imbajul paraverbal este o forma vocala a limbajului nonverbal.

El este reprezentat de
intonatie, ritmicitate, accentuari, viteza, claritate si volum. Vocea ne ofera foarte
multe informatii referitoare la starea fizica sau psihica a celui care vorbeste. De
exemplu, putem afla informatii referitoare la varsta, ne putem da seama daca persoana
este calma sau nervoasa, grabita sau rabdatoare. Ce ton folosim? Nu se poate spune ca
exista un ton corect pe care trebuie sal folosesti in comunicarea cu ceilalti.
!nterlocutorul te va intelege mai bine atunci cand folosesti un ton apropiat de tonul
lui. De cele mai multe ori, modul in care rostim anumite cuvinte este mai important
decat ceea ce spunem. "rin tonul pe care il folosim putem da diverse semnificatii
cuvintelor si putem starni reactii diferite. Ex# ,,ce bine ca team intalnit$$%spus cu
ironie cuiva$$&, ,, ce bine ca team intalnit$$ %rostit cu bucurie cuiva$$& . Cum
pronuntam cuvintele? "ronunta clar cuvintele' Vorbind clar, il ajuti pe ascultator sa
inteleaga mesajul tau mai bine si ii demonstrezi ca esti sigur pe subiectul despre care
discuti. Daca te balbai sau nu pronunti corect cuvintele, risti sa pierzi atentia
auditoriului. Cat de repede vorbim? ( viteza foarte mare de vorbire sau una mica
poate crea participantilor dificultati de intelegere. Viteza de vorbire este diferita in
functie de importanta mesajului pe care il transmiti. !deile foarte importante sunt
transmise cu o viteza mai mica, pentru ca publicul sa inteleaga exact ce spui si sa
retina ideea. Cand facem pauza? "auza ofera publicului ocazia sa preia ideile noastre.
Ne folosim de pauze scurte atunci cand trebuie, pentru a oferi participantilor
posibilitatea de asi expune propriile opinii , pareri si exemple. !n cazul unor pauze
foarte lungi ii putem determina pe participanti sasi piarda atentia. )imbajul
paraverbal este considerat si o componenta a inteligentei emotionale, fiind un puternic
instrument de influentare a celorlalti. *ii atent la C+, spui cuvintele' "rin tonul
vocii, ii putem convinge sau nu pe ascultatorii nostri. -onul face muzica'
http#..gscerchez.licee.edu.ro.rodideal/01pdf.2./013ctivitati/01psihice/01
/01)imbajul.pdf
Cum captivez i atrag publicul
tiin a capt4rii, dar mai ales a men inerii aten iei audien ei, este absolut vital4 pentru
orice trainer cu preten ii. (ric5t de grozav4 ar fi prezentarea ta, oric5t de noi si utile ar
fi informa iile pe care le transmi i i oric5t de st4p5n ai fi pe tine, toate lucrurile
acestea nu valoreaz4 nimic dac4 ele nu ajung pe un t4r5m fertil, la ni te urechi
deschise i receptive. !at4 c5teva trucuri care pot ajuta orice formator s4 i c5 tige
aten ia publicului, dar mai ales s4 o men in4.
+morul
,otivul pentru care exist4 milioane de siteuri, reviste sau pagini pe *aceboo6 cu
filmule e i poze amuzante sau cu bancuri, comedii, caricaturi i parodii este simplul
fapt c4 umorul captiveaz4. 3trage aten ia majorit4 ii oamenilor. Nu vi se 7nt5mpl4
uneori, ca tenta i fiind pe o pagin4 8eb de o poz4 hazlie sau vreun banc, s4 pierde i o
or4, dou4 d5nd din una 7n alta f4r4 s4 sim i i trecerea timpului?
