MULTIPLE CHOICE

1. Din punct de vedere al continutului, bugetul public nu poate fi analizat ca:

a.
document;
b.
lege;
c.
sistem de fluxuri financiare;
d.
instrument de politica monetara;
e.
instrument de politica financiara.
ANS: D PS: 1
!. "xecutia bugetului de stat reprezinta:
a.
activitatea de examinare a proiectului bugetului de stat;
b.
activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii
c#eltuielilor aprobate prin buget;
c.
exclusiv calcularea si plata impozitelor de catre contribuabili;
d.
dezbaterea in Parlament a bugetului de stat.
ANS: $ PS: 1
%. &ncasarea veniturilor bugetare se poate realiza prin mai multe procedee. 'are
dintre acestea nu este corect(
a.
calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor;
b.
calcularea, retinerea si varsarea la bugetul de stat a impozitului datorat
de catre o terta persoana;
c.
impunerea si debitarea de catre organele fiscale;
d.
calcularea si plata directa a impozitelor ce nu au fost stabilite prin lege;
e.
utilizarea timbrelor fiscale.
ANS: D PS: 1
). Printre etapele executiei veniturilor bugetare nu se regaseste:
a.
asezarea veniturilor bugetare;
b.
lic#idarea veniturilor bugetare;
c.
anga*area veniturilor bugetare;
d.
emiterea titlului de percepere;
e.
perceperea veniturilor bugetare.
ANS: ' PS: 1
+. 'e se intelege prin buget general consolidat(
a.
resursele si c#eltuielile bugetului de stat;
1
b.
resursele si c#eltuielile bugetelor componente ale sistemului bugetar,
cumulate la nivel national, din care se elimina transferurile dintre
bugete;
c.
resursele si c#eltuielile bugetului public national, din care se elimina
transferurile dintre bugete;
d.
resursele si c#eltuielile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale
de stat si bugetelor locale, cumulate la nivel national;
e.
nici una dintre variantele mentionate.
ANS: $ PS: 1
,. "laborarea proiectului bugetului de stat si a legilor bugetare anuale se face
de catre:
a.
Parlament;
b.
-uvern, prin .inisterul /inantelor Publice;
c.
&nstitutiile publice in ansamblu;
d.
$anca Nationala a 0omaniei.
ANS: $ PS: 1
1. 'are dintre etapele enumerate mai *os nu apartine executiei c#eltuielilor
publice(
a.
anga*area;
b.
ordonantarea;
c.
negocierea;
d.
plata;
e.
lic#idarea.
ANS: ' PS: 1
2. Aprobarea bugetului de stat se face astfel:
a.
de catre consiliile *udetene;
b.
de catre .inisterul /inantelor Publice;
c.
de catre -uvern;
d.
prin lege;
e.
prin organele institutiilor financiare.
ANS: D PS: 1
3. Din bugetele locale sunt finantate, de regula, c#eltuielile pentru:
a.
cercetare;
!
b.
scopuri militare;
c.
desfasurarea activitatii administratiei publice locale;
d.
datoria publica externa;
e.
nici una dintre cele de mai sus.
ANS: ' PS: 1
14. Prin bugete locale intelegem:
a.
bugetele proprii ale oraselor cu mai putin de 1+4444 locuitori;
b.
documentele prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an
veniturile si c#eltuielilor unitatilor administrativ5teritoriale;
c.
bugetele unitatilor private la nivel local, care au personalitate *uridica;
ANS: $ PS: 1
11. 'are din urmatoarele metode nu apartine metodelor moderne de
dimensionare a veniturilor si c#eltuielilor bugetare(
a.
metoda ma*orarii 6diminuarii7;
b.
metoda de planificare, programare, bugetizare;
c.
metoda managementului prin obiective;
d.
metoda bazei bugetare zero;
e.
metoda rationalizarii optiunilor bugetare.
ANS: A PS: 1
1!. 'are din urmatoarele metode nu face parte din metodele clasice de
fundamentare a veniturilor si c#eltuielilor bugetare(
a.
metoda automata;
b.
metoda ma*orarii 6diminuarii7;
c.
metoda evaluarii indirecte;
d.
metoda evaluarii directe.
ANS: ' PS: 1
1%. 'e se intelege prin credit bugetar, conform 8egii finantelor publice
68.nr.+449!44!7(
a.
plata unei sume efectuata de un agent economic sau de o institutie
publica in vederea stingerii unei obligatii legale;
b.
suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se
pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar;
c.
partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se aloca unitatilor
%
administrativ5teritoriale in vederea ec#ilibrarii bugetelor proprii ale
acestora;
d.
nici una dintre variantele de mai sus.
ANS: $ PS: 1
1). &n ce se concretizeaza aplicarea principiului universalitatii bugetare(
a.
asigurarea efectuarii c#eltuielilor unui stat din veniturile sale curente;
b.
inscrierea veniturilor si c#eltuielilor in buget in totalitate, in sume
brute;
c.
depersonalizarea veniturilor bugetare;
d.
inscrierea veniturilor si c#eltuielilor bugetare intr5un singur document.
ANS: $ PS: 1
1+. &n ce se concretizeaza aplicarea principiului unitatii bugetare(
a.
inscrierea veniturilor si c#eltuielilor bugetare intr5un singur document;
b.
depersonalizarea veniturilor bugetare;
c.
veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei c#eltuieli bugetare
anume;
d.
toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.
ANS: A PS: 1
1,. Principiul anualitatii bugetului de stat nu se refera la:
a.
la perioada in care au loc intocmirea si aprobarea bugetului de stat;
b.
la perioada in care are loc executia veniturilor si a c#eltuielilor
bugetului de stat;
c.
la clasificarea si repartizarea indicatorilor financiari in functie de
perioada analizata.
ANS: ' PS: 1
11. 'are dintre urmatoarele trasaturi nu caracterizeaza principiul neafectarii
veniturilor bugetare(
a.
ansamblul resurselor este afectat pentru acoperirea ansamblului
c#eltuielilor;
b.
depersonalizarea veniturilor bugetare;
c.
repartizarea resurselor financiare pe destinatiile c#eltuielilor nu implica
egalitatea dintre un anumit venit si o anumita c#eltuiala;
)
d.
un anumit venit este folosit pentru acoperirea unei anumite c#eltuieli.
ANS: D PS: 1
12. 'are dintre urmatoarele bugete nu este cuprins in bugetul public national(
a.
bugetul de stat;
b.
bugetele locale;
c.
bugetele fondurilor speciale;
d.
bugetul asigurarilor sociale de stat.
ANS: ' PS: 1
13. "c#ilibrul bugetar reprezinta:
a.
egalitatea dintre veniturile si c#eltuielile bugetare;
b.
acoperirea integrala a deficitului bugetului de stat din resurse interne;
c.
ec#ilibrarea cu deficitele inregistrate pe perioada unei guvernari;
d.
nici una dintre variantele de mai sus.
