1

Tubajul gastric si duodenal

TUBAJUL GASTRIC
Definitie : introducerea unui tub de cauciuc , sonda gastrica Faucher
prin faringe si esofag in stomac
Scop :
Diagnostic : cultura de Mycobacterum tuberculosis ;examen
macroscopic al continutului gastric in caz de ingestie toxice ;
evidentierea HDS ; explorarea chimismului gastric ( evaluarea
functiei chimice si secretorii ) si functiei evacuatoare a
stomacului ( staza gastrica)
Terapeutic : alimentatie artificiala ; indepartarea toxicului din
stomac ( cand poarta de intrare a toxicului este cea digestiva) ;
pregatire preoperatorie in interventii chirurgicale de urgenta sau
pe stomac ; decoprimarea tubului digestiv si sistarea
varsaturilor in caza de : ocluzie intestinala, HDS( scop
hemostatic),pancreatita, peritonita,stenoza pilorica ;
introducerea unor medicamente

Tubajul gastric in scop hemostatic
Sonda Blackmore sonda utilizata in scop hemostatic si anume in :
HDS prin ruptura de varice esofaiene , HDS din sdr. Mallory-Weiss
Tratamantul este de urgenta si are ca scop oprirea temporara / definitiva a
sangerarii
Este realizata de medic

Sonda Blackmore :
2 balonase : esofagian , cilindric cu o capacitate de 400cm
3
si unul gastric
, sferic cu o capacitate de 250 cm
3

3 canale : 1 canal pentru umflarea/ dezumflarea balonasului gastric ; 1
canal pentru umflarea/ dezumflarea balonasului esofagian si 1 canal
pentru lavaj gastric si aspiratia continutului gastric ; fixator nazal

Se instituie linie i.v. , se verifica etansietatea balonaselor si se introduce sonda
cu verificarea ulteroara a pozitiei . Se umfla balonasul gastric si se realizeaza
ocluzia cu o pensa hemostatica sau cu ajutorul dopului existent la nivelul
canalului gastric. Se umfla apoi balnasul esofagian pana la o presiune de 25-45
cm Hg care corespunde la 50 ml aer insuflat si apoi se penseaza canalul sau se
asigura ocluzia cu ajutorul dopului .Se verifica etanseitatea din ora in ora . Se
dezumfla periodic balonasul esofagian , timp de 15 min , din 4 in 4 ore , iar cele
2
2 balonase dupa 24 ore .Sonda se lasa pe loc 24 ore pentru depistarea unei
eventuale recidive hemoragice .

Tubajul gastric cu sonda Faucher
Materiale necesare :
De protectie : sorturi , musama , prosoape
Sterile : sonda Faucher , seringi, manusi, pensa
hemostatica,eprubete pentru culturi
Nesterile : tavita renala, recipient pentru colectare lichid
gastric.

Pregatirea pacientului :
Psihica
Fizica : pozitie sezand pentru constienti sau decubit lateral stang pentru a
preveni aspiratia ; inconstienti , decubit dorsal cu IOT + VM

Tehnica :
Asistenta care efectueaza tubajul gastric se plaseaza in dreapta
pacientului si fixeaza capul cu mana stanga tinandu-l intre brat si
torace ;cu mana dreapta prinde capatul distal al sondei pe are o tine ca un
creion
Pacientul flecteaza capul , deschide gura si respira adanc
Se introduce sonda lubrefiata cu apa dupa prealabila masurare pana la
nivelul markerului, aproximativ 40-50 cm de arcada dentara la adult
Se verifica pozitia sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu
seringa si cu ajutorul stetoscopului plasat in epigastru , se percep
zgomotele hiro-aerice produse de aerul introdus cu seringa prin sonda
Se fixeaza sonda cu leucoplast
Se aspira sucul gastric cu seringa
Se extrage sonda dupa prealabila pensare
Se aseaza sonda in tavita renala
In functie de scopul tubajul se completeaza o serie de formulare care
insotesc probele biologice la laborator

Intubatia gastrica : cale de abord orogastrica, nazogastrica sau
percutana ( gastrostomie).






