Drept Diplomatic si Consular

curs

20 febr. 2014
Razvan Horatiu Radu

- test final min 80% prezenta
-
la examen se da numai ceea ce s-a predat (cursurile sunt suficiente)


Bibliografie (pentru aprofundare)
- Drept Diplomatic si Consular, Sinteze pentru examen, Nastase si Aurescu
-
Tratat de drept diplomatic si consular, Ion M. Anghel



curs
06 martie, 2014


Diplomatia - diplo (gr) = a duplica
-
solul care transmitea mesajul, il avea in dublu exempla


Diplomatia - sensuri:
-
politica externa a unui stat, a unei regiuni sau a unei epoci

-
organ de stat competent sa intretina relatii externe

-
activitate specifica a aparattului de stat


Def. Prin diplomatie se intelege activitatea oficiala a organelor de stat, pentru relatii externe si a
diplomatilor, desfasurata prin megocieri, pein corespondenta sau prin alte mijloace, in scopul
realizarii obiectivelor de politica externa ale statului si a apararii drepturilor si intereselor statului si
cetatenilor sai, in strainatate.

Def. Dr. diplomatic reprezinta totalitatea nj care guverneaza statul, sarcinile si atributiile organelor
de stat, competente sa intretina relatii externe.

Izvoarele dr. diplomatic:
1. tratatul, cel mai important document este Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice
1961
2. cutuma
3. principiile generale de drept
4. jurisprudenta CJUE
5. doctrina
In cazul diplomatiei multilaterale avem si actele privind respectiva organizatie internationala.
6. legile interne, ptr ca prin ele se reglememnteaza procedura infiintarii misiunilor diplomatuce si
procedura de numire a agentilor diplomatici.

Reprezentarea statelor in relatiile internationale

-
pe baza mandatului numit depline puteri - un document elaborat de MAE


Reprezentarea statului in relatiile internationale se face de catre persoane special desemnate in
acest scop.

Categorii de persoane care pot reprezenta statul in relatiile internationale:
1. seful statului: monarh, presedinte. Acesta poate reprezenta statul in relatiile internationale fara
a avea nevoie de depline puteri. Astfel, sefii statului au atributii privind numirea si rechemarea


ambasadorilor, incheierea unor tratate internationale, au atributii privind declararea razboiului,
incheierea pacii. Pe langa sefii de state sunt acreditati ambasadorii celorlalte state.
2. primul ministru - seful guvernului, in ac. calitate poate reprezenta guvernul si implicit statul in
rel. internationale.
3. ministrul af. externe, ca reprezentant al guvernului reprezinta statul in relatiile internationale.
Nici seful statului, nici primul ministru, nici ministrul af. externe nu au nevoie de depline puteri.
4. Alti ministri pot reprezenta statul in rel. internationale in domeniile lor de competenta.
5. Deasemenea, parlamentele nationale au un rol important in dezvoltarea relatiilor internationale,
de ex. parlamentele au atributia de a ratifica tratate, care suntsemnate de presedinte, si
negociate de guvern.
6. alti functionari ai statului cu conditia sa aiba depline puteri.

Misiunile diplomatice

Def. Misiunea diplomatica este organul unui subiect de drept international, instituit in mod
permanent pe langa un alt subiect de drept international si insarcinat cu intretinerea relatiilor
diplomatice, cu acel subiect de drept international.

Clasificare

Misiunile diplomatice pot fi calsificate in f. de durata, in:
-
misiuni diplomatice permanente si

-
misiuni diplomatice temporare,

iar in f de scop:
-
m. d. pentru negocieri politice

-
m. d. in scop de ceremonial

-
m. d. pentru a comunica un gest

-
m. d. ptr. schimbari intervenite in conducerea unui stat.


M.d. nu tb confundate cu reprezenatntii unei misiuni diplomatuce sau cu membrii acesteia.
Diferentele intre m.d. si membrii acesteia constau in:
-
modalitatea de numire a membrilor eprsonalului diplomatic, diferita fata de infiintarea unei m.d.

-
m.d. are imunitati si privilegii proprii

-
documentele m.d. sunt emise in numele ei si nu al sefului misiunii

-
existenta misiunii diplomatice nu poate fi afectata de schimbarea personalului sau.


Categorii de m.d.:
In cadrul diplomatiei bilaterale avem urmatoarele categorii de misiuni diplomatice:
1. ambasada - m.d. cea mai raspandita, este condusa de un sef de misiune cu rang de
ambasador si este misiunea c.m. importanta dpv. al rangului.
2. nuntiatura apostolica - m.d. egala in rang cu ambasada, fiind m.d. a Vaticanului. Ea este
condusa de un nuntiu apostolic, egal in rang cu ambasadorul, care insa are precadere asupra
ambasadorului dpv. al protocolului. Nuntiatura apostolica indeplineste atat functii diplomatice
cat si ecleziastice.
3. legatia - m.d. de rang inferior mabasadei, ea este condusa de un ministru, care poarta
denumirea si de trimis extraordinar si plenipotentiar, sau ministru rezident.
4. internuntiatura apostolica - m.d. egala in rang cu legatia, este condusa de un internuntiu
apostolic, este m.d. a Vaticanului.
5. inaltele comisariate - m.d. ale unui stat, trimse intr-un alt stat, de care este legat prin relatii
speciale. Ele sunt conduse de inalti comisari, in rel. dintre Marea Britanie si Statele din
Commonwealth, in rel. dintre Franta si fostele colonii intalnim inalte reprezentante conduse de
inalti reprezentanti.
La nivel de diplomatie multilaterale (state pe langa organizatii intenationale) intalnim reprezentante
permanente sau delegatii permanente ale statelor pe langa acele organizatii sau
delegatii/reprezentante ale organizatiilor internationale pe langa statele membre sau nemembre.


