Laboratorul 7

Studiul contactelor electrice

1.Rezistente de contact
Contactele electrice sunt elemente constructive ale cailor de curent constituie
din piese metalice prin atingerea carora se obitine conductia electrica.Atingerea
pieselor de contact se realizeaza sub actiunea unei forte

de apasare in contact ,
produs de obicei cu ajutorul unor dispositive mecanice (resorturi pretensionate).
Prezenta unui conatact electric pe o cale de curent introduce intotdeauna o
rezistenta de trecere suplimentara numita rezistenta de contact,

.Existenta
rezistentei de contact se explica pe seama a doua procese care se pun in evidenta
contact cu pelicule disturbatoare.Se considera astfel ca rezistenta de contact are
doua componete, rezistenta de strictiune

respective pelicula

.Indiferent de
rugozitatea suprafetelor de contact, atingerea acestora nu poate avea loc decat un
numar finit de puncte ,Fig 2.1 a; in aceste conditii suprafata reala de contact

rezulta intotdeauna mult mai mica decat suprafata aparenta de contact dependenta
de dimenisunile geometrice ale pieselor.Suprafata reala de contact

] se
poate calcula cu relatia data de Holm:

Unde

este forta de aparare in contact , H

-duritatea materialului de
contact, n-numarul microsuprafetelor de contact [m] raza unei microsuprafete
considerate circulatia <1-coeficient de corectie a duritatii H, avand valori mai
mici in cazul varfurilor de contact decat cele determinate macroscopic.






Laboratorul 7


Pentru contactle punctiforme Fig.2.1b suprafata reala de contact se
calculeaza cu relatia:

Duritatea H a contactelor este de acceasi natura cu duritatea Brinell,dar valori
diferite [2] in cazul contactelor electrice acestea fiind in general mai mica din
aceste motive duritatea H poate fi inlocuita in calculi cu rezistenta la strivire

[N/

] a materialului de contact.
Din cele aratate se trage concluzia ca rezistenta de strictiune este o
consecinta a discontinuitatii suprafetei transversal a caii de curent in zona
contactului electric .
2.Influenta fortei de apasare in contact asupra rezistentei de contact
In cazul contactului punctiform raza microsuprafetei circulare de contact se
calculeaza cu relatia

din care rezulta :

Laboratorul 7
=

substituind cele doua relatii, se obtine:

Din relatia de mai sus evidentiaza ca cu contact elecetric poate fi asimilat cu o
portiune a caii de curent avand rezistenta electrica dependnta de valorile fortei de
apasare

.In calculul contactelor electrice relatia

se
considera usual sub forma restransa:

Valorile parametrilor c, m, e fiind determinate pe cale experimentale In tab 2.1
sunt date valorile parametrilor c si e[2] pentru m=0,6;

, =0,45







Laboratorul 7





In figura de mai sus este reprezenta grafica curba de variatie

pentru un contact electric.Histerezisul pus in evidenta se explica prin valorile mai
mari ala numarului n al punctelor de contact inregistreaza la scadere forta

deoarece anterior la cresterea acesteia in unele puncte de contact a fost depasita
limita domeniului de elasticitate a materialului.
3.Solicitarea termica si electroeroziunea contactelor
La bornele unui contact electric inchis si parcus de un curent de intestitate I
se inregistreaza caderea de tensiune pe contact

data de relatia:

fiind rezistenta de contact

Intensitatea acestui process de uzura electrica este hotaratoare pentru durata
de viata a contacteleor exprimata prin numaul N de actionari in sarcina.Pentru
determinarea numarului de actionari in sarcina se utilizeaza relatiile de calcul
verificate pe cale experimatenala de forma:

,I5A,
Laboratorul 7
N=

, I>5A,
Unde Q[kg] reprezinta uzura electrica a contactului( pierderea de masa dupa
N actionari) ,I[A]- intensitate curentului inrerupt ,

[s]-durata de ardere a arcului

electric

, q-constatnte de material avand valori precizate in tab

Impunand o valoare admisibila pentru pierderea de ma Q a pieselor de
contact cu relatiile se poate evalua numarul maxim de actionari in sacrina pe care
contactul il poate realiza.
4.Determinarea fortei de apasare in contact si a rezistentei de
contact.Reprezentarea caracteristicilor

Forta active

Unde :

- forta activa data de electromagnet.

Rezistenta de contact pentru fiecare tip de contact (Ag si Cu) se calculeaza cu
relatiile:

Unde I este curentul care circula prin sistemul de contacte si are valoarea de 5 A
iar

si

sunt caderile de tensiune de pe cele doua tipuri de contacte.

5. Determinarea numarului punctelor de contact si a razei unei microsuprafete de
contact
Numarul n al punctelor de contact se determina cu relatia in care se considera

=0 si =0,5.0,6 apoi utilizand relatia se calculeaza valorile razei

corespunzatoare unei microsuprafete de contact.
Laboratorul 7
6 Evaluarea parametrilor c si m
Plecand de la curba

obtinuta experimental se desfineste curba medie

.Pentru doua puncte suficiente de indepartate de pe acestea A(

),
B(

se considera e=0 se formeaza sistemul de ecuatii:

7. Evaluarea temperaturii de regim permanent a suprafetei de contact si a
numarului maxim de actionare
Valoriile temperaturii

inregistrate in regim permanent pe suprafata de contact se

calculeaza cu relatia pentru fiecare valoare a temperature

precizat de
conducatorul lucrarii.
Se evalueaza masa M a pieselor de contact si se considera pentru uzura admisibila
a acestora valoarea Q=(0,40,5)m .