Test nr.

10
Subiectul 1: Momentul i locul ncheierii contractului comercial internaional.
1.1. Comparai diferite concepii referitoare la momentul ncheierii contractului inter absentes.
Perfectarea contractului comercial international constituie finalizarea procedurii de formare a
acestui contract. Determinarea momentului incheierii contractului este una din cele mai controver-
sate probleme in doctrina juridica de drept privat.
Contractul comercial international poate fi incheiat intre parteneri care se afla in prezenta sau
separati de mari distante.
A. Sistemul emisiunii acceptarii (sau al declaratiunii). Potrivit.icestui sistem contractul se
considera incheiat in momentul in care destinatarul accepta oferta, adica i-a manifestat vointa de
acceptare, chiar daca nu a comunicat aceasta acceptare, deoarece in acel mo-
ment coexista cele doua consimtaminte.
B.Sistemul expedierii acceptarii. Conform acestui sistem, contractul se considera incheiat in momentul
in care acceptantul a expediat raspunsul sau printr-un trimis, scrisoare sau telegrama incredintata
postei ori alt mijloc de comunicare. In sistemul expedierii acceptarii raspunsul de acceptare iese de
sub puterea destinatarului ofertei I de sub riscul de a fi inlaturat oricand, asa cum se intampla in
sistemul precedent. Dar i in acest sistem exista posibilitatea ca aceptantul sa revina asupra acceptarii
pana in momentul in care aceasta ajunge la ofertant. n alt dezavantaj este acela, ca ofertantul ia
cunostinta de incheierea contractului ulterior, cand primeste corespondenta
C. Sistemul receptiei acceptarii de catre ofertant. Potrivit acestui sistem, contractul se considera
incheiat in momentul in care ofer- tantul primeste raspunsul de acceptare, indiferent daca a luat sau
nu cunostinta de acest raspuns. !-a apreciat, ca in sistemul receptiei, contractul se considera incheiat
fara ca ofertantul sa cunoasca acceptarea din partea destinatarului
"#$
. %ceasta obiectie va fi de cele mai
multe ori teoretica, deoarece cunoasterea continutului corespondentei are loc, de regula, la primirea
ei.
d. Sistemul informarii. Conform acestui sistem, contractul se considera incheiat in momentul in care
ofertantul ia cunostinta de raspunsul de acceptare. i acest sistem este susceptibil de critica&
a' ofertantul poate arbitrar sau din neglijenta sa amane cunoa(te-rea raspunsului i, deci,
incheierea contractului)
b' nu se poate cunoaste cu certitudine momentul in care ofertantul a cunoscut raspunsul de
acceptare.
Pentru a evita, cel putin partial, aceste neajunsuri in practica, se considera ca ofertantul a luat
cunostinta de raspuns la primirea corespondentei
*fertantul este liber sa faca dovada, ca fara nici o culpa din partea sa, a luat cunostinta despre
continutul acceptarii ulterior datei la care aceasta i-a parvenit la sediu.
1.2. Determinai locul ncheierii contractului inter absentes.
+ocul incheierii contractului comercial international. Determinarea locului incheierii contractului
depinde de conceptia adoptata cu privire la determinarea momentului incheierii contractului.
Deasemenea, este important sa facem distinctie intre situatiile cand contractul se perfecteaza inter
praesentes sau acesta se incheie inter absentes.
%tunci cand contractul se incheie intre persoane prezente, locul perfectarii lui este acela unde are
loc semnarea contractului.
In cazul perfectarii contractului prin telefon, determinarea locului incheierii acestuia difera in
functie de conceptia adoptata&
, in sistemul emisiunii si cel al expedierii acceptarii, contractul comercial international se
considera incheiat la locul unde vorbeste acceptantul)
, in sistemul receptiei acceptarii i cel al informarii, contractul se considera incheiat la locul
unde vorbeste ofertantul.
in cazul contractelor incheiate inter absentes, determinarea locului incheierii acestora difera in
functie de conceptia adoptata cu privire la stabilirea momentului incheierii lor. %stfel, in sistemul
emisiunii i cel al expedierii acceptarii, locul incheierii contractului este sediul sau resedinta
acceptantului. In sistemul receptiei acceptarii i cel al informarii, contractul se considera incheiat la
locul unde se gaseste ofertantul.
in cazurile in care contractul se incheie fara a fi necesara comuni-carea acceptarii, contractul se
considera incheiat la locul unde se afla acceptantul.