Diferenta dintre acestea si cele din diplomatia bilaterala consta la nivel de functii si la nivel de
procedura de numire. Ex. NATO, UE, ONU, Strassburg CE.


curs
12 martie, 2014
Structura si organizarea structurii diplomatice:
-
depinde de mai multi factori, precum importanta politica a statului acreditant si acreditar, puterea
financiara a statului acreditant, marimea statului acreditant si acreditar, interesele pe care st.
acreditant le are etc.

-
tine de vointa exclusiva a statului acreditant


In f. de acesti factori, o md este compusa din:
1. cancelarie
2. sectia politica
3. sectia economica
4. sectia consulara
5. sectia culturala
6. biroul atasatului de presa
7. alte birouri de atasati (atasatul militar, at. pe pb. de afaceri interne, at. pe pb. de munca

Cancelaria:
-
reprzinta compartimentul cel mai important al unei md

-
prin intermediul ei sunt primite si transmise documentele

-
se ocupa cu gestionarea arhivei diplomatice

-
sunt repartizate documentele catre celelalte sectii


Sectia politica
-
gestioneaza pb de natura politica dar si alte pb de ordin general

-
principala functie a unei misiuni diplomatice este dezvoltarea de relatii politico-diplomatice cu
statul acreditar

-
relatiile se desfasoara prin intermediul ministerului afacreilor externe

-
reprezentantii md tb sa se adreseze ministerului si prin intermediul acestuia se deruleaza
relatiile,

-
md poate desfasura relatii si cu celelaltee institutii din statul acreditar prcum si cu reprezentanti
politici locali, ai partidelor politice, ai presei, cu grupurile de influenta, cu ONG-uri dar si cu
ceilalti reprezentanti ai corpului diplomatic acreditati in respectivul stat


Sectia economica si comerciala:
-
functii:

-
inforrmare desore sit. ec. din st. acreditar, raporturile comerciale cu st. acreditar, evolutia
pietei in st. acreditar

-
asistenta: se pot pregati si negocia acorduri comerciale, se poate participa la negocieri
comerciale etc.

-
prospectare a posibilitatilor concrete de dezvoltare a rel. com. si de diversificare a
schimburilor com.

-
promovare comerciala - se poate realiza prin participarea la targuri si expozitii, prin
dezvoltarea si mentinerea rela. cu cercurile de afaceri etc


Sectia culturala:
-
prin intermediul acesteia se realizeazapromovarea culturii nationale in statul acreditar,

-
se dezvolta rela. culturale dintre st. acreditant si st. acreditar

-
se difizeaza materiale

-
participare la expozitii, manifestari artistice





Biroul de presa:
-
activ. de informare in doua sensuri: spre interior si spre exterior

-
spre interior de la md spre statul acreditant, o informare cuprivire al presa locala, se transmit
buletine de presa de interes etc

-
spre exterior - din spre md spre statul de rsedinta prrin comunicarea de date utile presei despre
realitatile politico-sociale din st. acreditant sau dspre pozitia st. acreditant fata de o serie de
evolutii din st. acreditar.

-
organizarea de conferinte de presa


Sectia consulara:
-
eliberarea de pasapoarte

-
vize

-
acordarea de alte servicii consulare, de ex. in materie de stare civila, in materie de notarialla,

-
acordare asistenta consulara

-
acordare protectie consulara


Biroul atasatului militar:
-
colaborarea cu autorit. militare locale

-
observarea sit. militare din st. acreditar

-
rprezentare in cazul ceremoniilor militare

-
asistenta sefului de misiune in domeniul militar


Alti atasati:
-
atasatul de afaceri interne

-
atasat pe probleme de munca

-
atasat pe probleme turistice

-
magistrati de legatura

-
ei au de regula dubla subordonare, atat fata de seful de misiune cat si fata de institutia care i-a
trimis


Membriimisiuniidiplomatice:
-
in cadrul unei misiuni diplomatice putem avea ca membri ai md atat personal diplomatic cat si
personal nediplomatic

-
diplomatii sunt:

-
seful de md

-
membrii personalului diplomatic

-
membrii misiunii diplomatice

-
personalul diplomatic

-
personalul tehnico-administrativ

-
personalul de serviciu

-
membrii de familie ai personalului misiunii si membrii ai personalului privat al misiunii


Seful md:
-
def.: prin sef de misiune se intelege agentul diplomatic imputernicit cu conducerea misiunii
diplomatice si care este investit cu raspunderea pentru activitatea acesteia, in raport cu st.
acreditar si in raport cu statul acreditant.

-
serul de misiune este superior ierarhic fata de ceilalti membrii ai misiunii si are prerogative
speciale in domeniul administrativ, disciplinar, de indrumare, control etc.

-
atributiile sefului de misiune in st. acreditar sunt dfinite in scrisorile de acreditare

-
clasificarea sefilir de misiune.