ANS: A PS: 1
!4. Starea de ec#ilibru la nivelul bugetului general consolidat reprezinta:
a.
veniturile publice totale neconsolidate = c#eltuielile publice totale
neconsolidate;
b.
veniturile publice totale > c#eltuielile publice totale;
c.
veniturile publice totale consolidate = c#eltuielile publice totale
consolidate;
d.
veniturile publice totale : c#eltuielile publice totale.
ANS: ' PS: 1
!1. Din punct de vedere organizational, trezoreria statului indeplineste cinci
functii principale. 'are sunt acestea(
1. gestionar al veniturilor si c#eltuielilor publice;
!. emitent si intermediar pe piata financiara;
%. autoritate publica in domeniul financiar;
). imprumutator de ultim rang;
+. gestionar al instrumentelor de interventie financiara publica;
,. coresponsabil al ec#ilibrului financiar macroeconomic.
a.
1,!,%,),,;
c.
!,%,),+,,;
+
b.
1,!,%,+,,;
d.
1,!,%,),+.
ANS: $ PS: 1
!!. &n structura resurselor proprii ale bugetului ;niunii "uropene nu sunt
cuprinse:
a.
taxele vamale si contributiile agricole rezultate din comertul cu terte
tari;
b.
contributia pe za#ar si izoglucoza;
c.
aplicarea unei cote uniforme la o baza a <A, conform reglementarilor
comunitare;
d.
impozitele pe venit percepute persoanelor fizice si *uridice;
e.
resursa de ec#ilibru ce rezulta din aplicarea la <N$5ul fiecarui stat
membru a unei =cote de apel>.
ANS: D PS: 1
!%. /ondurile speciale elaborate anual constituie o exceptie de la principiul:
a.
ec#ilibrului bugetar;
b.
neafectarii veniturilor bugetare;
c.
specializarii bugetare;
d.
publicitatii;
e.
unitatii monetare.
ANS: $ PS: 1
!). Avanta*ul respectarii principiului universalitatii consta in:
a.
usurarea evidentierii veniturilor si c#eltuielilor, fiind posibila
compensarea intre c#eltuieli si venituri proprii;
b.
posibilitatea corectarii corelatiilor dintre anumite venituri si c#eltuieli
cu destinatie speciala;
c.
cunoasterea cat mai exacta a volumului total al veniturilor si
c#eltuielilor publice;
d.
posibilitatea compararii volumului total al veniturilor si c#eltuielilor
publice din diverse state.
ANS: ' PS: 1
!+. Nu reprezinta o abatere de la principiul unitatii bugetare elaborarea:
a.
bugetelor locale;
,
b.
bugetelor extraordinare;
c.
bugetelor anexa;
d.
bugetelor autonome;
e.
conturilor speciale de trezorerie.
ANS: A PS: 1
!,. Abaterea de la principiul unitatii bugetare o constituie:
1. bugetele anexa;
!. donatiile si sponsorizarile;
%. bugetele extraordinare;
). fondurile de spri*in;
+. bugetele autonome
a.
1,!,%,+;
c.
1,!,%;
b.
!,),+;
d.
1,%,+.
ANS: D PS: 1
!1. 'aracterul de buget consolidat decurge din:
a.
insasi natura statului, care in mod traditional isi asuma sarcina
finantarii serviciilor publice;
b.
importanta bugetului ca instrument cu putere de lege, prin care se
reflecta politica promovata de guvern;
c.
modalitatile de exercitare a functiilor finantelor publice;
d.
te#nica intocmirii lui, in conformitate cu care se elimina transferurile
dintre diferitele categorii de bugete componente.
ANS: D PS: 1
!2. $ugetul public national este format din:
a.
totalitatea bugetelor locale;
b.
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale;
c.
totalitatea bugetelor publice;
d.
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
fondurilor speciale;
e.
bugetul de stat, bugetul fondurilor speciale si bugetele locale.
ANS: $ PS: 1
1
!3. 8egile bugetare nu cuprind:
a.
la venituri, estimarile anului bugetar;
b.
la c#eltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in
legi specifice, in structura functionala si economica a acestora;
c.
lista furnizorilor de bunuri si servicii publice acreditati;
d.
deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz;
e.
reglementari specifice exercitiului bugetar.
ANS: ' PS: 1
%4. Anexele legilor bugetare nu cuprind:
a.
sintezele bugetului de stat, bugetului /ondului National ;nic de
Asigurari Sociale de Sanatate;
b.
bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea;
c.
sintezele veniturilor si c#eltuielilor bugetelor locale;
d.
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de
repartizare a acestora;
e.
alte anexe specifice.
ANS: ' PS: 1
%1. ?rdonantarea constituie:
a.
etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost
efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata;
b.
etapa in care institutia publica verifica anga*amentele asumate;
c.
etapa in care are loc identificarea si dimensionarea materiei impozabile
a unei persoane fizice sau *uridice, care, potrivit legii, intra sub
incidenta impozitarii;
d.
etapa in cadrul careia se determina cuantumul impozitului aferent
materiei impozabile in raport cu cotele de impozit si alte conditii
prevazute de lege.
ANS: A PS: 1
%!. Prevederile bugetare privind veniturile reprezinta:
a.
limite maxime ce nu pot fi depasite;
b.
limite maxime de atins;
c.
limite minime ce pot fi depasite.
ANS: ' PS: 1
2
%%. Prevederile bugetare privind c#eltuielile reprezinta:
a.
limite maxime ce nu pot fi depasite;
b.
limite maxime de atins;
c.
limite minime ce pot fi depasite.
ANS: A PS: 1
%). "miterea titlului de percepere consta in:
a.
incasarea efectiva a sumei datorate de catre debitor;
b.
ac#itarea efectiva de catre institutia publica a sumei datorate catre
furnizori sau creditori;
c.
executarea silita a debitorilor;
d.
inscrierea cuantumului venitului bugetar intr5un act pe baza caruia se
autorizeaza organul fiscal pentru perceperea unui venit bugetar.
ANS: D PS: 1
%+. 'lasificatia bugetara presupune:
a.
corelarea c#eltuielilor cu sursele de venit din care se finanteaza;
b.
gruparea veniturilor si c#eltuielilor bugetare intr5o ordine obligatorie si
dupa criterii unitare;
c.
gruparea veniturilor si c#eltuielilor bugetare in ordine alfabetica;
d.
gruparea veniturilor si c#eltuielilor bugetare in ordinea descrescatoare
a sumelor.
ANS: $ PS: 1
%,. &n practica bugetara internationala, exercitiul bugetar poate:
a.
incepe la o alta data decat 1 ianuarie;
b.
dura mai putin de 1! luni;
c.
incepe la orice data, cu conditia finalizarii la %1 decembrie;
d.
incepe doar pe 1 ianuarie.
