandea in randurile $eneratiei de la "(+( ideea independents
,rincipatelor". Bolliac 5usese sur$Biunit la ,oiana 6arului.
Do3nitorul EBica a 5ost indepartat, in "(+.
In 6oldova, persecutarea ro3anilor se 5acea cu aceeasi arta
tipic ruseasca. Consulul <ot0e#nie a su$erat destituirea pro5esorului
=a0arescu de la Acade3ia 6iBaileana ,,pentru ca un calu$ar rus
ii raportase consulului ca, ascultand de la 5erestrele sale, ii au0ise
enuntand idei li#erate". Cuvantul ,,pro$res" .propasire/ era proscris
din voca#ular
&)
.
.. 9ratatul ruso-turc de ia Un4iar Is4ellessi ."())/ si
circulatia prin %tra3tori
Dupa insuccesul i3pus de 9ratatul de la Adrianopol, in
?rientul apropiat, I3periul oto3an a 5ost nevoit sa suporte noi
u3ilinte. Eveni3entele s-au precipitat, in "(), cand 6eB3ed AF,
$uvernatorul E$iptului - in spatele caruia statea Hranta -, s-a
rasculat i3potriva sultanului, a 0dro#it trupele acestuia la <onKa
.dece3#rie "()/ si s-a indreptat spre Istan#ul. ,ro5itand de oca0ie,
9arul Nicolae I "-a tri3is din proprie initiativa, pe a$entul 6uravieQ,
care vor#ea curent turceste intr-o ,,3isiune specials" la
Constantinopol. 6uravieQ avea insarcinarea sa trans3its sultanului
ca 5lota rusa din 6area Nea$ra pri3ise ordin sa 5ie $ata la eel
dintai apel ce i s-ar 5i 5acut din partea $uvernului oto3an
&*
.
,/9
iilliinul, in situatia disperata in care s-a a5lat, a apelat la -usia
K/
si in
a5ara
2X ajutorul 5lotei a cerut si un corp de ar3ata pentru apararea
capitalei,
n cererea scrisa din " ianuarie "()). =a putin ti3p insa, ,oarta
a5land
A tri3isul sau in E$ipt a 5ost #ine pri3it si sperand sa incBeie pace
si 5ara
<jniorul -usiei a 3ultu3it acesteia pentru #unavointa aratata
ne3aiavand
-9oie de ajutorul cerut. Con5or3 in5or3atiei trans3ise de catre
A.D.
nopol, ,oarta a pri3it ,,atunci drept raspuns ca, cu parere de rau, nu
3ai
poute revoca 3ijlocirea 5acuta intrucat 5lota ruseasca apucase sa
paraseasca
%evastopolul. Atunci, turcii sunt nevoiti sa pri3easca ajutorul
rusesc care
i soseste putin ti3p dupa aceea, cu o 5lota ce arunca ancorele in
5ata
pulatului de vara al sultanului, la ( 5e#ruarie
"())".
=a * 3artie soseste si un nu3ar de 8.!!! de soldati rusi,
care ilc#arca si se a:ea0a 3 5ata $ol5ului BuKu4 T Dere, in valea
Un4iar T =s4elessi, 5ara a tine sea3a de a3enintarea
a3#asadorului 5rance0 ca va "", i nisi Constantinopolul, daca nu se
9ndepartea0a 5lota rusa. Insa a$entul diplo3atic al tarului, Butenie5,
nu s-a priceput sa eCploate0e intru-totul insuccesul Hrantei si s-a
3ar$init sa-si considere 3isiunea indeplinita din 5 l i pa in care
trupele rusesti au 5ost de#arcate. De aceea, la * aprilie, C?ntele
?rlo55 a 5ost tri3is, cu depline puteri si avand la ordinele sale 5lota $i
corpul eCpeditionar, la Constantinopol, in locul lui Butenie5.
Instructiunile pri3ite de la ?rlo55, la plecare, din partea contelui
de Nesselrode, sunt 5oarte interesante, deoarece arata, pe deplin,
intelesul si scopul politicii de prietenie a -usiei 5ata de 9urcia.
Alianta cu 9urcia avea UD triplu scop, i3ediat si anu3e: actul
acesta, aratandu-i lui 6eB3ed si$uranta ajutorului rus, avea sa-i
5rane0e lipsa de 3odestie de pana atunciD
B
Ibidem, pp. ((-&".
$
" N. Dajcovici, Mar"a noa#tra #ou r"5i!ul#trd!torilor)
Ia:i, "&)', pp. '!-'".
+*
'
Nicolae CiacBir, I#toria univ"r#ald !od"rna) vol. II,
."'(&-"&"&/, Bucurejti, Editura ?scar ,rint, "&&(, p. ('.
2&
principiul de conservare #tatu Iuo) 5iind la #a0a tratatului, celelalte
puteri aveau sa se linisteasca in privinta intentiilor -usiei si
le$a3antul cate$oric luat prin tratat, avea sa sileasca in oarecare
3asura 9urcia, ca sa se puna, cu totul, su# ocrotirea ruseasca, in
clipele de restriste, si, ast5el sa 5ie 5erita de in5luenta 5rance0a.
In ceea ce priveste scopul $eneral, de caracter per3anent si ca
o prevedere de viitor, instructiunile eCplicau, ast5el, rostul politicii de
#tatu Iuo) 5ata de 9urcia: ,,ECistenta unui tratat de alianta va
indreptati, in ca0 de nevoie, pre0enta si intre#uintarea 5ortelor
noastre si ne va in$adui sa ne $asi3 din nou, cei dintai si cei 3ai
puternici, la 5ata locului in asa 5el incat sa ra3ane3, 3ereu, stapani
ai cBestiunii, 5ie ad3itand pastrarea i3periului oto3an ca un lucru cu
putinta, 5ie pri3ind, in stars it, des5acerea lui ca un eveni3ent ce nu
se poate inlatura"
&(
.
%in$urul 5olos i3ediat la care se astepta in scBi3# -usia, ca pret
al aliantei, era o si$uranta supli3entara pentru a pune la adapost de
orice atac provinciile de sud ale i3periului, de-a lun$ul 6arii
Ne$re. Instructiunile date lui ?rlo55 cereau sa se prevada, neaparat,
in tratatul de alianta, o clau0a secreta prin care ,oarta sa 5ie
o#li$ata sa incBida Dardanelele vaselor de ra0#oi straine, adica
neriverane". -e0ultatul 5iresc a condus la ,,tratatul inro#itor"
"!!
ruso-
turc de la Un4iar Is4ellessi, din iulie "()), care a constituit apo$eul
politicii eCterne rusesti in ?rientul Apropiat, $asindu-se solutia
ideala dorita de tar cu privire la stra3tori
"!"
.
Y A. D. Aenopol, Op. cit) p.
"'(. "" N. Dascovici, Op.cit.)
pp. '-').
Nicolae CiacBir, I#toria popoar"lor din #ud."#tul Europ"i in
"poca !od"rna (178!1"#$, Bucure:ti, Editura Otiinti5ica i
Enciclopedica, "&(', p."+.
Idem, 1a#ara&ia Voi"vodala $o!dn"a#ca pana la #fdritul
c"lui d".al oil"a $E 7oi Mondial) BucureOti, Editura ?scar
,rint, "&&&, p.+.
2#
9c3eiul tratatului era ast5el la3urit prin ur3atoarele randuri din
i i n n liunile contelui Nesselrode: ,,Aceasta alianta avand drept
sin$ur
Gp ,-ipararea co3una a re0ervelor, asupra tuturor cBestiunilor care
privesc
1 tea si si$uranta lor si sa-si dea reciproc in acest scop
ajutoarele
Finlrriale si sprijinul eel 3ai deplin". Articolul ) din tratat la3urea
ajutorul
i ipri?inul spunand: ,,Ca ur3are a principiului de conservare si de
aparare
ntiluala, care sta la te3elia acestui tratat si ca ur3are a dorintei celei
3ai
6i ere de a asi$ura durata, 3entinerea si deplina independents a
%u#li3ei
i J 3l i , 6ajestatea %a, i3paratul tuturor -usiilor 5a$aduieste, pentru
ca0ul
tJ5lnd s-ar ivi i3prejurarile care sa sileasca din nou %u#li3a ,oarta
de a
i IJFJ ajutorul 3oral si 3ilitar al -usiei, sa dea pe uscat si pe apa
atatea
Impe si atatea 5orte cate vor socoti necesare a3#ele parti.
,otrivit
55l$aduielii, este lucru inteles ca aceste 5orte de uscat si de 3are, a
caror
niulor ar 5i cerut de %u#li3a ,oarta vor 5i tinute la dispo0itia
ei".
Desi articolul vor#este despre ajutorul ,,3utual" dintre parti, tarul
nu lJicva0use ni3ic in scBi3#ul 5a$aduielii ce i-o daduse sultanului
si, prin in 3are, 9urcia se pusese su# protectia -usiei
Cu3 s-a ajuns la aceasta a5la3 tot de la A.D. Aenopol: ,,,entru
"inarini3oasa si neinteresataS purtare a -usiei tre#uia o
3ulta3ita, si DU?ii, care niciodata nu s-au rusinat a cere, pretind
de la turci incBeierea """loi aliante o5ensive si de5ensive prin care
a3#ele curti isi 5a$aduiesc Dijutor 3utual si-si $arantea0a
intre$i3ea posesiunilor. Acest tratat se 3cBeie in * iunie "()), la
Un4iar Is4ellessi, pe coastele Asiei. ,rin nrticolul secret alipit pe
lan$a dansul se stipulea0a ca: R6ajestatea %a I3paratul tuturor
-usilor, vroind sa scuteasca pe ,oarta de $reutatile si
N. Da:covici, Op. cit.) pp. '8-'*.
2/
neplacerile pe care i le-ar aduce prestarea unui ajutor e5ectiv,
renunta la cererea acestuia, desi i3prejurarile ar cere ca 9urcia sa-"
dele. In scBi3#ul unui ase3ene insa, Inalta ,oarta se lea$a a 3ar$ini
lucrarea sa in 5avoarea curtii i3paratesti la 3cBiderea Dardanelelor,
adeca a nu per3ite, su# nici un preteCt, intrarea cora#iilor straine de
res#oiu in acea stra3toareS"
"!)
.
In acest cBip, 6area Nea$ra era incBisa vaselor de ra0#oi
ale puterilor neriverane. -usia transpusese in teCte de
drept 5aptul preponderentei sale politice la Constantinopol. Hara
sa detina de 5apt intrarea 6arii Ne$re, tarul reusise, totusi, sa
trans5or3e aceasta 3are intr-un lac rusesc, incBis vaselor de
ra0#oi apartinand oricarei puteri dus3ane -usiei. Hara nici un
rise si 5ara sa 3ai ai#a de in5runtat neplacerile si opunerea
indarjita a celorlalte 3ari puteri interesate in -asarit, -usia
stiuse sa-si asi$ure toate 5oloasele cu putinta ce se puteau tra$e din
conservarea I3periului oto3an. In loc sa se 3ai lupte, cu 3ari
sacri5icii pentru des5iintarea 9urciei si cucerirea tuturor coastelor
6arii Ne$re, pentru a putea s-o trans5or3e intr-un lac rusesc
interior, incBis 5lotelor de ra0#oi straine, -usia se 3ar$inea la
cuceririle 5acute pana atunci, dar, 3 acelasi tirnp, trans5or3a
3area aceasta intr-un lac rusesc, avand pe deasupra avantajul de a
5ace din 9urcia pa0nicul stra3torilor, adica $ardianul portii de
intrare in acest lac incBis puterilor straine.
9ratatul de la Un4iar Is4ellessi o5erea avantajul supli3entar ca
nu incBidea si Bos5orul pentru eventuala iesire spre 6editerana a
5lotei rusesti din 6area Nea$ra. Cu alte cuvinte, -usia, li#era sa-si
tri3ita 5lota de ra0#oi spre 6area 6editerana ori spre 6area
Baltics, ca sa in5runte un eventual ina3ic, avea deplina si$uranta a
tar3u
rilor
ei din
6are
a
Nea$r
a
Illl
U. D.
Aen
opol
,
Op.
cit.)
pp.
"'(
-
"'&.
8!
l?triv
a
oricar
ui
atac
de
raspu
ns din
partea
event
ualulu
i
dus3
an
5iindc
a G i . i
pa0ea
Darda
nelele
si nu
in$ad
uia
nici
unei
puteri
sa
intre
in 6area ItF<iJ5t
s
,
re

a
ataca -usia
"!+
.
9ratatul de alianta de5ensiv s-a incBeiat pe o durata de opt ani.
Desi
.....i, articolul aditional, ce prevedea incBiderea stra3torilor pentru
toate
6ir It- 3ilitare straine cu eCceptia celor rusesti, a 5ost cunoscut
i3ediat si i provocat 3ulte inso3nii, 3ai ales diplo3atiei en$le0e si
austriece"
"!8
.
Cu toate ca prin tratatul de la Un4iar Is4ellessi, -usia o#tinuse tot
ce lurisc, la "! septe3#rie "()), tarul a sosit la 6ilncBen$raet0, in
Austria, Ji "6l de cancelarul sau, Nesselrode. In convor#irile ce au
avut loc, tarul a I5l5iiil sa se intelea$a ca soarta 9urciei tre#uie
Botarata doar de cele doua """." n puteri care au $ranita cu ea, adica
-usia si Austria. ,,In ti3pul unui lejun, tarul aplecandu-se peste 3asa
"-a intre#at pe 6etternicB: R,rinte 6i-llernicB, ce parere ai despre
turcO E un o3 #olnav, nu-i asaOS 6etternicB s-a pre5acut ca nu
aude, dar cand a 5ost intre#at a treia oara a r5lspuns la randu-i cu o
intre#are: R6ajestatea voastra 3i se adresea0a ca Unui 3edic sau ca
unui 3ostenitorOS 9arul nu a raspuns, dar a inteles ca Austria nu ar 5i
acceptat niciodata o i3partire a 9urciei"
"!*
.
In cele din ur3a a avut loc intrunirea unui con$res la
6uncBen$raet0, in "( septe3#rie "()), cu participarea celor trei
3onarBii: -usia, Austria si ,rusia, care a deter3inat la randul sau
constituirea ]uadruplei Aliante ."()+/ 5or3ats din An$lia,
Hranta, %pania si
!+
N. DaOcovici, Op. cit.) p. '*.
"!8
Nicolae CiacBir, I#toria #lavilor) Bucure:ti, Editura ?scar
,rint, "&&(, p.!'.
N&
E.7.9arle, $a%&oiul Cri!"ii) Bucurejti,
Edi
tur
a
:tii
nti5
ica
,
"&
8,
pp.
*'-
*(.
8"
,ortu$alia
"!'
. -usia, pentru
a co3#ate aceasta crestere
a in5luentei en$le0e,
incBeie, in "()*, o noua
conventie cu ,oarta, prin
care scade acesteia 1
((.!!!.!!! lei din
contri#utia de ra0#oi
i3pusa prin 9ratatul de la
Adrianopol si, usurand
ast5el 9urciei plata
datoriei, ii inapoia0a
%ilistra, cc 5usese retinuta
ca $arantie pana la
acBitarea totala a
datoriei
"!(
.
9ot, in "()*,
,oarta recunoaste
navelor ro3anesti
dreptul de a e5ectua
transporturi in 6area
Nea$ra. Un an 3ai
tar0iu, in "()', pentru
orientarea navi$atiei in
0ona, rusii au ridicat in
Insula %erpilor un 5ar,
,,5olosind 5ara nici un
discerna3ant,
#locurile de piatra din
ruinele te3plului lui
ABile"
"!&
.
Austria si An$lia,
nelinistite de activitatea
ener$ica a politicii ruse
la Dunare si 6area
Nea$ra, se3nea0a, in
"()(, un tratat prin
care lasau -usiei sa se
intelea$a ca eCists un
deplin acord intre ele
cu privire la re$i3ul
navi$atiei pe Dunare.
Doi ani 3ai tar0iu,
in iulie "(+!, la
,eters#ur$ s-a iscalit o
noua conventie intre
-usia si Austria, care
este pri3ul docu3ent
de drept international ce
se ocupa in eCclusivitate
de Dunare
""!
.
,artea austriaca
reusea sa o#tina pentru
navele sale o li#ertate
deplina pe Dunare,
inclusiv partea eCclusiv
r N
n
v
e
l
e

a
u
s
t
r
i
e
c
e

d
e

c
o
3
e
r
t
,

c
a

s
i

a
l
e

c
e
l
o
r
l
a
l
t
e

s
t
a
t
e

c
a
r
e

s
u
n
t
i
n
I
I
n
o
r
3
a
l
e

c
u

-
u
s
i
a

s
i
s
e
$asesc in 6area Nea$ra,
pot initia li#er si
iX ""21R-ilite prin Delta
Dunarii, respectand 3asurile
sanitare instituite de
6n. %c 5aceau inlesniri
vaselor austriece ce
navi$au pe ruta 7iena-
RNsa, ca si celor ce veneau
din 6editerana si intrau in
6area Nea$ra, in
63 spre ?dessa
"""
. De
ase3enea, vasele de co3ert
rusesti aveau dreptul
i 3ivi$Be0e li#er in sus si-n
jos pe toata intinderea
5luviala ce apartinea
Ii .iDilii %ale I3periale,
re$ale sj apostolice,
ne5iind supuse la
- i n laCa
""
.
Aceasta conventie, care nu
consulta nici unul dintre
celelalte state
G rane Dunarii, 3ai
prevedea ca -usia se
an$ajea0a sa 5aca lucrari de
Fiicnajare pentru a
i3piedica i3pot3olirea
#ratului %ulina si sa
....:Dtruiasca un 5ar la
aceasta $ura de varsare,
vasele austriece 5iind
#li$ate sa plateasca, in
scBi3#, taCe pentru
acoperirea cBeltuielilor i
l.F9iate de aceste lucrari
"")
.
,entru a 5avori0a
propriul co3ert, -usia a
incercat sa #locBe0e in
pri3ul rand co3ertul
,rincipatelor la $urile
Dunarii. In acest scop, rusii
au ne$lijat lucrarile de
intretinere la $ura %ulina, pe
care nu nu3ai ca nu au i
uratat-o de nisipul
aluvionar, dar ,,au aruncat
pur :i si3plu #olovani
i3cnsi pe 5undul apei pentru a
provoca accidente"
""+
Ast5el ca, in "(8), acest
#rat ajunsese la adanci3ea
de ,") 3etri, iar i Bcltuielile
de navlu - per tona - pe
distanta Bos5or-Ealati 3ai
scu3pe cu
de 5ranci decat pe distanta
Bos5or-?dessa, a5late la
aceeasi departare. In acelasi
ti3p %ulina era un adevarat
ci3itir de vapoare si nu3ai
doua vase $recesti au putut
iesi pe 3are, in dru3 spre
Constantinopol, in "(8),
restul capitanilor de
a3#arcatiuni co3erciale
asteptand o crestere a apelor
pentru a depasi o#stacolele
3entionate
""8
. Cresterea
supra5etelor de cereale din;
sudul -usiei, unde un loc
i3portant il ocupa Basara#ia,
au deter3inat autoritatile ruse
a duce o politica de sporire a
5luCului prin 6area Nea$ra,
inclusiv prin 3icsorarea
taCelor va3ale cu 8 I.
Ur3area acestui 5apt
este ca, daca la inceputul
secolului al AlA-lea
co3ertul eCtern se 5acea cu
precadere prin 6area
Baltica, spre 3ijlocul
secolului al AlA-lea .anul
"(8!/, din *.8*! de vase
intrate in apele rusesti, in
6area Baltica au intrat
).+) de vase, iar prin
6area Nea$ra si A0ov
.8&! de vase
""*
.
In "(+", eCpira tratatul
de la Un4iar Is4ellessi
."())/ se3nat pe ( ani si in
ur3a su$estiilor si a
incurajarilor venite, in
special din partea An$liei,
I3periul oto3an a re5u0at
prelun$irea acestuia. %-a
ajuns ast5el la Con5erinta
de la =ondra din "/") iulie
"(+" para5ata de An$lia,
Austria, ,rusia si Hranta cu
I3periul oto3an unde ti-a
pus iscalitura si -usia.
Articolul " al noului
tratat prevedea ca:
,,Inalti3ea sa sultanul, de o
parte, declara ca 5er3a
Botarare de a 3entine
principiul invaria#il sta#ilit
ca o re$ula stravecBe a
I3periului sau in virtutea
careia a 5ost inter0is din
toate ti3purile vaselor de
ra0#oi straine de a intra in
stra3torile Dardanele si
B
o
s
5
o
r
,