9lumele sunt o solu ie la 7ndem5n4, u or de folosit at5t 7n introducere c5t i pe
parcursul seminarului. :n general ele au darul de a induce o stare de relaxare 7n r5ndul
audien ei, atr4g5nd dupa sine i bun4voin a acesteia. De asemenea, umorul poate
c5 tiga aten ia, 7ntruc5t a 7ncepe s4 vorbe ti despre ceva serios 7ntrun registru
neserios nu este v4zut ca ceva uzual. 3tunci c5nd facem o glum4 este de dorit ca
aceasta s4 aib4 leg4tur4 cu subiectul, f4r4 7ns4 a fi deplasat4, agresiv4,
discriminatoare, intit4 c4tre public sau s4 intre 7n contradic ie cu ce vom spune mai
departe. -otodat4 umorul este bine venit atunci c5nd este de calitate i natural. Dac4
prietenii no trii ne privesc lung i 7ntreb4tor dup4 ce le spunem un banc poate ar fi
indicat s4 ne ab inem i 7n sal4.
Naturaletea
De altfel a fi natural 7n fa a publicului este o calitate inestimabil4 a unui orator,
apreciat4 de public i invidiat4 de colegii de breasl4. De multe ori, cea mai mare
provocare a cursului de *ormare de *ormatori const4 7n ai ajuta pe participan i s4
redevin4 ei 7n i i 7n fa a unui grup de cursan i. Este lesne de 7n eles c4 o persoan4
care nu pare a fi confortabil4 cu postura 7n care se afl4, care pare c4 a 7mbracat o hain4
ce nu i se potrive te, va deveni imediat neinteresant4 i va pierde aten ia. ;eversul, o
persoan4 care este natural4 i pare din peisaj inspir4 entuziasm, 7ncredere i
competen 4. Exact genul de persoan4 pe care te a tep i s4 o 7nt5lne ti 7n acest
context. -ipicul de om carismatic i captivant ale c4rui cuvinte le soarbe toat4 lumea.
Nu 7ncerca i s4 c4uta i uniforma de trainer 7ntruc5t ea nu exist4. Ve i face aceea i
gre eal4 precum comerciantul care 7mbrac4 haina de v5nz4tor i uit4 c4 i el este,
deseori, client f4c5nd gre eli pe care el 7nsu i nu lear trece cu vederea altcuiva.
Curs *ormare de *ormatori <+C+;E=-!
)imbajul nonverbal
9esticulatul sau plimbatul prin sal4 nu este doar o metod4 eficient4 de a sc4pa de
emo iile negative. )imbajul nonverbal are un rol foarte important i 7n captarea i
men inerea aten iei. :ncerca i s4 v4 concentra i s4 citi i o carte 7n timp ce o persoan4
se plimb4 haotic prin camer4 i ve i 7n elege perfect de ce. =tatisticile arat4 c4 o
persoan4 poate s4 7 i p4streze concentrarea la cote 7nalte cel mult >1 minute. !ar asta
atunci c5nd este odihnit, nu dupa a treia or4 de curs. Dac4 nu este distras cu ceva c5t
mai repede va intra imediat 7ntro stare de letargie i 7 i va aminti brusc de vacan a 7n
-urcia sau de apropierea "a telui. "limbatul moderat, gesturile care focalizeaz4
aten ia c4tre flipchart sau proiector grimasele etc. nu sunt doar bine venite ci chiar
indicate at5t timp c5t vin s4 sus in4 cele spuse nu s4 le contrazic4 induc5nd astfel
confuzia. -otodat4, o pozi ie deschis4, orientat4 c4tre auditoriu, f4r4 gesturi nervoase
i ticuri non verbale, chiar daca nu va capta aten ia 7n sine, va contribui la men inerea
ei. ( postur4 7nchis4 sau perceput4 ca amenin 4toare va avea darul de capta aten ia
mai eficient 7ns4 o va 7ndrepta, mai mult ca sigur, acolo unde nu ne dorim.
)imbajul paraverbal
-rec5nd din registrul subtil c4tre cel mai pu in subtil trebuie s4 z4bovim i asupra
formei paraverbale a comunic4rii 7ntruc5t aceasta se dovede te a fi una dintre cele
mai utile metode de captare a aten iei. +n orator abil trebuie s4 aib4 7n tolb4
cuno tin ele necesare pentru a m5nui c5t mai eficient# tonul, ritmicitatea vorbirii,
accentul, viteza, claritatea i volumul. *iecare dintre acestea poate fi un instrument de
captare a aten iei. :n mod uzual, limbajul paraverbal trebuie calibrat la cel al
auditoriului. Dac4 7n sal4 majoritatea cursan ilor vorbesc la un volum mai ridicat,
atunci i noi trebuie s4 7ncerc4m acela i lucru. -ipul acesta de ac iune contribuie la
sentimentul ascult4torului de identificare cu vorbitorul. i cum am putea s4 ignor4m
pe cineva care ne seam4n4. 3r fi nepoliticos. "e de alt4 parte, orice iese din tiparele
a teptate poate folosi, pe termen scurt, la captarea aten iei auditoriului. Nici o trecere
brusc4 de la un volum ridicat la oapt4 nu este chiar de ignorat, nu?'