ANS: A PS: 1
%1. &n practica bugetara din 0omania, exercitiul bugetar poate:
a.
incepe la o alta data decat 1 ianuarie;
b.
dura mai putin de 1! luni;
c.
incepe la orice data, cu conditia finalizarii la %1 decembrie;
d.
incepe doar pe 1 ianuarie.
3
ANS: D PS: 1
%2. Asezarea constituie:
a.
etapa in care institutia publica verifica anga*amentele asumate;
b.
etapa in care are loc identificarea materiei impozabile a unei persoane
fizice sau *uridice, care, potrivit legii, intra sub incidenta impozitarii si
determinarea marimii acesteia;
c.
etapa in cadrul careia se determina cuantumul impozitului aferent
materiei impozabile in raport cu cotele de impozit si alte conditii
prevazute de lege;
d.
etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost
efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.
ANS: $ PS: 1
%3. 'onform clasificatiei bugetare, veniturile se grupeaza in:
a.
capitole si subcapitole;
b.
parti, capitole si subcapitole;
c.
titluri, articole si alineate;
d.
parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, dupa caz.
ANS: A PS: 1
)4. Sistemul de gestiune bugetara presupune:
a.
inc#iderea bugetului la data expirarii anului bugetar;
b.
functionarea conturilor de venituri si c#eltuieli mai mult de un an;
c.
gestionarea separata a veniturilor si c#eltuielilor;
d.
realizarea c#eltuielilor doar dupa incasarea veniturilor;
e.
functionarea conturilor de c#eltuieli pana la c#eltuirea tuturor
fondurilor.
ANS: A PS: 1
)1. Sistemul de exercitiu bugetar presupune:
a.
realizarea c#eltuielilor doar dupa incasarea veniturilor;
b.
functionarea conturilor de venituri si c#eltuieli timp de !5% luni;
c.
inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si c#eltuielilor
aferente acelui an, dar incasate9c#eltuite dupa expirarea sa;
d.
incasarea veniturilor cu cel putin !5% luni inaintea realizarii
c#eltuielilor.
14
ANS: ' PS: 1
)!. &n derularea procesului bugetar nu revin responsabilitati:
a.
ordonatorilor de credite;
b.
.inisterului /inantelor Publice;
c.
Parlamentului;
d.
contribuabililor;
e.
-uvernului.
ANS: D PS: 1
)%. &n cazul sistemului de exercitiu, contul de executie bugetara cuprinde:
a.
operatiunile de incasari si plati derulate efectiv in anul respectiv,
indiferent de exercitiul bugetar la care se refera;
b.
totalitatea operatiunilor care privesc anul bugetar respectiv, c#iar daca
incasarea sau efectuarea platilor se realizeaza dupa inc#ierea anului
bugetar;
c.
indicatorii bugetari proiectati pentru anul bugetar urmator.
ANS: $ PS: 1
)). Anga*area, ca etapa in executia c#eltuielilor bugetare, constituie:
a.
actul care genereaza obligatia unei institutii publice de a plati o suma
de bani unui tert pe baza unui act *uridic;
b.
etapa in care institutia publica verifica anga*amentele asumate;
c.
etapa in cadrul careia se determina cuantumul impozitului aferent
materiei impozabile in raport cu cotele de impozit si alte conditii
prevazute de lege;
d.
etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost
efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.
ANS: A PS: 1
)+. 0olul Parlamentului in procesul bugetar consta in:
a.
elaborarea bugetelor centrale;
b.
adoptarea legilor bugetare anuale, a celor de rectificare si a legii
contului general de executie;
c.
avizarea bugetelor locale;
d.
urmarirea executiei bugetare.
11
ANS: $ PS: 1
),. $ugetul general consolidat se obtine prin:
a.
insumarea bugetelor publice;
b.
consolidarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetelor locale;
c.
agregarea bugetelor publice si eliminarea transferurilor dintre acestea;
d.
agregarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetelor fondurilor speciale.
ANS: ' PS: 1
)1. 8ic#idarea veniturilor bugetare constituie:
a.
stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, pe baza
cotelor si a altor elemente prevazute de lege;
b.
etapa in care institutia publica verifica anga*amentele asumate;
c.
etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost
efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata;
d.
etapa in care are loc identificarea materiei impozabile a unei persoane
fizice sau *uridice, care, potrivit legii, intra sub incidenta impozitarii.
ANS: A PS: 1
)2. Procesul bugetar al fiecarui an se inc#eie cu:
a.
elaborarea unui set de recomandari privind executia bugetara;
b.
realizarea unei analize privind incasarea veniturilor;
c.
aprobarea contului general de executie;
d.
redactarea unui studiu privind incadrarea in indicatorii
macroeconomici prevazuti initial.
ANS: ' PS: 1
)3. 'ea de a doua etapa a procesului bugetar la nivelul bugetului de stat
cuprinde dezbaterea si aprobarea bugetului la nivelul:
a.
-uvernului;
b.
Parlamentului;
c.
.inisterului /inantelor Publice;
d.
$ancii Nationale a 0omaniei;
e.
?rdonatorilor de credite bugetare.
ANS: $ PS: 1
1!
+4. &n cazul sistemului de gestiune, contul de executie bugetara cuprinde:
a.
operatiunile de incasari si plati derulate efectiv in anul respectiv,
indiferent de exercitiul bugetar la care se refera;
b.
totalitatea operatiunilor care privesc anul bugetar respectiv, c#iar daca
incasarea sau efectuarea platilor se realizeaza dupa inc#ierea anului
bugetar;
c.
indicatorii bugetari proiectati pentru anul bugetar urmator.
ANS: A PS: 1
+1. "xecutia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin:
a.
unitatile teritoriale ale trezoreriei statului;
b.
unitatile teritoriale ale '"'5ului;
c.
unitatile teritoriale ale $ancii Nationale a 0omaniei;
d.
intermediul primariilor.
ANS: A PS: 1
+!. "xcedentul bugetelor locale, in urma regularizarii cu bugetul de stat a
transferurilor, se utilizeaza pentru:
1. constituirea fondului de rulment;
!. constituirea fondului de tezaur;
%. rambursarea imprumuturilor restante, plata dobanzilor, a comisioanelor si
a altor costuri aferente;
). ec#ilibrarea altor bugete componente ale siatemului bugetar.
a.
1,%;
b.
1,%,);
c.
1,!;
d.
!,%,).
ANS: A PS: 1
+%. -ruparea functionala a c#eltuielilor bugetare se face pe:
a.
c#eltuieli curente si de capital;
b.
venituri fiscale si nefiscale;
c.
institutii ai caror conducatori sunt ordonatori de credite bugetare;
d.
destinatiile 6ramurile si domeniile de activitate7 catre care sunt
1%
orientate resursele.