s
i

c
a
,

a
t
a
t
a

t
i
3
p

c
a
t

,
o
a
r
t
a

s
e

v
a

$
a
s
i

i
n

s
t
a
r
e

d
e

p
a
c
e
, inalti3ea sa nu va ad3ite ca
vreun vas de ra0#oi sa intre in
sus a3intitele stra3tori
ijestatile lor, de alta parte,
se an$ajea0a sa. respecte
aceasta Botarare a ii 3i i l ui
si a se con5or3a principiului
3ai sus enuntat"
""'
.
Ast5el cele cinci puteri
europene se3natare,
,,convinse ca unirea si
i 3lul lor o5era Europei
$arantia cea 3ai si$ura a
pastrarii pacii $enerale"
3ordand sultanului ,,o
dovada evidenta a
respectului pe care ele il
brt> inviola#ilitatii
drepturilor sale suverane",
decid in co3un, printr-un
I o#li$atoriu, de a se con5or3a
vecBii re$uli a I3periului
oto3an, dupa
nc Irecerea prin stra3torile
Dardanele si Bos5or tre#uie sa
5ie 9ntotdeauna
I I nsa vaselor de ra0#oi straine
atata ti3p cat ,oarta se $aseste
in stare de
3e In articolul se prevedea
ca sultanul isi re0erva dreptul
de a eli#era
Bi i i <i ne de trecere pentru
vasele usoare su# pavilion de
ra0#oi
""(
, care vor
"
"