-
in f. de caracterul md, sefii de md se clasifica in:

-
titulari, cei care conduc md cu titlu propriu si permanent

-
interimari - conduc provizoriu md

-
in f de durata misiunii:

-
permanenti

-
temporari

-
in f de rang:

-
sef de mis.mde rangul I: ambasadori, nuntiul apostolic, inaltii comisari si inaltii
reprezentanti

-
sef de mis. d rangul II: trimisii, ministri rezidenti, internuntiul apostolic


Ambasaddorul:
-
reprez. categ. de sef de m. cea mai raspandita

-
de regula ei sunt numiti si ambasadori extraordinari si plenipotentiari


Insarcinatii cu afaceri:
-
reprez. o categorie de sefi de misiune care pot exercita functiile:

-
cu titlu permanent (en titre, en pied - veritabili sefi ai misiunii atunci cand in statul acreditar
nu exista numit un sef de misiune. El este acreditat pe langa Min. de externe si este numit
catre ministrul de externe sau

-
temporar sau nepermanent sau ad interim - conduce mis. diplomatica in mod provizoriu
doar penperioada absentei sefului de misiune. functia sa inceteaza atunci cand seful de
misiune revine si isi preia functia. Numirea lui trebuie notificata ministerului de externe di
statul acreditar. De regula ei sunt numiti diplomatii cu rang imediat inferior sefului de
misiune. Daca nu exista un diplomat care sa conduca mis. diplomatica pentru onperioada,
conducerea este preluata de catre o persoana din serviciul tehnico- adm. care, poarta
denumirea de gerant al afacerilor administrative si care nu exercita functii diplomatice.


Personalul diplomattic:
-
agentul diplomatic este pers. insarcinata cu indeplinirea activ. diplomatice, adica cu exercitarea
functiilor diplomatice.

-
categorii de diplomati:

-
ministri consilieri

-
consilieri

-
secretar I

-
secretar II

-
secretar III

-
diversi atasati

-
gradele diplomatice: in cf. cu statutul corpului diplomatic al Romaniei:

-
ambasador

-
ministru plenipotentiar

-
ministru consilier

-
concilier diplomatic

-
secretar I

-
secretar II

-
secretar III

-
atasat diplomatic



Personalul nediplomatic:
-
personallul tehnico-administrativ:

-
secretar



-
contabil

-
informaticieni

-
cifrori (descifreaza cifru pentru corespondenta diplomatica)

-
personal de serviciu:

-
ingrijitori

-
soferi

-
bucatari

-
portari

-
membrii de familie ai personalului misiunii:

-
au acelasi tratament juridic ca si cel caruia ii apartin

-
membri personalului privat ai personalului misiunii: angajati privat de catre personalul misiunii
sau de membrii de familie ai acestora. eu nu sunt angajati ai statului acreditant.



curs
20 martie, 2014


curs

27 martie, 2014

CorpulDiplomatic

-
reprezinta totalit. pers. diplom. acreditat intr-un stat si inscris pe lista diplomatilor, alcatuind
singurul organ colectiv al agentilor diplomatici.

-
lista CD este tinuta si actuaalizata anula de MAE

-
pe lista C d sunt inclusi si membri de familie ai pers. diplomatic

-
CD nu are pers. juridica si este condus de decanul CD

-
decanul CD este seful de misiune din clasa cea mai ridicata si cu vechimea cea mai mare la
post

-
decanul CD are atributii reorezentative si protocolare

-
CD este prganizat pe baze cutumiare si are o functie reprezentativa

-
in tarile in care exista nuntiatura apostolica, decanul CD este nuntiul apostolic


Precaderea
-
reprezinta preferinta in ordine si in rang ce tb respectata cu ocazia ceremoniilor oficiale sau cu
ocazia altor evenimente sau actiuni diplomatice

-
in ce-i priveste pe sefii de misiune, precaderea se stabileste dupa rang

-
la rang egal, opereaza criteriul vechimii la post, av and precadere cel care si-a prezentat
scrisorile de acreditare la o data si ora anterioara.

-
insarcinatii cu afaceri permanenti au prcadere fata de insarcinatii cu afaceri interimari

-
seful de misiune vine ca ordine de precadere dupa seful statului din statul acreditar, dupa primul
ministru, dupa ministrul afacerilor externe, dupa presedintii camerelor parlamentului, dupa
presedintele curtii de justitie, insa inaintea altor ministri.

-
ministri consilieri au precadere fata de consilierii diplomatici, fata de secretarii I, II, III si fata de
atasatii diplomatici.

-
la grad diplomatic egal, precaderea se stabileste dupa vechimea numirii la post.