ANS: D PS: 1
+). &ncasarea veniturilor la bugetul de stat se poate realiza prin urmatoarele
procedee:
1. calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor;
!. impunerea si debitarea de catre organele fiscale;
%. calcularea, retinerea si varsarea la bugetul de stat a impozitului
datorat de catre o terta persoana;
). debitarea la sursa;
+. utilizarea timbrelor fiscale.
a.
1,!,);
c.
!,%,+;
b.
1,!,%,+;
d.
1,!,),+.
ANS: $ PS: 1
++. Alegeti ordinea corecta a etapelor executiei c#eltuielilor bugetare:
1. lic#idarea;
!. ordonantarea;
%. anga*area;
). asezarea;
+. plata.

a.
),1,!,+;
c.
%,1,!,+;
b.
%,1,!,);
d.
%,!,1,+
ANS: ' PS: 1
+,. "laborarea proiectului bugetului de stat se bazeaza pe:
1. prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali;
!. propunerile de venituri detaliate ale ordonatorilor principali de
credite;
%. posibilitatile de finantare a deficitului bugetar;
). date istorice privind c#eltuielile bugetare pe ultimii zece ani;
1)
+. propunerile de c#eltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de
credite.
a.
1,!,%;
c.
1,!,+;
b.
1,%,+;
d.
1,),+.
ANS: $ PS: 1
+1. . "xecutia c#eltuielilor bugetare are la baza anumite principii. 'are dintre
principiile enumerate mai *os este corect:
a.
creditele bugetare sunt rambursabile si purtatoare de dobanda;
b.
creditele bugetare vizeaza finantarea bugetara temporara si gratuita;
c.
creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite pot
fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de
credite doar in situatii de lipsa acuta a resurselor financiare;
d.
creditele bugetare aprobate si neutilizate pana la sfarsitul exercitiului
bugetar sunt anulate.
ANS: D PS: 1
+2. 'onsolidarea bugetara este operatiunea de:
a.
sc#imbare a unui imprumut de stat cu un altul cu o rata a dobanzii mai
mica si cu o scadenta mai indepartata;
b.
eliminare a transferurilor consolidabile in scopul evitarii dublei lor
evidentieri;
c.
eliminare a subventiilor in scopul identificarii indicatorilor bugetului
general consolidat;
d.
refinantare a datoriei publice.
ANS: $ PS: 1
+3. Afirmatia @veniturile si c#eltuielile se inscriu in buget in totalitate, in sume
brute> corespunde:
a.
principiului neafectarii veniturilor bugetare;
b.
principiului universalitatii;
c.
principiului unitatii;
d.
principiului specializarii bugetare;
e.
principiului unitatii monetare.
ANS: $ PS: 1
1+
,4. Stingerea creantelor fiscale nu se realizeaza prin:
a.
plata;
b.
compensare;
c.
lic#idare;
d.
restituire;
e.
executare silita sau anularea creantelor fiscale.
ANS: ' PS: 1
,1. "xecutia veniturilor bugetare are la baza anumite principii. 'are dintre
principiile enumerate mai *os este corect:
a.
impozitele, taxele sau alte obligatii de natura acestora pot fi inscrise in
buget si incasate, c#iar daca acestea nu au fost stabilite prin lege, insa
din considerente speciale se impune acest lucru.;
b.
legea bugetara anuala aproba, pentru fiecare an, lista impozitelor,
taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului
care urmeaza sa se perceapa;
c.
este permisa perceperea contributiilor directe sau indirecte c#iar daca
aceste nu au fost stabilite prin lege.
ANS: $ PS: 1
,!. 'are dintre urmatoarele sisteme de executie bugetara este aplicat in
0omania:
a.
sistemul de exercitiu;
b.
sistemul de gestiune;
c.
sistemul de executie;
d.
nici unul din sistemele de mai sus.
ANS: $ PS: 1
,%. Dezavanta*ul sistemului de exercitiu consta in:
a.
pe perioada de prelungire a exercitiului bugetar functioneaza in paralel
doua bugete, ceea ce ingreuneaza operatiunile de evidenta si control;
b.
nu permite cunoasterea cu exactitate a venituilor si c#eltuielilor
bugetare corespunzatoare anului bugetar inc#eiat;
c.
prevede inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si
c#eltuielilor aferente acelui an, dar incasate9c#eltuite dupa expirarea sa.
1,
ANS: A PS: 1
,). Dezavanta*ul sistemului de gestiune consta in:
a.
pe perioada de prelungire a exercitiului bugetar functioneaza in paralel
doua bugete, ceea ce ingreuneaza operatiunile de evidenta si control;
b.
nu permite cunoasterea cu exactitate a venituilor si c#eltuielilor
bugetare corespunzatoare anului bugetar inc#eiat;
c.
prevede inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si
c#eltuielilor aferente acelui an, dar incasate9c#eltuite dupa expirarea sa.
ANS: $ PS: 1
,+. 'are dintre metodele de fundamentare a veniturilor si c#eltuielilor bugetare
enumerate se aplica in 0omania:
a.
metoda ma*orarii 6diminuarii7;
b.
metoda evaluarii directe;
c.
metoda automata;
d.
metoda bazei bugetare zero;
e.
metoda rationalizarii optiunilor bugetare.
ANS: $ PS: 1
,,. Printre trasaturile bugetului public nu se regaseste:
a.
bugetul public este un act de previziune;
b.
bugetul public este un act de autorizare;
c.
bugetul public este un act de *ustitie sociala;
d.
bugetul public este un act de control;
e.
bugetul public este un act anual.
ANS: ' PS: 1
,1. &n calitate de gestionar al veniturilor si c#eltuielilor publice, trezoreria are
urmatoarele roluri:
1. asigura ec#ilibrarea intrarilor si iesirilor de fonduri;
!. acopera decala*ele temporare intre intrarile si iesirile de fonduri;
%. asigura acoperirea necesitatilor de finantare ale statului 6in situatia
inregistrarii de deficite bugetare la finele anului bugetar7 prin
imprumuturi pe termen mediu si lung;
). acorda imprumuturi pe termen scurt din excedentele de lic#iditati
existente in cursul exercitiului bugetar;
11
+. controleaza o serie de institutii financiare.
a.
1,!,%,);
c.
!,%,);
b.
1,!,%,+;
d.
!,%,),+.
ANS: A PS: 1
,2. Pentru a5si indeplini rolul de gestionar al instrumentelor de interventie
financiara publica, rezoreria statului poate apela la urmatoarele mi*loace:
1. acordarea de autorizari speciale in favoarea unei intreprinderi;
!. acordarea de prime in vederea subventionarii unei parti din c#eltuielile
unei anumite activitati desfasurate de catre o intreprindere;
%. acordarea de plati compensatorii pentru concedierile colective din
intreprinderi;
). acordarea de bonificatii de dobanda;
+. garantarea creditelor contractate de catre anumite intreprinderi.
a.
1,!,%,);
c.
1,!,%,+;
b.