i
n
l
r
e
#
u
i
n
t
a
t
e

i
n

s
e
r
v
i
c
i
u
l

l
e
$
a
t
i
i
l
o
r

p
u
t
e
r
i
l
o
r

p
r
i
e
t
e
n
e
.
C
o
n
v
entia, in aceasta 5or3a
de53itiva, cons53tea pentru
totdeauna, 55tr5i ter3en de
durata, li3itarea adusa
suveranitatii turcesti asupra
Itra3torilor intrucat sultanul,
atata ti3p cat se a5la in stare
de pace, nu 3ai ii vcDi voie sa
acorde trecerea prin stra3tori
nici unui vas strain de ra0#oi,
deci nici celor rusesti, in
a5ara de eCceptia eCplicit
inscrisa in teCtul Irticolului
pentru vasele usoare din
serviciul le$atiilor. In acelasi
ti3p, .nnventia colectiva ii lua
-usiei, pe viitor, dreptul de a
incBeia acorduri Upcciale cu
9urcia sta#ilind re$i3 de
eCceptie pentru vasele ei de
ra0#oi, tt:a cu3 se
inta3plase spre surprinderea
si indi$narea Europei prin
tratatul ilc la Un4iar -
Is4ellessi.
De ase3enea, tre#uie
su#liniat ca teCtul
conventiei colective din I
(+" ,,a ra3as ca adevarata
cBarta sau constitutie a
re$i3ului stra3torilor pana
la 9ratatul de pace de la
=ausanne ."&)/, dupa
3arele ra0#oi, in
ni
Ibidem,%& *".
J" Nicolae CiacBir,
I#toria #lavilor)
Bucuresti, Editura
?scar ,rint, "&&(, p.
").
8+
"
J ,aul Eo$eanu,
Stra!toril" Mdrii 6"5r"
d".a lun5ul i#tori"i)
Bucure$ti, Editura
,olitica, "&**, p.'*.
"(
Nicolae CiacBir, I#toria
politica a Europ"i d" la
6apol"on la Stalin)
Bucurejti, Editura ?scar
,rint, "&&(, pp.'"-'.
88
a5ara de re$i3ul de neutrali0are de scurta durata i3pus pe
ur3a ra0#oiului Cri3eei"
""&
.
.). %tatutul -usiei de ,,;andar3 al Europei" prin
in5ran$erea revolutiilordela "(+(
I0#ucnirea lantului de revolutii in anii "(+(-"(+& a a5ectat
intre$ul siste3 de relatii internationale din Europa 3onarBica
instaurat, in "("8, la 7iena. -usia tarista a 5ost sin$ura putere
europeana care nu a cunoscut aceasta situatie revolutionarK In
propria-i tara .cu eCceptia An$liei/D sj in aceasta calitate s-a pre$atit
sa stavileasca si apoi sa in5ran$a avantul luptei de eli#erare a
natiunilor su#ju$ate, resta#ilind vecBea ordine.
9arul Nicolae I, intensi5icand siste3ul represiv, a devenit
principalul sustinator al vecBilor institutii de pe intre$ul
continent. Adversarii europeni ai vecBiului re$i3 il nu3eau
,,;andar3ul Europei", pa0nicul i3potriva oricarei scBi3#ari survenite
pe continent
"!
.
9aris3ul s-a sprijinit nu nu3ai in interiorul tarii, ci si in a5ara
ei, pe 5ortele conservatoare si a ur3arit sa instaure0e o ordine
inapoiata. Aceasta tendinta s-a 3ani5estat, nu nu3ai o data, in
scBi3#urile pe care -usia le-a intreprins in BalcaniD un eCe3plu il
constituie participarea ei la ina#usirea 3iscarii revolutionare din
6oldova si 9ara -o3aneasca, din anul "(+(
""
.
In acest sens, la "& iulie "(+(, ca#inetul de la ,eters#ur$,
printr-o circulars adresata repre0entantilor sai in strainatate, 5acea
cunoscut pericolul pro$ra3ului national al ro3anilor, de0valuind
ar$u3ente privind
interventiei ar3ate in 9arile -o3ane: ,,,lanul lor viitor e de
R7lOtn sa 5ie provincii si de a constitui su# nu3ele de -e$atul
daco-i i i i ui un 3are stat separat si independent, la 5or3area caruia
ii invita pe ii lor din 6oldova, din Bucovina, din 9ransilvania si
din Basara#ia". lnainte de i0#ucnirea revolutiilor, ,,in ti3pul cand
-usia credea ca FI ur3ari 3ai lesne intentiile sale asupra
Balcanilor - a5ir3a 3arele " i n Nicolae Ior$a - cu$etatorii
5rance0i incepusera a vor#i natiunilor II li i4J , s5asiate de
5ractiuni, i3piedicate de a $asi #a0a solida a ,Jvollarii lor, de
a starui pe calea re5or3elor te3einice si educatiei Ib77tle,
despre putinta casti$arii independentei lor si i3potriva 9arului, IF
e datoria lor de a lucra i3preuna, ro3anii, $recii si sar#ii laolalta"
"
.
lnsa, in vi0iunea rusilor - edi5icator 5iind in acest sens
teoreticianul I G 3ieleQs4i - ,,$recii si ro3anii cBiar daca nu sunt
slavi, se Branesc prin Nl .J-lica, sin$ura lor pretentie #olnava 5iind
3entinerea individualitatii cu 6niorul ?ccidentului apusean,
ina3ic al lu3ii slave". 9eoreticianul 6 ii3entea0a cu adoptarea
de catre ro3ani a al5a#etului latin si alun$area $uvintelor slave prin
adoptare de cuvinte 5rantu0esti nepotrivite cu 5irea 1
FV1/orului
")
. ,,In acest cBip - a5ir3a istoricul Nicolae Ior$a -
diplo3atia uiseasca isi ur3area 0ilnic intentiile"
"+
.
lnsa, asa cu3 o#serva 3arele poet 6iBai E3inescu, ,,pusi 5ata
in 5ata in viata ruseasca, ro3anii au inceput cu atat 3ai vartos
patruns.i de IJar3ecul vietii lor proprii, de #o$atia si superioritatea
individualitatii lor i3tionaleD toc3ai 5und pusi in contact cu rusii.
ro3anii erau 3ai 3andri de
J" N. Da:covici, Op. cii) p. ((.
;oBn -. Bar#er, I#toria Europ"i !od"rn") Bucure:ti, Editura
=ider, "&&), p. "&".
"
7iorica 6oisiuc, Ion Cala5eteanu
.coordonatori/, (fir!ar"a #tat"lor nalional" Indspendente
unitar" din c"ntrul #i #ud."#tul Europ"i(1221.1/2+3) Bucure:ti,
Editura Ui Di.lc3iei -epu#licii %ocialiste -o3ania, "&'&, p. 8.
41
Nicolae Ior$a, I#toria #tat"lor &alcanic" in "poca !od"rna)
7alenii-de-6unte, I ipo$ra5ia ,,Nea3ul -o3anesc", "&"), p.
8".
Ion Ionescu, 8olitico $u#i"i in 1a%inul Marii 6"5r" 12@2 .
1/1?) Bucure:ti, Fditura 6ilitara, "&((, p. 8!.
Nicolae Ior$a, Op. cit.) p. 8".
4&
"+
ro3anitatea lor"
"8
. ,,Cele dintai sin$ure, 6oldova si 9ara
-o3aneasca dadura splendida in5lorire, puri5icatoare si inaltatoare a
unei noi literaturi, in care traiau vii idealurile Apusului si se
in5atisau cu constiinta puternica a a3intirilor trecutului si a puterilor
pre0entului. De pri3ejdia a#sor#irii in I3periul 9arilor 5ura 3antuite
,rincipatele, nu prin interventia diplo3atics a Apusului si nici prin
si3tul pe care "-ar 5i avut 9urcia lui A#dul-6e$id de interesele sale,
ci prin acea viata a su5letului care se cuprinde in scrierile unui
Eri$ore AleCandrescu, unui <o$alniceanu, unui Alecsandri si ale
9ntre$ii le$iuni de tineri care-i inconjoara"
"*
.
6iscarea nationals de la "(+(, care prinsese in valtoarea ei
pe ro3anii din ,rincipate, Ardeal si Bucovina, nu a putut i0#ucni si
dincolo de ,rut, 5iindca ostirile tarului Nicolae I stateau pre$atite la
Botar pentru a ina#usi orice 3iscare politica. Un alt 3otiv care a
i3piedicat revolutia pasoptista in Basara#ia a 5ost politica o5iciala
de rusi5icare a acestei provincii ro3anesti. Ast5el, dupa ci5rele
o5iciale ale Institutului rus al recensa3antului, pentru anul "("',
din &.&+* de 5a3ilii a5late in Basara#ia, ().(+* erau 5a3ilii de
ro3ani
"'
. In ur3a procesului de de0nationali0are, in "()+,
Basara#ia avea o populatie de +!+."( de locuitori din care
ro3anii repre0entau (*I. Continuand aceasta politica s-a ajuns ca,
intre "(*" si "('", 3oldovenii sa 5ie in nu3ar de *&.!!! .*',+
I/D slavii "*.8 ."8,( I/D evreii &).8&! .&," I/D $er3anii )).8!"
.),8 I/D #ul$arii 8.*(+ .,8 I/D ti$anii "(.(&) .",8 I/
"(
. %e poate
usor
6iBai E3inescu, 1ucovina i 1a#ara&ia. Studiu politico.
i#toric) Bucure:ti, <ditura Acade3iei de Inalte %tudii 6ilitare,
"&&", p. "+).
JJJ Ion Nistor, I#toria 1a#ara&i"i) Bucure:ti, Editura Fu3anitas,
"&&", pp. "&"-"&.
'
Nicolae I. Arnautu, Op. cit.) p. *'.
""
Ibidem,
p( 1#(
4#
nn va ca, desi nu3arul total al populatiei in Basara#ia a
crescut, 5ttporlia ro3anilor a sca0ut continuu, prin deportari in
stepa ruseasca si in uiiijarea i3pa3antenirii di5eritelor etnii
straine.
De alt5el, incepand cu "(*', ocupantii s-au pus in 3od cu
total
G-nlent ,,in sluj#a rusi5icarii ele3entului ro3anesc
preponderent in 6nv3cie". Euvernatorul de atunci al Basara#iei
sustinea descBis: ,,7oi3
J liasara#ia sa se contopeasca pe deplin cu -usia si atunci
tre#uie prin G inilocul scolilor sa ne $ra#i3 a 5ace ca 3acar
ju3atate din taranii 6ioldoveni sa devina rusi,, si tot acesta isi
eCpri3a si speranta ,,ca tanara drncratie 3oldoveneasca din
Basara#ia sa 5ie crescuta in cBip or$anic cu
IJ.iiria co3una, cu -usia"
"&
.
-evenind la i0#ucnirea revolutiei in ,rincipate si la atitudinea
-usiei Inla de aceasta, dupa 5or3area $uvernului
revolutionar in 9ara <o3aneasca, diplo3atia tarista tri3ite la
Constantinopol o nota 5oarte nincnintatoare, in care spune
ca: ,,-usia ca prote$uitoare, nu se poate npiine la 93#unatatirea
starii 7alaBieiD putin ei pasa de nouale ase0a3inte pe care %u#li3a
,oarta vroieste sa le recunoascaD dar 7alaBia, prin ..Jiivernul
seu, insulta pe i3paratui si provoaca pe -usia. Aiest i3parat au
ilcclarat altadata res#oiu cBiar sultanului 6aB3ud cand se cre0u
insultat de ilansul. -usia este $reu lovita 3 onoarea ei si declara
res#oiu 9urciei si oricarei puteri care ar incuviinta purtarea acestui
principat"
")!
.
Cancelarul rus contesta ro3anilor pana si calitatea de
nationalitate deose#ita si s-a ridicat cu indi$nare i3potriva
suveranitatii poporului. El
Ion EBer3an, I#toria tra5ica a 1ucovin"i) 1a#ara&i"i #i
*inutului B"rta) Fucure:ti, Editura A==, "&&), pp. 88-8*.
"
A. D. Aenopol, Op. cit.) p. .
4/
declara: ,,Cu cat a3 5acut 3ai 3ult pentru principate cu atata
sunte3 an$ajati pe onoare sa i3piedica3 ca ele sa a#u0e0e de
aceste 5oloase i3potriva unui i3periu, a carui inte$ritate este 3ai
3ult ca oricand esentiala pentru pacea o#steasca"
")"
.
,rin ase3enea a3enintari, -usia a o#li$at ,oarta a nu pri3i
dele$atia ro3ana venita la Constantinopol si aceasta a de0apro#at
toate lucrarile repre0entantului sau %ulei3an, nu3ind in locul
acestuia pe Haud-E55endi, care a 5ost pus su# ordinele consulului
rusesc DuBa3el
")
.
Din ne5ericire. trupele 3so-turce au invadat ,rincipatele intre
"8 si 8 septe3#rie "(+(. Eeneralul rus =uders a adresat, cu aceasta
oca0ie populatiei ur3atoarea procla3atie: ,,Catre locuitorii 9arilor
-o3ane, dat 5iind ca anarBia provocata in tara voastra de catre
re#elii care au luat 5raiele $uvernarii ar putea sa ai#a ur3ari
neplacute pentru viitorul tinuturilor ro3anesti, si ca 3asurile luate
de un $uvern 5anto3a nu sunt con5or3e cu statutul ad3inistrativ
pe care tratatele le-au con5erit principatelor...
%unte3 si$uri ca voi, locuitori ai 9arilor -o3ane,
#inecBi#0uitori, veti recunoaste in aceasta 3asura o noua si
incontesta#ila dovada a $rijii pro5unde a Inalti3ii %ale I3paratesti
9arul, 5ac apel la voi, la toata silinta voastra, ca pentru 5ericirea
patriei voastre sa 3a ajutati prin toate 3ijloacele sa due la #un
s5arsit sarcina pe care 3i-a incredintat-o Au$ustul 3eu %uveran"
"))
.
Capii revolutiei au i3partasit soarta 5ratilor din 6oldova. Cea
3ai 3are parte au 5ost arestati si incarcerati la Cotroceni de unde
au 5ost apoi
ilrportati la Brusa, pe tar3urile 6editeranei, unde insur$entii
3oldoveni Fe a5lau de cateva luni
")+
.
In 9ara -o3aneasca a 5ost nu3it cai3acan Constantin
Cantacu0ino, 11L in 6oldova a ra3as in scaun 6iBai %turd0a. Un
co3isar turc a ra3as in ,rincipate pentru a suprave$Bea, i3preuna
cu co3isarul rus DuBa3el, inlrea$a ad3inistratie. In realitate, in
9ara -o3aneasca puterea era i-Ncrcitata de catre rusi. ,,Ast5el -
conclu0iona istoricul -adu -osetti -, niWii stapanesc tara intrea$a.
in dispretul drepturilor ,ortii oto3ane. Ei sunt nici 3ai 3ult ca
cuceritori decat ca ocrotitori"
")8
.
-usia apare acu3 ca ar#itru necontestat al Europei, triu35and
atat pe bale 3ilitara, cat si diplo3atics. A salvat 3onarBia
Ba#s#ur$ica de la picrire, a pus la punct ,rusia, a inti3idat
,ie3ontul si pe polone0i si a oprit valul revolutionar din sud-estul
Europei, ina#usind revolutia ro3ana si i3punand 9urciei Conventia
de la Balta =i3an ."(+&/. ,re0enta trupelor 1ariste in principatele
ro3ane pana la "(8" avea ca scop sa stin$a co3plet I#carele
revolutionare de aici
")*
. Hata de aceasta situatie, Nicolae Balcescu
pu#lica, in "(+&, un de3ers european in 0iarul ,,DailK NeQs", in
care de0valuia situatia $rava creata de pre0enta in ,rincipatele
-o3ane a peste +8.!!! ostasi rusi si "!.!!! turci aratand ca ,,-usia
$aseste necontenit un preteCt sau altul sa-si prelun$easca ocupatia"
U'
,
ra3as din pacate 5ara nici un re0ultat.
" -adu -osetti, Op. cit.) p.
")+.
"(
A. D. Aenopol, Op.
cit.) p.
"
D.A. %turd0a, Eolescu-7artic, Col"cti" d" tratal" ji
conv"ntii al" $o!dni"i) Bucure?ti, "('+, p."!(.
*!
")+
Nicolae I. Arnautu, Op.
cit) p. &(.
)8
-adu -osetti,
Op. cit) p. ")8.
")
Nicolae CiacBir, 1a#ara&ia Voi"vodala $o!an"a#ca pana la
#fdr'itul c"lui d".al oil"a $a%&oi Mondial) Bucurejti, Editura
?scar ,rint, "&&&, p.+8.
")'
9itu Eeor$escu, $o!ania in i#toria
Europ"i) Bucure:ti, Editura Foldin$ -eporter, "&&', p.8!.
*"
.+. -a0#oiul Cri3eii :i Con5erinta de ,ace de la ,aris ."(8*/
Dupa in5ran$erea revolutiilor de la "(+(, -usia a adoptat o
politics noua pentru reali0area scopurilor sale eCpansioniste la
Dunare si 6area Nea$ra, 3cercand sa ajun$a la o intele$ere cu
An$lia. In acest sens, intr-o discutie cu a3#asadorul #ritanic la %t.
,eters#ur$, la & ianuarie "(8), tarul a spus: ,,Iata, ave3 pe #rate un
o3 #olnav, 5oarte #olnavD va spun sincer, ar 5i o 3are nenorocire
daca intr-o 0i ar tre#ui sa ne scape din 3aini, 3ai ales 5nainte sa 5i
apucat a 5ace toate pre$atirile tre#uitoare dar, in s5arsit, n-a venit
clipa ca sa vor#i3 despre asta". ,este cateva 0ile, a3#asadorul
#ritanic 5iind invitat la palat a pri3it asi$urarile tarului care
renuntase la visurile si planurile Ecaterinei, precu3 si la o#li$atiile
5ata de crestinii din j -asarit. Apoi, revenind la cBestiunea ,,o3ului
#olnav", tarul a eCplicat: ,,Nu pute3 invia 3ortiiD daca I3periul turc
cade, va cadea ca sa nu se 3ai ridice. De aceea, va 5ac ur3atoarea
intre#are: Nu-i 3ai #ine sa ne apara3 din ti3p i3potriva unei ast5el
de rnta3plari, decat sa 5i3 eCpusi Baosului, de0ordinei, si$urantei
unui ra0#oi european, ur3are de neinlaturat a catastro5ei daca
vine pe neasteptate si inainte de a 5i putut scBita vreun siste3,
pentru viitorO Iata punctul asupra caruia tin sa atra$ atentia
$uvernului du3neavoastra".
Hata de raspunsul re0ervat al diplo3atului en$le0, tarul a
insistat ca ,,$entle3an" pentru o intele$ere in a5ara celorlalte puteri si
a eCpus punctul de vedere al -usiei: ,,7a voi spune sincer si cate$oric
ca, daca An$lia se $andeste sa se ase0e intr-o 0i la Constantinopole,
nu voi in$adui-o... Cat 3a priveste, sunt, de ase3eni, $ata sa iau
o#li$atia de a nu 3a ase0a acolo, ca stapan #ine inteles, dar ca
pa0nic nu 0ic #a. Daca nu sunt luate 3asuri
c prevedere, daca totul este lasat la voia inta3plarii, atunci poate veni
o Fse3enea i3prejurare care sa 3a sileasca sa ocup
Constantinopolul".
In 5e#ruarie, ca#inetul en$le0 raspun0and prin inter3ediul
lordului -ussel, la toate o5ertele tarului s-a 3ultu3it sa declare
ca doreste In Bidarea tuturor neintele$erilor privitoare la pro#le3ele
turcesti, printr-un Fcnrd intre 3arile puteri ,,caci n-ar 5i cu putinta, din
punct de vedere cinstit i a Austria si Hranta sa 5ie lasate pe dina5ara si
in necunostinta despre lnLele$erile luate".
Intr-o noua intrevedere cu a3#asadorul #ritanic, %ir 6.
%eK3our, la .J./ 5e#ruarie "(8), tarul a revenit asupra discutiei 3ai
vecBi pentru a .ircentua ca: ,,Era 3ai putin nera#dator sa stie ce se va
5ace cand va 3uri Bolnavul, cat sa Botarasca de acord cu An$lia ceea ce
nu se va 5ace". =a 3lre#area lui %eK3our, dupa o oarecare sovaire,
tarul a eCplicat in 5elul ur3ator politica pe care o propunea: ,,Ei #ine,
sunt anu3e lucruri ce nu I5-as in$adui niciodata: dintai, in ceea ce ne
priveste, nu vreau ocuparea pcr3anenta a Constantinopolului de catre
rusiD dar si 3ai 3ult nu vreau ca d sa 5ie, vreodata, ocupat de
en$le0i, de 5rance0i, de nici una dintre puterile 3ari. Nu voi
in$adui, dease3eni, niciodata, sa se incerce reconstruirea unui
I3periu Bi0antin, nici ca Erecia sa capete o sporire de leritoriu, care ar
5ace din ea tot un stat puternic. %i 3ai putin as putea indura ca
9urcia sa 5ie i3partita in 3ici repu#lici, a0iluri pre$atite pentru
Ivossuti, 6a00ini si alti revolutionari ai Europei. Decat sa su5ar
ase3enea oranduieli, voi 5ace ra0#oi si-" voi duce atata vre3e cat
3i-ar ra3anea un
o3 si o pusca"
")(
.
"
N. DaWcovici, Op. cit) pp. &"-&).
1$ 10
Dupa ce a sondat in cateva randuri terenul pentru a a5la punctul
de vedere despre ,,o3ul #olnav" i a reali0at ca An$lia era pentru
3entinerea inte$ritatii I3periului oto3an, tarul a Botarat ca -usia sa
actione0e pe cont propriu. I0#ucnind un con5lict intre clerul ortodoC
si eel catolic pe te3a locurilor s5inte, tarul a cerut, pe un ton
cate$oric si ulti3ativ, incBeierea unei conventii prin care sa se
asi$ure -usiei protectoratul asupra crejtinilor ortodocsi din cuprinsul
I3periului oto3an. %atis5acerea unei ase3enea pretentii ecBivala cu
acordarea posi#ilitatii de i3iCtiune per3anenta in ad3inistratia
9urciei.
9arul a tri3is la Istan#ul pe a3iralul 6ensi4ov, unul dintre
oa3enii JC sai de incredere, dar care era cu totul strain de
pro#le3ele turcesti. =a ( 5e#ruarie "(8), vasul de ra0#oi
,,Ero3onoset" a ancorat pe tar3ul j Bos5orului, in 5ata localitatii
9op-Fane. Dupa sosirea lui 6ensi4ov, din posi#il, ra0#oiul a
devenit inevita#il din cau0a co3portarii aro$ante a tri3isului
tarului, cat si a pretentiilor eCa$erate pe care le cuprindeau notele
adresate $uvernului turcD redactate in 5or3a ulti3ativa, ele preci0au ca
neacceptarea cererilor ar avea ,,cele 3ai $rave ur3ari, atat pentru
#unastarea 9urciei, cat si pentru pacea intre$ii Europe". %u# 5or3a
de aneCa, la nota ver#ala din " 3artie, 6ensi4ov a pre0entat un
proiect de conventie ce 5or3ula cererile -usiei asupra ,,locurilor
s5inte", cat si pentru apararea intereselor clerului ortodoC si ale
populatiei ortodoCe din 6oldova, 9ara -o3aneasca, %er#ia si
din di5erite alte provincii ale 9urciei.
=a ) aprilie, -i5aat-pasa a tri3is lui 6ensi4ov doua
5ir3ane se3nate de catre sultan prin care erau satis5acute toate
cererile tarului Nicolae privitoare la ,,locurile s5inte". 6ensi4ov s-a
$ra#it sa proteste0e in aceeasi 0i pe 3otiv ca ,,nu s-au dat $arantii
pentru viitor", cu toate ca
12
n5lcca
sta
constit
uia
princi
pala
$rija"
a
3ajest
atii
sale
i3par
atul.
,rotes
tul lui
6ensi
4ov
pretin
dea ca.
5ir3an
ul
privito
r la
,,locur
ile
s53te"
sa ai#a
linport
anta
unor o#li$atii 5or3ale a sultanului 5ata de $uvernul i3perial FI%. =a
aceasta nota, 6ensi4ov a aneCat un proiect de tratat intre tar :i
ul i an prin care cerea ca sultanul sa-si asu3e o#li$atia de drept
3u-rnational :i sa acorde tarului dreptul de a interveni in tre#urile
celor cure sunt de reli$ie ortodoCa, adica asupra a aproape
ju3atate din pnpulatia I3periului oto3an. 6ensi4ov a 5iCat si un
ter3en de raspuns, i Diisiderand ca orice intar0iere ecBivala cu o
lipsa de respect 5ata de jJuvernul sau .
Dupa de0#aterile din Divan, sultanul a respins cererile lui
6ensi4ov. I,a " 3ai "(8), tri3isul tarului s-a i3#arcat cu intre$
personalul a3#asadei pe vasul care-" adusese si a anuntat
ruperea relatiilor cu I 3periul oto3an. ? luna 3ai tar0iu,
co3anda3entul rus a Botarat ocuparea principatelor .
,e " iunie "(8), 5ara nici o declaratie de ra0#oi, ar3atele
tariste -ca de atatea ori in decursul istoriei -, au trecut ,rutul si au
ocupat sa3avolnic 6oldova si 6untenia, iar do3nitorii Bar#u :tir#ei
si Eri$ore AleCandru EBica s-au re5u$iat in Austria
"+"
.
?cuparea ,rincipatelor a provocat in Hranta sj An$lia o
consternare $enerala. Cele doua puteri occidentale vedeau in acest
$est violarea conventiei asupra stra3torilor din ") iulie "(+", prin
care rusii se an$ajasera sa respecte suveranitatea si inte$ritatea
I3periului oto3an. Ele
J E.7.9arle, Op. cit) p "++.
"+!
,aul Eo$eanu, Strd!toril" Marii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i)
Bucure:ti, Editura
,olitica, "&**, pp.'&-(!.
"+"
AleCandru IoacBi3escu, 7ictor IoacBi3escu, I#toria I!p"riului
$u# . #int"ti%ata O
))" la 6ov5orod la Vladivo#toA #i 8rut>) Bucure:ti, "&&, p. +'.
*8
au raspuns prin represalii si si-au tri3is 5lotele de ra0#oi in
6area 6ar3ara.
%-a a5ir3at de partea rusa ca ocuparea principatelor nu inse3na
nici un 5el de violare a Conventiei de la =ondra din "(+", prin care
se $aranta #tatu Iuo.u; eCistent in 9urcia, ci nu3ai un indiciu ca
-usia nu se 3ai considera ca 3e3#ru intre puterile ce se an$ajasera
sa respecte inte$ritatea drepturilor suverane ale sultanului. 6ai
3ult, se a5ir3a ca in realitate An$lia si Hranta ar 5i incalcat in 3od
5la$rant Conventia din "(+", de la =ondra, deoarece, drept raspuns
la ocuparea principatelor, acestea doua si-au tri3is 5lotele in
Dardanele .iunie "(8)/ intr-o perioada cand nu se ; declarase stare
de ra0#oi intre -usia si 9urcia, stare ce va interveni a#ia la +
octo3#rie "(8), prin declaratia de ra0#oi a 9urciei. Este de o#servat
ca 5or3al itatea declararii ra0#oiului nu putea acoperi un 5apt evident,
anu3e ocuparea principatelor, care a provocat declansarea in lant a
eveni3entelor si descBiderea de catre 9urcia a stra3torilor pentru
vasele de ra0#oi ale tarilor aliate ei
"+
.
=a "+ iulie, si ,oarta protestea0a i3potriva intrarii ar3atelor
rusesti in 6oldova: ,,%u#li3a ,oarta toc3ai a a5lat pe cale o5iciala
ca ar3ata rusa a trecut ,rutul si ca a intrat in 6oldova cu intentia de
a ocupa si 9ara -o3aneasca... Ii este $reu sa vada locuitorii
acestor provincii atat de loiale si linistite eCpusi neca0urilor unei
ocupatii 3ilitare".
,rotestele puterilor occidentale nu i-au i3piedicat pe rusi sa
continue a je5ui ne5ericitele 9ari -o3anesti. Ast5el ca pri3a lor
$rija a 5ost sa je5uiasca visteria statului, a#u0 ordonat de catre
3inistrul rus al a5acerilor
,aul Eo$eanu, Strd!toril" Mdrii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i)
Bucure$ti, Editura Politics, "&**, p. (!.
**
G3e
+)
. Baronul Bud#er$ a 5ost insarcinat sa ad3inistre0e
,rincipatele, i i33ele i3paratului, cu titlu de ,resedinte
,lenipotentiar. 9oate 5lvile$iile care constituiau autono3ia 9arilor
-o3ane erau a#olite in iiuii<-le i3paratului Nicolae
"++
.
Initial, tarul a tri3is in ,rincipatele -o3ane un e5ectiv de (!.!!!
de "iBiDiri, su# co3anda $eneralului 6.D. Eorcea4ov, care ur3a sa
ocupe Illia Dunarii si sa duca actiuni de5ensive, o#li$and pe oto3ani sa
dea curs Ccrerilor rusesti. ?to3anii aveau in Bul$aria un e5ectiv de
"+8.!!! de inilitari, care, su# conducerea lui ?3er-pasa, s-au
in5iltrat la nord de
IVunare repurtand victorii la ?ltenita, Cala5at si Bailesti. Daca teatrul
de
r5l/#oi din Cauca0 ur3a sa joace un rol secundar 5ata de eel #alcanic,
aici,
ilc la inceput s-au dus lupte violente in 0ona Batu3, ,oti, in
Eeor$ia
npuseana si in Ar3enia. Co3andantul turc, A#di-pasa, 3i0a ca trupele
sale
II in 0ona <arsului sa 5aca jonctiunea cu re#elul I3an al
Da$Bestanului,
1a3il, in scopul alun$arii rusilor din Cauca0. 9urcii au 5ost respinsi
in
actiunile lor din 9ranscauca0ia, iar 5lota lor .5or3ata din "+ vase, din
care
iloua cu a#uri/ a 5ost distrusa la %inope .noie3#rie "(8)/ de catre
a3iralul
rus NaBi3ov, ceea ce asi$ura supre3atia rusilor in 6area Nea$ra.
An$lia si Hranta au Botarat sa actione0e declarand ra0#oi
I3periului rus, in 3artie "(8+. 9ot in 3artie "(8+, trupele rusesti au
de#arcat pe 3alul do#ro$ean, vi0avi de Braila si au asediat %ilistra.
9arul a ordonat aceste actiuni dorind sa-i o#li$e pe oto3ani sa
incBeie pacea inainte ca Hranta si An$lia sa acorde un ajutor e5ectiv
9urciei.
Austria a propus 9urciei sa-i per3its a veni cu ar3ata in
,rincipate pentru a 5orta -usia sa se retra$a, ceea ce s-a si
inta3plat, in iulie "(8+, dupa patrunderea 5lotei aliate si
#o3#ardarea ?dessei, dar trupele austriece
+;
Nicolae I. Arnautu, Op. cit) p. "!'.
P
I&id"!) p. "!&.
1&
ra3an ca ocupante. Hlota an$lo-5rance0a a incercat sa de#arce in
insulela Aaland din 6area Baltica :ii sa ocupe 5ortareata
,etropavlovs4 din indepartata <a3ceat4a. =a "+ septe3#rie "(8+,
5lota an$lo-5ranco-turco-pie3onte0a, cu un e5ectiv de )*! de
vase, dintre care o 3are parte cu a#uri, a de#arcat in partea de
sud-vest a peninsulei Cri3eea, ocupand portul Eupatoria.
,ro5itand de superioritatea 5lotei, aliatii, prin aceasta de#arcare
periclitau posesiunile rusesti din Cri3eea, Eeor$ia, Circa0ia, unde
3i0au si pe sprijinul ele3entului 3usul3an. 6utarea teat3lui de
ra0#oi cBiar pe teritoriul -usiei, stat care avea pretentii de a-si
eCtinde Be$e3onia asupra 3tre$ii Europe ur3area si o latura
psiBolo$ica. Coalitia antirusa, dupa ocuparea portului Eupatoria, si-a
indreptat trupele spre sud, pentru a ocupa portul 3ilitar %evastopol.
Dupa asediul .care a durat )+& de 0ile/ %evastopolului -
portul 3ilitar eel 3ai i3portant al -usiei la 6area Nea$ra - si
datorita 5aptului ca ra0#oiul a aratat pre$nant inapoierea econo3ica,
tarul a Botarat sa cearapace
"+8
.
,entru re0olvarea de5initiva a ra0#oiului, la "8 3artie "(88,
s-a descBis, la 7iena, Con5erinta pentru 5iCarea conditiilor de pace
intre -usia, 9urcia, An$lia, Hranta si Austria, in care ideea principals
era supre3atia in #a0inul 6arii Ne$re, a stra3torilor si a $urilor
Dunarii. 9ratativele au durat pana la )! 3artie "(8* cand s-a incBeiat
,acea de la ,aris
"+*
.
In perioada "8 3artie - + iunie "(88, la 7iena, s-au se3nat
"+ protocoale ale Conventiei pentru sta#ilirea pacii in ?rient,
incBeiate de Austria, Hranta, 6area Britanie, 9urcia si -usia.
,rotocolul " continea #a0ele principale ale discutiilor ce ur3au a
se purta intre parti: protectoratul -usiei asupra 9arii -o3anesti
si 6oldoveiD si li#ertatea
Q
Nicolae CiacBir, I#toria #lavilor) Bucuresti, Editura ?scar ,rint,
"&&(, pp. +)-++. J"J AleCandra loacBi3escu, 7ictor
IoacBi3escu, Op. cit) p. +(.
*(
ivi$ati
ei pe
Dunar
e.
Dupa
,rotoc
olul
din )
3artie
"(88,
Dunar
ea
ur3a i
l i e
93par
tita in
doua
3ari
sectoa
re: din
locul
in care
ea
deven
ea
Gvi$a#
ila
pana la
5rontiera austro-turca, apoi de aici pana la 3are.
In privinta 6arii Ne$re, in sedinta din * aprilie, dele$atia rusa a
pinpus un contraproiect opus celui de0#atut de puterile aliate
care a C Islu3at toate calculele acestora. Acesta prevedea ca:
,,...Inalti3ea %a Bultanul, printr-un act spontan al vointei sale
suverane, consi3te a 3ndi5ica re$ula de incBidere a stra3torilor
Dardanele si Bos5or, consacrata prin 9ratatul din " iulie "(+", si a
acorda de acu3 inainte, 5ara nici un 5el de distinctie, pavilioanelor de
ra0#oi ale tuturor tarilor dreptul la li#era in-cere prin stra3tori pentru a
se duce din arBipela$ in 6area Nea$ra si viceversa. Dispo0itiile care
vor re$le3enta trecerea #asti3entelor de ra0#oi prin stra3tori vor
deter3ina punctele si durata stationarii, vor 5ace o#iectul unui
re$ula3ent special pe care Inalta ,oarta II va pro3ul$a in 5unctie de
nevoile propriei sale securitati. -e$ula3entul va 5i identic pentru
toate pavilioanele de ra0#oi ale tuturor natiunilor a5late in stare de pace
cu Inalta ,oarta, care, pe picior de e$alitate 5iind, se vor an$aja sa-"
o#serve cu toata atentia. %ultanul isi re0erva, in vederea unor
i3prejurari particulare, sa aduca re$ula3entului 3odi5icari
eCceptionale si tran0itorii -in 5avoarea pavilionului care va dori -
destinate sa lar$easca trecerile pentru un ti3p li3itat. ,entru ca0ul
in care Inalta ,oarta se va a5la ea insasi in stare de ra0#oi sau isi va
vedea a3enintata securitatea din cau0a ostilitatilor i0#ucnite intre
alte puteri, sultanul isi re0erva 5acultatea de a suspenda
li#era trecere prin stra3tori, 5ie total 5ie partial, pana la incetarea
cau0elor care au oca0ionat luarea unor ase3enea 3asuri
,aul Eo$eanu, Strd!toril" Marii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i)
Bucure:ti, Editura ,olitics, "&**, pp. ()-(+.
*&
DR"+'
ECperienta de3onstrase -usiei ca principiul stra3torilor incBise,
care conda3na 5lota rusa la a ra3ane pri0oniera in 6area Nea$ra era
5ra$il
si in de0avantaj cu interesele sale. Avantajul re0ultat din 5aptul ca
re$iunile
de sud se a5lau la adapost de atacul eventual declansat de o 5lota
straina nu
putea co3pensa pri3ul 3are de0avantaj. -usia avea nevoie de
iesire la
6area 6editerana si nu de a se 3entine in li3itele 6arii Ne$re.
9oc3ai
de aceea, propunerea de a se descBide stra3torile, desi pre0enta un
anu3it
rise, avea 3arele avantaj de a per3ite 5lotei accesul in 6editerana
si de
aici in alte 3ari ale
sudului.
Ne3ultu3ite de acest proiect, dele$atiile en$le0a si 5rance0a
au parasit 3asa tratativelor declarand ca instructiunile care
re$le3entau co3petenta lor au 5ost epui0ate. %oarta ne$ocierilor a
5ost inlocuita de 5orta ar3elor. Ne$ocierile diplo3atice au 5ost
reluate a#ia dupa caderea %evastopolului .( septe3#rie "(88/
"+(
.
=a "* dece3#rie "(88, Austria a in3anat -usiei - in nu3ele
aliatilor - conditiile de pace pe care tarul le-a acceptat la *
ianuarie "(8*. =a " 5e#ruarie "(8*, partile contractante au
se3nat la 7iena conditiile preli3inare de pace care vor deveni
,,aneCa ,rotocolului nu3arul "" a Con$resului de ,ace de la ,aris,
su# titlul ,,,roiect de preli3inarii". El cuprindea 8 parti: I -
,rincipatele DunareneD II - DunareaD III - 6area Nea$raD I7 -
,opulatiile crestine supuse ,ortiiD 7 - Conditii particulare
"+&
. 9ratatul
de ,ace de la ,aris 9ncBeiat pe )! 3artie "(8*, intre Austria,
Hranta, 6area Britanie, %ardinia, ,rusia, 9urcia si -usia, se
re5erea in articolele ""-"+ la 6area Nea$raD in articolele "8-"(
la Dunare si la
iinis
iile
desti
nate
acest
eia,
iar
in
artico
lele
-
'
la
,rinc
ipatel
e
Fu3ane
")!
.
,rin articolul "" se sta#ilea ca: ,,6area Nea$ra este neutrali0ata:
I5scBisa 3arinei co3erciale ale tuturor natiunilor, apele si porturile
ei 3int, in cBip cate$oric si pentru totdeauna inter0ise pavilionului de
ra0#oi, Fi at al puterilor riverane, cat si al oricarei alte puteri, a5ara de
eCceptiile 3entionate la articolele "+ si "& din pre0entul tratat."
,,,rocla3andu-se in-iitralitatea 6arii Ne$re" pastrarea sau
in5iintarea pe tar3ul ei de nrsenaluri 3ilitare 3ariti3e nu e
tre#uitoare si nu are rostD de aceea, 6aria %Di i3paratul tuturor -usiilor
si 6. %. I. %ultanul se o#li$a sa nu ridice si sa nu pastre0e pe acest tar3
nici un arsenal 3ariti3 .art. ")/. -edactarea leCtului acestui articol s-
a 5acut dupa contraproiectul rusesc deoarece, in pri3a redactare, nu
era preci0area ,,pe acest tar3" si, ast5el, arsenalul de la Nicolaie5, la
li3anul Bu$ului putea 5i pastrat. Dele$atia rusa. a tinut, de alt5el,
sa declare in nu3ele tarului ca acest arsenal era destinat
constructiilor de vase usoare, pentru pa0a coastelor, potrivit
eCceptiilor de la articolele "+ si "&.
Articolul "+ prevedea ca printr-o conventie ruso-turca
aneCata Iratatului si avand aceeasi valoare ca si cand ar 5i 5acut parte
inte$ranta din el, aveau sa se sta#ileasca 5orta si nu3arul vaselor
usoare, necesare serviciului de pa0a al coastelor. In sedinta de la "(
3artie, plenipotentiarK turci si rusi au co3unicat Con$resului teCtul
conventiei acesteia care prevedea: ,,5iecare parte isi re0erva dreptul
sa 3tretina, 3 6area Nea$ra, cate * vase cu a#uri de 8! de 3etri
lun$i3e la linia de plutire si + vase usoare de cate 3aCi3u3 !! de
tone 5iecare".
"+"
I&id"!) pp. (+-(8.
" I. lonajcu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, *ratat"l"
Int"rnational" al" $o!dni"i 1#'( 1/20) Bucure:ti, Editura
:tiinti5ica :i Enciclopedica, "&'8, p. "*!.
'!
"8!
I&id"!) p.
"*".
&I
Articolul "& prevedea eCceptia ca 5iecare dintre puterile
se3natare ale tratatului va avea dreptul sa intretina, oricand, cate
doua vase de ra0#oi usoare la $urile Dunarii, destinate sa $arante0e
aducerea la indeplinirea re$ulilor privitoare la li#ertatea de navi$atie
a 5luviului.
=a )! 3artie, s-a se3nat la ,aris si Conventia aneCa privind
principiul de incBidere a stra3torilor con5or3 articolului "! din
actul $eneral al Con$resului de pace, conventie care nu era altceva
decat reproducerea teCtului se3nat la =ondra 5n "(+", cu sin$ura
scBi3#are de 3ai sus: eCceptia in 5avoarea vaselor usoare de ra0#oi
3enita sa stea la $urile Dunarii .stationarele/.
Acu3, pentru pri3a oara, notiunilor 3ai vecBi de ,,3are
li#era", ,,lar$ul 3arii" si de ,,3are teritoriala" li se adau$a si
notiunea de ,,3are neutrali0ata". 7enind dupa, conventia colectiva a
stra3torilor de la "(+" cand se incercase asi$urarea unui re$i3 de
sta#ilitate politica, dar 5ara succes din pricina -usiei, care-si
ur3area visul de a lua locul 9urciei in 6area Nea$ra, re$i3ul de
neutrali0are al 9ratatului de la ,aris aparea ca o incercare 3ai
indra0neata de a i3pune o 5rana intereselor i3perialiste rusesti.
Hor3ula de ,,3are apertu3" propusa, la 7iena, de catre
Eorcea4ov, 5usese respinsa toc3ai din tea3a si din ne5ncrederea
ce le inspira -usia, puternic inar3ata, si care ar 5i putut 5ncerca, la
cea dintai i3prejurare prielnica, sa puna stapanire pe stra3tori
printr-un atac surpri0a
"8"
.
In ceea ce priveste Dunarea, articolul "8 3entiona ca:
,,Eurile Dunarii reveneau su# jurisdictie oto3ana, iar navi$atia pe
Dunare devenea co3plet li#era, nesupusa la nici o piedica si la nici
o taCa. 9urcia ur3a sa
N. Da:covici, Op. cit) pp. &(-"!!.
&$
protectia 3ilitara a acestora si sa intretina un 5ar pe
Insula $crpilor"
"8
.
Articolul "* stipula: ,,In scopul reali0arii dispo0itiilor articolului
precedent o co3isie in care Hranta, Austria, 6area Britanie, ,rusia,
%ardinia si 9urcia vor 5i repre0entate prin cate un dele$at va 5i
insarcinata i l r a sta#ili si eCecuta lucrarile necesare incepand cu
Isaccea, pentru a !ea?a $urile, precu3 si partile din 3are invecinate
de nisipuri si alte o#stacole ce le i3piedica, in scopul de a pune
aceasta parte a 5luviului si 3i3itele parti de 3are in cele 3ai #une
conditii posi#ile de navi$atie. Autorii acestei co3isii europene au
preva0ut durata vietii acesteia la ani, dupa care atri#utiile ur3au a 5i
preluate de Co3isia statelor riverane
"8)
. De retinut ca -usia, prin
in5ran$erea 3ilitara si conditiile pacii, incetase a 3ai li riverana
Dunarii.
Co3isia Europeana a Dunarii si-a eCercitat jurisdictia intre
%ulina si Isaccea, inclusiv in 6area Nea$ra, pe o portiune ce se
intindea in rada portului %ulina, pe un cere cu o ra0a de doua. 3ile
3arine .).'!+ 3etri/, asupra 5arurilor construite de acest or$anis3
in Insula :erpilor si, respectiv, la $ura de varsare a #ratului %5antul
EBeor$Be
"8+
Articolul "' a preva0ut in5iintarea unei a doua Co3isii, aceea
a statelor riverane. %pre deose#ire de Co3isia Europeana a Dunarii,
Co3isia -iverana avea un caracter per3anent. Ea ur3a ca dupa
des5dntarea co3isiei europene sa preia toate prero$ativele acesteia,
su#stituindu-i-se
"8
7asile Cucu, Eeor$e 7lasceanu, In#ula "rpilor) Bucurejti,
Casa de Editura :i ,resa ,,7iata -o3aneasca", "&&", p. ++.
J
)
,aul Eo$eanu, unar"a in r"latiil" Int"rnational") Bucurejti,
Editura ,olitica, "&'!, p. 8".
"8+
C. Cartana, I. %e5tiuc, Op. cit.) p. &&.
&0
intru totul W . In ceea ce priveste ,rincipatele ro3ane, ele
ra3an in continuare su# su0eranitatea ,ortii, dar sunt puse su#
ocrotirea 3arilor puteri $arante
"8*
. In ti3pul ra0#oiului Cri3eei, in
"(88, prin preli3inariile de pace de la 7iena, -usia tarista se o#li$a
sa restituie 6oldovei ju3atate din intre$ul tinut cuprins intre ,rut si
Nistru, si anu3e, potrivit unui Botar care, plecand de la Nistru, la est
de Fotin si ur3and in $enere ,,cu3pana apelor" - adica linia
despartitoare intre #a0inul ,rutului si acela al Nistrului ce
raspundea la tar3ul 6arii Ne$re la est de 7alcov. In ti3pul
tratativelor de pace ce au ur3at preli3inariilor, dele$atia de diplo3ati
rusi, punand inainte ar$u3entul ca o ase3enea i3partire
lon$itudinals a tinutului dintre ,rut si Nistru ar 5i nenaturala,
stricand unitatea econo3ics si de co3unicatii a acestui tinut, iar pe
de alta parte convenind ca Botarul de la 6area Nea$ra sa 5ie i3pins
3ai departe spre est, adica 3ai departe de $urile Dunarii - se stie
ca li#ertatea co3ertului pe Dunare si 3are constituia unul dintre
veniturile puterilor apusene - a i0#utit sa convin$a dele$atia
5rance0a, ale carei cunostinte $eo$ra5ice nu erau din cele 3ai
te3einice sa accepte ur3atorul aranja3ent: eCtre3itatea nordica a
noului Botar sa nu 3ai 5ie la est de Fotin, pe Nistru, ci la nord de
=eova, pe ,rut, sa co#oare spre sud-est, apoi spre sud, traversand
raul Iaipu$ si lasand 6oldovei orasul Bol$rad sa se indrepte dupa
aceea spre est traversand li3anul %asac prin partea lui de
3ia0anoapte, si, incovoindu-se spre 3ia0a0i, sa atin$a tar3ul
3arii intre li3anurile %a$an :i Al#iei. ,rin acest nou traseu,
6oldova va pierde circa /) din ceea ce 5usese preva0ut prin
picli3inariile de la 7iena, ra3anand nu3ai cu portiunea sudica
alcatuita din cele trei judete: CaBul, Is3ail si Bol$rad
"8'
.
Ast5el, in 5or3a 5inala a 9ratatului de ,ace de la ,aris, din
"(8*, urticolul ! stipulea0a. ,,In scBi3#ul oraselor, porturilor :i
teritoriilor ncupate de trupele aliate, si pentru a asi$ura 3ai #ine
li#ertatea navi$atiei Dunarii, 6ajestatea %a I3paratul tuturor
-usiilor consi3te la recti5icarea Irontierei sale in Basara#ia. Noua
5rontiera va pleca de la 6area Nea$ra spre est de locul Burna -
%ola, va ajun$e perpendicular pe joseaua A44er3an, va ur3a
aceasta :osea pana la 7alul lui 9raian, va trece le sud de Bol$rad, va
urea de-a lun$ul raului Ialpu$ pana la %aratica sj va s5arsi la 4ata3ori
pe ,rut. 6ai sus de acest punct, vecBea 5rontiera dintre cele doua
i3perii nu va su5eri nici o 3odi5icare. ,,9eritoriul cedat de -usia
va 5i aneCat la ,rincipatul 6oldova, su# su0eranitatea %u#li3ei
,orti" .articolul "/
"8(
. Bucata de pa3ant #asara#ean retrocedata
6oldovei cuprindea o supra5ata de "!.(( de versete patrate si
adapostea o populatie de "'.))! de locuitori, care se co3punea
din 3oldoveni, lipoveni, $a$au0i si #ul$ari
"8&
. Cu aceasta oca0ie,
7asile Alecsandri a co3pus 3ar:ul ,,Dru3 #un", care a 5ost cantat
de catre ostasii ro3ani la trecerea ,rutului.
-e5erindu-se la acest 3o3ent, Di3itrie A. %turd0a, intr-o
cuvantare rostita in senat, a5ir3a: ,,De ce ni s-a dat Basara#iaO
,entru ca a3 cerut-oO ,entru ca Europa a vrut sa ne 5ie placutaO
,entru ca ne tra$e3 de la i3paratul 9raianO Nicidecu3.
Basara#ia s-a dat pentru ca puterile cele
,aul
Eo$ea
nu,
undr"a in r"latiil" Int"rnational") Bucurejti, Editura ,olitica,
"&'!, p. 8. J" I. lonaWcu, ,. Bar#ulescu, EB.
EBeor
$Be,
Op.
tit.) p.
"*!.
'+
"8'
,etre 6oldoveanu, Cu! #" fal#ifi"d i#toria) Baia 6are, Casa
de ,resa :i Editura
,,Eutinul" "&&", pp."+-"8.
"8(
ArBiva 6inisterului A5acerilor ECterne, 5ond Co3isia
Europeana a Dunarii,
vol. '8, 5. *+.
"8&
IonNistor, Op. cit) pp. "&-"&).
'8
3ari ale Europei au cre0ut ca este de un
interes european a departa -usia
delaDunare"
"*!
.
=a ( ianuarie "(8', plenipotentiarK
puterilor se3natare ale 9ratatului de la
,aris au convenit, intr-un protocol, ca Delta
Dunarii si insulele care o 5or3ea0a ,,vor 5i
repuse su# su0eranitatea i3ediata a
%u#li3ei ,orti, de care depindeau
Inainte". ,,,lenipotentiarii recunosc, de
ase3enea, ca, 3trucat 9ratatul de la ,aris
ca si tratatele 5ncBeiate anterior 9ntre -usia
si 9urcia au pastrat tacere asupra soartei
Insulei :erpilor, se cuvine ca aceasta insula
sa 5ie considerate ca o dependents a Deltei
Dunarii si, in consecinta, tre#uie sa ur3e0e
destinatia acesteia"
"*"
.
..D,D
GG
........
CA,I9
?=U= III
ABI=I9A9EA DI,=?6A9IEI -U%E%9I
IN 6?DIHICA-EA ,-E7EDE-I=?-
-E%9-IC9I7E
EA,AN%IUNII ,-IN %9-A69?-I
).". Eludarea clau0elor Con5erintei de la ,aris prin Con5erinta
de la =ondra."('"/
#li$ata sa pri3easca neconditionat conditiile 9ratatului de
pace de la ,aris, -usia intele$ea, 9nca din clipa se3narii lui,
sa astepte sa ur3areasca revi0uirea re$i3ului de neutrali0are a
6arii Ne$reD sa reia cu orice pret Eurile DunariiD si sa
indeparte0e de aici Co3isia Europeana a Dunarii. In ca0ul in care
caile navi$a#ile din Delta ar 5i 5ost lasate sa se inna3oleasca din
nou, tot co3ertul tarilor danu#iene ar 5i tre#uit sa se des5asoare prin
portul ?dessa
"*
.
?
=a cateva 0ile dupa se3narea 9ratatului, unul dintre
plenipotentiarii rusi, contele ?rlo55, isi eCpri3a ast5el, catre
Eui0ot. ne3ultu3irea i3potriva prevederilor acestuia: ,,9ratatul
acesta n-are decat un sin$ur 3erit, acela ca a oprit varsarea
san$elui. ,ricep ca sa se rapeasca o
Dinu ,o:tarencu, O i#tori" a 1a#ara&i"i in dat" fi
docu!"nt" (1212 . 1/-03) CCi7inau, Editura Cartier, "&&(, p.
""+.
,etre Do$aru, Op. tit) p. *.
'*
lo
Er.Antipa, unar"a fi pro&l"!"l" "i tiintific") "cono!ic" fi
polilic") Bucure:ti, =i#rariile ..Cartea -o3aneasca" Oi ,avel
%u3, "&", pp. "8-"8).
''
provincie unui stat invins, dar supri3area 3ijloacelor lui de
aparare, cand e vor#a de un i3periu cu opt0eci 3ilioane de
locuitori, insea3na una dintre acele clau0e in care pati3a
intuneca si3tul politic al #ar#atilor
de stat
Dupa pri3ele incercari nereusite de a o#tine sprijinul #ritanic,
diplo3atia rusa a sondat cu ra#dare, dar siste3atic pentru a
cunoaste opiniile celorlalti se3natari. -e$ele ,rusiei - \ilBel3 -
uncBiul tarului, s-a declarat $ata sa sprijine revi0uirea tratatului de
la ,aris. Convor#irile des5asurate intre tri3isul re$elui ,rusiei -
$eneralul 6anteu55el - si tar, precu3 si corespondenta intre cei doi
suverani de3onstrea0a eCistenta unui punct de vedere co3un.
Nu3irea printului Eorcea4ov in 5unctia de cancelar i3perial a dat
un puternic i3#old ideii de revi0uire a 9ratatului de la ,aris
"*+
.
Eorcea4ov, prin di5erite circulare adresate puterilor se3natare
ale tratatului cu pricina, cu prilejul di5eritelor eveni3ente din
politica internationala, n-a 5acut decat sa se a5ir3e si sa repete,
direct sau voalat, dupa i3prejurari ca -usia se recule$ea in
asteptarea clipei potrivite pentru revi0uire
"*8
. A3#asadorii ,rusiei
din capitalele europene erau s5atuiti sa persevere0e in crearea unui
cli3at 5avora#il, ca, la 3o3entul potrivit ni3eni sa nu 5ie luat prin
surprindere.
Helul in care a3#asadorul rus la Istan#ul, $eneralul I$natiev, a
inteles sa actione0e este su$estiv pentru politica tarista la acel
3o3ent. In po5ida 5aptului ca Eorcea4ov ii atrasese atentia ca
pro#le3a revi0uirii nu se va re0olva la Istan#ul, ci in cu totul alta
parte, totusi a3#asadorul a initiat convor#iri pe aceasta te3a cu
3arele vi0ir, Ali-pa:a. =a intrevederea cu
"*)
"*+
N. Da:covici, Mar"a noa#tra #au r"5i!ul #trd!torilor) Ia:i,
"&)', p. "!". JYJ ,aul Eo$eanu, Strd!toril" Marii 6"5r" d".a
lun5ul i#tori"i) Bucuresti, Editura UVIitica, "&**, p. (&.
N. Dajcovici, Op. cit.) p. "!".
acesta,
a3#as
adorul
rus s-a
re5erit
la
caduci
tatea
unor
clau0e
ale
9ratatu
lui de
la ,aris
din
"(8*,
precu
3 si la
5aptul
ca
3entin
erea pe
3ai
departe
a
altora
jena
a3orul
I
R"*)
propriu al -usiei. El su$era 3arelui vi0ir ca aceste prevederi sa 5ie
inlaturate 5ara 0$uduiri :i co3plicate, deoarece era in interesul
9urcieiD eli3inarea respectivelor clau0e nu stir#ea cu ni3ic din
$arantia colectiva acordata I3periului oto3an. In raspunsul sau,
3arele vi0ir s-a aratat conciliant in ceea ce priveste pro#le3a
Basara#iei de sud si a $urilor Dunarii, dar a 3ani5estat e0itare in
privinta cBestiunii 6arii Ne$re
"**
.
Euvernul i3perial rus a sesi0at 3o3entul potrivit, re0ultat
din -a0#oiul 5ranco-prusac, soldat cu in5ran$erea Hrantei in "('!
si cu pra#usirea celui de-al doilea I3periu 5rance0, pentru a adresa
o nota circulara, datata "&/)" octo3#rie, puterilor se3natare ale
9ratatului de la ,aris. ,rin aceasta nota, $uvernul rus denunta
articolele " " - " + din 9ratatul a3intit.
,rintul Eorcea4ov, se3natarul circularei, arata 3otivele care au
deter3inat -usia la o ase3enea po0itie. ECperienta celor "8 ani de
dupa se3narea tratatului, prin care se li3itasera 5ortele navale ale
-usiei si se neutrali0ase 6area Nea$ra, de3onstrase - dupa cu3
3entiona circulara -ca acest principiu de care depindea securitatea
5rontierelor sudice ale -usiei nu se #a0a decat pe o teorie. In
realitate, in ti3p ce -usia de0ar3ase in 6area Nea$ra, 9urcia
pastra dreptul de a intretine 5orte navale i3portante in arBipela$ si
in stra3tori, iar An$lia si Hranta dreptul de a-si concentra escadrilele
in 6area 6editerana. Din prevederile Conventiei cu privire la
stra3tori re0ulta ca acestea erau incBise vaselor de ra0#oi nu3ai in
ti3p de pace, 5apt care eCpunea litoralul de sud al -usiei oricarei
a$resiuni, cBiar din partea unor vecini 3ai putin puternici, dar care
puteau,
J ,aul Eo$eanu, Op.cit.) p. (&.
I ill
&/
oricu3, dispune de 5orte navale carora -usia, intr-o eventualitate,
nu le putea opune ni3ic.
Circulara 3ai 3entiona ca0uri in care neutralitatea 6arii
Ne$re a 5ost incalcata prin per3isiunea acordata unor escadre,
precu3 si prin construirea de catre puterile navale a unui nou tip de
vase de ra0#oi -cuirasatul -, necunoscut la vre3ea se3narii
tratatului. 9oate acestea erau de natura sa sporeasca in$rijorarea
-usiei in eventualitatea declansarii ra0#oiului
"*'
.
9oate aceste 3otive, alaturi de alte ,,alterari intervenite in
ulti3ii ani asupra tran0actiilor considerate ca 5iind 5unda3entul
ecBili#rului Europei, au plasat ca#inetul rus in necesitatea de a
eCa3ina consecintele care re0ulta pentru po0itia politica a -usiei"
"*(
- se 3ai 3entiona in nota cancelarului rus. Asa stand lucrurile,
i3paratul -usiei nu 3ai putea ad3ite ca tratatele, incalcate in
repetate randuri in clau0ele lor esentiale si $enerate, sa continue sa
ra3ana o#li$atorii in cele care priveau interesele directe ale
i3periului sau. El nu putea ad3ite ca securitatea -usiei sa depinda
de o 5ictiune, care n-a re0istat incercarii ti3pului.
=a s5arsitul acestei lun$i eCpuneri in circulara, ur3a
declaratia o5iciala: ,,"/ I3paratul nu se 3ai considera le$at de
o#li$atiile 9ratatului din "(8* atat ti3p cat ele restran$eau drepturile
sale suverane in 6area Nea$raD / El se considera 3 drept si dator
de a denunta 5ata de sultan conventia speciala si aditionala a sus-
nu3itului tratat care 5iCa nu3arul si di3ensiunile vaselor de ra0#oi
ce navi$au in 6area Nea$ra ale celor doua puteri riveraneD )/
I3paratul in5or3a puterile se3natare si $arante ale tratatului
$eneral, din care conventia speciala 5acea parte inte$ranta, ca
acorda sultanului - su# acest raport - plenitudinea drepturilor sale,
dupa cu3 isi lua deplina li#ertate in ceea ce-" privea"
"*&
.
De re3arcat, ca intre 3otivele invocate, de catre printul
Eorcia4ov, in sprijinul revi0uirii nor3elor in vi$oare era si acela
ca ,,insesi puterile se3natare ale 9ratatului de la ,aris au cedat
in 5ata 5aptului i3plinit printr-o serie de revolutii contrare
spiritului acestui tratat, in 3od deose#it Unirea ,rincipatelor
3oldo-valaBe si instalarea unui principe strain"
"'!
.
I3ediat dupa Unirea ,rincipatelor din "(8&, noul stat
ro3anesc era prins intre trei i3perii - oto3an, rus si austriac -,
toate trei stapanind teritorii locuite de ro3ani sj 5iind interesate
in $rade di5erite, sa intervina in tre#urile ro3anesti. -o3ania lui
Cu0a 7oda nu dispunea de 3ijloacele e5icace de re0istenta.
Do3nul a sprijinit 3iscarile celor care se opuneau din interior
celor trei i3perii: polone0ii in -usia, un$urii in Austria, #ul$arii
si sar#ii in I3periul oto3an. Intre#andu-se retoric daca a avut
Cu0a un plan de sla#ire a presiunii i3periilor li3itro5e,
creandu-le di5icultati interne, istoricul Hlorin Constantiniu
conclu0ionea0a ca, daca un raspuns cert nu poate 5i dat acu3, este
si$ur ca -usia, cea 3ai preocupata de des5asurarile ro3anesti, era
pre$atita sa reactione0e. Curtea de la ,eters#ur$ sprijinise Unirea
,rincipatelor, convinsa ca noul stat va $ravita in or#ita sa. De
indata ce ea a constatat ca, di3potriva, Cu0a se straduia sa
i3piedice patrunderea in5luentei rusesti, a Botarat sa actione0e
pentru a anula actul de la + ianuarie "(8& si a separa
,rincipatele. ,erceptia rusa era ca -o3ania lui Cu0a si-a dat un
potential 3ilitar superior ponderii sale politice si ca, prin sprijinul
acordat 3iscarilor national-revolutionare, a
Id"!) unar"a in r"latiil" Int"rnational") Bucuresti,
Editura ,olitica, "&'!, p. *8.
"*&
Id"!) Strd!toril" Marii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i)
Bucurejti, Editura ,olitica,
"&**, pp. &!-&".
"'!
Id"!) unar"a in r"latiil" int"rnational) Bucure:ti, Editura
J>i&id"!) p.
/0.
,olitica, "&'!, p. *8.
#"
rPd) Hor3atD C
devenit un 5actor de insta#ilitate in Europa de sud-estD in
consecinta, ea tre#uia sa dispara, revenindu-se la situatia de dinainte
de "(8&
"'"
.
De alt5el dupa a#dicarea silita a do3nului Unirii, in ti3p ce o
=ocotenenta do3neasca .=ascar Catar$iu, Nicolae Eolescu i
colonelul N. Farala3#ie/ prelua puterea, a$entii rusi or$ani0au o
3iscare separatists la Iasi. %u# lo0inca ,,;os unirea", tanarul #oier
ruso5il Nicolae -osetti--o0noveanu .atat de identi5icat cu -usia,
incat pe 3osia sa de la -o0nov construise o #iserica in eel 3ai pur stil
rusesc/, devenit eCponentul celor 5rustrati de pierderea suveranitatii
3oldovenesti, a incercat sa ia do3nia, printr-o 3iscare repede
repri3ata de locotenenta .)-"8 aprilie/
"
J

