UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA
CLUJ-NAPOCA
Alimentatia Culturistilor
Giurgiu Vlad-Andrei
T.P.P.A
An III Gr1
Cluj-Na!"a
#$1%
Ali&en'a'ia Cul'uri('il!r
N!'iuni generale de(re ali&en'a'ie
Fireste, orice sportiv are nevoie de o alimentatie diferentiata fata de cei care nu
desfasoara activitati solicitante din punct de vedere fizic. Cand vine vorba despre
culturism, problema este mai importanta decat in orice alt sport, caci avem de a
face cu marirea masei corpului.
ATENTIE)
Daca sunteti incepator, ganditi-va bine inainte de a lua o decizie. Trebuie stiut ca
majoritatea culturistilor nu arata permanent atat de bine pe cat ii vedem in poze.
Cu 2-3 luni inaintea sezonului de concursuri, ei tin regimuri foarte stricte care le
permit sa slabeasca cu zeci de kilograme. sadar, sa nu va mire daca o sa aflati ca
si marii campioni, dupa cateva luni de pauza, devin mai !rotofei!. "ti trebuie multa
ambitie ca sa poti s-o iei mereu de la capa
CE MANANCA UN CULTURIST*
#uplimentarea in alimentatie se va face diferentiat, in functie de gradul de
dificultate al antrenamentelor facute. $ineinteles ca cei care e%ecuta e%ercitii
pentru a se mentine in forma sau abia au pus mana pe gantere &scuze
incepatorilor'( nu au aceeasi alimentatie cu cei care-si disputa anual titlul de
!)ister *limpia!. +na dintre cele mai sigure cai de ingrasare rapida este o
alimentatie neconforma cu intensitatea si dificultatea e%ercitiilor.
APA - VESNIC INDISPENSA+ILA
Consumul de apa trebuie accentuat in timpul antrenamentelor. Cercetarile
moderne au recunoscut ca cel mai eficient mijloc pentru prevenirea des,idratarii
este consumul de apa. #implu si eficient'

SU+STANTELE ORGANICE
PROTEINELE
#unt cele mai importante pentru culturisti. -le ajung in organism sub forma de
aminoacizi, care sunt de doua feluri. esentiali si neesentiali. ti g,icit care sunt
cele de care organismul are mai mare nevoie. minoacizii esentiali sunt cei pe
care organismul nu-i poate sintetiza singur si-i preia direct din alimentatie.
minoacizii esentiali contribuie si la refacerea fibrei musculare. /01 dintre
sursele de proteine sunt de origine animala &carne, lapte, oua, peste( si 201 de
origine vegetala &mazare, fasole, soia, linte(.
GLUCIDELE
#e metabolizeaza foarte repede, motiv pentru care sunt cea mai directa sursa de
energie. 3iteza de integrare a glucozei in circuitul sangvin determina indicele
glicemic. #e recomanda, pentru sporirea performantei, o masa constand in
alimente cu indice glicemic moderat. -ste preferabil ca aceasta masa sa fie 30-/0
minute inaintea antrenamentului, pentru a preveni oboseala, caci glicogenul din
musc,i este sursa cea mai importanta de energie din timpul antrenamentului.
4rincipalale surse de glucide sunt dulciurile &bogate in glucoza( si cerealele
&bogate in amidon(. De notat si faptul ca un consum sporit de cereale reduce riscul
imbolnavire
LIPIDELE
5u sunt o sursa eficienta de energie, pentru ca se descompun cu consum mare de
apa si o%igen, putand da nastere si unor compusi to%ici. u un rol foarte important
in absortia proteinelor si glucidelor. 601 sunt de origine animala &unt, frisca( si
301 de origine vegetala &uleiuri de floarea-soarelui, masline, soia(.
VITAMINELE
"mportanta lor in alimentatia culturistilor este o descoperire mai recenta. Cele mai
importante sunt vitaminele C si -, deoarece ele au efecte antio%idante &impiedica
radicalii de o%igen sa distruga celulele(. 3itamina - se gaseste in nuci, ulei de
masline, ara,ide, oua. 3itamina C se gaseste in fragi, portocale, lamai, ardei, ki7i.
3itamina C reduce degradarea musc,ilor si previne cancerul si bolile inimii.
3itamina $/ are un rol important in mentinerea unei stari de sanatate optime. #e
gaseste in carne, pui salam, lapte, branza, alune.
MINERALELE
sigura dezvoltarea musculara si fortifica sistemul imunitar. Cele mai importante
sunt cromul, zincul, fierul si cuprul.
Culturism istoric
Culturismul ca disciplina sportiva urmareste dezvoltarea unei mase musculare cat
mai reprezentative a corpului omenesc, dar raportata permanent la criteriile de
proportie, simetrie, definire, reliefare, vascularizare. cest lucru se poate obtine
printr-un antrenament stiintific, corect dirijat, corelat cu o alimentatie adecvata si o
refacere pe masura. stfel culturismul isi defineste bine domeniul de activitate,
folosind mijloacele specifice 8 e%ercitiile cu greutati libere si la aparate si o serie
de mijloace asociate, imprumutate din alte discipline bazandu-se pe principii si
metode de antrenament proprii.
3arietatea mare a e%ercitiilor din culturism care pot fi e%ecutate cu greutati libere
8 ,altere, gantere, ,antele si la aparate 8 ,elcometre, banci, dispozitive, precum si
posibilitatea dozarii foarte precise a greutatilor cu care se lucreaza fac ca aceasta
disciplina sa poate fi practicata de barbati si femei, tineri si varstnici. Cei care
practica acest tip de e%ercitii pot urmari mai multe scopuri.
9 dezvoltarea masei musculare:
9 scaderea in greutate:
9 obtinerea si mentinerea unui tonus muscular ridicat:
9 dezvoltarea unor calitati motrice necesare in practicarea altor discipline
sportive:
9 recuperare dupa anumite traumatisme.
Cu toate ca oricine poate beneficia de pe urma practicarii e%ercitiilor specifice
culturismului, in privinta mentinerii optime a starii de sanatate, a dezvoltarii unor
calitati motrice, marea performanta este ;accesibila< doar unora dintre noi.
ceasta deoarece, in afara conditiilor de antrenament, disciplinei si perseverentei
este necesara o anumita inzestrare genetica, reprezentata de o serie de factori ce te
pot ajuta la realizarea selectiei.
$ibliografie
Documente personale
"nternet