Procedura numirii membrilor misiunilor diplomatice
- ac. procedura reprez. un dr. exclusiv al statului acreditant
-
procedura se desfasoara dupa dr. intern al st. acreditant



-
temeiul jur. este dat de suveranitatea fiecarui stat si de dr. suveran pe care acesta il are de a-si
numi reprezentantii diplomatici

-
este prevazut de conv. de la Viena priv. rel. diplom. din 1961


a. numirea sefilor de MD
-
ac. proc. comporta doua etape:

-
obtinerea agrementului

-
prezentarea scrisorilor de acreditare

-
agrementul reprez. procedura prin care un stat solicita confirmarea altui stat ca pers. pe care a
ales-o sa indeplineasca functia de sef de misiune pe terit. acestui din urma stat este
personagrata

-
urmeaza raspunsul prin care se da asentimentul statului acreditar la numirea facuta de st.
acreditant

-
procedura agrementului comporta la randul ei doua etape:

-
intrebarea, adica comunicarea intentiei de a credita o anumita persoana in calit. de sef
de misiune

-
raspunsul

-
cererea de agrement poate fi facuta de ultimul sef de misiune, de insarcinatul cu afaceri ad
interim sau de MAE din st. acreditant si cuprinde date buografice detaliate ale viitorului sef de
misiune prcum si orice alte date utile.

-
cererea este trimisa de catre seful st. acreditant si este adresata sefului statului acreditar.

-
raspunsul poate fi scris sau verbal, expres sau tacit si poate fi pozitiv sau negativ,

-
refizul agrementului nu trebuie justificat de catre st. acreditar,

-
acordarea agrementului reprezinta un dr. discretionar al st. acreditar

-
odata acordat agrementul, incepe procedura de prezentare a scrisorilor de acreditare

-
seful de misiune dobandeste calitatea de persoana agreeata (persona grata)

-
agrementul poate fi retras dupa acordare daca statul acreditar considera ca seful de misiune nu
mai este sau nu mai corespunde indeplinirii acestei functii.

-
acreditarea reprezinta procedura prin care se reglementeaza afirmarea definitiva a calit. de sef
de misiune a unei persoane care a primit deja agrementul si care consta in punerea de acord
reciproca a doua declaratii de vointa: vointa st. acreditant de a numi seful de misiune si
declaratia st. a reditar de a accepta aceasta numire.

-
scrisorile de acreditare reprezinta documentul prin care se atesta calit. oficiala a sefului de
misiune si se face dovada ca aceasta pers. este abilitata de guvernul sau sa exercite functiile
diplomatice.

-
scrisorile de acreditare sunt semnate de seful st. acreditant si sunt adresate sefului st. acreditar,
in cazul sefilor de misiune din primele doua clase (ambasadorii si ministri plenitotentiari)
respectiv de ministrul af. externe al st. acreditant fiind adresate min. af. ext al st. acreditar in
cazul insarcinatului cu afaceri.

-
cuprinsul scrisorilor de acreditare:

-
numele

-
calitatea agentului diplomatic

-
obiectul misiunii sale

-
mentiunea ca este trimis in numele sefului statului si al guvernului sau.

-
prezentarea scris. de acreditare se face intr-o ceremonie speciala si sunt predate persoanl de
seful de misiune, organului statului caruia ii sunt adresate.

-
din momentul prez. scris. acred. seful de misiune isi poate asuma functia oficiala si din acel
moment seful de misiune se bucura de privilegiile si imunitatile diplomatice la care are dreptul.

-
in cazul diplomatiei multilaterale procedura este diferita, in sensul ca, agrementul este inlocuit cu
notificarea facuta catre secretarul general sau conducatorul respectivei organizatii
internationale.





b. numirea altor membri ai MD
-
personalul diplomatic:

-
necesita decizia st. acreditant si consimtamantul st. acreditar

-
procedura de numire este mult mai simpla, fiind constituita dintr-o nota oficiala transmisa
MAE al st. acreditar, la care se primeste o nota de raspuns

-
pers. tehnico-adm.

-
d catre st. acreditant insa, aceasta persoana nu este necesar sa aiba calit. de persona
grata, nefiind diplomat, putand insa fi declarata indezirabila

-
incetarea functiei unui membru al mis. dipl. se piate face prin rechemare sau prin declararea ca
persona non grata.

-
rechemarea depinde de vointa st. acreditant si poate avea cauze multiple: demisia, implinirea
varstei de pensionare, expirarea mandatului (4 ani), alte motive

-
declararea ca persona non grata depinde exclusiv de vointa st. acreditar, motivele putand fi
multiple: comiterea unei infractiuni, conduita profesionala incorecta, comiterea altor acte
incompatibile cu functia sa.



curs

Functiile misiunii diplomatice

-
-
Conventia de la Viena priv. rel. diplom. din 1961

-
principalele functii diplomatice sunt urmtoarele:




-
1. f. reprezentare- principala functie diplomatica si tine de esenta rel. diplom. celelalte functii
diplomatice se subsumeaza acestei functii:

-
reprezentarea - se realuzeaza intr-un dublu sens: pe de o parte fata de st. acreditar iar pe
de alta prte fata de celelalte state

-
atat misiunile diplomatice cat si agentii diplomatici sunt mandatari ai st. acreditant in st.
acreditar

-
f. de reprezentare se realizeaza prin participarea la viata publica a st. acreditar, pein
negocierea in numele st. acreditant, prin promovarea politica a st. acreditant

-
f. de reprezentare se realizeaza prin intermediul contactelor oficiale dintre reprezentantii st.
acreditant si cei ai st. acreditar.

-
-
-
2. f. de negociere - prin interm. acesteia se realizeaza apararea intereselor st. propriu prin
incercarea de a pune in acord interesele st. acreditar cu cele ale st. acreditant si de a
realiza numitorul comun al acestor interese.