.
,entru -o3ania, in5ran$erea Hrantei, aliatul ei traditional, a
provocat in plan intern vii 3iscari antidinastice, iar in plan european a
i0olat-o total. -e5erindu-se la atitudinea populatiei ro3anesti 5ata de
Eer3ania in ti3pul ra0#oiului, cancelarul Bis3ar4 tri3itea
ur3atorul 3esaj: ,,Ura provoaca ura, iar ,rusia nu va 5ace decat sa
u0e0e de drept de represalii, punandu-se de partea ina3icilor
-o3aniei. -usia si 9urcia doresc separatia ,rincipatelor"
I'j
.
Intr-adevar ,,I3periul tarist P...L ur3area statornic ocuparea
teritoriului ro3anesc - constata istoricul loan %curtu -, tin0and, in
5ond, spre des5iintarea statului ro3an"
"'+
.
=ipsa de solidaritate intre 3arile puteri europene, precu3 si
incurcaturile politice deter3inate de ra0#oiul 5ranco-prusac au creat
un 3ediu 5avora#il pentru politica revi0ionista si din ce in ce 3ai
indra0neata
" Hlorin Constantiniu, O i#tori" #inc"ra a poporului ro!dn)
Bucure$ti, Editura Univers Enciclopedic, "&&&, p. !.
!
I&id"!)
p. ".
"')
Nicolae Ior$a, 8olitica "9t"rna a r"5"lui Carol I) Bucurejti,
Editura ElK4on, "&&",
p."!".
"'+
loan %curtu, Monav7ia in $o!ania (12??.1/-@3) BucureOti,
Editura Danu#ius,
"&&",
p. '.
#$
a -usiei. Insa 3o3entul prielnic a 5ost $asit de viitoarea con5erinta
pentru prelun$irea puterilor Co3isiei Europene a Dunarii. Apropiata
con5erinta a prilejuit un scBi3# intens de corespondents intre
cancelariile europene si tri3i:ii lor acreditati
Cancelarul Bis3ar4, in nu3ele ,rusiei, interesat sa se asi$ure de
neutralitatea -usiei pana cand avea sa i3puna Hrantei conditiile de
pace, s-a aratat, de la inceput destul de #inevoitor propunand o
con5erinta, 3ai intai la Constantinopol si apoi la ,eters#ur$, pentru
de0#aterea pro#le3ei descBisa prin tele$ra3a circulars a lui
Eorcea4ov. ,ropunerea 5und acceptata de celelalte ca#inete spre
s5arsitul lui noie3#rie "('!, con5erinta s-a intrunit la =ondra, in
ianuarie "('", dupa dorinta -usiei.
,ri3a sedinta a Con5erintei de la =ondra s-a s5arsit prin
se3narea unui vestit protocol prin care, cele * puteri declarau: ,,Este
un principiu esential de dreptul $intilor c% nici o putere nu se poate
des5ace de o#li$atiile unui tratat, nici s%-i 3odi5ice prevederile decat
in ur3a consi3ta3antului partilor contractante pe calea unei intele$eri
prietenesti". ,rocla3atia aceasta sole3na, de respect al dreptului
$intilor, 5iind in contra0icere cu realitatea 5aptelor prin $estul -usiei, a
indrept%tit pe unii autori sa spuna, despre Con5erinta de la =ondra,
ca n-a 5ost decat o co3edie, precu3 o descrisese de alt5el si
a3#asadorul rus in raportul lui despre pri3a sedinta: ,,-olurile 5und
i3partite in cBip inteli$ent, au 5ost jucate cu o unitate de a3intit. N-au
5ost nici invinuiri pentru trecut, nici deose#iri de pareri in privinta
pre0entului, nici o vor#a eel putin rostita i3potriva -usiei, al c%rei
si3ta3ant national ar 5i 5ost ji$nit in persoana3ea"
"'*
.
"')
,aul Eo$eanu, unar"a in r"latiil" int"rnational") Bucurejti,
Editura ,olitica, "&'!, pp. *8-**.
N.Da:covici, Op. cit.) pp. "!+-"!8.
#0
"'*
-e0ultatul Con5erintei de la =ondra ."('"/, care s-a
concreti0at in protocolul se3nat de participantW corespunde, in
ansa3#lul sail, e5orturilor 5acute de Austro-Un$aria si 3ai ales de
-usia prin denuntarea clau0elor re5eritoare la neutrali0area 6arii
Ne$re. ,ri3ele trei articole din conventia se3nata la =ondra aveau
ur3atorul continut: ,,Articolele "", ") si "+ din tratatul de la ,aris
din )! 3artie "(8*, precu3 si conventia speciala incBeiata intre
%u#li3a ,oarta si -usia si aneCata 0isului articol "+, sunt a#ro$ate
si inlocuite prin articolul ur3ator" .articolul "/: ,,,rincipiul
incBiderii stra3torilor Dardanele si Bos5or, asa cu3 a 5ost sta#ilit
prin conventia aparte din )! 3artie "(8*, este pastrat, cu
li#ertatea pentru 6.%.I, sultanul de a descBide 0isele stra3tori in
ti3p de pace vaselor de ra0#oi ale puterilor a3ice si aliate, in ca0ul
cand %u#li3a ,oarta ar socoti necesar pentru a $aranta indeplinire
prevederilor din tratatul de la ,aris din )! 3artie "(8*" .articolul
/. ,,6area Nea$ra ra3ane descBisa, ca si in trecut, 3arinei de
co3ert a tuturor natiunilor" .articolul )/
"''
.
Articolele +-' ale conventiei se re5ereau la pro#le3a navi$atiei
pe Dunare, dupa cu3 ur3ea0a: Co3isia Europeans sta#ilitK prin
9ratatul de la ,aris, in scopul de a 5ace navi$a#ila portiunea de 5luviu
de la Isaccea la varsarea in 3are, a 5ost 3entinuta in co3po0itia
eCistenta pana atunci. Durata 3andatului de 5unctionare a co3isiei a
5ost prelun$ita cu inca " ani, adica de la + aprilie "('" pana la
+ aprilie "((). Acesta era si ter3enul in care ur3a sa 5ie a3orti0at
i3pru3utul contractat de co3isie, $arantat de 3arile puteri, cu
eCceptia -usiei. In privinta Co3isiei -iverane, conditiile de
reuniune ur3au a 5i sta#ilite printr-o intele$ere a puterilor riverane,
inclusiv cele trei ,rincipate dunarene. ? eventuala
" ,aul Eo$eanu, Strd!toril" Marii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i)
Bucure:ti, Editura ,olitica, "&**, p.&.
(+
3odi5icare a articolului "' din 9ratatul de la ,aris tre#uia sa 5aca
o#iectul unei conventii speciale intre puterile cose3natare
"'(
.
,rin articolul (, inaltele parti contractante ,,reinnoiesc si
con5ir3a toate prevederile tratatului din )! 3artie "(8*, precu3 si
ale aneCelor sale, care nu sunt anulate sau 3odi5icate prin tratatul
de 5ata". In aceeasi 0i de ") 3artie "('" s-a se3nat, tot la =ondra,
o conventie ruso-turca pentru a#ro$area conventiei speciale din )!
3artie "(8*, privitoare la nu3arul si 5orta vaselor de ra0#oi ale
-usiei si ale 9urciei in 6area Nea$ra
"'&
.
,rin inlaturarea clau0elor cuprinse in articolul ""
.neutrali0are/, articolul ") .licBidarea arsenalelor 3ilitare/ si
articolului "+ .conventia privind vasele usoare/ din 9ratatul de la
,aris, -usia do#andea deplina li#ertate in do3eniul construirii de
arsenale navale, a 5lotei 3ilitare si a tipului si nu3arului dorit de
vase de ra0#oi in 6area Nea$ra. Era evident ca diplo3atia rusa
reali0ase un 3are succes, o#tinand pe calea tratativelor ceea ce
pierduse pe calea ar3elor
"(!
. in acest 5el, ,rotocolul de la =ondra
din "('" era re0ultatul noului raport de 5orte sta#ilit dupa ra0#oiul
5ranco-prusac si rea5ir3area -usiei ca 3are putere la 6area
Nea$ra.
).. i0#ucnirea ,,cri0ei orientate"
Din 3o3entul in care -usia a redo#andit stapanirea la 6area
Nea$ra
" ? "
."('"/ ea a inceput uneltirile sale in ,eninsula Balcanica .
-ascoala antioto3ana din Bosnia si Ferte$ovina ."('8/, apoi din
Bul$aria ."('*/,
"'(
Id"!) unar"a in r"lat i i l " Int "rnat i onal ") Bucure:t i , Edit ura
,ol i t i ca, "&'!,
pp. '"-'.
"'&
N. Dajcovici, Op. cit.) p. "!*.
!
,aul Eo$eanu, Strd!toril" Marii 6"5r" d".a lun5ul i#tori"i)
Bucure$ti, Editura ,olitica, "&**, p. &).
"("
A. D. Aenopol, $a%&oai"l" dintr" ru#t i turci fi inrdurir"a
lor asupra *drilor $o!dn") Bucurejti, Editura Al#atros, "&&', p. )'.
#4
IJ
ur3ata de i0#ucnirea ostilitatilor dintre %er#ia sj 6untene$ru de o
parte si 9urcia de alta ."('* /, au creat un cadru prielnic pentru
interventia -usiei, al carui tar, AleCandra al II-lea era Botarat sa
recupere0e tot ce pierduse tara sa in ur3a 9ratatului de la ,aris ."(8*
/
"%
.
,entru ra0#oiul i3potriva turcilor -usia putea inainta pe )
directii di5erite: prin 6area Nea$ra, ceea ce era inoportun,
deoarece 5lota sa era 5oarte sla#aD prin Cauca0, ceea ce era eel putin
la 5el de inoportun avand in vedere ostilitatea populatiei cauca0iene sj
prin ,eninsula Balcanica unde-i avea de casti$at de partea sa doar
pe ro3ani. ,,-usia se pre$ateste de ra0#oiu - povesteste 6iBai
E3inescu -, si -o3ania, stra3torata, tre#uie sa se Botarasca intr-un
5el on altul, deoarece inainte de a incepe ra0#oiul cu turcii, -usia
tre#uia sa #iruiasca pe ro3ani. Daca ar 5i putut sa 5ie vor#a de o
#iruinta cu ar3ele, diplo3atii puterii de la 3ia0anoapte nu ar 5i
stat 3ulta vre3e pe $anduriD ei :tiau insa ca eel dintai 5oe
descarcat asupra ro3anilor ar 5i despartit pe -usia de Europa si,
cBiar inainte de a se 5i dat lupte, ar 5i pus in joe succesele
ra0#oiului. Era dar vor#a de a #irui pe ro3ani 3oraliceste, de a-i
5ace sa capitule0e cBiar inainte de cea dintai i3puscatura, de a-i
injosi in 5ata lu3ii ce tinea la dansii, de a-i i0ola 5ata de Europa"
"()
.
Nu inta3plator, 3inistrul de eCterne al -usiei, Eorcea4ov,
declara la i0#ucnirea cri0ei orientale: ,,Europa constituita in areopa$
are aerul ca ur3ea0a i3pulsul unui 3ic stat de 3ana a treia
P-o3aniaL". -o3ania era un pra$ de care tarul nu vroia sa se
i3piedice spre a do3ina sud-estul
european si a patrunde spre central Europei
"(+
. CBiar in ajunul
declansarii ra0#oiu5ui ruso-turc tarul AleCandru al II-lea a incBeiat
cu i3paratul Austro-Un$ariei un acord secret, prin vestita conventie
de la -eicBstadt, prin care s-au inteles asupra tuturor pro#le3elor
de viitor, pe care 0druncinarea I3periului ?to3an, in ur3a
redescBiderii ,,cri0ei orientale", le aducea in pri3 plan.
Intele$erea de la -eicBstadt, con5ir3ata si preci0ata, apoi,
prin Conventia de la "( 3artie "('', i-a asi$urat -usiei li#ertatea de
a declansa ra0#oiul i3potriva I3periului ?to3an. De alt5el, prin
aceste doua acorduri, Austria isi da consi3ta3antul la ruperea
Basara#iei de sud de -usia, precu3 si la aneCarea teritoriilor de la
6area Nea$ra din partea asiatica a I3periului ?to3an. In scBi3# ea
isi asi$ura aneCarea Bosniei :i Ferte$ovinei. Clau0a aceasta tre#uia
sa ra3ana secreta, la cererea cancelarului rus, din considerate 5ata
de %er#ia i 6untene$ru
"(8
.
Cu toate acestea, inainte de a incepe ra0#oiul, -usia a declarat
ca nu voiejte sa 5aca acBi0itii teritoriale si a stiut sa acopere
intreprinderea sa cu aparenta unui 3andat europeanD ni3eni insa,
cunoscand istoria celor din ur3a doua veacuri, nu putea crede ca
-usia nu va cauta sa 5aca acBi0itii teritoriale si in deose#i ca va
renunta la Basara#ia
"(*
.
Aceste te3eri erau intarite de declaratia cancelarului
Eorcea4ov: ,,Nu sunte3 o#li$ati sa procura3 $arantii -o3aniei.
,entru ea, asi$urarea cea 3ai #una este a3icitia noastra, #a0ata
pe traditii, pe co3unitatea
"(
Hlorin Constantiniu, Op. cit) p. 8.
"("
6iBai E3inescu, 1ucovina fi 1a#ara&ia. Studiu politico .
i#toric) Bucuresti,
itura Acade3ieide9nalte .%tnriiD 6iiitor^ -o
... . .,, UU;U/U\U.
oniaiu politico
"(+
9itu Eeor$escu, $o!ania in i#toria Europ"i) Bucure:ti,
Editura Foldin$ -eporter,
"&&', pp. 8*-8'.
"(8
N. Da:covici, Op. cit) pp. "!(-"!&.
"(*
6iBai E3inescu, Op. cit.) p. "8(.
#&
intereselor noastre in privinta populatiei crestine :i independent
-o3aniei"
"('
.
=a putin ti3p dupa ce a devenit pre:edinte al ca#inetului,
Ion Bratianu a avut o intrevedere cu tarul rus la =ivadia .""
octo3#rie "('*/. ,,I3paratul AleCandru - ne 3arturiseste istoricul
A.D. Aenopol, - arata do3nului Bratianu scopul sau de a 3er$e in
contra turcilor, trecand prin -o3ania. Acesta-i raspunse ca ar 5i
nevoie a se incBeia cu -o3ania o conventiune - Rsi in ca0ul cand n-
a3 voiS - atunci ne vo3 opune - Rveti 5i strivitiS, inta3pina
principele Eorcea4ov, ce se a5la de 5ata la aceasta convor#ire.
R%triviti, dar sti3atiS, raspunde laconic 3inistrul ro3an. ,rincipele
Eorcea4ov 5a$adui insa la s5arsit do3nului Bratianu ca ii va tri3ite
la Bucuresti teCtul conventiunei, intele$andu-se cu D-sa asupra
clau0elor acesteia, dar nevoind deoca3data sa le 5iCe0e pe Bartie,
pentru a nu da loc la discutiuni precise"
"((
.
=a dece3#rie "('*, turcii au procla3at noua lor Constitutie
si la articolul ' al acesteia se spunea ca ,,sultanul da investitura
se5ilor provinciilor privile$iate in 5or3ele deter3inate de privile$iile
ce le-au 5ost concedate". ,rin aceasta Constitutie, principele
-o3aniei era considerat intre se5ii provinciilor privile$iate.
6inisterul a5acerilor eCterne al -o3aniei, cu3 a a5lat despre
pro3ul$area acestei Constitute, a protestat la %u#li3a ,oarta si la
puterile $arante contra acestui articol, care ar atin$e intr-un 3od atat
de $rav autono3ia de veacuri a ro3anilor
"