3
Spalatura gastrica trebuie aplicata cu discernamant , fiind indicata
doar in intoxicatiile cu substante toxice sau in doze toxice,deoarece
provocarea de varsaturi poate fi tot atat de eficace .
Spalatura gastrica se efecteaza dupa un examen clinic complet, dupa
instituire de acces venos si dupa stabilizarea pacientului ; pacientul in
coma va fi intubat si ulterior se va efectua lavaj gastric.Este de asemeni
obligatorie monitorizarea EKG a pacientului si posibilitatea ventilatiei
mecanice in caz de intoxicatie cu psihotrope ( barbiturice , hipnotice ,
heroina ) , cardiotrope ( digitalice , antidepresive triciclice , inhibitori ai
canalelor de calciu ) sau convulsivante ( insecticide organofosforate ,HIN ,
sticnina )
Recomandarile specialistilor EAPCCT si AACT sunt de a se efectua
spalatuara gastrica in primele 60 min de la ingestie , dupa aceasta perioada
eficienta dovedita avand carbunele activat .
Spalatura gastrica este contraindicata in ingestia de substante netoxice
,in ingestia de corozive datorita riscului mare de perforatie si datorita
faptului ca aceste substante au toxicitate sistemica redusa. Spalatura
gastrica este contraindicata in ingestia de derivati petrolieri , spumante
datorita riscului de aspiratie , la pacientii cu hemoragie digestiva ,
perforatie digestiva , interventii chirurgicale recente pe tubul digestiv ,
sugari sub 6 luni varsta si pacineti critici .Pe langa riscurile mentionate prin
spalatura gastrica se pot produce dezechilibre hidro- electrolitice , leziuni
ale mucoasei faringiene , esofagiene , gastrice ,hipoxie/hipecapnie,
laringospasm .
Pacientul cooperant va fi asezat in pozitie Fawler pe un scaun cu
spatar sau in pozitie de decubit lateral stang , cu extremitatea cefalica
decliva ,cu 10-20 grade mai jos decat picioarele pentru a preveni o
eventuala pneumonie de aspiratie in caz de varsatura.
Spalatura gastrica se efectueaza cu o sonda Fauche cu capatul rotunjit,
adecvata ca marime varstei pacientului, de obicei nr.8 sub 2 ani varsta si
nr.12 la copilul peste 2 ani .Se masoara distanta gura-ombilic si se
marcheaza pe sonda cu un marcher sau leucoplast nivelul maxim permis .
Spalatura este efectuata de doua asistente medicale ; o asistenta medicala
supraveghaza starea generala a pacintului , iar a doua asistenta efectueaza
spalatura propriu zisa.Datorita diametrului mare sonda se introduce pe
gura , exceptional se pot folosi sonde nazo-gastrice cu masurarea distantei
de la baza nasului-lobul urechii-apendice xifoid ; atentie ! deviatie de sept.
Se introduce sonda pe narina accesibila si se avanseaza cu tubul de-a
lungul planseului nazal orientat posterior si spre ureche ,nu in sensul
nasului ! Sonda se lubrefiaza cu apa .Se verifica pozitia sondei prin
aspiratie de continut gastric sau cu stetoscopul plasat in epigastru se asculta
zgomotele hidro-aerice produse de introducerea cu seringa a unei cantitati
mici de aer.
4
La capatul sondei , la aproximativ 50 cm deasupra capului pacientului
se ataseaza o palnie prin care va fi introdus lichidul de spalatura . Spalatura
se efectueaza cu ser fiziologic caldut la 20 grade Celsius, nu cu apa .La
fiecare pasaj introducandu-se aproximativ 10 ml lichid /kg corp.Se indica
pasaje fractionate pentru a preveni astfel deschiderea pilorului cu
antrenarea toxicului in circuitul entero-hepatic.Nu exista o cantitate
minima sau maxima de lichid de spalatura , aceasta se efctueaza pana ce
lichidul aspirat este clar .Lichidul se aspira cu un aspirator manual sau de
preferinta electric .La sfarsitul spalaturii gastrice se administreaza per os
sau pe sonda carbune activat , daca acesta are indicatie si purgativ osmotic
( Manitol 20% 10-100ml) sau salin.( sulfat de magneziu 2-3 g) pentru
accelerarea tranzitului intestinal.
Dupa comprimare prealabila a capatului extern al sondei aceasta se
extrage brusc din stomac ; prin comprimare se previne eliberarea
continutului in faringe si o eventuala aspiratie.
Efectele secundare ale spalaturii gastrice sunt rare daca sunt respectate
toate contraindicatiile .