3 a cum semnele de punctua ie dau, sau schimb4, sensul unui enun , 7n acela i mod
i limbajul paraverbal poate sus ine, schimba sau contrazice mesajul verbal lu5ndui
chiar prim planul acestuia de multe ori. Cum spui poate fi de multe ori mai atractiv
dec5t ce spui. Vorbind cu o voce monoton4 cu participan ii ve i realiza o prezentare
plictisitoare 7ns4 printro ritmicitate adecvat4 pute i transmite entuziasmul vostru i
cuceri audien a.
"ovestea
"ovestea i metafora sunt pentru formator precum nicovala i ciocanul pentru fierar.
*4r4 aceste dou4 elemente eficien a trainingurilor ar sc4dea considerabil. *4r4 o
poveste bun4 serialele ar 7nceta s4 mai existe. Nimeni nu ar putea trece peste
frustrarea creat4 la finalul unui episod dac4 nu ar exista curiozitatea i anticiparea
unei pove ti bune duse la final. :n mod similar trainerul poate folosi o tehnic4 numit4
povestea 7n poveste 7n poveste. =e 7ncepe o poveste, 7nainte de punctul culminant se
trece brusc la o a doua i chiar 7nainte de a o duce la bun sf5r it se trece la o a treia
urm5nd apoi s4 fie terminate fiecare 7n ordine invers4. ( tehnic4 ceva mai greu de
st4p5nit dar cu efect garantat. (pri iv4 totu i la trei pove ti. =uspansul ar putea
deveni anxietate i serialul nostru ar putea deveni un soi de -5n4r i nelini tit. !ar
nelini tea participan ilor este de evitat 7n training.
!ntercalarea este, de fapt, o idee bun4 7n general 7n training. 3lternarea metodelor de
expunere cu jocuri i activit4 i, a materialelor, a suportului media cu expunerea etc.
,onotonia este du manul principal al aten iei.
Deasemenea introducerea unor pove ti legate de domeniul de interes sau de lucru al
publicului sunt tot at5tea ocazii de a atrage aten ia i a men ine interesul pentru
prezentare. Exemplele personale sunt de asemenea de natur4 s4 st5rneasc4
curiozitatea. )a fel i datele statistice. 3parent avem o 7nclina ie 7n4scut4 pentru
numere i semnifica ia lor. "e unii 7i confuzeaz4 ,iar pe al ii 7i incit4. 3mbele variante
sunt satisf4c4toare.
!ntrebarile
Ce poate capta i men ine aten ia mai bine dec5t cineva care i se adreseaz4? E
necesar un efort supraomenesc pentru al ignora. 95ndi iv4 c5t de greu este s4 v4
concentra i la partida de solitaire c5nd v4 vorbe te eful. !ar totul devine insuportabil
atunci c5nd, colac peste pup4z4, ni se cere i p4rerea. Nimic nu men ine vie aten ia ca
interactivitatea i nimic nu provoc4 interactivitate precum o serie bun4 de 7ntreb4ri.
-otu i aceast4 metod4, pe c5t de eficient4 este, pe at5t de mult4 groaz4 st5rne te 7n
majoritatea trainerilor 7ncep4tori. Dac4 am primi un leu pentru fiecare persoan4 care
ne 7ntrreab4 ? i dac4 nu mi se r4spunde la 7ntrebare?@ am ine cursurile 7n <ahamas.
=igur c4 perspectiva de a adresa o 7ntrebare i a primi doar propriul ecou drept
r4spuns este la fel de tentant4 precum o plimbare prin ploaie 7n noiembrie. 3cest lucru
este totu i foarte u or de evitat.