1,!,),+;
d.
1,!,+.
ANS: $ PS: 1
,3. 'are au fost factorii responsabili de declansarea crizei bugetare europene de
mi*locul anilor A14(
1. liberalizarea sc#imburilor comerciale internationale in cadrul
-A, care au dus la reducerea taxelor vamale;
!. aparitia excedentelor in productia agricola a statelor membre ale
;";
%. reducerea veniturilor provenite din <A;
). efectuarea unor c#eltuieli prea mari de la buget care au condus la
acumularea de datorii;
+. existenta problemelor legate de ec#ilibrul institutional in cadrul
;niunii.
a.
1,!,),+;
c.
!,%,),+;
b.
1,!,%,+;
d.
1,!,%,).
ANS: $ PS: 1
14. 'are dintre resursele proprii ale bugetului ;" enumerate mai *os nu face
parte din resursele traditionale(
a.
resursa bazata pe venitul national brut;
b.
taxele vamale;
12
c.
contributiile agricole;
d.
contributia pe za#ar si izoglucoza.
ANS: A PS: 1
11. Principiul universalitatii bugetare regrupeaza doua reguli. 'are sunt acestea(
1. regula neafectarii veniturilor;
!. regula bugetului brut;
%. regula ec#ilibrului;
). regula transparentei bugetare.
a.
1,%;
c.
!,%;
b.
1,!;
d.
%,).
ANS: $ PS: 1
1!. ? derogare de la principiul universalitatii bugetare in cazul bugetului general
al ;niunii "uropene o constituie:
a.
mecanismul c#eltuielii =negative>;
b.
existenta bugetelor autonome ale unor organisme a caror finantare se
executa din bugetul general;
c.
acordarea unor imprumuturi din bugetul general.
ANS: A PS: 1
1%. Principiul bunei gestionari financiare 5 care se aplica in cazul bugetului
general al ;niunii "uropene 5 este definit in raport cu:
1. principiul economiei;
!. principiul eficientei;
%. principiul eficacitatii;
). principiul ec#ilibrului.
a.
1,!,%;
c.
!,%,);
b.
1,!,);
d.
!,%.
ANS: A PS: 1
1). 0esursa de ec#ilibru a bugetului ;niunii "uropene o constituie:
a.
taxele vamale;
b.
resursa bazata pe <A;
c.
resursa bazata pe venitul national brut;
13
d.
contributia pe za#ar si izoglucoza.
ANS: ' PS: 1
1+. 'are dintre resursele proprii ale bugetului ;niunii "uropene are ponderea
cea mai mare in buget(
a.
resursa bazata pe <A;
b.
resursa bazata pe <N$5ul statelor membre;
c.
resursele proprii traditionale.
ANS: $ PS: 1
1,. 'e procent din veniturile nationale brute ale statelor membre revine
bugetului anual al ;niunii "uropene(
a.
aproximativ +4B;
b.
!+B;
c.
aproximativ 1B;
d.
peste +B.
ANS: ' PS: 1
11. Din fondurile provenite de la bugetului ;niunii "uropene se finateaza o
gama larga de activitati. 'aror domenii le corespund acestea(
1. agricultura si pescuit;
!. infrastructura;
%. educatia si formarea profesionala;
). stimularea firmelor de intermedieri financiare;
+. subventionarea marilor competitori din industrie;
,. politicile sociale si ale ocuparii fortei de munca;
1. politicile de mediu;
2. impulsionarea dezvoltarii economice in zone subdezvoltate ale lumii.
a.
1,!,%,,,1;
c.
1,!,%,,,1,2;
b.
1,!,),,,2;
d.
1,%,),+,1,2.
ANS: ' PS: 1
12. Autoritatea bugetara la nivelul ;niunii "uropene este reprezentata de:
a.
'omisia "uropeana si Parlamentul "uropean;
b.
'onsiliul ;niunii "uropene si Parlamentul "uropean;
!4
c.
'onsiliul de .inistri;
d.
Parlamentul "uropean.
ANS: $ PS: 1
13. Pentru ce perioada de timp se aproba cadrul financiar multianual
6perspectiva financiara7 la nivelul ;niunii "uropene(
a.
+51 ani;
b.
!5% ani;
c.
un an;
d.
14 ani.
ANS: A PS: 1
24. 'e se intampla in cazul in care bugetul ;niunii "uropene, in urma executiei,
inregistreaza un sold pozitiv(
a.
suma respectiva este iscrisa in bugetul anului urmator ca venit;
b.
suma respectiva este iscrisa in bugetul anului urmator ca c#eltuiala;
c.
suma respectiva se restituie statelor membre.
ANS: A PS: 1
21. 'e se intampla in cazul in care in urma executiei bugetului general al
;niunii "uropene se inregistreaza un deficit(
a.
se apeleaza la imprumuturi pe termen lung;
b.
suma respectiva se inscrie in bugetul anului urmator la partea de
c#eltuieli;
c.
se vor solicita contributii suplimentare de la statele membre.
ANS: $ PS: 1
2!. rezoreria statului se imprumuta nu numai pentru a acoperi eventualul
deficit bugetar, ci si pentru a acorda, la randul sau, imprumuturi in scopul
indeplinirii rolului statului de a promova dezvoltarea economica si de a
asigura protectia sociala a populatiei. 'arei functii a rezoreriei ii
corespunde aceasta afirmatie(
a.
functiei de gestionar al veniturilor si c#eltuielilor publice;
b.
functiei de emitent si intermediar pe piata financiara;
c.
functiei de autoritate publica in domeniul financiar.
!1
ANS: $ PS: 1
2%. 0ectificarea bugetara in cazul bugetului de stat se poate realiza:
a.
o singura data pe an;
b.
de doua ori pe an;
c.
ori de cate ori este nevoie;
d.
nici una din variantele de mai sus.
ANS: $ PS: 1
2). 'are dintre modalitatile de acoperire a deficitului bugetar enumerate mai *os
nu este practicata in 0omania(
a.
contractarea de imprumuturi de stat pe piata interna;
b.
contractarea de imprumuturi de stat pe piata externa;
c.
emisiunea monetara;
d.
sustinerea temporara din resursele contului general al rezoreriei
statului.
ANS: ' PS: 1
2+. 'are sunt functiile operationale ale rezoreriei publice(
1. conducerea bugetului statului;
!. monitorizarea fondurilor extrabugetare;
%. gestionarea finantelor guvernamentale;
). gestionarea finantelor private;
+. gestiunea imprumuturilor;
,. managementul portofoliului de active financiare guvernamentale;
1. contabilitatea operatiunilor guvernamentale.
a.
1,!,%,,,1;
c.
1,!,%,+,,,1;
b.
1,!,),+,,;
d.
!,%,+,,,1.