Complicatii :
Digestive : greata , varsaturi, hematemeza ( prin eroziuni
produse de sonda,ulceratii preexistente sau intoxicatii cu
substante caustice care nu au fost cunoscute inainte de
instituirea intubatiei ), perforatie faringe , esofag, stomac.
Respiratorii : tuse, dispnee, bronhospasm prin inhaltie bronsica
Metabolice : hiponatremie de dilutie cand lichidul de spalatura
este apa , cu risc de convulsii hiponatremice sau hipernatremie
prin utilizare ca lichid de spalatura , apa cu adaus de sare
Cardiovasculare : reactie adrenergica cu HTA , tahicardie sau
reactie vagala , cu hipotensiune arteriala , colaps ; stop cardio-
respirator in intoxicatia cu digitalice sau alte cardiotrope
Mecanice : sectionarea sondei, malpozitia sondei cand in
intubatia nazogastrica se folosesc sonde subtiri , care fiind
foarte flexibile se incolacesc usor in orofaringe , esofag ;
infundarea sondei cu resturi alimentare sau toxice se desfunda
prin insuflare de aer

Carbunele activat este folosit in medicina de peste 200 ani . In 1930
farmacistul francez Touery a luat 15 g de carbune cu o doza letala de
stricnina , de fata cu colegii sai si a constatat ca acesta antagonizeaza
efectul stricninei .
Carbunele se obtine prin arderea lemnului si a nucilor de cocos si se
activeaza pentru a creste numarul porilor si suprafata de adsorbtie .
Carbunele activat este o pulbere insolubila produsa prin piroliza unui
5
material organic tratat cu aburi , aer , oxigen , bioxid de carbon , cloruri
si/sau acizi , la temperaturi foarte inalte Se foloseste in doza de 1 g/kg
corp diluat de 5 ori in apa . Este eficace in intoxicatii severe , mai ales
medicamentoase si de remarcat efctul pozitiv chiar si atunci cand se
administreaza si la peste 1 ora de la ingestie , cand provocarea de varsaturi
si spalatura gastrica au eficienta limitata .
Carbunele activat se administreaza la sfarsitul spalaturii gastrice sau
in locul acesteia , per os sau pe sonda gastrica.
Nu se administreaza carbune activat in intoxicatia cu : alcooli ,
inclusiv etilen-glicol,corozive , petrol si derivati de petrol , metale
,cianuri,purgative saline ,in prezenta semnelor clinice si imagistice de ileus
sau ocluzie intestinala . De asemenea carbunele activat nu se administreaza
inainte , in timpul sau dupa administrarea pe cale orala sau sonda a unui
antidot specific.
Substantele absorbite de carbunele activat sunt : salicilatii,
barbituricele ,paracetamolul ( se administreaza carbune activat cand nu
exista antidot ), antidepresivele triciclice , fenitoina , glutetimid , etc .
Carbunele activat adsoarbe substantele dizolvate si nedisociate cu care
vine in contact in tubul digestiv .
Doza recomandata este de 1 g/kg corp sub 1 an varsta , 25-50 g intre
1-12 ani , iar la adolescent si adult intre 50-100g.
Adminstrarea carbunelui activat se poate insoti de reactii adverse :
greata , varsaturi +/- pneumonie de aspiratie si leziuni corneene prin
contact direct cu ochiul ( atentie ! personalul medical acre manevreaza
pulberea ).
Se poate folosi o doza unica de carbune superactivat , CharcoAid
2000 care are o suprafata de adsorbtie de 2000 m
2
/g, fata de carbunele
activat care are o suprafata de adsorbtie de 950 m
2
/g