In situatia acceptarii tardive, locul incheierii contractului este la sediul sau, dupa caz, resedinta
acceptantului, deoarece aici se receptioneaza comunicarea facuta de ofertant privind valabilitatea
acceptarii tardive.
1.3. Arumentai importana eletermin!rii momentului "i locului ncheierii contractului
comercial internaional.
Determinarea momentului incheierii contractului prezinta importanta sub urmatoarele aspecte&
a' la momentul respectiv se stabileste daca partile erau ori nu capabile de a incheia contractul.
%stfel, o societate comerciala, care nu era inmatriculata in acel moment in registrul comertului nu
avea capacitatea de a contracta -cu unele exceptii')
b'viciile vointei, respectiv cauzele de nulitate absoluta i nulitate relativa, se determina in raport
de momentul incheierii contractului)
c' pana in momentul incheierii contractului fiecare parte isi poate revoca oferta sau acceptarea)
d' de regula, efectele contractului se produc din momentul incheierii contractului, deci efectul
translativ de drepturi reale .i problema riscului se rezolva in raport cu acest moment)
e' momentul incheierii contractului intereseaza pentru calculul prescriptiei extinctive)
f' in cazul conflictelor de legi in timp, momentul incheierii contractului determina legea
aplicabila)
g' legea in vigoare la data incheierii contractului, lege care este normal aplicabila, urmeaza sa
guverneze contractul in raport cu principiul tempus regit actum, aplicarea sa extinzandu-se pe
intreaga durata a executarii obligatiilor generate de contract)
h' vor putea exercita actiune pauliana impotriva contractului numai creditorii a caror creanta este
anterioara momentului perfec-tarii contractului)
i' in contractele translative de drepturi cum este, de exemplu, vanzarea unui bun determinat,
transmiterea dreptului real de la vanzator la cumparator, opereaza la momentul incheierii contractului
i tot din acel moment, in armonie cu principiul res perit domino, se transmit la cumparator si
riscurile pieirii sau avarierii lucrului)
"' in cazul ofertei adresata unor persoane nedeterminate, momen-tul incheierii contractului in
raport cu prima acceptare primita face ca acceptarile ulterioare sa ramana fara efect)
m' in functie de acest moment, se determina locul incheierii contractului.
+ocul incheierii contractului prezinta interes sub urmatoarele aspecte&
- in situatia in care partile nu au desemnat lex contractus, se va ,%P+IC% a principiul locus regit
actum, potrivit caruia legea competenta sa guverneze contractul este lex loci contractus, adica legea in
vigoare la locul incheierii contractului in momentul perfectarii acestuia)
- daca partile nu au prevazut in contract arbitrajul competent /..i solutioneze eventualele litigii
ce pot aparea intre ele in legatura . II executarea contractului, jurisdictia competenta sa solutioneze
.neste litigii va fi determinata in raport cu prevederile legii in vigoare l.i locul incheierii contractului)
0 pentru interpretarea contractului se vor lua in considerare uzantele existente la locul incheierii
contractului.
Subiectul ##: Controctul internaional de leasing.
2.1. Definii "i clasiiicClti contractul internaional ele leasin.
prin leasing se intelege acea operatie juridica, prin care o persoana -de obicei o societate
specializata in acest scop' cumpara un bun spre a-l inchiria unei alte persoane, numita utilizator -care
in mod obisnuit este tot o intreprindere', care la sfarsitul contractului de locatie are un drept de
optiune intre trei posibilitati si anume& de a continua contractul de locatie, de a-l rezilia ori de a
cumpara bunul respectiv la un pret convenit in asa fel, incat sa se tina seama, cel putin in parte, de
varsamintele efectuate cu titlu de chirie -adica de amortizarea bunului pe aceasta cale si, deci, de
valoarea lui rezidual1'.
dupa tipul de finantare al contractului exista&
, Leasing cu autofinanfarea locatorului, situatie in care locatorul dispune de intreaga suma
necesara producerii sau cumpararii activului.
Leasing multiplicat^ sau tip levier (leveraged). 2ste un leasing financiar in care locatorul
imprumuta cu o parte din banii necesari / cumpararii activului sau chiar toata suma, folosind
contractul de lea-sing ca o garantie pentru un imprumut.