&
. In 3iscarea $enerala de
indi$nare, pro3ul$area Constitutiei a 5ost destul ca sa Botarasca
actiunea viitoare a ro3anilor alaturi de -usia. In ur3a
protestului sole3n inaintea Europei, %av5et a cerut retra$erea
protestului nu pentru a inlatura articolul, ci ca sa-" ,,eCplice" printr-o
,,declaratie"
"&!
.
=a +-"* aprilie "('* a 5ost se3nata. Conventia de la
Bucuresti, in te3eiul careia trupele rusesti aveau dreptul sa
treaca pe teritoriul -o3aniei, iar -usia se o#li$a ,,a 3entine si a
5ace sa se respecte drepturile politice ale statului ro3an, ast5el
cu3 re0ulta din le$ile interioare si tratatele eCistente precu3 si a
apara inte$ritatea teritoriala a -o3aniei"
"&"
.
,entru -usia, aceasta Conventie .aprilie "(''/ ,,era o a3anare
5oarte co3oda a discutiunii pe ni:te ti3puri, in care diplo3atii
rusesti puteau sa 5ie 3ai indra0netiD iar pentru partea de #una
credinta si naiva a pu#licului ro3an ea era o $arantie a inte$ritatii
poporului ro3an" - aprecia 6iBai E3inescu ".
In pri3avara anului "('', la =ondra, s-a intrunit o con5erinta
a 3arilor puteri europene pentru solutionarea ..cri0ei orientale", care
punea in vedere turcilor nevoia unor anu3e concesii. =a & aprilie,
dupa ce i se pre0entase Botararea Europei, %av5et-pasa declara
ca: ,,Inainte de toate 9urcia re$reta ca n-a 5ost cBe3ata sa discute
si ea la =ondra si, prin ur3are, deoarece s-a discutat despre lucrurile
ce o privesc 5ara participarea ei, Botararea Europei n-are pentru
dansa nici o valoare, e un act Rnele$iti3S". :i, continua el:
,,conditiile ce ni se i3pun sunt ireali0a#ile"
"&)
. Desi aceasta
declaratie a avut un e5ect ne$ativ in de0a3orsarea cri0ei, s-a 3ai
incercat atat la =ondra, cat si la 7iena, sa se caute un nou ter3en,
sa se invoce 3edierea en$le0a, pe care 9urcia a
9itu Eeor$escu,
Op.cit.) p. 8' A. D.
Aenopol, Op. cit) p.
))). J I&id"!) p.))8.
"&!
Nicolae Ior$a, Op. cit.) p. "(+.
ocu!"nt" privind i#toria $o!ani"i. $d%&oiul p"ntru
ind"p"nd"nt#.) vol. II
Bucuresti, Editura Acade3iei, "&8+, pp."""-"".
"&
6iBai E3inescu, Op. cit.) p. "'(.
"&)
Nicolae Ior$a, Op. cit.) pp. '-').
"((
cerut-o. Era insa prea tar0iu, deoarece inca de la s5arsitul lunii
3artie, " repre0entantul -usiei la Constantinopol era instiintat ca
pana la ju3atatea lui aprilie li va veni declaratia de ra0#oi
"&+
.
),). -a0#oiul ruso-ro3ano-turc :i ,acea de la %an %te5ano
In acest 5el, rusii treceau ,rutul pe "/+ aprilie - pentru
pri3a data in #a0a unei conventii cu -o3ania, 3$rijita si precisa, al
carei caracter era si politic. In prea3#ul se in5atisa situatia politics
ast5el: -usia aparea ca 3andatara a Europei, lucrand ,,3 intele$ere
cu celelalte puteri"D ea avea drept scop nu3ai ,,a i3#unatati soarta
crestinilor supusi do3ina5iei sultanului"D ea recur$ea la actiunea
3ilitara nu3ai pentru a capata o $arantie 5ata de ;ritatia
3aBo3edanilor si vadita sla#iciune a $uvernului oto3an" si, in
acelasi ti3p, se asi$ura ca ,,-usia se indatoreste a 3entine si apara
inte$ritatea teritoriala a -o3aniei", desi nu3ai pentru ca ,,vreun
inconvenient sau vreo pri3ejdie sa nu re0ulte pentru -o3ania din
5aptul trecerii trupelor rusesti pe teritoriul ei"
"&)
.
I3pactul trecerii ,rutului, de catre trupele rusesti, asupra
populatiei ro3anesti, este descris de catre 6iBai E3inescu
ast5el: ,,Intr-o 0i se raspandeste stirea, ca ostirile rusesti au trecut
Botarele si au calcat pe pa3antul ro3anesc si ca 3arele duce
Nicolae, co3andantul supre3 al ar3atei din Europa, a adresat
ro3anilor o procla3atie, in care li nu3este Rlocuitori ro3aniS si le
spune ca vine ca a3ic. :tirea aceasta stra#ate ca un 5ior toata tara, iar
in Bucuresti, ulitele si localurile pu#lice se u3plu de oa3eni
nedu3eriti. Nu este spai3a, nu este 3anie, nu este insu5letire, nu
J I&id"!) p.
"&).
JI&id"!) p.
"
&
8
.
/3
este
un
a5ect
Botara
t ceea
ce
cupri
nde
toate
spirite
le:
este o
0apac
eala
5e#ril
a, in
care
ni3en
i nu
3ai
stie ce
este
de
5acut,
ni3en
i nu
isi
3ai
poate
da
sea3a despre inta3plarile ce se petrec si ni3eni nu 3ai poate
prevedea ur3arile lor. ?ricine insa, din aceasta 0apaceala, ra3ane
cu i3presia presi3tirii unui sir de 5apte 3ari si Botaratoare, #a poate
al unui sir de nenorocin
Niarul li#eral ,,Unirea de3ocratica", scria cand tara a 5ost
calcata de ostirile straine: ,,-usii au trecut ,rutul2 Acestea sunt
cuvintele cu care oa3enii se saluta unii pe altii" .
Cola#orarea ruso-ro3ana de#uta eel putin cu un ecBivoc. Inca
de la inceputul ra0#oiului, atitudinea -usiei era lipsita de
#unavointa, 5apt intarit de 3ani5estul adresat ,,locuitorilor
-o3aniei" de catre ducele Nicolae, co3andantul se5 al ar3atei,
i$norand, asadar, autoritatile statului. In ceea ce priveste o posi#ila
cooperare 3ilitara ro3ano-rusa, ea a 5ost cate$oric re5u0ata atat de
tarul AleCandru al II-lea, cat si de cancelarul Eorcea4ov. Acesta din
ur3a a declarat $eneralului Iancu EBica, a$entul diplo3atic al
-o3aniei la ,eters#ur$: ,,6ajestatea %a 3-a insarcinat sa va co3unic
ca nu tine la cooperatia -o3aniei si n-o indea3na la aceasta"
"&(
.
Hiind convinsi ca ar3ata rusa va repurta o victorie usoara
asupra turcilor, cei doi au cre0ut ca nu este nevoie de ajutorul
trupelor ro3ane, iar, daca se va pune pro#le3a unei cooperari,
tarul si Eorcea4ov intele$eau ca trupele ro3ane sa 5ie trecute su#
cornanda superioara a trupelor rusesti
"&&
. 6iBai E3inescu aprecia0a
ca ,,-o3anii nu aveau 3sa
"&*
6iBai E3inescu, Op. cit) pp.
"8"-"8.
1/1
I&id"!) p. "8).
"&(
Hlorin Constantiniu, Op. cit.) p. *.
"&&
6anole Nea$oe, Mari &atalii din i#toria lu!ii) vol. II,
Craiova, Editura %crisul
-o3anesc, "&'+W p. ")!.
&"
IFIK
""
voie de a se luptaD -usia voia
toc3ai ca pata sa ra3ana pe
5runtea lor, ca onoarea sa le 5ie
pierduta si constiinta nationals
sa le 5ie sla#ita, si daca in$erul
ocrotitor al -o3aniei nu ar 5i
pus pe ?s3an ,asa la ,levna,
pana asta0i ro3anii ar sta
rusinati si calcati in picioare
5ata cu lu3ea a3a$ita"
!!
. In
0iua de "/+ aprilie, 0iua
9nceperii ra0#oiului, artileria
turca a #o3#ardat localitatile
ro3anesti de pe Dunare.
Intrunit la &/" 3ai "('',
parla3entul a procla3at
,,independenta a#soluta a
-o3aniei"
!"
.
,e 5rontul din Balcani,
trupele rusesti su5era pri3ul
esec. <rtidner incearca sa
cucereasca ,levna cu o parte
din trupele rusesti, la ( iulie,
dar atacul este respins. =a "(
iulie, cand <riidner adusese
5orte proaspete, atacul
acestora este respins din nou,
lovindu-se de data aceasta de
re0istenta intariturilor 5acute de
tu
rc
i
!