-
negocierile pot fi oficiale, adica se realizeaza in numele celor doua state si reprezinta un
inceput de angajament sau oficioase priin intermediul carora se sondeaza la nivel informal
pozitia celeilalte parti fara insa a se angaja.

-
negocierile o etapa prealabila in procesul de elaborare a unui tratat international

3. f. de observare si informare
-
prin intermiediul ei se realizeaza informarea cu privire la situatia politico-diplomatica din statul
acreditant sau din st. acreditar

-
activ. de informare se realizeaza in dublu sens, pe de o parte dinspre statul acreditant spre st.
acreditar si pe de alta parte din spre statul acreditar spre st. acreditant.

-
activ. de informare prezinta o serie de limite, pe de o parte limite cu privire la sfera informatiilor
care pot fi transmise si pe de alta parte cu privire la mijloacele prin care se face informarea,


aceste mijloace tb. sa fie licite. Reprezinta mijl. licite de inf. transmiterea de inf. obtinute ca
urmare a contactelor oficiale sau oficioase cu reprezentanti ai st. acreditar, transm. de inf. obt.
din mass media, inf. obt. in urma participarii la conferinte, la forumuri etc.


4. f. de realizare a cooperarii internationale.
-
prin interm. acestei functii se realizeaza cooper. internat. in dom. pol., ec., cultural, jur.


5. f. de protejare a st. acreditant si a cet. acestuia
-
ac. f. poate fi realizata prin exercitarea de functii consulare si prin asigur. prot. diplomatice

-
exercit. de functii consulare poate fi realizata cf. conventiei de la Viena din 1961 si prin interm.
MD

-
in ce priveste protectia diplomatica, aceasta reprezinta o fictiune juridica prin care, o reclamatie
sau un litigiu, care opune un cetatean al st. acreditant statului acreditar este preluata de st. de
cetatenie si transformata intr-o reclamatie sau litigiu intre state.

-
conditiile care tb. indeplinite ptr. a interveni protectia diplomatica sunt:

-
actul prin care se lezeaza drepturile sau intersele cetatenilor sa reprezinte o violare adr.
international

-
conditia cetateniei - pers. sa aiba cetatenia st. acreditant

-
epuizarea cailor de atac interne

-
regula cleanhands - pers. respectiva sa nu fie ea vinovata ptr. incalcarea respectiva.


Alte functii diplomatice:
-
adresarea de proteste

-
protectia intereselor unui st. tert

-
realizarea de functii ecleziastice (le are doar nuntiatura apostolica)


Imunitatile, privilegiile si facilitatile diplomatice


Prin imunitati diplomatice in sens larg se intelege tratamentul pe care, in baza dr. international
statele sunt obligate sa-l acorde organelor straine, acreditate in acele state. In sens restrans prin
imunitati diplomatice se intelege scutirea de care se bucura organul diplomatic cu privire la
sarcinile si obligatiile de care sunt tinute alte subiecte de drept, care se afla pe teritoriul st.
acreditar, precum si scoaterea lor de sub jurisdictia penala si civila a statului acreditar.

Imunitatile diplomatice reprezinta o exceptie de la principiul teritorialitatii cf. caruia orice persoana
aflata pe terit. unui st. se supune legislatiei acestuia.

Privilegiile diplomatice reprezinta scutirea organelor diplomatice de anumite obligatii concretizata in
beneficiul anumitor prestatii speciale si exprimata in acordarea de catre statul acreditar a unor
inlesniri cu caracter pozitiv care nu implica o activitate speciala din partea beneficiarului.

Facilitatile diplomatice reprezinta posibilitatea juridica a organelor deplomatice de a desfasura o
activitate care ii este proprie; facilitatile diplomatice au un continut cu caracter pozitiv si de natura
activa, de ex. procurarea de catre st. acreditar a localului misiunii sau dr. sefului de misiune de a fi
primit de catre seful statului.

Exemple imunitati:
-
im. de jurisdictie penala, civila si administrativa

-
im. de executare

-
inviolabilitatile: localurilor, bunurilor si arhivelor diplomatice, inv. personala a agentului
diplomatic, inv. resedintei, inv. bunurilor sale

-
agentul dipl. nu poate fi obligat sa depuna ca martor





Privilegiile exemple:
-
libert. de comunicare, libert. de miscare, privilegii fiscale, priv. vamale, dr. la arborarea drapelului
national, atat pe localul misiunii cat si pe resed, dimpl., facilitati de sedere, scutirea de prestatii
personale,

-
scutitea de obligatii prevazute devlegislatia asig. soc.

-
dreptul la capela


Persoanele beneficiare ale privileg, imunit. si facilit. diplom.:
-
seful de misiune

-
membri pers. diplom.

-
membri de familie ai acestora

se bucura de totalitatea privil., imun. si facilit, diplom.
-
pers. tehnico-adm. se bucura de imunitatea de jurisdictie penala, civila si adm. cu privire la
actele indeplinite in exercitarea functiilor lor. ei mai beneficiaza si de privilegii vamale, cu ocazia
primei instalari.

-
pers. de serviciu daca nu are cetatenia st. acreditar benef. de imunitate pentru acte desfas. in
exercit. functiei si benef. si de anumite scutiri de impozite si taxe.