ANS: ' PS: 1
2,. ;na dintre functiile operationale ale rezoreriei publice este cea de gestiune
a imprumuturilor. 'are dintre subfunctiile indicate nu este corecta(
a.
gestiunea imprumuturilor primite de catre stat, inclusiv a emisiunii de
titluri;
b.
gestiunea imprumuturilor acordate de catre stat;
c.
gestiunea imprumuturilor agentilor economici privati;
d.
gestiunea garantiilor acordate de catre stat.
!!
ANS: ' PS: 1
21. 'are dintre urmatoarele functii ale rezoreriei nu apartine functiilor
traditionale(
a.
functia de casier al statului;
b.
functia de intermediar financiar;
c.
functia de banca a statului.
ANS: $ PS: 1
22. /unctia rezoreriei publice de autoritate publica in domeniul financiar se
concretizeaza intr5un numar de misiuni. 'are sunt acestea(
1. exercita controlul asupra unei serii de institutii financiare;
!. veg#eaza la functionarea in bune conditii a ansamblului institutiilor care
acorda imprumuturi in economie;
%. gestioneaza veniturile si c#eltuielile publice;
). este persoana *uridica cu calitatea de actionar si de gestionar a
participatiilor statului in toate sectoarele;
+. este asociata la actiunile autoritatilor publice in relatiile acestora cu
organismele financiare internationale.
a.
1,!,),+;
c.
!,%,);
b.
1,!,%,+;
d.
!,),+.
ANS: A PS: 1
23. 'are dintre caracteristicile de mai *os nu apartine bonului de tezaur(
a.
are scadenta de un an sau mai putin;
b.
nu genereaza dobanda inainte de scadenta;
c.
se vinde cu un discount din valoarea de emisiune;
d.
sunt titlurile cele mai riscante.
ANS: D PS: 1
34. 'are dintre caracteristicile de mai *os nu apartine obligatiunilor pentru
economisire(
a.
sunt destinate investitorilor individuali;
b.
sunt emise ca #artii de valoare sau sub forma electronica;
c.
pot fi comercializate pe piata secundara;
d.
nu au cupoane.
!%
ANS: ' PS: 1
31. rezoreria centrala este organizata in cadrul:
a.
.inisterului /inantelor Publice;
b.
$ancii Nationale;
c.
Agentiei Nationale de Administrare /iscala.
ANS: A PS: 1
3!. Debugetizarea reprezinta o derogare de la principiul:
a.
anualitatii bugetare;
b.
universalitatii;
c.
specializarii bugetare;
d.
unitatii bugetare.
ANS: D PS: 1
3%. &n cadrul metodei ma*orarii 6diminuarii7 5 una dintre matodele clasice de
fundamentare a componentelor bugetului 5 veniturile previzionate se
determina astfel:
a.
P<
tC1
D<
t
61Cr
<
7;
b.
P<
tC1
D<
t51
c.
P<
tC1
D<
t
EP&$
tC1
9P&$
t
ANS: A PS: 1
3). &n cadrul metodei automate 5 una dintre matodele clasice de fundamentare a
componentelor bugetului 5 c#eltuielile previzionate se determina astfel:
a.
P'
tC1
D'
t
61Cr
'
7;
b.
P'
tC1
D'
t51
;
c.
P'
tC1
D'
t
EP&$
tC1
9P&$
t
ANS: $ PS: 1
3+. ?rdonatorilor de credite bugetare nu le revin ca atributie:
a.
anga*area c#eltuielilor bugetare;
b.
lic#idarea c#eltuielilor bugetare;
c.
ordonantarea platii c#eltuielilor bugetare;
!)
d.
plata efectiva a c#eltuielilor bugetare.
ANS: D PS: 1
3,. Neconcordanta deplina intre termenele la care se incaseaza veniturile
bugetare si cele la care se efectueaza c#eltuielile bugetare 6platile
devanseaza incasarile7 conduce la goluri temporare de casa. Acestea nu se
acopera din:
a.
disponibilitatile banesti ale trezoreriei statului;
b.
imprumuturi prin emisiuni de titluri de stat pe termen scurt;
c.
imprumuturi prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung.
ANS: ' PS: 1
31. .ultiplicatorul c#eltuielilor publice are urmatoarea expresie 6unde =c> 5
inclinatia marginala spre consum7;
a.
19615c7;
b.
5c9615c7;
c.
1;
d.
19c.
ANS: A PS: 1
32. .ultiplicatorul fiscal are urmatoarea expresie 6unde =c> 5 inclinatia
marginala spre consum7;
a.
19615c7;
b.
19c;
c.
5c9615c7;
d.
1.
ANS: ' PS: 1
33. Analizand relatia care exista intre multiplicatorul fiscal si multiplicatorul
c#eltuielilor publice 6c64,17, =c>5 inclinatia marginala spre consum7,
rezulta ca, pentru a lupta contra recesiunii, este mai eficace:
a.
cresterea c#eltuielilor publice;
b.
reducerea fiscalitatii;
c.
reducerea c#eltuielilor publice.
ANS: A PS: 1
!+
144. ;na dintre functiile clasice ale trezoreriei publice este cea de casier al
statului. Aceasta functie implica urmatoarele aspecte:
1. executia de casa a operatiunilor de incasari si plati efectuate de stat;
!. veg#erea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata anga*amentelor
statului;
%. furnizarea de capital unor intreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea.
a.
1,!;
b.
1,%;
c.
!,%;
d.
1.
ANS: A PS: 1
141. &n cazul aparitiei unui excedent de trezorerie, care din urmatoarele afirmatii
nu este corecta(
a.
se inregistreaza un plus de resurse fata de nivelul normal al platilor;
b.
trezoreria poate acorda din suma respectiva imprumuturi pe termen
scurt;
c.
trezoreria poate acorda din suma respectiva imprumuturi pe termen
lung.
ANS: ' PS: 1
14!. $ugetul ;niunii "uropene cuprinde doua categorii de c#eltuieli: c#eltuieli
obligatorii si c#eltuieli neobligatorii. '#eltuielile obligatorii includ toate
c#eltuielile ce decurg din acordurile internationale inc#eiate, precum si din
ratatele ;niunii "uropene. 'ontrolul asupra c#eltuielilor obligatorii il
detine:
a.
Parlamentul "uropean;
b.
'onsiliul de .inistri;
c.
'omisia "uropeana;
d.
'urtea de Fustitie.
ANS: $ PS: 1
14%. $ugetul ;niunii "uropene cuprinde doua categorii de c#eltuieli: c#eltuieli
obligatorii si c#eltuieli neobligatorii. '#eltuielile neobligatorii includ
c#eltuielile care nu au fost prevazute in ratate sau conventii internationale.
'ontrolul asupra c#eltuielilor neobligatorii il detine:
a.
Parlamentul "uropean;
!,
b.
'omisia "uropeana;
c.
'onsiliul ;niunii "uropene;
d.
'urtea de Fustitie.