.
In
tr
e
ti
3
p,
$e
ne
ra
lu
l
E
ur
co
,
c
o
3
a
n
d
a
nt
ul
5o
rtelor principale rusesti,
su5era si el o 35ran$ere la
Es4i-Na$ra
!)
.
Insuccesele de pe cele
doua 5ronturi 5ac ca esecul
repetatelor 5ncercari de a
cuceri ,levna - eel 3ai
i3portant punct strate$ic din
0ona Balcanilor - sa
in$rijore0e pe 3arele duce
Nicolae care, a doua 0i dupa
#atalia din "( iulie, solicits
insistent, printr-o tele$ra3a, ca
toata ar3ata ro3ana sa treaca
Dunarea: ,,9urcii, 3$ra3adind
cele 3ai 3ari 3ase la ,levna,
ne ni3icesc. -o$ 5aceti
5u0iune, de3onstrate si daca-i
posi#il trecerea Dunarii, ceea
ce doresti sa 5aci. Intre ;iu si
Cora#ia, aceasta de3onstrate
este indispensa#ila pentru a
usura 3iscarile noastre". =a
)!
0iu
a
de
"*
/
(
au
$u
st
a
av
ut
loc
la
car
tie
rul
i3
pe
ria
l
de
la
Eo
rni
%t
ud
en
3t
aln
irea lui Carol I cu tarul
AleCandru al II-lea si 3arele
duce Nicolae. =a 3tre#area
3arelui duce Nicolae daca
do3nitorul avea intentia de a
co3anda personal ar3ata
ro3ana, Carol a raspuns ca
aceasta ,,se Intele$e de la sine".
6arele duce a replicat ca acest
5apt ar produce 3ulte $reutati,
deoarece do3nitorul ro3an nu
ar putea 5i pus su# ordinele unui
$eneral rus. ,,Hireste ca nu" a
raspuns do3nitorul, ,,insa 0ece
$enerali rusi ar putea 5i pusi su#
ordinele 3ele". Dupa aceasta
discutie, tarul "-a condus pe
Ca
rol
in
co
rtu
l
ce-
i
era
pr
e$
ati
t,
un
de,
pe
ste
cateva 3inute, 3arele duce
Nicolae i-a o5erit, in nu3ele
tarului AleCandru al II-lea
co3anda supre3a asupra
tuturor trupelor rusesti din 5ata
,levnei
!*
, avand ca se5 de stat
3ajor pe $eneralul rus Notov.
Co3anda trupelor ro3ane
a 5ost incredintata $eneralului
AleCandru Cernat. Dupa
sosirea re0ervelor rusesti,
ar3ata ro3ana va constitui o
trei3e din trupele a5late in jurul
,levnei
!'
. ,,6are onoare si
3are raspundere"
!(
considera
9itu 6aiorescu.
6iBai E3inescu, Op. cit)
p. "8*.
6iBail <o$alniceanu,
*"9t" #ocial.politic" al"#".
Bucuresti, Editura ,olitica
"&*', pp. )"8-)"*.
!