Dac4 nu primi i r4spuns la o 7ntrebare cauza este, de regul4, una dintre urm4toarele#
7ntrebarea este prea ambigu4, prea grea, prea u oar4 sau nu ai l4sat suficient timp de
g5ndire. ;emediul pentru ultima variant4 este evident A acord4 c5teva secunde de
g5ndire dup4 fiecare 7ntrebare. )ini tea este lung4 i ap4s4toare doar pentru voi.
Cursan ii o vor g4si absolut util4. i apoi cui 7i place un om care r4spunde singur la
propriile 7ntreb4ri.
:ncerca i s4 pune i 7ntreb4ri din aproape 7n aproape pentru a evita o 7ntrebare prea
dificil4 i oferi i indicii atunci c5nd ajunge i 7n impas. 3corda i o importan 4 mai
mare 7ntreb4rilor deschise dec7t celor 7nchise. 3cestea 7ncurajeaz4 discu ia i
participan ii s4 i exprime p4rerile. Nu v4 descuraja i dac4 primi i un r4spuns gre it.
Vede i acest lucru ca pe o oportunitate de a crea mai mult4 interactivitate implic5nd
mai mul i participan i cer5nd p4reri. Evita i deasemenea 7ntreb4rile multiple' Ve i
primi r4spuns doar la ultima.
Curs *ormare de *ormatori <+C+;E=-!
"rivirea
3 i auzit vreodat4 expresia ?"rivirea lui.ei m4 frigea@? "oate c4 privirea cuiva nu
frige 7ns4 cu siguran 4 avem abilitatea natural4 de a sim i c5nd suntem observa i.
3stfel, de felul 7n care un trainer reu e te s4 cuprind4 7ntreaga sal4 cu privirea, cre5nd
fiec4ruia senza ia c4 i se vorbe te personal, poate depinde i gradul de aten ie al
participan ilor. Contactul vizual deschide un canal de comunicare 7ntre oameni. 3jut4
la stabilirea Bi construirea raportului cu particpanCii. -impul pentru acest contact este
de >D secunde pe persoan4. :ncercaCi s4 nu l4saCi ochii r4t4cind prin sal4. :ncercaCi s4
i focalizaCi pe un cursant, dar nu prea mult 7nc5t s4 face i acea persoan4 s4 se simt4
st5njenit4, doar suficient pentru a o implica 7n prezentare.
C5nd faceCi o prezentare, nu v4 uitaCi la auditoriu ci vedeCil. C4utaCi persoanele Bi fiCi
sigur c4 v4 uitaCi la ele. Dac4 grupul e prea mare pentru a v4 uita la fiecare individ
separat, uitaCiv4 la persoane din diferite p4rCi ale s4lii. "ersoanele care sunt l5ng4 cele
la care v4 uitaCi vor crede c4 7i viza i pe ei, astfel mai mul i cursan i vor intra 7n
cercul vostru vizual.
"auzele
+n lucru ar fi bine de notat totu i. Nimeni nu poate sus ine un nivel ridicat de aten ie
pentru o perioad4 7ndelungat4. Nici trainerul, nici publicul. Este nevoie de o perioad4
de ventilare oric5t de pl4cut4 sau interesant4 ar fi o prezentare. 3stfel pauzele sunt
mereu binevenite i utile 7n economia capt4rii i mai ales men inerii aten iei. :n
func ie de dificultatea i de gradul de efort pe care 7l vor depune cursan ii este indicat
s4 lu4m o pauz4 de >1>E minute dup4 fiecare or4, or4 i jum4tate de curs.
;olul comunicari in afaceri
Comunicarea este o caracteristica fundamentala a existentei.-oate functiile
manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicarii, ca un proces de intelegere intre
oameni cu ajutorul transferului de informatie.
De aici rezulta cele trei aspecte semnificative ale comunicarii#
F !DEE# adica ideea care trebuie transmisa receptorului
F E,!-3-(; ;ECE"-(;# comunicarea implica prezenta a cel putin doua
persoane fara de care nu are sens.
F C+V3N-!N-E)E9E;E# utilizare cuvintelor astfel incat sa fie inteles de catre
participantii la procesul comunicarii.