ANS: A PS: 1
14). 0esponsabilitatea implementarii bugetului ;niunii "uropene ii revine:
a.
'onsiliului ;niunii "uropene;
b.
Parlamentului "uropean;
c.
'omisiei "uropene;
d.
'omitetului "conomic si Social "uropean.
ANS: ' PS: 1
14+. &nstrumentele financiare prin care ;niunea "uropeana spri*ina
implementarea Politicii Agricole 'omune sunt:
1. /ondul "uropean pentru Agricultura si Dezvoltare rurala 6/"AD07;
!. /ondul "uropean pentru Pescuit 6/"P7;
%. /ondul "uropean de ?rientare si -arantare Agricola 6/"?-A7;
). /ondurile Structurale;
+. /ondul de 'oeziune.
a.
1,!,%,);
b.
1,%;
c.
1,%,);
d.
1,!,%,+.
ANS: $ PS: 1
TRUE/FALSE
1. 8a nivelul bugetului ;niunii "uropene, operatiunile de imprumut in scopul
acoperirii unui eventual deficit bugetar sunt permise.
ANS: / PS: 1
!. 8a nivelul bugetului ;niunii "uropene, operatiunile de imprumut in scopul
acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu sistemul
resurselor proprii si nu sunt autorizate.
ANS: PS: 1
!1
%. &n acord cu principiul anualitatii, bugetele de venituri si c#eltuieli ale
;niunii "uropene sunt adoptate pentru o perioada de un an, ce incepe de la 1
aprilie si se inc#eie la %1 martie.
ANS: / PS: 1
). &n acord cu principiul anualitatii, bugetele de venituri si c#eltuieli ale
;niunii "uropene sunt adoptate pentru o perioada de un an, ce incepe de la 1
ianuarie si se inc#eie la %1 decembrie.
ANS: PS: 1
+. &n prezent, bugetul ;niunii "uropene se intocmeste pe activitati, in vederea
unei transparente sporite.
ANS: PS: 1
,. rezoreria publica desemneaza o entitate organizatorica a .inisterului de
/inanGe, care are rolul de a asigura statului disponibilitatile financiare de
care are nevoie, pentru a face fata obligatiilor sale.
ANS: PS: 1
1. "xecutia bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a
bugetelor locale se asigura prin rezoreria publica.
ANS: PS: 1
2. Prin rezoreria publica se asigura doar executia bugetului de stat.
ANS: / PS: 1
3. Prin rezoreria publica se asigura doar executia bugetelor locale.
ANS: / PS: 1
14. $onurile de tezaur sunt considerate titlurile de stat cele mai putin riscante.
ANS: PS: 1
11. $onurile de tezaur sunt considerate titlurile de stat cele mai riscante.
ANS: / PS: 1
1!. $onurile de tezaur sunt titluri de stat pe termen scurt.
!2
ANS: PS: 1
1%. $onurile de tezaur sunt titluri de stat pe termen lung.
ANS: / PS: 1
1). oate titlurile de rezorerie, in afara obligatiunilor de economisire, sunt
foarte lic#ide si sunt greu de comercializat pe pietele secundare.
ANS: PS: 1
1+. $onul de tezaur are maturitatea de 14 ani sau mai mult.
ANS: / PS: 1
1,. $onul de tezaur are scadenta de un an sau mai putin..
ANS: PS: 1
11. $iletul de rezorerie este negociabil si poate fi vandut pe piata secundara
inainte de scadenta de catre detinator.
ANS: PS: 1
12. $iletul de rezorerie nu este negociabil si nu poate fi vandut pe piata
secundara inainte de scadenta de catre detinator.
ANS: / PS: 1
13. $iletul de rezorerie are scadenta intre ! si 14 ani, avand un cupon de plata
la fiecare , luni, fiind emis, de obicei, cu maturitati de !, %, + sau 14 ani.
ANS: PS: 1
!4. $iletul de rezorerie are scadenta de un an sau mai putin.
ANS: / PS: 1
!1. ?bligatiunea de rezorerie are maturitatea de 14 ani sau mai mult, avand
atasate cupoane de plata la fiecare , luni, maturitatile la emisiune putand
a*unge pana la %4 de ani.
ANS: PS: 1
!3
!!. itlurile de rezorerie indexate cu inflatia, de regulH cu indicele preturilor de
consum, au rata cuponului constata, insa genereaza o suma diferita a
dobanzii, deoarece principalul este a*ustat, multiplicat in functie de inflatie.
ANS: PS: 1
!%. itlurile de rezorerie indexate cu inflatia sunt oferite cu scadente de pana la
un an.
ANS: / PS: 1
!). itlurile de rezorerie indexate cu inflatia sunt oferite cu scadente de +, 14 si
!4 de ani.
ANS: PS: 1
!+. ?bligatiunile pentru economisire nu pot fi comercializate pe piata
secundara, insa dupa o perioada de detinere de 1 an ele pot fi rascumparate
in orice moment, fiind astfel foarte lic#ide.
ANS: PS: 1
!,. ?bligatiunile pentru economisire pot fi comercializate oricand pe piata
secundara.
ANS: / PS: 1
!1. ?bligatiunile pentru economisire sunt foarte putin lic#ide deoarece nu pot fi
comercializate pe piata secundara.
ANS: / PS: 1
!2. ?bligatiunile pentru economisire nu au cupoane, platile de dobanzi fiind
compuse sau acumulate si platite la rascumpararea titlului.
ANS: PS: 1
!3. Acoperirea nevoilor de lic#iditate care rezulta din decala*ul dintre resurse si
nevoi, a caror durata este, de regula, inferioara exercitiului anual se
realizeaza din disponibilitatile trezoreriei sau din imprumuturi pe termen
scurt.
ANS: PS: 1
%4
%4. Acoperirea nevoilor de lic#iditate care rezulta din decala*ul dintre resurse si
nevoi, a caror durata este, de regula, inferioara exercitiului anual se
realizeaza din imprumuturi pe termen lung.
ANS: / PS: 1
%1. "fectul de evictiune desemneaza impactul pe care il are o emisiune de titluri
de stat asupra pietei de capital in general, rezultatul fiind o crestere a
ritmului de tranzactionare a titlurilor private.
ANS: / PS: 1
%!. "fectul de evictiune desemneaza impactul pe care il are o emisiune de titluri
de stat asupra pietei de capital in general, rezultatul fiind o incetinire a
ritmului de tranzactionare a titlurilor private.
ANS: PS: 1
%%. Pentru acoperirea unui eventual deficit bugetar la nivelul bugetului ;niunii
"uropene nu este posibila apelararea la operatiuni de imprumut.
ANS: PS: 1
%). "tapa lic#idarii veniturilor bugetare se refera la stabilirea cuantumului
impozitului aferent materiei impozabile, pa baza cotelor si a altor elemente
prevazute de lege.