6anole Nea$oe, Op. cit.) p.
").
Iosi5 Constantin
Dra$an, 7toria
$o!dnilor) Bucuresti,
Editura Europa Nova
"&&&, p. "'".
&
!+
loan %curtu, Op. cit.) p.
&.
!8
Hlorin Constantiniu, Op.
cit.) p. '.
!*
loan %curtu, Op. cit.) p.
)!.
!'
6anole Nea$oe, Op. cit)
pp. ")-")).
!(
9itu 6aiorescu, 7toria
conti!porand a $o!ani"i
12??.1/00) Bucuresti,
"&8,
pp.")+-")*.
&)
De aceasta raspundere ar3ata ro3ana s-a acBitat eCe3plar
,,intrand in actiune si acoperindu-se de $lorii la Erivita, ,levna,
-aBova si %3ardan, ni3icind unitatile turcesti si salvand ar3atele
tariste de la de0astru"
!&
Dupa lupte $rele si un lun$ asediu,
,levna a 5ost cucerita la ( noie3#rie/"! dece3#rie "('', cand
insusi co3andantul cetatii, ?s3an-pasa s-a predat colonelului
CercBe0, declarand: ,,Capitule0 cu ar3ata 3ea, predandu-3a in
3ainile junei si #ravei ar3ate ro3ane"
"!
.
Ca ur3are a in5ran$erii 3ilitare su5erite, I3periul oto3an a
cerut ar3istitiul se3nat, la Adrianopol, la "& ianuarie "('(.
,,Indata ce s-au si3tit #iruitori - aprecia0a 6iBai E3inescu -, aceiasi
rusi, care cerusera ajutorul -o3anilor, au inceput a 5i insolenti 5ata
de 5ratii lor de ar3e si a cere drept rasplata a #iruintei o #ucata din
vatra tarii prin al carui ajutor au ajuns la #iruinta P...L.
Cand a cute0at $eneralul I$natie55 sa ceara Basara#iaO Atunci
cand turcii erau #iruiti, cand Europa privea 0apacita cu3 ostirile
rusesti se apropie de Constantinopol, cand co3orile -o3aniei
pareau secate si ar3ata ro3ana risipita sj sca0uta la ju3atate, atunci
cand -usia se credea atotputernicaD nici atunci insa, cBiar nici
atunci nu a pri3it raspunsul pe care il dorea si incercarea lui a ra3as
o rusinoasa nei0#utire"
""
.
=a "* ianuarie "('(, printul EBica co3unica din %t.
,eters#ur$ ca rusii vor 3entine ocupate cele trei judete din sudul
Basara#iei inapoiate 6oldovei, in "(8*. In tara s-au or$ani0at 3ari
3ani5estatii i3potriva -usiei. 6inistrul a5acerilor eCterne,
6iBail <o$alniceanu a tri3is la %t. ,eters#ur$ o nota de protest
in care 3entiona: MP...L Ni3eni nu se $andea in -o3ania ca drept
reco3pensa pentru serviciile sale, pentru
AleCandru IoacBi3escu, 7ictor loacBi3escu, Op.
dt) p. +&.
"!
6anole Nea$oe, Op. dt) p. ")*.
6iBai E3inescu, Op. dt.) p. "8'-"8(.
""
e5orturile si vicisitudinile pe care a tre#uit sa le suporte, tara va
casti$a... pier0and o parte din teritoriul sau ori ca eCtinderea
sperata pe #una dreptate sa se trans5or3e intr-o 3utilare si ca
rasplata 3eritata sa se PDre5aca, pe nedrept, intr-un crud sacri5iciu"
"
.
=a ianuarie "('(, do3nitorul Carol I a adresat 3arelui duce
Nicolae o scrisoare prin care cerea ca -o3ania, care contri#uise la
o#tinerea victoriei, sa participe la tratativele de pace, o pace ,,pe care o
adusese $ata 5acuta, ca o surprindere dureroasa pentru ceilalti luptatori,
6arele Duce Nicolae"
")
-dupa cu3 a5ir3a istoricul Nicolae Ior$a.
Insa -usia, in calitate de invin$atoare, a transat pacea si a i3pus
conditiile pe care le-a cre0ut de cuviinta. Ast5el, 9ratatul de pace de
la %an %te5ano s-a se3nat la "& 5e#ruarie/) 3artie "('( 5ara
participarea dele$atiilor -o3aniei.
Euvernul ro3an a a5lat despre conditiile i3puse de -usia
I3periului oto3an prin tratatul de pace de la %an %te5ano dintr-un
articol pu#licat in ,,;ournal de %t. ,eters#ur$,, in 3artie "('(, tri3is la
Bucuresti de catre 3inistrul ro3an loan EBica tri3is in capitala
tarista"
"+
. In articolul 8, %u#li3a ,oarta recunostea independenta
-o3aniei si drepturile sale la despa$u#iri de ra0#oi. ,ana la
incBeierea unui tratat intre 9urcia i -o3ania, supusii ro3ani
#ene5iciau in 9urcia de toate drepturile acordate supusilor celorlalte
puteri europene

J
8
.
Con5or3 articolului "&, 9urcia era o#li$ata la despa$u#iri in
valoare de "+.!!!.!!! de ru#le 5ata de -usia. ,,=uand in
considerare $reutatile
"
Nicolae I. Arnautu, 12 inva%ii ru#"#ti in $o!ania) Bucure:ti,
Editura %aeculu3
I.?. si Editura 7estala, "&&*, pp."(-"&.
")
Nicolae Ior$a, I#toria #tat"lor &alcanic" in "poca !od"rnd)
7alenii-de-6unte,
9ipo$ra5ia ,,Nea3ul -o3anesc", "&"), p.)!).
"+
7asi le Cucu, Eeor$e 7lasceanu, In#ul a "rpil or)
Bucure:t i, Casa de Editura :i
,resa ,,7iata -o3aneasca", "&&", p. +8.
"8
I. Ionas.cu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, *ratat"l"
Int"rnational" al" $o!ani"i
1+,- - 1/20) Bucuresti, Editura :tiinti5ica si Enciclopedica,
"&'8, p. 8.
/4
5inanciare - se speci5ica in tratat - ale 9urciei si in acord cu dorinta
6.%. %ultanului, i3paratul -usiei consi3te sa inlocuiasca plata unei
3ari par5i din su3ele enu3erate in para$ra5ul precedent prin
cesiunile teritoriale ur3atoare: %and$eacul 9ulcea, adica districtele
.ca0alele/ CBilia, %ulina, 1 6aB3udia, Isaccea, 6acin, Ba#ada$,
Farsova, <iusten$e si 6ed$idia i3preuna cu insulele din Delta si
Insula %erpilor. Nedorind sa-si aneCe0e acest teritoriu si nici insulele
din Delta, -usia isi re0erva 5acultatea de a le scBi3#a cu partea
Basara#iei detasata in "(8* si 3ar$inita la sud cu 9alve$ul
#ratului CBilia si Eura %tari-%ta3#ul"
"*
. CBestiunea i3partirii apelor
si pescariilor ur3a sa 5ie re$le3entata de catre o co3isie ruso-
ro3ana, intr-un interval de un an de la rati5icarea tratatului de pace
"'
.
,,Aceasta revendicare era pentru -usia o cBestie de onoare si
de de3nitate nationals"
"(
, iar ,,in 3e3orandul de la ( iunie "('',
Eorcea4ov . credea cBiar ca ar putea ajun$e si nu3ai recunoasterea
independentei"
"&
. De ase3enea, -usia isi aro$a dreptul de tran0it
prin teritoriul -o3aniei spre Bul$aria unde trupele ar 5i ur3at sa
ra3ana inca doi ani
!
.
,reli3inariile 3ai sta#ileau distru$erea intariturilor, cetatilor si,
in $eneral, a 5orti5icatiilor a5late pe 3alurile Dunarii. %e inter0icea
vaselor 3ilitare de a patrunde in apele teritoriale ale -o3aniei,
Bul$ariei si %er#iei, in a5ara vaselor usoare, destinate politiei
5luviale si serviciului va3al. Erau 3entinute intacte prero$ativele
Co3isiei Europene a Dunarii. 9urcia se o#li$a sa preia in sarcina
repunerea in stare de navi$atie a
"*
:t. ,ascu, =. 6aior, Cul"5"r" d" t"9t" p"ntru i#toria $o!ani"i)
Bucure:ti, "&'', vol. I, p.)8.
"'
". Iona:cu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, Op. cit) p. 8.
"(
Nicolae Ior$a, 8olitico "9i"rna a r"5"lui Carol I) Bucurejti,
Editura ElK4on, "&&", p($&&(
p.''.
""
Id"!) I#toria #tat"lor &alcanic" in "poca !od"rna) 7alenii-
de-6unte, 9ipo$ra5ia ,.Nea3ul -o3anesc", "&"), p. )!+.
!

Hlorin Constantiniu, Op. cit.) p. &.
&*
#ratului %ulina si sa despa$u#easca pe cei ce avusesera de su5erit de
pe ur3a ra0#oiului
"
. ,rin tratat se 3ai recunostea independenta %er#iei,
6untene$rului, precu3 si autono3ia Bul$ariei, insa o Bul$arie 3are de
la Dunare la Adrianopol, vecina cu Al#ania, si din %aloni pana la
6area Nea$ra, o tara 3enita sa ia locul ,rincipatelor -o3ane, care
incet-incet scapasera in5luente rusesti. 9arul re0ervase unui co3isar rus
dreptul sa in5iinte0e noile institutii in acest stat 3are, dupa cu3
asi$urase unei ar3ate de 8! de 3ii oa3eni 3ijlocul sa stea acolo, doi ani
dupa resta#ilirea pacii. Hara sa tina sea3a de Europa, diplo3atia rusa
inte3eia un 3are stat slav cBiar la portile Constantinopolului, un stat
care era 3enit sa devina, in scurta vre3e, o si3pla ,,$u#ernie" ruseasca
in coasta stra3torilor.
In privinta stra3torilor si pana cand $u#ernia #ul$ara avea sa 5ie
5olositoare i3potriva Constantinopolului, 9ratatul de la %an-%te5ano
prevedea in articolul +: ,,Bos5orul si Dardanelele vor 5i descBise in
ti3p de ra0#oi, ca si in ti3p de pace, vaselor de co3ert ale statelor
neutre sosind din porturile rusesti sau 3er$and spre aceste porturi.
%u#li3a ,oarta se o#li$a, in acest scop, sa nu 3ai 5aca, de a0i inainte,
in 5ata porturilor 6arii Ne$re si ale celei de A0ov, #locus 5ictiv,
care s-ar indeparta de spiritul declaratiei iscalita la ,aris, in 0iua
de +/"* aprilie "(8*"

.
Unani3itatea 5ortelor politice ro3anesti in a respin$e atat cedarea
sudului Basara#iei, cat si tran0itul ar3atei ruse a creat o acuta tensiune
in relatiile dintre -usia si -o3ania. ,eters#ur$ul cali5ica protestele
ro3anesti
,aul Eo$eanu, unar"a in r"latiil" Int"rnational") Bucurejti,
Editura ,olitica, "&'!, p. ').