;E)3-!3 E,!-3-(;;ECE"-(; !N C(,+N!C3;E3 ,3N39E;!3)3
Comunicarea manageriala implica doi parteneri# managerul si subordonatul sau
colaboratorul acestuia. 3mbii parteneri pot fi emitatori sau receptori si urmaresc in
egala masura ca prin comunicare sa se faciliteze atingerea obiectivelor stabilite.
"ersonalitatea managerului inhiba in multe cazuri comunicarea dintre cei doi
parteneri. Este important sa se determine ce rol joaca fiecare in procesul de
comunicare, care sunt obligatiile care le revin.
,anagerul, prin pozitia pe care o are, exercita o putere si o influenta considerabila
asupra interlocutorului. "entru unii dintre angajati conducatorul este primul
reprezentant al autoritatii, o persoana inteleapta care indruma, protejeaza, sustine, da
sfaturi. 3cest ?transfer de sentimente@, de obicei inconstient, explica de ce
conducatorul constituie un ?model@ caruia iAse atribuie imaginea de ?tata@ pe care nu
le are intotdeauna cu adevarat. Comunicarea manageriala este puternic influentata de
relatia managersubordonat si genereaza adesea la cel din urma o atitudine
?ambivalenta@ Aatat pozitiva cat si negativa. ,anagerul, in calitate de emitator ,
trebuie sasi dea seama ca influenta pe care o exercita asupra receptorilor poate fi
foarte puternica si ca exersand aceasta influenta ia asupra sa o responsabilitate morala
considerabila.
+n specific aparte il prezinta reletia emitatorreceptor in cadrul comunicarii dintre
conducatori. Dificultatea transmiterii mesajelor si informatiilor este cunoscuta in
practica de catre cadrele de conducere, de pe nivel mediu si inferior, care constituie
veriga de legatura dintre cei care raspund de activitatea organizatiei si executanti.
"ozitia managerilor de mijloc ar trebui considerat ca un fel de brat prelungit al
directorului, nu este comoda# ei sunt confruntanti cu muneroase greutati care, de
multe ori, nu sunt bine cunoscute nici de subordonati, nici de sefii directi. Dupa
conceptia conducerii de varf, cadrul mediu de conducere face parte din randul
subordonatiilor iar dupa opinia executantilor este detinatorul puterii de comanda.
,anagerii de mijloc ar trebui sa fie in masura sa transmita ascendent, descendent sau
orizontal, datele importante deoarece au sarcina sa consilieze pe unii si sa conduca pe
ceilalti.
!n aceaste treapta ierarhica nevoia de informare si comunicare este deosebit de
puternica. "entru a satisface aceasta nevoie conducere de varf trebuie si includa in
procesul de comunicare si informare si managerii de mijloc. ( asemenea comunicare
asigura un sentimant de siguranta si autoincredere, iar managerii de mijloc vad in
acseata o dovada a recunoasterii realizarlor lor.
(<!EC-!VE)E C(,+N!C3;!! ,3N39E;!3)E sunt #
>. receptarea corecta a mesajului
0. intelegerea corecta a mesajului
D. acceptarea masajului
G. provocarea unei reactii %o schimbare de comportament sau de atitudine&
*+NC-!!)E C(,+N!C3;!! ,3N39E;!3)E
!ndeferent de sistem social, intro organizatie comunicarea indeplineste opt functii#
informarea, socializarea, motivatia, dialogul, educatia, promovarea culturii distractia,
integrarea.
*unctiile comunicarii manageriale sunt#
>. !N*(;,3;E3
F asigurerea accesului la infomatii
F furnizarea informatiilor necesare desfasurarii unei activitati care sa permita
realizarea obiectivelor
F furnizarea informatiilor nesesare implementarii deciziilor
0. -;3N=,!-E;E3 DEC!H!!)(;
F comunicarea operativa a deciziilor
F crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatii pentru indeplinirea
deciziei
D. !N*)+EN-3;E3 ;ECE"-(;+)+!
F organizarea de dialoguri cu angajatii cu asigurarea de feedbac6
F stimularea comunicarii dintre angajati
F impulsionarea initiativei si creativitatii
G. !N=-;+!;E3 3N93I3-!!)(-.