ANS: PS: 1
%+. "tapa asezarii veniturilor bugetare consta in identificarea materiei
impozabile, care constituie baza pentru perceperea de venituri de la bugetul
de stat, si determinarea dimensiunii acesteia.
ANS: PS: 1
%,. &n ipoteza ca =c> 5 inclinatia marginala spre consum 5 este pozitiv si
subunitar, valoarea absoluta a multiplicatorului fiscal este inferioara
multiplicatorului c#eltuielilor publice.
ANS: PS: 1
%1. &n ipoteza ca =c> 5 inclinatia marginala spre consum 5 este pozitiv si
subunitar, valoarea absoluta a multiplicatorului fiscal este superioara
multiplicatorului c#eltuielilor publice.
%1
ANS: / PS: 1
%2. .ultiplicatorul bugetului ec#ilibrat exprima influenta exercitata asupra
nivelului venitului national de modificarea egala si simultana a c#eltuielilor
si veniturilor bugetare.
ANS: PS: 1
%3. .ultiplicatorul bugetului ec#ilibrat exprima influenta exercitata asupra
nivelului venitului national de cresterea ec#ilibrata a veniturilor bugetare.
ANS: / PS: 1
)4. .ultiplicatorul bugetului ec#ilibrat exprima influenta exercitata asupra
nivelului venitului national de reducerea c#eltuielilor bugetare.
ANS: / PS: 1
)1. .entinerea ec#ilibrului bugetar era o axioma a clasicismului politicii
bugetare si economice.
ANS: PS: 1
)!. &n epoca finantelor publice moderne este acceptata elaborarea bugetelor
centrale cu deficit si este contestat principiul privind caracterul neproductiv
al interventiei statului in economie.
ANS: PS: 1
)%. "laborarea bugetelor cu deficit era o axioma a clasicismului politicii
bugetare si economice, ceea ce corespundea principiului neinterventiei
statului in economie.
ANS: / PS: 1
)). Deficitul bugetar are o componenta structurala 6deficitul deliberat9voluntar7
si o componenta con*uncturala 6deficitul suportat7. Prima componenta
corespunde modificarilor determinate de politica bugetara, iar cea de a doua
este datorata stabilizatorilor automati.
ANS: PS: 1
%!
)+. Deficitul bugetar are o componenta structurala 6deficitul deliberat9voluntar7
si o componenta con*uncturala 6deficitul suportat7. Prima componenta este
datorata stabilizatorilor automati, iar cea de a doua corespunde modificarilor
determinate de politica bugetara.
ANS: / PS: 1
),. $ugetul general consolidat este un buget de sine statator in elaborare,
aprobare, executie si raportare.
ANS: / PS: 1
)1. ?peratiunea de a*ustare bugetara presupune eliminarea din bugetul general
consolidat a c#eltuielilor de natura datoriei publice.
ANS: PS: 1
)2. Debugetizarea consta in scoaterea in afara bugetului general al statului a
unor c#eltuieli si acoperirea lor din surse alternative.
ANS: PS: 1
)3. &n 0omania, legea finantelor publice in vigoare 68egea nr. +449!44!7
reglementeaza trecerea la finantarea bugetara pe baza de programe.
ANS: PS: 1
+4. .etoda managementului prin obiective 6.$?7 are drept scop identificarea
optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe
ministere.
ANS: PS: 1
+1. Printre dezavanta*ele metodei managementului prin obiective 6.$?7 se
numara faptul ca nu permite formularea optiunilor orizontale, adica pe baza
ei nu se poate *ustifica repartitia diferita a creditelor bugetare intre ministere.
ANS: / PS: 1
+!. .etoda =planificare, programare, bugetizare> 6PP$S7 permite doar
identificarea optiunilor verticale privind dferentierea marimii creditelor
bugetare in cadrul aceluiasi minister.
ANS: PS: 1
%%
+%. $ugetul de stat este un instrument de previziune atat pe termen scurt,
rezultand din dimensionarea veniturilor si c#eltuielilor bugetare la nivelul
unui an, cat si pe termen mediu, prin elaborarea bugetelor pe programe.
ANS: PS: 1
+). 'lasificatia economica grupeaza c#eltuielile bugetare in functie de destinatia
acestora pe domenii de activitate.
ANS: / PS: 1
++. '#eltuielile bugetare sunt distribuite dupa clasificatia functionala, iar in
cadrul acesteia fiecare nivel este explicitat dupa clasificatia economica.
ANS: PS: 1
+,. '#eltuielile bugetare sunt distribuite dupa clasificatia economica, iar in
cadrul acesteia fiecare nivel este explicitat dupa clasificatia functionala.
ANS: / PS: 1
+1. 8egile bugetare anuale nu mai pot fi modificate in cursul exercitiului
bugetar.
ANS: / PS: 1
+2. 8egile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar prin
legi de rectificare.
ANS: PS: 1
+3. 'reditul de anga*ament reprezinta limita maxima pana la care se pot
ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar.
ANS: / PS: 1
,4. 'reditul de anga*ament reprezinta limita maxima a c#eltuielilor ce pot fi
anga*ate in cursul exercitiului bugetar, in limitele aprobate prin legea
bugetara anuala.
ANS: PS: 1
,1. $ugetul /ondului National ;nic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba
de catre Parlament, la propunerea -uvernului, ca anexa la legea bugetului de
stat.
%)
ANS: PS: 1
,!. $ugetul /ondului National ;nic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba
de catre Parlament, la propunerea -uvernului, ca anexa la legea bugetului
asigurarilor sociale de stat.
ANS: / PS: 1
,%. $ugetul asigurarilor pentru soma* se aproba de catre Parlament ca anexa la
bugetul asigurarilor sociale de stat.
ANS: PS: 1
,). $ugetul asigurarilor pentru soma* se aproba de catre Parlament ca anexa la
bugetul de stat.
ANS: / PS: 1
,+. &n prezent, bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste separat de
bugetul de stat, insa se aproba in Parlament odata cu acesta.
ANS: PS: 1
,,. Deficitele bugetare nu sunt in mod obligatoriu inflationiste.
ANS: PS: 1
,1. Deficitele bugetare sunt intotdeauna inflationiste.
ANS: / PS: 1
,2. 8a punctul inferior al unui ciclu economic veniturile fiscale sunt mai mici,
iar c#eltuielile bugetare mai mari generand asa5numitul deficit ciclic.
ANS: PS: 1
,3. 8a punctul inferior al unui ciclu economic veniturile fiscale sunt mai mici,
iar c#eltuielile bugetare mai mari generand asa5numitul deficit structural.
ANS: / PS: 1
14. rezoreria statului este un sistem unitar si integrat prin care statul asigura
efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice si a
altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu
dispozitiile legale.
%+
ANS: PS: 1
11. Persoana *uridica cu calitatea de actionar si de gestionar al participatiilor
statului in toate sectoarele economiei este rezoreria statului.
ANS: PS: 1
%,