ArBiva 6inisterului A5acerilor ECterne, 5ond Co3isia

Europeans a Dunarii, vol. '8, 5. )!*.
&'
drept o o5ensa pe care nu va putea sa o uite: ,,votul Ca3erelor e privit
ca o o5ensa directa 5ata de 53parat si ca un act de dus3anie 5ata de
-usia"
)
. -elatiile ruso-ro3ane s-au 3rautatit si 3ai 3ult ca ur3are
a 5aptului ca ar3atele tariste retrase din sudul Dunarii se
co3portau in -o3ania ca trupe de ocupatie.
De alt5el, $eneralul A.-. Drenteln, co3andantul trupelor ruse
din -o3ania redactase o procla3atie catre locuitorii Bucurestiului,
precu3 si un decret pentru introducerea starii de asediu in
Bucuresti .tiparit in G li3#ile rusa, ro3ana si 5rance0a/ in care
a5ir3a ca ocuparea capitalei era ur3area co3plicatiilor politice
survenite in ulti3ul ti3p
+
. 9arul AleCandra, care a3enintase
cu ocuparea tarii si de0ar3area ar3atei ro3ane, a pri3it
raspunsul de curaj si de3nitate al do3nitorului Carol I: ,,Ar3ata
care s-a luptat la ,levna su# ocBii i3paratului si ai Altetei %ale
I3periale va putea 5i 0dro#ita, dar nu va reusi ni3eni niciodata
sa o de0ar3e0e"
8
.
,,Cand $eneralul I$natie55 a venit la Bucuresti, ca sa 5aca
presiuni asupra poporului ro3an, el nu sta 5ata nu3ai cu indatorirea
tarului de a respecta inte$ritatea teritoriului ro3an si 3ai avea
3aintea sa un popor rea#ilitat ce-si recasti$ase si3patiile
popoarelor de la apus, 3ai avea inaintea sa cuvintele de lauda rostite
de catre tarul AleCandru II, 3ai avea inaintea sa 5aptele prin care
-o3anii au casti$at un drept, daca nu la recunostinta, eel putin la
respectul poporului rusescD cu toate acestea el nu s-a s5iit a 3arturisi ca
crede pe poporul ro3an destul de netre#nic spre a
)
Nicolae Ior$a, 8olitico "9t"rna a r"5"lui Carol I) Bucurejti, Editura
ElK4on, "&&",
p. (.
+
loan %curtu, Op. tit) p. )".
8
Hlorin Constantiniu, Op. cit.) p. &.
vinde o parte din vatra tarii sale"
*
- a5ir3a 6iBai E3inescu. :i
tot <3inescu re3arca 5aptul ca: ,,-usia niciodata nu se si3te
le$ata prin cuvinte, in dosul carora nu sunt destule #aionete.
%in$ura $arantie, ce le 3ai ra3anea ro3anilor, era vointa
puterilor europene ca Basara#ia sa ra3ana in posesiunea statului
ro3an. In 0adar o ar 5i luat -usiaD in 0adar i-o a3 5i dat noiD la
ur3a ur3elor tot puterile europene aveau sa Botarasca a cui sa
5ie"
'
.
).+. Con$resul de pace de la Berlin ."('(/
,revederile pacii de la %an %te5ano au produs o vie
ne3ultu3ire in randul 3arilor puteri care priveau cu neliniste
avantajele pe care -usia le casti$ase in ?rient. De aceea, la
propunerea $uvernului en$le0 de a 5i convocat un nou con$res,
cu participarea statelor se3natare ale tratatelor de la "(8* si "('",
in vederea discutarii stipulatiilor de la %an %te5ano, toate puterile
europene si-au dat acordul. Con$resul de pace s-a des5asurat la
Berlin in perioada "/") iulie "('( cu participarea Eer3aniei,
Austro-Un$ariei, -usiei, Hrantei, 6arii Britanii, Italiei si 9urciei.
Cu toate acestea, -usia a stiut sa pro5ite de diver$entele tarilor
europene. Diplo3atiile ro3ana, sar#a si $reaca au 5acut
e5orturi sustinute pentru a 5i ad3isi repre0entantii lor la
reuniunea de pace. Dar, desi atat An$lia, cat si Hranta au 5ost de
acord, din cau0a opo0itiei 5er3e a -usiei, care prin vocea lui
Eorcea4ov a declarat ca ,,nici nu vrea sa auda de participarea
-o3aniei si
*
6iBai E3inescu, Op.cit.) p. " *".
211
I&id"!) p. "8&.
//
Ereciei", in cele din ur3a repre0entantii acestor tari au 5ost
pri3iti doar pentru a-si citi 3e3oriile
(
.
9ratatul de la Berlin a recunoscut independenta politics a
-o3aniei, %er#iei si 6untene$rului. Bul$arilor le-a 5ost recunoscuta
doar autono3ia si se renunta la ,,6area Bul$arie" in scBi3#ul a
doua provincii - Bul$aria si -u3eiia ?rientals. Bosnia si
Ferte$ovina au trecut su# ad3inistrate Austro-Un$ara
&
. lar sudul
Basara#iei a 5ost nip it de -usia care redevenea ast5el riverana la
Dunare prin #ratul CBilia, dar si stapana acestui #rat
)!
.
In ceea ce priveste independenta -o3aniei, recunoscuta prin
articolul +), ea a 5ost ,,le$ata de conditiile eCpuse in ur3atoarele
doua articole": ,,Articolul ++ - In -o3ania deose#irea
credintelor reli$ioase si a con5esiunilor nu va putea 5i opusa
ni3anui ca un 3otiv de eCcludere sau de incapacitate in ceea ce
priveste #ucurarea de drepturi civile si politice, ad3iterea in sarcini
pu#lice, 5unctiuni si onoruri sau eCercitarea di5eritelor pro5esiuni in
orice localitate ar 5i. =i#ertatea si practica eCterioara a oricarui
cult vor 5i asi$urate supusilor pa3anteni ai statului ro3an, precu3 si
strainilor si nu se va opune nici un 5el de piedica atat
or$ani0atiei ierarBice a di5eritelor co3unitati reli$ioase, cat si
raporturilor acestora cu capii lor spirituali. Nationalii tuturor puterilor,
co3ercianti sau aliati, vor 5i tratati in -o3ania 5ara deose#ire de
reli$iune, pe piciorul unei desavarsite e$alitati".
,,Articolul +8 - ,rincipatul -o3aniei retrocedea0a 6.%.
I3paratului -usiei portiunea teritoriului Basara#iei despartita
de -usia in ur3a
Iratatului de la ,aris, din "(8*, si care la apus se 3ar$ineste cu
talve$ul IJrutului, iar la 3ia0a0i cu talve$ul #ratului CBiliei si $ura
%tari-%ta3#ulului"
)"
.
Ca o co3pensatie, articolul +* prevedea: ,,Insulele 5or3and
Delta Dunarii, precu3 si Insula %erpilor, sand$eacul 9ulcei,
cuprin0and districtele .Ca0as/, CBilia, %ulina, 6aB3udia, Isaccea,
9ulcea, 6acin, Ba#ada$, Farsova, <iusten$e, 6ed$idia sunt
intrupate cu -o3ania. ,rincipatul 3ai pri3este a5ara de aceasta
tinutul situat la sudul Do#ro$ei pana la o linie care, plecand de la
rasarit de %ilistra raspunde la 6area Nea$ra, la 3ia0a0i de
6an$alia. =inia $ranitelor se va 5iCa la 5ata locului de co3isiunea
europeana instituita pentru deli3itarea Bul$ariei"
)
. Insula %erpilor
i3preuna cu Delta Dunarii a trecut in posesia -o3aniei d" facto la
" aprilie "('&
))
.
,ana la incBeierea tratatului care tre#uia sa re$le3ente0e
privile$iile si drepturile consulilor intre -o3ania si 9urcia,
supusii ro3ani ce calatoreau sau stationau in I3periul oto3an si
supusii oto3ani care calatoreau sau stationau in -o3ania se
#ucurau de drepturile $arantate supusilor celorlalte puteri europene
)+
.
In perioada in care la Berlin 3arile puteri alcatuiau tratatul de
pace, in -o3ania, 6iBai E3inescu o#serva in 0iarul 9i3pul:
,,-o3anii pot sa piarda Basara#ia si pot cBiar in scBi3# sa casti$e
Do#ro$eaD atarna de la invoirea puterilor europeneD ei insa nu vor
pierde din vina lor, nu vor
(
9itu Eeor$escu, Op. cit) p. 8'.
6usta5a Ali 6eB3ed, I#toria turcilor) Bucuresti,
Editura :tiinti5ica :i Enciclopedica, "&'8, p. )+&.
"."
AleCandra Boldur, I#toria 1a#ara&i"i) Bucuresti, Editura
7ictor Hrun0a, "&&, p. )**.
"!!
)"
I. IonaOcu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, Op. cit) pp. )!-)".
8
Dinu ,o:tarencu, O i#tori" a 1a#ara&i"i in dat" #i
docu!"nt" (1212 . 1/-03) CBi:inau, Editura Carrier, "&&(, p.
""&.
))
6. Dra$Bicescu, I#toricul principal"lor punct" p" unar") d"
la 5ura *i#"i pana la Mar" #i d" p" coa#l"l" !arii d" la Varna
la Od"##a) Bucure:ti, "&+).
)+
". Iona:cu, ,. Bar#ulescu, EB.
EBeor$Be, Op. cit) p. )".
"!"
renunta, nu se vor lepada de traditiile lor, ci vor ur3a pe calea
croita de
L0%
veacuri. CBestiunea ro3aneasca e o cBestiune europeana, si daca
puterile europene ar sacri5ica interesele -o3aniei, ar
nesocoti intereselc lor proprii"
)8
.
-epre0entantii -o3aniei la Con$res au incercat in 0adar s)
sensi#ili0e0e pe 3e3#rii Con$resului despre cruda nedreptate ce
ni se 5acea prin ,,despuierea noastra de o portiune din patri3oniul
nostru, care nu ar 5i nu3ai o durere adanca pentru natiunea ro3ana,
ci ea ar dara3a in sanul ei orice incredere in taria tratatelor 5i in
s5anta pa0a atat a principiilor de dreptate a#soluta, cat si a drepturilor
scrise" - dupa cu3 a5ir3a I.C. Bratianu in 5ata ,,inaltei aprecieri a
6arelui Consiliu European"
)*
.
=a randul sau, 6iBail <o$alniceanu spunea intre altele: ,,%-au
3ai pus inainte si consideratiuni de recunostinta. -o3ania
stie sa-sj indeplineasca datoriile de 3ultu3ire. Ea a dovedit aceasta
totdeauna. Ea nu-si uita nici istoria, nici nu3ele #ine5acatorilor
eiD ea cinsteste in Ecaterina cea 6are si in Nicolae I, pe $enerosii
5aptuitori ai tratatelor de la <uciu4-<ainar$i si de la Adrianopol. Dara
ca ea-si aduce totodata a3inte si de toate acele sacri5icii pe care si le-
a i3pus pentru 3arirea, i0#anda si $loria -usiei. Ea nu poate uita
ca de la ,etru eel 6are pana in 0iua de asta0i ea a 5ost, pe rand si
si3ultan, #a0a operatiunilor 3ilitare ale -usiei, $ranarul unde
aprovi0ionau ar3atele ei, cBiar atunci cand ele se opreau dincolo de
Dunare, si teatrul prea de 3ulte ori ales cBiar de -usia, precu3 cele
3ai $roa0nice 0druncinari.
Ea tine 3inte, in 5ine, ca in "(", a pierdut in 5olosul -usiei
ju3atate din 6oldova, adica Basara#ia din ,rut pana in Nistru"
)'
.
Dupa parasirea salii Con$resului de catre repre0entantii -o3aniei,
au ur3at discutii a3ple, lordul Beacons5ield, :e5ul diplo3atiei
#ritanice, cerand ca cele trei judete .Is3ail, CaBul si Bol$rad/ sa
ra3ana statului ro3an, ceea ce a dus la interventia veBe3enta a lui
Eorcea4ov, care a asi$urat ca prin respectiva recti5icare teritoriala
co3ertul #ritanic nu va avea ni3ic de su5erit la $urile Dunarii. De
ase3enea, cancelarul si 3inistrul de eCterne tarist a su#liniat ca
-o3ania pri3este o ,,co3pensatie corespun0atoare". -epre0entantii
Hrantei, Austro-Un$ariei si Italiei respectiv \addin$ton, AndrassK si
Corti si-au eCpri3at parerea ca -o3ania a 5ost tratata ,,ca3 dur"D
in plus 3inistrul de eCterne 5rance0 cerea ca 5rontiera sudica a
Do#ro$ei sa se intinda spre sud pana la Cavarna, o po0itie
si3ilara adoptand si
9??
repre0entantul Italiei .
6arile ,uteri au sacri5icat ast5el -o3ania, ca sa nu-" supere
prea 3ult pe tar, care la Berlin pierduse 3ajoritatea celor o#tinute
la %an %te5ano. Hranta incerca sa convin$a -o3ania ,,...sa nu trata3
pro#le3a Basara#iei ca pe una nationals si de a nu atin$e a3orul
propriu al ca#inetului de la ,eters#ur$", iar Bis3arc4 recunostea
ca ,,instrainarea Basara#iei nu a 5ost nu3ai inceputa, dar si Botarata
de 3ult la -eicBstadt". Cu toate acestea ,,cedarea Basara#iei -
co3enta viceconsulul 5rance0 la 9ulcea, A.=an$lais -, a provocat
o rana adanca in ini3ile ro3anilor.
)8
6iBai E3inescu. Op. cit.) p. "*+.
)*
Ion Nistor, I#toria 1a#ara&i"i) Bucure:ti, Editura
Fu3anitas, "&&", p. "&+.
"!
2+@
I&i d"!) pp. "&8-"&*.
)(
Ni col ae Ci acBi r, Mari l " 8ut "ri #i $o!ani a ."(8*- "&+'/ ,
Bucur e:t i , Edi t ura
Al#atros, "&&*, p. "!.
"!)
In5luenta rasa in -o3ania a su5erit un esec", concBi0and ,,ca
retrocedarea Basara#iei nu este o a5acere prea proasta pentru
Europa"
)&
.
Ast5el ,,3andatarul Europei - conclu0iona 6iBai E3inescu -
vine sa 3antuie popoarele crestine de su# ju$ul turcesc si incepe prin
a-si aneCa o parte a unui pa3ant, stapanit de crestini, in care nu-i
vor#a de ju$ul turcescO Ciudata 3antuire intr-adevar"
+!
, si tot 6iBai
E3inescu se intre#a retoric: ,,Dar cu ce drept pretinde -usia #ucata
noastra de Basara#ie, pe care a3 capatat-o inapoi, drept din dreptul
nostru, si pa3ant din pa3antul nostruO ,e cuvantul cu3 ca onoarea
-usiei cere ca sa se ia o #ucata din -o3ania. 7a sa 0ica onoarea
-usiei cere ca sa se ia pe nedrept o #ucata din -o3ania, si aceeasi
onoare nu cere respectarea conventiei iscalita de ieri. Ciudata onoare
intr-adevar"
+"
.
Deli3itarea 5rontierei in Do#ro$ea de sud a creat noi tensiuni
in raporturile ro3ano-ruse, cele doua parti 5iind in pra$ul unei
ciocniri la Ara#-9a#ia, in apropiere de %ilistra
+
. ,olitica a#ila a
-usiei a actionat speculativ, ca de o#icei, pro5itand de un viciu de
teCt care consta in lipsa unei preci0ari eCplicite la $ranita -o3aniei.
Articolul stipula ca ,,...,rincipatul .-o3ania/ 3ai pri3este in
a5ara de aceasta .%an$eacul 9ulcei/, tinutul situat la sudul Do#ro$ei
pana la o linie care plecand de la rasarit de %ilistra raspunde in
6area Nea$ra, la 3ia0a0i de 6an$alia. =inia $ranitelor se va 5iCa la
5ata locului de catre Co3isia Europeans instituita de deli3itarea
Bul$ariei"
+j
. Este in a5ara de
)&
I&id"!) p. "!+.
+!
6iBai E3inescu, 1a#ara&ia) %i#iu, Editura 6ileniul
9rei, "&&!, p. 8).
Q I&id"!) p. 8".
+
Hlorin Constantiniu, Op. cit.) p. )!.
)
ocu!"nt# p"ntru i#toria $o!ani"i. $a%&oiul p"ntru
ind"p"
nd"nt#
) vol.
/)
Bucur
esti,
"&88,p
.)%).
"!+
orice indoiala ca prin acest articol puterile se3natare au inteles sa ii
acorde -o3aniei posi#ilitatea sa sta#ileasca o co3unicare intre cele
doua 3aluri ro3anesti ale Dunarii prin a3plasarea in aval a unui
pod.
Hiind vor#a doar de $ranita ro3ano-#ul$ara, de drept -usia nu
era i3plicate. Dar direct, in aceasta ,,Co3isie Europeana", cat si
ulterior in ,,Co3isia teBnica", sau in 3od indirect ea a lovit in
interesele -o3aniei si in ale pacii in $eneral, cautand discordia
care sa-i per3ita sa intervina pentru a re$la conturile ro3ano-
#ul$are si a-si relua o5ensiva politica
+
.
Con5lictul a 5ost aplanat prin 3edierea Austro-Un$ariei a#ia
in aprilie-3ai "((!, cand s-a ajuns la un co3pro3is cu I3periul
rus: atri#uirea colinei Ara#-9a#ia -o3aniei, in scBi3#ul unei
cesiuni teritoriale in Do#ro$ea pentru Bul$ariaD dar intrea$a
pro#le3s va in5luenta ne$ativ evolutia ulterioara a relatiilor ro3ano-
ruse si ro3ano-#ul$are, contri#uind la orientarea politicii eCterne
ro3anesti spre ,uterile Centrale
+8
.
In ceea ce priveste Botararile Con$resului le$ate de
cBestiunea Dunarii, ne$ocierile au 5ost nu 3ai putin 5urtunoase.
Dupa propunerea de neutrali0are a cursului Dunarii pana la ,ortile
de Hier 5acuta de catre #aronul FaK3erle, repre0entantul Austro-
Un$ariei, contele %uvalov, repre0entantul -usiei, si-a 3ani5estat
ne3ultu3irea. El a intre#at care este scopul si intinderea acestei
3asuri solicitate de Austro-Un$aria.
Con$resul a 5ost sesi0at, cu oca0ia sedintei din + iulie "('(,
despre eCistenta unui docu3ent continand contrapropunerile
rusesti 5ata de proiectul austro-un$ar, in care nu era vor#a de
neutrali0area Dunarii, iar
++
Ion Ionescu, 8olitica $u#i"i in &a%inul Marii 6"5r"l2@2.I/1?)
Bucur
e:ti,
Editur
a
6ilita
ra,
"&&(,
p.*8.
+;

I&id"
!) p.
*&.
"!8
co3petenta co3isiei europene se oprea la Ealati. Hata de noua
situatic creata de i3prejurarile eCistente, se cerea ca o co3isie
specials alcatuita din co3isari ai tuturor statelor riverane sa
revi0uiasca Actul pu#lic, din noie3#rie "(*8, relativ la
or$ani0area Co3isiei Europene a Dunarii, dupa care con5erinta
se3natarilor va sanctiona noul act
+*
.
In cele din ur3a s-a ajuns la prevederea din articolul 8 care
stipula ca, in scopul de a 3ari $arantiile asi$urate li#ertatii de
navi$atie pe Dunare, Inaltele ,arti contractante au Botarat ca
toate tntaririle si 5orti5icatiile ce se $aseau pe tot cursul 5luviului de
la ,ortile de Hier pana la $urile lui sa 5ie distruse si sa nu se 3ai
poata ridica altele noi. Nici un vas de ra0#oi nu putea sa navi$Be0e
pe Dunare in josul ,ortilor de Hier, cu eCceptia vaselor usoare
destinate pentru politia 5luviului si pentru serviciul va3al.
%tationarele .vasele 3ici 3ilitare/ apartinand 3arilor puteri a5late
la $urile Dunarii puteau sa navi$Be0e pe cursul 5luviului pana la
Ealati
+'
.
Co3isia Europeans a Dunarii isi 3entinea in continuare
autoritatea ,,in totala independents 5ata de autoritatea teritoriala",
avand sediul la Ealati. 9oate tratatele, aranja3entele, actele si
deci0iile cu privire la drepturile, privile$iile, prero$ativele si
o#li$atiile co3isiei erau con5ir3ate. -o3ania era ad3isa ca parte
in Co3isia Europeana a Dunarii. Autoritatea co3isiei se intindea pe
5ntre$ul curs al Dunarii 3ariti3e pana la Ealati. Co3isia isi putea
prelun$i 3andatul cu avi0ul 3e3#rilor intruniti nu3ai inaintea
ter3enului de eCpirare.
-e$ula3entele de navi$atie, politie 5luviala si suprave$Bere
pentru sectorul ,ortile de Hier - Ealati ur3au sa 5ie ela#orate de catre
Co3isia Europeana a Dunarii asistata de dele$ati ai puterilor
riverane. Aceste acte
,aul Eo$eanu, i!ar"a in r"latiil" Int"rnational") Bucurejti,
Editura ,olitica, "&'!, p. '+.
+'
". Ionajcu, ,. Bar#ulescu, EB. EBeor$Be, Op. cit.) p. )".
"!*
Irc#uiau sa 5ie puse de acord cu cele eCistente sau care se vor
ela#ora pentru sectorul in aval de Ealati
+
.
-usia redevenita riverana la Dunare tinea la 3ai 3ulte
avantaje, sperand scoaterea #ratului CBilia de su# jurisdictia
Co3isiei Europene a Dunarii, $andindu-se cBiar la des5iintarea
acestui or$anis3.
9aris3ul vedea in Co3isia Europeana a Dunarii
or$anis3ul international ce-i #locase intentiile de a stapani in
eCclusivitate $urile Dunarii
+&
. Cu toate acestea, $uvernul i3perial
rus a reusit, in nu3ai 8 ani, ."(()/ scoaterea #ratului CBilia de su#
autoritatea Co3isiei Europene a Dunarii si trecerea sa su#
autono3ia riveranilor ruso-ro3ani .cu co3plicitatea dinainte
asi$urata a Austro-Un$ariei/. Ast5el, pe viitor, aplicarea
re$ula3entului european de navi$atie sta#ilit pentru #ratul %ulina a
5ost lasat asupra autoritatilor teritoriale de pe #ratul CBiliei.
In satis5acerea cererilor -usiei, co3#inatiile de culise si
tran0actiile e5ectuate in dauna interesului $eneral n-au tinut sea3a
de ne$lijarea lucrarilor de dra$aj de pe #ratul CBilia de catre ru:i,
ceea ce avea sa pri3ejduiasca insasi rada portului %ulina, prin
#ancurile de nisip depuse la $ura %tari-%ta3#ul .asa cu3 s-a si
inta3plat/ reducandu-se si3titor e5icacitatea lucrarilor de
intretinere a navi$atiei intreprinse de catre Co3isia Europeana a
Dunarii. Acesta era un alt 3od de a #oicota interesele 3arilor
puteri europene, in $eneral, si al statelor dunarene, in
G ,8!
special .
Ast5el, desi Con$resul de la Berlin a Botarat 3entinerea
5unctiilor Co3isiei Europene a Dunarii independent de autoritatea
teritoriala aducandu-se o $rava le0are a suveranitatii ro3anesti pe
portiunea 5luviului
+(
,aul Eo$eanu, i!ar"a in r"latiil" int"rnational")
Bucurejti, Editura ,olitica,
"&'!, p. '8.
+&
Ion lonescu, Op. cit.) p. ''.
8!
I&id"!) p. '&.
"!'
cuprinsa intre Ealati varsarea in 3are, indirect aceasta a pre0entat si
un aspect po0itiv. Co3isia Europeans a Dunarii a repre0entat su#
aspect $eneral o institute cu puteri de stat 5ar% teritoriu, care a
indeplinit rolul de stat ta3pon intre -usia si -o3ania si intre toate
statele ale caror interese $aseau la $urile Dunarii un teren propice
5rictiunilor
8"
. -usia cu politica ei eCpansionists era vadit incurcat%
de Co3isia Europeans a Dunarii :i in acest 3od ea ra3anea practic
i0olata
8
.
Un alt aspect care ne interesea0a - pro#le3a stra3torilor si a
6arii Ne$re, si care Intr-un anu3e 3o3ent parea ca avea sa
de0lantuie un ra0#oi an$lo-rus, a 5ost aproape cu totul uitat la
Con$resul de la Berlin. Intrea$a prevedere se 3ar$ineste la a#ro$area
i3plicita a articolului + din 9ratatul preli3inar de la %an %te5ano
prin articolul *) al tratatului de la Berlin, care stipulea0a: ,,9ratatul
de la ,aris din )! 3artie "(8*, precu3 si 9ratatul de la =ondra din
") 3artie "('", sunt pastrate In toate acele prevederi ale lor, care nu
sunt a#ro$ate sau 3odi5icate prin stipulatiunile ce preced"
8)
.
In sedinta din "" iulie, lordul %alis#ur$ a 5acut con$resului
ur3atoarea declaratie: ,,Considerand ca 9ratatul de la Berlin va
scBi3#a o i3portanta parte a aranja3entelor sanctionate prin 9ratatul
de la ,aris din "(8* si ca interpretarea articolului al 9ratatului de la
=ondra poate 5i, de ase3enea, su#iect de contestatii, declar, din
partea An$liei, ca o#li$atiile 3ajest%tii sale #ritanice, privind
incBiderea stra3torilor se li3itea0a la un an$aja3ent 5ata de sultan
de a respecta in aceasta privinta deter3inarile independente ale
3ajestatii sale, con5or3 spiritului tratatelor eCistente."
In ajunul incBiderii con$resului, contele %uvalov a cerut
inscrierea in protocol a unei declaratii preci0and punctul de vedere al
$uvernului rus cu privire la incBiderea stra3torilor.
,,,lenipotentiarii -usiei, 5ara a putea sa-si dea sea3a cu eCactitate
asupra celui de-al doilea plenipotentiar al 6arii Britanii cu privire
la incBiderea stra3torilor se li3itea0a a cere, la randul lor,
inscrierea in protocol a o#servatiei ca dup% parerea lor
principiul incBiderii stra3torilor este un principiu european :i
ca stipulatiile statornicite in anii "(+", "(8* si "('", con5ir3ate
acu3 prin 9ratatul de la Berlin, sunt o#li$atorii pentru toate puterile
in con5or3itate cu spiritul si litera tratatelor eCistente nu nu3ai 5ata
de sultan, dar cBiar si 5ata de puterile se3natare al acestor
tran0actii."
Erau eCpuse doua te0e dia3etral opuse. De o parte, An$lia, a
c%rei in5luenta pe lan$% Inalta ,oarta era cunoscuta, considera
incBiderea stra3torilor ca un an$aja3ent individual,
recunoscandu-se sultanului dreptul a#solut de a dispune dupa
propria-i vointa in ceea ce priveste descBiderea acestora. De cealalta
parte, -usia socotea ca este in interesul sau sa apere principiul
an$aja3entului colectiv al 3arilor puteri pentru a i3piedica
patrunderea unei 5lote de ra0#oi in stra3tori 5ara asenti3entul
puterilor se3natare si an$ajate. Cu alte cuvinte dorea sa-si p%stre0e
un 5el de drept de veto.
Con$resul de la Berlin nu a putut decide intre cele dou% te0e,
ast5el incat cBestiunea a r%3as pe 3ai departs in suspensie, In
asteptarea unor conditii care sa concilie0e cele doua puncte de
vedere.
D Er. Antipa, Op. cit.) p. "".
" I&id"!) p. ""+.
2
N. Da:covici, Op.cii.) p. ""*.
"!(
"!&