C.

Calcule tehnico-economice
Proiectarea unor procese tehnologice care sa satisfaca la un moment dat anumite conditii
tehnice si economice impune necesitatea efectuarii unor calcule economice.

1. Calculul normei de timp.
Calculul normei de timp este necesar pentru cunoasterea cantitatii de timp repartizata
executantului pentru realizarea unei piese in anumite conditii tehnico-organizatorice date.
Pentru cazul de serie mica si mijlocie norma de timp se determina cu relatia :

N
T
=

+ k * T
u
[min] (1.1)

in care: T
pi
timp de pregatire-incheiere; n
0
numarul pieselor lansat in fabricatie; k coeficient
de corectie a timpului unitar, determinat cu relatia :

k = k
s
* k
g
[min] (1.2)

unde: k
s
este un coeficient care tine seama de seria de fabricatie ([3], tab.1.87); k
g
coeficient
care are in vedere influenta grosimii materialului asupra timpului unitar .
Pentru determinare normei de timp, trebuie stabilit in prealabil tipul productiei. Aprecieri
asupra caracterului productiei se pot face luand in considerare diferiti indicatori. Cel mai utilizat
este indicele de constanta k
ij
care pune in evidenta caracterul de omogenitate si stabilitate in timp
a prelucrarilor care se executa la locul de munca respectiv. Acesta se determina cu relatia:
k
ij
=

(1.3)
unde: r
j
este ritmul mediu de fabricatie al reperului [min/buc]; t
ij
timpul necesar executarii
operatiei I [min/buc]. Ritmul mediu al fabricatiei se determina cu relatia [3]:
r
j
=F
n
/n (1.4)
in care: n volumul de fabricatie [ buc/perioada de timp]; F
n
fondul nominal de timp [min], in
care trebuie realizat volumul de productie si care se determina cu relatia [3]:
F
n=
h
s
*n
s
* d
s
* 60 (1.5)
unde: h
s
numarul orelor effectuate intr-un schimb; n
s
numarul de schimburi pe zi;
d
s
durata in zile a termenului in care trebuie executata comanda.

F
n
= 8 * 1 * 240 * 60 = 115200
n = 108000 [buc/an]
r
j
= 115200 / 108000 = 1.06
t
ij
= 0,25 min
k
ij
= 1.06 / 0,25 = 4,24

Comarand valoarea coeficientului k
ij
cu valorile determinate pe cale experimentala si
prezentate in tabelul 1.0, rezulta ca tipul productiei este de serie mare (SM).
In continuare se va determina norma de timp si costul productiei pentru varianta V1,
desfasurata pe o matrita simpla si pentru varianta V2, desfasurata pe o matrita combinata si se va
alege varianta economica de proces tehnologic.

Varianta de proces tehnologic V1, desfasurata pe o matrita simpla

Considerand ca piesa se obtine prin decupare din banda colac,cu lungimea de 70 m,norma de
timp se calculeaza cu relatia :

+ (

) , in care:

(timpul de pregatire incheiere);

(timp de functionare utila);

min (timp ajutator consumat cu introducerea benzii in stanta);

(timp consumat cu comanda presei);

(timp consumat cu avansul benzii);

(piese care se obtin dintr-o banda);

x=1 (numarul pieselor rezultate la o cursa dubla a poansonului);

(coeficient de corectie care tine seama de tipul productiei);

(coeficient de corectie care tine seama de natura si grosimea materialului);

(coeficient de corectie care tine seama de timpul consumat cu deservirea locului de

munca);

(coeficient de corectie care tine seama de timpul de odihna si necesitati firesti.

Cu aceste valori ale parametrilor relatia 1 devine:

) + (

)


Pentru operatia de perforare,unde semifabricatele sunt piesele obtinute prin decupare la operatia
anterioara,norma de timp se determina cu relatia:

+ , in care:

(timpul de pregatire incheiere);

(timp de functionare utila);

min (timp ajutator consumat cu introducerea semifabricatului in stanta);

(timp consumat cu comanda presei);

(timp consumat cu ungerea semifabricatului);

(timp consumat cu scoaterea deseului);

(timp consumat cu scoaterea piesei de pe poanson);

(timp consumat cu scoaterea deseului din stanta);

(piese care se
obtin dintr-o banda); x=1 (numarul pieselor rezultate la o cursa dubla a poansonului);

(coeficient de corectie care tine seama de tipul productiei);

(coeficient de corectie care

tine seama de natura si grosimea materialului);

(coeficient de corectie care tine seama de

timpul consumat cu deservirea locului de munca);

(coeficient de corectie care tine

seama de timpul de odihna si necesitati firesti.
Cu aceste valori ale parametrilor relatia 1.1 devine:

) (

)


Pentru operatia de indoire,care mai trebuie executata pentru ca piesa sa fie terminate,norma de
timp se determina cu relatia:

]
Valorile parametrilor sunt aceeasi ca si in relatia precedent si ca urmare norma de timp va fi:


Varianta de proces tehnologic V2, desfasurata pe o matrita combinata


Atunci cand piesa se obtine pe o matrita combinata norma de timp se determina cu relatia [3]:

T=

+ A* (1.9)

in care: T
b*
A = 0,0082 min (tab.1.59, [3]), reprezinta timpul de baza; A* = 0,026 min ,
reprezinta timpul ajutator necesar introducerii benzii in matrita; A* = 0,191 min , timp
pentru operatii suplimentare; A* = 0,029 min ,timp pentru comanda presei; x = 1; x1 =
2000.
T
u
=

+ 0,029 = 0,037 min.