-

Imunitatile
1. im. de jurisdictie reprez. exceltarea org. diplomatice de la aplicarea principiului cf. caruia toate
subiectele de drept aflate pe terit. unui stat sunt supuse legilor st. respectiv si exercitarii jurisd.
acestuia. Scopul este garantarea org. deplomatice a unei independente si libertati depline
pentru exercitarea functiilor lor.
-
natura jur. a im. de jur.

-
are un caracter procedural in sensul ca nu inlatura aplicarea legii si raspunderea legala
ci numai, exercitarea jurisdicctiei locale si judecarea de catre instantele din st. acreditar.

-
im . de jurisdictie poate fi penala, civila si admin., ea extinzandu-se si asupra litigiilor u
caracter comercial sau a litigiilor de munca.

-
este dublata si de imunitatea de executare


Im. de jur. a MD:
-
MD dispune de im. de jurisdictie penala, civila si adm. in legatura cu anumite acte juridice pe
care misiunea le poate incheia ca pers. jur.

-
este vb. de actele indeplinite de misiune in calitate de pers. jur. in dreptul st. acreditar, acte care
nu tin de calitatea sa de organ de relatii externe, ci tin de dreptul privat. De ex. contracte de
achizitie, ctr. ptr. prestarea de servicii, exercit. de reparatii.

-
este dublata de im. de executare

-
nu intra in sfera imunitatii actele misiunii indeplinite in calit. de organ de relatii externe al st.
acreditant (acestea intra sub incidenta dr. international) si nici actele indeplinite in calit. de organ
de stat ce tin de dr. intern al st. acreditant, de ex. angajarea sau concedierea unui functionar.
acestea tin de dr. intern al st. acreditant.

-
in conditiile in care MD nu poate fi urmarita in justitie, un particular are urmatorele posibilitati de
actiune:

-
introd. unei actiuni in justitie in inst. din st. acreditant

-
solicitarea prot. diplom. din lartea propriului stat

-
inserarea unei caluze de arbitraj.


Im. de jur. a agentuluidiplomatic AD
-
poate fi penala, civila sau adm.

-
in ce privestea cea penala, AD nu poate fi urmarit in fata inst. penale ale st. acreditar si nu poate
fi impiedicat in activ. sa de vreo aut. judiciara sau de irganele de politie ale st. acreditar



-
dc. AD savarseste o infractiune, el nu poate fi urmarit penal, judecat sau condamnat de st.
acreditar ci doar de catre st. acreditant care, poate sa-l recheme. Dc. nu este rechemat, st.
acreditar il poate declara persona non grata.

-
im. de jur. penala poate fi ridicata de catre st. acreditant, deasemenea AD poate renunta la
imunitate, situatii in care poate fi judecat de catre st. acreditar.

-
im. de jur. civila si adm. - st. acreditar nu poate sa-si exercite jurisdictia sa civila in cauzele in
care AD are calitatea de parat

-
Reclamantul poate insa sa intenteze actiune civila impotriva AD in fata inst. din statul acreditant

-
AD beneficiaza si de im. de executare a.i. bunurile sale nu pot fi sechestrate si nici executate
silit, nici macar in cazul renuntarii la im. de jurisdictie.

-
Fac exceptie de la im. de jur. civila actiunile imobiliare, actiunile succesorale atunci cand AG
actioneaza ca pers. privata, actiunile legate de activitatile comerciale sau profesionale exercitate
in affara functieii oficiale sau in ipoteza in care ag. diplom. intenteaza el insusi o actiune avand
calitatea de reclamant.



INVVIOLABILITATILE DIPLOMATICE

Prin invioab. dipl. se intelege in sens larg, situatia pe care un agent diplomatic o are in raport cu
jurisd. st. acreditar, fiind echiv. cu imunitatea. In sens restrans prin inviolab. se intelege trat. pe
care agentii diplom. sund indreptatiti sa il primeasca, din partea st. acreditar, acest din urmaavnd
oblig. asigur. protectiei personale a ag. diplomatic si amis. dipl. fata de orice acte din partea autorit.
sau a particularilor.

Inviol. md:
-
st. acreditar are oblig. de a nu permite funct. sai de a patrunde in sediul sau localurile md si de
nu efectua a te de autoritate acolo.

-
deasemenea st. acreditar are si oblig. pozitiva de a sigura protectia md impotriva acctelor de
autoritate sau a oricarorr patrunderi ilegale din partea paers. particulare. fac exceptie situatiile
de forta majora, de ex. inundatii, cutremure, conflict armat, cand patrunderea este necesara
pentru salvarea unor bunuri sau vieti.

-
st. acreditant are oblig. de a nu efectua acte de autorit. pe terit. md., localul md neputand fi
utilizat impotriva scopurilor sale.

-
sunt protejate de inv. dipl.: localul misiunii, bunurile misiunii, arhivele diplom. si locuinta sefului
de md.


Inv. ag. diplomatici:
-
agentii diplomatici benef. de inviolab. in aceleasi conditii ca si md.

-
nu pot fi perchez., arestati si nu pot fi executate alte acte de autoritate asupra lor, de catre
organele st. acreditar

-
fac obiectul acestei inviolab. atat agentii dipl. caz in care inviolab. este personala, cat si bunurile
lor si locuintele acestora, caz in are inviolab. este reala.