.
SUBSTANTE NETOXICE

Adezivi
Agenti edulcoranti (zaharina,ciclamat,aspartan)
Anticonceptionale orale
Baterii uscate
Capse de pistol jucarie ( clorura de potasiu )
Carioca
Cerneala de scris ( albastra , neagra )
Chibrituri ( clorura de potasiu )
Chit
Cosmetice
6
Creioane ( mina de creion)
Crema de ras ( sapun , parfum, mentol )
Creta ( carbonat de calciu )
Deodorante de corp
Detergenti ( majoritatea ; nu si pentru masina de spalat vase )
Lumanari ( ceara de albine sau parafina )
Mercurul de termometru
Mingi de golf ( miezul lichid )
Pachete sicative
Pasta de dinti
Pasta de pix
Plastelina
Revelator polaroid
Sampon
Sapun
Silicon
Spumant de baie
Tigari , trabucuri ( nicotina )
Vitamine ( exceptie Vitamina A si D )
Vopsele



TUBAJUL DUODENAL

Definitie : introducerea unei sonde duodenale EINHORN dincolo de pilor , deci
in duoden

Scop :
extragerea lichidului duodenal format din : continut gastric, bila , suc
pancreatic , secretie proprie
aprecierea functiei biliare hepatice si a cailor extrahepatice
descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care
dau aspectul , cantitatea , compozitia chimica sau morfologica a
sucurilor
evidentierea unor boli parazitare ale duodenului , calor biliare
drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente
alimentatie artificiala
aspiratia continutului in caz de ocluzie , postinterventie pe cai
digestive

7
Materiale necesare :
de protectie
sterile : sonda Einhorn , seringi, manusi, pensa hemostatica , eprubete ,
medii de cultura,recipiente de colectare
nesterile : tavita renala , stativ pentru eprubete
medicamente : sulfat de magneziu
pranz colecistokinetic

Pregatirea pacientului : psihica si fizica , antispastice pentru a favoriza trecerea
de sfincterul Oddi

Pacientul in pozitie sezand la marginea patului se introduce sonda 45-50 cm
pana in stomac , apoi se aseaza in decubit lateral drept , cu trunchiul usor
ridicat si capul in jos , coapsele flectate pe bazin ; se introduce o perna
cilindrica sub regiunea hepatica si se progreseaza cu sonda pana la gradatia 60 ;
se continuua apoi inghitirea sondei cate 1-2 cm la 3-5 min . Cand diviziunea 75
a ajuns la arcada dentara , oliva sondei a ajuns in duoden ( la aproximativ 1ora
de la patrunderea in stomac).

Verificarea pozitiei sondei
daca nu apare bila se verifica daca sonda a ajuns in duoden
se insufla 60 ml aer cu seringa si dupa 1 min se aspira ; daca sonda a
ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml
se face control radiologic , daca sonda este prevazuta cu fir radio-opac

Captrea bilei :
dupa 1 ora de la introducerea sondei apare bila A = coledociana , de
culoare galben-aurie , care se colecteaza intr-o eprubeta
se introduc pe sonda 40 ml sulfat de magneziu 33% sterila incalzita la
temperatura camerei pentru a favriza drenarea bilei veziculare
se inchide extremitatea sondei cu o pensa si se asteapta 15-30 min
se colecteaza 30-40 ml bila vascoasa , de culoare castanie , bila B ,
veziculara
dupa colectarea bilei B , apare o bila clara bila hepatica , care este in
cantitate mare si care se colecteaza intr-un recipient corespunzator
dupa extragerea bilei se penseaza sonda, dupa insuflarea unei cantitati de
aer si se extrage sonda
se determina cantitatea de bila obtinuta
se eticheteaza recipientele
se trimit probele la labrator

Pranz colecistochinetic
8