Dupa, tipul de service asigurat, avem&
, Leasing fullservice (brut), in cadrul caruia locatorul se angajeaza sa intretina activul, sa-l
asigure si sa plateasca orice taxe derivate din proprietatea asupra activului, prevazute de lege.
, Leasingnet in care locatarul isi asuma obligatiile specificate mai sus. 3ajoritatea leasing-
urilor financiare sint de tipul net.
Dupa originea activului!
, Leasing direct. 3ajoritatea contractelor de leasing se incheie pentru echipamente noi.
tilizatorul inchiriaza direct activul de la producatorul original.
, Leasing indirect. tilizatorul -viitorul locatar' alege un anumit echipament, indica locatorului
sa-l cumpere de la producator si apoi incheie contractul de leasing cu locatorul. +ocatorul este cel
care cumpara echipamentul de la producator.
Dupa durata contractului exista!
, Leasing pe termen lung! 4 ani si mai mult)
, Leasing pe termen mediu! intre 5 si 4 ani)
, Leasing pe termen scurt! bazat pe contracte consecutive, cu perioade de 6-5 ani.
"orme speciale!
, Leasing time s#aring! bunurile se inchiriaza simultan mai multor beneficiari, pe perioade
distincte, in scopul folosirii integrale a capacitatii lor -calculatoare, mijloace de transport etc.'.
, $aster leasing! forma speciala practicata pentru inchirierea containerelor&
a' %erm leasing 0 pe termen.
b' %rip leasing 0 pe calatorie.
0&xperimental! folosit in scopul promovarii vanzarilor de maini si utimaje.
'ontractul de leasebac( este o operatie complexa, in cadrul careia vanzatorul i utilizatorul este
una si aceeasi persoana. tilizatorul, proprietar al bunului, vinde finantatorului, o instalatie, un utilaj,
cu obligatia acestuia de a i-l inchiria i de a i-l revinde la finele perioadei de locatie la un pret
rezidual. 7olul operatiei de leasebac( este considerabil
886
& fiind un mijloc de finantare foarte
ingenios, el permite unui industria., sa obtina capitalul necesar activitatii sale prezente i viitoare,
fara ca economi-cete sa piarda echipamentul necesar pentru realizarea comenzilor pe care le are sau
este pe cale sa le aiba.
Dupa obiectul sau concret -bunul dat in locatie' leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. Dar
pentru comertul international prezinta interes leasing-ul mobiliar, deoarece se refera la ceea ce se
numeste echipament industrial.
2xista leasing financiar (financial)capital)fullpa*out lease) sj leasing operational +operating
lease). Leasingul operational se deosebeste de cel financiar in primul rand prin faptul, ca locatorul
(lessor) este un fabricant. Daca in cazul leasing-ului financiar locala realizeaza intreaga valoare a
bunului, la leasing-ul operational bunul este inchiriat pentru o perioada mai scurta decat durata
vietii sale economice sj, deci a amortizarii. Prin urmare, bunul poate fi dat in locatie la mai multi
utilizatori, in mod succesiv, iar valoarea reziduala a bunului este, la expirarea contractului, inca
importanta. In fine, in
cazul leasing-ului operational nu se prevede posibilitatea transmiterii proprietarii bunului catre
locatar.
2.2. Determinai "i descriei drepturile si obliaiile pari lor in contr internaional de leasin.
$ocatorul
obliatiile: ". san nu intervina in alegearea echipamentului si a vinzatorului de echipament pe care il
face locatarul daca contractul nu prevede altfel,6. sa nu opereze modificari fara acordul locatarului in
contract de vinz-cump, 5. sa dea locatarului contra plata in posesiune si folosinta temporara
echipamentul sau,8. sa incheie din insarcinarea locatarului contr v-c -furnizare9 de echipament ales de
locatari cu vinzatorul indicat acesta, # la expirarea contract de leasing sa primeasca echipamentul daca
locatarul nusi exercita dreptul de al achizitiona cu titlu de proprietate.
Drepturile: ". sa aleaga cu acordul locatarului echipamentul si vinz, 6. sa foloseasca echipamentul in
calitate de gaj la obligatiile sale fata de terti daca contractul nu prevede altfel, 5. in cazul in care
locatarul incalca substantial clauzele contractului sa solicite achitarea integrala inainte de termen a
chiriei sau rezilierea contractului cu reparatrea pagubelor.
