Sunteți pe pagina 1din 1

Caracterizarea lui Harap-Alb

HARAP-ALB de Ion Creanga


caracterizare
Expresia monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeste poporul roman sau, mai simplu, a poporului
roman, insusi, surprins intr-un moment de generala expansiune (G. Calinescu), Ion Creanga, este considerat creatorul
basmului cult in literature romana, a scris numeroase opera ce au ramas in eternitate, acand parte din categoria marilor
clasici.
!o"estile sale pastreaza caracterul realist al intamplarilor iar persona#ele sunt puternic indi"idualizate si umanizate.
$patiul desasurarii actiunii este ancorat intro-o realitate sociala siu istorica determinate, iar aptele iz"orasc din legile irii
care gu"erneaza omenireea.
!o"estea lui Harap-Alb, cel mai reprezentati" basm al lui Ion Creanga a ost publicat in re"ista %Con"orbiri literare& la '
august '()), a ost reprodus de *i+ai Eminescu in ziarul ,impul in acelasi an. A ost tradus in limba germana si publicat
in -umanisc+e -e"ue in '((., apoi transpus in italiana, ranceza si engleza, incat a capatat repede circulatie europeana.
Conorm celor mai cunoscute deinitii, tema basmului este lupta dintre bine si rau, cu triumul binelui. Cu alte cu"inte,
eroul lupta pentru impunerea unor "alori morale si etice/ corectitudine, onoare, iubire liber consimtita, etc0 Cel care nu
respecta codul este pedepsit, dar si iertat alteori , oerindu-i-se sansa reintegrarii.
In basmul cult, lucrurile se pot complica. 1u in totdeauna raul este pedepsit cum se cu"ine, sau in orice
caz, pedepsirea lui este interpretabila, ca in I"an ,urbinca.
,ema basmului %Harap-Alb& este aceeasi ca a basmrlor populare, in genere/ triumul binelui asupra raului.
%!o"esttea lui Harap-Alb& e un c+ip de a do"edi ca omul de soi bun se "adeste de sub orice strai
si la orice "arsta& (G. Calinescu).
,itlul neobi#nuit al basmului e"dentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala (de
tanar print) si una aparenta (de sluga a $panului)2 totodata, acesta relecta, prin contrastul cromatic %negru-alb&,
armonizarea deectelor si a calitatilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le "eriica pe ultimele.
3 alta explicatie a acestui nume (care uneste doua contrarii) ar putea pro"eni din %nasterea& simbolica a eroului / cea
care il a#uta mereu este $anta 4uminica 2 de asemenea atingand %soarele cu picioarele& si %luna cu mana& el este
%botezat& intru soare si noapte ca 5uceaarul, iar %cununa& pe care si-o cauta prin nori ii "-a aduce un destin imparatesc si
unic.
!ersona#ele (oameni, dar si iinte +imerice cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor "alori simbolice/ binele si
raul in di"ersele lor ipostaze. Conlictul dintre bine si rau se inc+eie prin "ictoria ortelor binelui.
Harap-Alb asemenea oricarui 6at-6rumos din basmul popular este/ persona# principal, iind prezent in toate momentele
subiectului, poziti", protagonist,real si nu abulos (nu are nici o calitate supranaturala ,G. Calinescu asemanandu-l cu un
lacau de la tara datorita mentalitatii sale ). Este de asemenea un persona#rotund2 nu este doar iul de imparat si mezinul
mai inzestrat decat ceilalti, ci oiinta complexa, cu deecte si calitati. 4esi este atat de mult a#utat de ceilalti si poate i
considerat de lectorul inocent o simpla marioneta, totusi calitatile ii sunt rele"ate in raze ezoterice/ inteligent, intelept,
bun, sociabil, "esel. In"ata din greseli, progreseaza si cu iecare sec"enta este mai aproape de summumul initierii. 4aca
persona#ul de basm are irea turnata, Harap-Alb se transorma, e"olueaza2 eroul de basm colinda lumea in cautarea de
apte "ite#esti, pe cand Harap-Alb are ca scop desa"arsirea sa spirituala. $pre deosebire de eroul de basm care este
atotstiutor, intelept, urmeaza intocmai saturile, Harap-Alb se caracterizeaza prininstabilitate psi+ica (nu respecta porunca