Norma de timp se determina cu relatia :
N
T
=

+ 1 * 1,03 * 0,037 = 0,045 min

N
T=
0,045 min


2. Calculul costului piesei prelucrate pe matrita proiectata

Costul unei piese obtinute prin deformare plastica la rece se determina cu relatia:
C = C
mat
+ C
man
+ C
r
+ C
au
+ C
as
[lei/buc] (1.10)
in care: C costul piesei; C
mat
- costul materialului din care se executa piesa; C
man

costul manoperei inglobate in piesa; C
r
costul regiei; C
au
amortizarea utilajelor de
presare folosite in procesul tehnologic; C
as
amortizarea stantelor si matritelor utilizate.
C
mat
=

[lei/buc] (1.11)
unde: A
0
aria piesei sau desfasuratei [mm
2
]; g grosimea materialului [mm]; -
greutatea specifica [daN/dm
3
] ; p costul materialului [lei/kg] ); k
f
coeficiet de folosire
a materialului [%].
C
man
=

[lei/buc] (1.12)
in care: R
m
retributia medie orara a muncitorului care deserveste locul de munca
respectiv [lei/ora]; T
u
timupl unitar [min/piesa]; T
pi
timp de pregatire-incheiere
[min/lot]; n
0
numarul de piese din lot, pentru productia de serie, sau numarul de piese
rezultate la o cursa dubla a berbecului inmultit cu durabilitatea matritei intre doua
reascutiri .
C
r
= C
man
*

[lei/buc] (1.13)
in care: C
man
costul manoperei; R regia sectiei de presare [%] (uzual R = 300...500).
C
au
=

[lei/buc] (1.14)
unde: V
u
valoarea utilajului de presare ;n- volumul de fabricatie; A
u
= 100/n
f
norma de
amortizare a utilajului [%], in care n
f
este durata totala de functionare a utilajului (pentru
prese cu excentric A
u
= 4,2 %); gradul de incarcare al utilajului [%], care se
determina cu relatia :
=

[%] (1.15)
in care: F
Tn
fondul de timp necesar realizarii volumului de productie; F
Td
fondul de
timp disponibil pentru utilajul de presare in periada in care trebuie realizat volumul de
productie; N
T
norma tehnica de timp [min]; n volumul de productie; z numarul
zilelor lucratoare din perioada in care trebuie realizat volumul de productie; n
s
- numarul
de schimburi; d
s
durata unui schimb [ore]; k
r
= 0,95...0,97 coeficient care tine seama
de timpul consumat cu reparatiile curente ale utilajului de presare.
C
as
= k *

[lei/buc] (1.16)
unde: k o constanta intreaga, care tine seama de volumul de fabricatie si de
durabilitatea totala a matritei ; n- volumul de fabricatie [ piese/periada de timp]; Vs
valoarea matritelor care participa la realizarea iesei in cadrul variantei de proces
tehnologic adoptat. Deoarece aceste scule nu au fost inca proiectate, valoarea lor se
stabileste aproximativ in functie de greutatea estimata dupa dimensiunile de gabarit ale
matritei respectieve .
Inlocuind relatiile de mai sus in relatia (1.16) se obtine functia de dependenta care
pune in evidenta variatia costului piesei in functie de numarul de piese care trebuie
executate:
C =

+ *

+ *

+ (1.16)
Utilizand relatia (1.16) se poate determina relatia de dependenta intre costul piesei
C
1
si volumul de fabricatie n:
C
1
=

+
(

)+

)+

*
(40+20+20) =

+ 0,351
Costul piesei deformate, C
2
se determina in felul urmator:
C
2
=

+(

) (

+0,057 [lei/buc]
Pentru productia anuala de 108000 de bucati se poate calcula pretul piesei pe cele
doua variante de proces tehnologic:

C
1
= 0,371 lei/buc;
C
2
= 0,675 lei/buc.






3. Compararea variantelor tehnologice
Se constata ca cel mai mic pret se obtine pentru cazul in care piesa se obtine pe
varianta V2, adica pe o matrita combinata.


Condiderand gradul de incarcare al utilajelor de presare = 90 % , rezulta:
C
1
= 0,351 * n + 808 = 0,351 * 108000+808 = 38716
C
2
= 0,184 * n + 418, 9 = 0,184 * 108000+148,9 = 20021









n
cr
=

= 2329,9 piese
Concluzie: Se constata ca pentru un numar de piese n < n
cr
se va alege varianta V2de
proces tehnologic, piesele realizandu-se pe o matrita simpla, iar pentru n > n
cr
, se va
alege varianta de proces tehnologic V1, piesele realizandu-se pe o matrita combinata.