$ocatarul
Drepturile: ". sa aleaga echipamentul si vinzatorul, 6 sa refuze receptionarea echipamentului ce nu
corespunde contractului de leasing sis a suspende achitarea locatorului a chiriei, 5 sa ceara rezilierea
contr in cazul in care locatorul incalca clauzele contr precum sa ceara despagubiri,8 sa stabileasca
independent pe baza contractuala executantul lucrarilor de reparatii, # sa achite chiria inainte de termen
sis a rascumpere echipamentul inainte de termen,: la expirarea contractului de leasing sa achizioneaze
echipamentul cu titlu de proprietate
2.3. Anali%ai particularit!ile operaiunilor componente ale leasinului.
Contractul de leasing cuprinde o suma de acte juridice, marcate de interdependenta dintre ele.
%. 'ontractul de vanzarecumparare se incheie intre vanzator i finantatorul-cumparator. *biectul
acestui contract este ales de utilizator, care trateaza cu vanzatorul toate elementele vanzarii.
;inantatorul va plati pretul pe baza procesului verbal de predare, incheiat intre vanzator si utilizator.
<. 'ontractul de mandat se incheie intre finantator ca mandant si utilizator ca manadatar. In
calitatea mentionata, finantatorul negociaza si incheie cumpararea bunului de echipament, convenind
cu vanzatorul asupra parametrilor tehnici ai acestuia. Dar mandatul intervenit intre utilizator si
finantator prezinta unele particularitati fapl de dreptul comun. %stfel, utilizatorul actioneaza in
numele finantatorului, dar nu primeste indicatii de la acesta. tilizatorul mai are mandatul de a sta in
justitie si dispune de o actiune in garantie impotriva vanzatorului.
C.'ontractul de locape intervine intre creditorul locator -finan- tator' si utilizatorul locatar. %cest
contract este precedat de o promisiune de locatie sinalagmatica, in sensul ca finantatorul promite
ca bunul pe care il cumpara il va da in locatie, iar utilizatorul promite ca-l va lua in calitate de locatar.
%ceasta promisiune bilaterala de locatie are valoarea unui contract de locatie, in masura in care sint
determinate elementele esentiale ale contractului -obiectul, chiria'. In realitate
85=
, din momentul in
care cunoaste pretul de cumparare al bunului -fixat de catre utilizator si vanzator', cumparatorul
poate fixa conditiile contractului de locatie si drept urmare, promisiunea de locape s-a transformat in
contract de locatie.
+ocatiunea din cadrul leasing-ului a suportat alterari in raport cu locapa clasica
854
si in sensul ca
obligatiile locatorului privind predarea posesiei bunului inchiriat cat si aceea de asigurare a posesiei
utile, sint executate de vanzator si nu de finantator. *bligatia de intretinere a bunului inchiriat este,
de as>emenea, in intregime pe seama locatarului, care suporta si prima de asigurare si nu pe seama
locatorului.
D. ,romisiunea unilaterala de vanzare apartine finantatorului si opereaza la finele contractului
de leasing. Dupa cum am menponat, la sfarsitul contractului de locape utilizatorul are de ales intre
trei posibilitap&
a' sa ceara reinnoirea locapei pentru o noua perioada de timp,
cu chirie mai mica)
b' sa restituie bunul catre creditor -proprietar-locator' i contrac-tul sa ia sfarsit, si odata cu el
intreaga operape de leasing)
c' sa opteze pentru cumpararea bunului la un pret rezidual, rezultat din diferend dintre prepil
inipal precizat in contract si chiriaachitata.
Daca utilizatorul opteaza pentru aceasta ultima posibilitate, creditorul este obligat sa-i vanda
echipamentul. In doctrina juridica s-a menponat , ca leasing-ul prezinta caracteristicile unui
contract de adeziune, utilizatorul fiind aderentul, care la semnarea contrac-tului nu are posibilitatea
sa aduca modificari clauzelor, care sint in privita lui foarte severe.
Subiectul ###: Contractul de transport aerian internaional
3.1. Definii contractul de transport aerian internaional.
'ontractul international aerian de marfuri este un contract in baza caruia o parte, numita caraus, se
obliga fata de cealalta parte, numita expeditor ca, in schimbul unei taxe de transport, sa transporte pe
calea aerului anumite marfuri la destinatia convenita si sa le elibereze la acea destinatie. 2ste un
contract sinalagmatic, cu titlu oneros i, conform reglementarilor uniforme in materie, are caracter
interna-tional daca punctul de plecare i punctul de destinatie a marfii sunt situate pe teritoriile a
doua state sau daca cele doua puncte fiind situate pe acelasi teritoriu, aeronava survoleaza teritoriul
unui stat tert, unde face o escala.