tatalui) si nu are experienta, luandu-se dupa aparente. 4e asemenea este un persona# tridimensional, care iese din tipar,
te surprinde (ca atunci cand da calului cu raul in cap). Calatoria pe care o ace pentru a a#unge imparat este o initiere a
lacaului in "ederea ormarii lui pentru a de"eni conducatorul unei amilii, pe care urmeaza sa si-o intemeieze. El parcurge
o perioada de a deprinde si alte lucruri decat cele obisnuite, de a in"ata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute pana
atunci, experienta necesara noului adult. 4esi inzestrat cu importante calitati, are si slabiciuni omenesti , momente de
tristete si disperare, de satisactii ale in"ingatorului, toate conducand la desa"arsirea lui ca om. 6aptele eroului se
desasoara in limita umanului, probele care depasesc sera realului sunt trecute cu a#utorul celorlalte persona#e inzestrate
cu puteri supranaturale.
*ezinul, impresionat de dezamagirea tatalui, deoarece ceilalti doi rati nu sunt apti pentru a indeplini misiunea
incredintata, se duce in gradina si %incepe sa planga in inima sa&. *omentul c+eie este cel al intalnirii tanaralui, aspirant
la responsabilitatea de imparat, cu $anta 4uminica deg+izata in cersetoare, care-l roaga s-o miluiasca. El isi
demonstreaza altruismul, adica a#utorul dezinteresat dat celor mai umile iinte. Eroina supranaturala ii "a rasplati
generozitatea suleteasca si gestul miluirii unuei apturi sarace, dez"aluindu-i destinul exceptional care il asteapta/ &0
putin mai este si ai sa a#ungi imparat, cum nu a mai stat altul pe ata papantului, asa de iubit, de sla"it si de puternic&.
Cele trei superlati"e absolute dez"aluie armonia si ericirea in sens uman, implinite prin dragoste, renume si putere. A
doua recompensa a consta in indemnul adresat tanarului de a solicita parintelui sau +ainele de mire, armele de lupta si
calul, alaturi de care repurtase atatea "ictorii in tinerete. 1umai astel se "a produce un transer de in"estitura eroica de
la tatal catre iul care-i "a reintera perormantele. 4emnitatii, sensibilitatii, blandetii, milosti"eniei, Harap-Alb le "a
adauga rabdarea si staruinta in reacerea +ainelor destramate si in curatarea armelor ruginite.
7oinicul dupa ce &saruta mana tata-sau&, pleaca la drum, luand carte din partea tatalui si, prin dreptul podului (loc de
patrundere spre o alta lume2 trecerea de la imaturitate la maturitate), %numai iaca ii iese si lui ursul inainte&. Acum are
loc inceputul maturizarii spirituale cand riscandu-si "iata isi do"edeste o calitate/mila2 (calul se napusti asupra ursului si
mezinul ridica buzduganul sa lo"easca, dar cand sa izbeasca ursul, un glas de om ii spune/ &4ragul tatei, nu da ca eu
sunt&). Craiul isi satuieste iul ca in calatoria lui sa se ereasca %de omul ros, iara mai ales de cel span&, sa nu aiba de-a
ace cu ei, caci %sunt oarte sugubeti&, dandui si pielea de urs, ca nu se stie cand a prinde bine.
Intalnirea cu spanul este punctul de plecare, cu multiple semniicatii, in de"enirea persona#ului, iind ne"oit sa reaca
experienta de "iata a tatalui, care calatorise in tinerete prin aceleasi locuri. Codrul in care se rataceste simbolizeaza
lumea necunoscuta lacaului care greseste pentru prima oara, incalcand satul tatalui sau, acela de a se eri de omul
span. 1esocotirea acestor restrictii, ce "eneau din experienta de "iata a tatalui sau, este momentul care declanseaza un
sir nesarsit de intamplari neplacute si periculoase, care-i pun deseori "iata in prime#die/ &809 tata mi-a dat in gri#a, cand
am pornit de acasa, ca sa ma eresc de omul ros, iara mai ales de cel span, cat oi putea2 sa n-am de-a ace cu dansii nici
in clin nici in maneca2 si daca n-ai i span, bucuros te-as tocmi 809. 4in copilaria mea sunt deprins a asculta de tata si
tocmindu-te pe tine, parca-mi "ine nu stiu cum&.
*ezinul craiului, lipsit de experienta, se teme mai ales pentru ca incalcase promisiunea de a se eri de omul span,