De citit:
1. oficii consulare
-
organe insarcinate cu executarea functiilor conulare (md care au si o functie consulara si oficiile
consulare, f. de grad sunt generale, viceconsulare, agentii consulare)

-
infiintarea functiilor consulare (acord incheiat cu celalalt stat cu priv. la sediu si ari de
competente, la numirea pesrs. consular: etape patenta si exequatur)

-
membrii oficiilor consulare (sefi de misiune cu grad de consul general, consuli, viceconsuli sau
agenti consulari;

-
functiile consulare

-
consulii onorifici (ei nu sunt reprez. ai Cd, cet. ai st. acreditar, nu se bucura de imunitati si
privilegii diplomatice, unele stricte necesare desff. activ - arhiva diplomatica



Organele insarcinate cu functiile consulare

Oficiile consulare reprezinta organele permanente infiintate de un stat pe teritoriul altui stat in
vederea intretinerii, realizarii si dezvoltarii relatiilor consulare, in functie de clasa si rang.

Oficiile consulare se clasifica in :
-
consulate generale
-
consulate
-
viceconsulate
-
agentii consulari
Sediul oficiilor consulare este stabilit prin acordul celor doua parti.

Infiintarea oficiilor consulare

Conditia esentiala pt infiintarea unui oficiu consular este consimtamantul statelor.
-
Exprimarea consimtamantului pt infiintarea unui oficiu consular este diferita de exprimarea
consimtamantului pt stabilirea relatiilor consulare
-
Consimtamantul poate fi expres sau implicit, insa este necesar sa fie neechivoc
-
In practica , se aplica uzanta cunoscuta sub numele de ,,principiul paritatii, conform caruia , nr
de consulate ale unui stat in alt stat constituie temeiul pt admiterea de consulate ale celui de al
doilea stat pe teritoriul primului.

Sfera consimtamantului cuprinde :
-
Existenta oficiului consular
-
Sediul oficiului consular
-
Rangul
-
Circumscriptia consulara

Consimtamantul poate fi exprimat in forma:
-
Unei conventii consulare
-
Unui protocol
-
Unui acord prin schimb de note
-
Unei note a ministerului afacerilor externe a statului primitor


Personalul oficiilor consulare

Membrii oficiului consular
a) Membrii oficiului consular sunt, in acceptiunea Conventiei de la Viena asupra relatiilor
consulare : functionarii consulari, angajatii consulari si membrii personalululi de serviciu.
In categoria functionarilor consulari, se distinge seful de post consular, care reprezinta persoana
careia ii revine responsabilitatea conducerii activitatii oficiului consular.
b) Functionarii consulari sunt persoanlele insarcinate cu indeplinirea de acte oficiale ale statului
trimitator in domeniul relatiilor consulare (acte consulare)
Functionarii consulari se impart in :
-
Consuli generali
-
Consuli
-
Viceconsuli
-
Agenti consulari

C) celelalte categorii de personal
- angajatii consulari sunt persoanele intrebuintate in serviciile tehnice si amdministrative ale unui
post consular
Membrii personalului de serviciu reprezinta persoanele care indeplinesc sarcini cu caracter
gospodaresc sau orice persoana afectata serviciului casnic al unui post consular




Numirea membrilor oficiilor consulare

Patenta consulara reprezinta documentul oficial emis de guvernul statului trimitator care face
dovada numirii unei persoane in calitate de sef al oficiului consular
-
Patenta consulara are caracter intuitu personae in raport cu seful de post consular desemnat

Continutul patentei consulare :
-
Numele si prenumele persoanei numite in calitatea de sef de oficiu consular
-
Oficiul pe care aceasta il va conduce
-
Categoria functionarilor din care face parte (de cariera. Onorifici)
-
Rangul
-
Sediul oficiului consular
-
Circumscriptia consulara
Continutul patentei consulare este structurat pe urmatoarele parti:

-
Declaratia solemna referitoare la desemnarea sefului postului consular si mentionarea scopului
general al numirii
-
Ordinul catre cetatenii statului trimitator de a recunoaste respectiva persoana drep consul
-
Invitatia catre guvernul statului trimitator de a-i permite consulului exercitarea functiilor

Retrimiterea patentei consulare se realizeaza, de regula, pe cale diplomatica

Patenta consulara reprezinta o propunere adresata statului primitor de a stabili raportul juridic de
consulat.

Patenta nu are ca efect inceputul misiunii oficiale a sefului de post consular.

Exequaturul- a fost definit ca o autorizatie prin care seful de oficiu consular este admis de statul
de resedinta sa exercite functiile sale
-
Dpdv teoretic, acordarea exequaturului reprezinta un act discretionar al statului de resedinta-
statul care refuza sa elibereze un exequatur nu este obligat sa comunice motivele refuzului sau.
-
Autoritatea competenta sa elibereze exequaturul nu face obiectul reglementarii dreptului
international fiind stabilita de legislatia interna a fiecarui stat (exequaturul emana fie de la seful
statului, fie de la guvern)
-
Exequaturul confera consulului recunoasterea oficiala a calitatii sale din partea statului de
resedinta, confera efecte juridice actelor indeplinite de acesta si ii acorda statutul juridic al
functionarilor consulari (privilegii si imunitati)
-
Statul de resedinta este obligat sa aduca la cunostinta autoritatilor locale din circumpscriptia
consulara numirea sefului de post consular
-
In practica, se procedeaza la admiterea provizorie a sefului de post consular, pana in momentul
eliberarii exequaturului.