3.2. Dai caracteristica &uridic! a contractului de.transportaerian'internaional
Contractul de transport este autonom in sensul ca raporturile pe care se stabileste sunt
independente de cele dintre expeditor si beneficiar, care au la baza un alt contract, de obicei de
furnizare, care este impozabil carausului.
Contractul de transport este un contract unitar
549
si de sinestatator, in continutul caruia se imbina
elemente, care in individualitatea lor, se aseamana cu elemente specifice altor contracte -de
antrepriza, de locatiune, de lucrari, depozit', dar care in ansamblul lor confera acestui contract o
natura juridica proprie. nii autori au mentionat
54"
, ca nu orice deplasare de lucruri dintr-un loc in altul
formeaza obiectul unui contract de transport, dar numai atunci cand transportul se
face pe baza obligatiei asumate de caraus in acest sens si le-a luat in primire, in prealabil, la locul
de incarcare, si le va preda la locul de destinatie. Deci, nu vor fi considerate contracte de transport
acelea, care, desi constau intr-o deplasare materiala dintr-un loc in altul a unor lucruri, aceasta nu s-a
facut cu predarea prealabila a lor. Din aceasta categorie se considera ca fac parte& deplasarea prin
conducte, transportul de energie electrica i cel informational -care, de regula, se fac prin retelele
proprii de transport', contractul de remorcaj, contractul de expeditie etc.
Contractul de transport international de marfuri are urmatoarele caractere juridice& este un contract
sinalagmatic -bilateral', cu titlu oneros, este comutativ, consensual, are un caracter real si un continut
economic.
3.3. Anali%ai condiiile "i modalit!i le r!spunderii transportatorului n contractul de transport
aerian internaional
Carausul este obligat sa execute transportul in bune conditii. 2l este raspunzator de daunele
cauzate prin intarziere in executarea transportului, putandu-se exonera numai daca dovedeste ca a
luat toate masurile necesare pentru evitarea pagubelor sau ca s-a aflat in imposibilitate de a lua
masurile necesare.
Potrivit Conventiei se opereaza o prezumtie de pierdere a marfii daca transportatorul nu
elibereaza marfa in = zile, calculate de la data la care marfa ar fi trebuit sa fie pusa la dispozitia
destinatarului.
Carausul este raspunzator si pentru pierderea sau avarierea marfurilor, daca faptul cauzator de
prejudicii s-a produs in timpul transportului aerian, adica in perioada in care transportatorul are paza
juridica a marfii, respectiv perioada in care marfurile se afla in aerodrom, la bordul navei, intr-un loc
determinat de o aterizare in afara aerodromului sau sunt in curs de transbordare.
Carausul este exonerat de raspundere sau raspunde limitat, daca atesta ca paguba provine din
culpa reclamantului sau ca este vorba de o culpa comuna, ori ca pierderea provine din natura sau
viciul marfii. +imitarea raspunderii transportatorului nu opereaza daca cel interesat dovedeste ca
paguba este rezultatul faptei carausului sau a prepusului sai, care au actionat cu culpa sau dol.
Conform prevederilor Conventiei, orice clauza stipulata de parti in sensul inlaturarii raspunderii
carausului sau limitarii acesteia sub nivelul stabilit prin normele Conventiei este nula.
Daca marfa primita de destinatar a fost avariata, acesta trebuie sa intocmeasca un protest imediat
ce a descoperit acest lucru, dar nu mai tarziu de = zile pentru bagaje i "8 zile pentru marfuri. Pentru
cazurile de intarziere protestul poate fi inaintat, in cel mult, 6" de zile de la data primirii marfii de
catre destinatar.
+a transporturile succesive, efectuate de mai multe companii de transport, raspunderea este
solidara, a tuturor companiilor aeriene participante.
Prin Protocolul de la ?aga sa l i mi t at raspunderea carausului pana la nivelul de 6#.999 franci
ani -lunii uni uni t a t e monctaia, care reprezinta :,# miligrame aur cu titlu @l@- o.>A** am lin', pentru
fiecare Bg de bagaj sau marfa.