Functionarul consular onorific

-
Pt activitatea sa, functionarul consular onorific nu primeste salariu, el nu este trimis de statul
trimitator ci este ales dintre rezidentii de pe teritoriul statului de resedinta sau dintre cetatenii
acestui stat
-
Spre deosebire de functionarii consulari de cariera, functionarilor consulari onorifici le este
permis sa aiba o ocupatie paralela lucrativa , chiar si in domeniul comercial
-
Sarcinile pe care statul trimitator le incredinteaza unui functionar consular onorific sunt mai
restranse decat cele incredintate unui functionar consular de cariera
-
Numirea de consuli onorifici este rezultatul unui acord bilateral, care consemneaza dorinta
fiecarui stat de a numi functionari consulari onorifici pe teritoriul celuilalt stat
-
Consulii onorifici beneficiaza de un set minim de privilegii asemanatoare cu privilegiile
functionarului consular de cariera , dar nuanteaza prevederile asupra inviolabilitatii localurilor si


arhivelor si asupra unor scutiri (de perchezitie, de executare a bunurilor si a averii, de impozite
locale, taxe vamale)
-
Functionatul consular onorific are obligatia de a respecta legile si reglemetarile din statul in care
functioneaza
-
Privilegiile consulului onorific sunt in vigoare din momentul intrarii sale in functie
-
Membrii consulului onorific nu beneficiaza de privilegiile consulare
-
Functionarul consular onorific beneficiaza de privilegiul inviolabilitatii sediului sau si de
inviolabilitatea arhivelor si documentelor sale consulare, daca acestea sunt pastrate separat de
alte arhive si documente
-
Consulul onorific beneficiaza de privilegiul de a comunica liber cu cetatenii statului care a
constituit misiunea consulara



Funcii consulare

Funciile consulare constau n:
a) a proteja n statul de reedin interesele statului trimitor i ale cetenilor si, persoane fizice
sau juridice, n limitele admise de dreptul internaional;
b) a favoriza dezvoltarea relaiilor comerciale, economice, culturale i tiinifice ntre statul
trimitor i statul de reedin i a promova n orice alt mod relaii amicale ntre ele n cadrul
dispoziiilor prezentei convenii;
c) a se informa, prin toate mijloacele licite, despre condiiile i evoluia vieii comerciale,
economice, culturale i tiinifice a statului de reedin, a face rapoarte n aceast privin ctre
guvernul statului trimitor i a da informaii persoanelor interesate;
d) a elibera paapoarte i documente de cltorie cetenilor statului trimitor, precum i vize i
alte documente corespunztoare persoanelor care doresc s mearg n statul trimitor:
e) a acorda ajutor i asisten cetenilor, persoane fizice i juridice, ai statului trimitor:
f) a aciona n calitate de notar i de ofier de stare civil i a exercita funcii similare, ca i unele
funcii de ordin administrativ, n msura n care legile i regulamentele statului de reedin nu se
opun la aceasta;
g) a apra interesele cetenilor statului trimitor, persoane fizice sau juridice, n succesiunile de
pe teritoriul statului de reedin, n conformitate cu legile i regulamentele statului de reedin;
h) a apra, n limitele fixate de legile i regulamentele statului de reedin, interesele minorilor i
incapabililor, ceteni ai statului trimitor, mai ales atunci cnd este cerut instituirea unei tutele sau
curatele cu privire la ei:
i) sub rezerva practicilor i procedurilor n vigoare n statul de reedin, a reprezenta pe cetenii
statului trimitor sau a lua msuri n scopul asigurrii reprezentrii lor adecvate n faa tribunalelor
sau a altor autoriti ale statului de reedin pentru a cere, n conformitate cu legile i
regulamentele statului de reedin, adoptarea de msuri provizorii n vederea aprrii drepturilor i
intereselor acestor ceteni atunci cnd datorit absenei lor sau din orice alt cauz, ei nu-i pot
apra n timp util drepturile i interesele;
j) a transmite acte judiciare i extrajudiciare sau a efectua comisii rogatorii n conformitate cu
acordurile internaionale n vigoare sau, n lipsa unor asemenea acorduri n orice mod compatibil cu
legile i regulamentele statului de reedin;
k) a exercita drepturile de control i de inspecie prevzute de legile i regulamentele statului
trimitor asupra navelor maritime i a navelor fluviale avnd naionalitatea statului trimitor i
asupra aeronavelor nmatriculate n acest stat, ca i asupra echipajelor lor;
l) a acorda asisten navelor i aeronavelor menionate n alineatul k din prezentul articol, precum
i echipajelor lor, a primi declaraiile asupra curselor acestor nave, a examina i a viza documentele
de bord i, fr a prejudicia prerogativele autoritilor statului de reedin, a face anchete privind
incidentele survenite n cursul cltoriei i a reglementa, n msura n care legile i regulamentele
statului trimitor autoriz aceasta, divergenele de orice natur ntre cpitan, ofieri i marinari;


m) a exercita orice alte funcii ncredinate unui post consular de ctre statul trimitor, care nu
snt interzise de legile i regulamentele statului de reedin sau la care statul de reedin nu se
opune, sau care snt menionate n acordurile internaionale n vigoare ntre statul trimitor i statul
de reedin.