Piaa muncii

Factorul munca conditie generala a oricarei activitati se asigura, ca si ceilalti

factori de productie, prin intermediul pietei.
Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.
Ea functioneaza in fiecare tara, pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala.
Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca.
Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o
perioada data. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima (manifesta) pe
piata muncii. onditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca
este remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in cererea de munca nu se includ
activitatile care se pot realiza de catre femeile casnice, miliari in termen, studenti, alti
nesalariati.
Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt! munca si rolul ei in
dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor in general.
Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui "un. #tructurile ei pot
fi analizate su" forma tuturor modelelor si tipurilor de piata! concurenta perfecta,
monopol, monopson, monopol-monopson, concurenta monopolistica, oligopol,
oligopson, oligopol-oligopson. $otodata, fiind principala componenta a
pietei factorilor, structurile si principiile de functionare sunt asemanatoare cu cele ale
celorlalte componente, piata resurselor naturale si piata capitalului. a si aceste
componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor reale si monetare, desfasurarea
proceselor de productie, distri"uire si consum. Dar, avand in vedere ca in cadrul
posesorilor de factori ponderea cea mai mare o detin lucratorii salariati, ca salariul are
cea mai mare pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii determina in ultima
instanta volumul si structura "unurilor produse, precum si procesul de distri"uire a
acestor "unuri.
%n general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in
mod li"er utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si
posesorii resursei de munca, in calitate de vanzator, in care, prin mecanismul pretului
muncii al concurentei li"ere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se
a&usteaza cererea si oferta de munca.
%ntr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii cererii si ofertei de munca
prin deciziile li"ere ale agentilor economici
Agentii economici intalniti pe piata muncii sunt!
ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de capacitatea de
munca si competenta profesionala, contra unui anumit pret sta"ilit de piata'
cumparatorii, adica intreprinderile care au nevoie de munca, intr-o
anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura activitatea si
pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-salariul'
intermediarii, care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o gama larga
de servicii, prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in contact cu
cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor solicita un pret.
(ezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in contractul
de angajare si in salariu.Deci, piata fortei de munca sau a factorului munca este
constituita din indivizi care cumpara si vand forta de munca si din anga&amentele care
fac posi"ila desfasurarea acestor activitati.
Acesti indivizi "eneficiaza de timp li"er si de timp de munca. Din punct de vedere
economictimpul li"er reprezinta timpul c)eltuit in alte activitati decat cea
economica(munca). %n timp ce primul permite dezvoltarea personalitatii umane, timpul
alocat muncii permite o"tinerea venitului, ce este folosit pentru acoperirea tre"uintelor
de consum. *a randul sau, venitul este impartit intre consum si economii, care la randul
lor include in final si investitii productive.
%n functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie de functii!
a asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu volumul si structura
cererii de munca'
indeplineste o functie productiva ce asigura com"inarea a doi
factori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor
agenti
economici diferiti
alta functie este cea distributiva, deoarece prin mecanismele ei influenteaza
modul de formare si repartizare a veniturilor specifice pentru factorii de
productie com"inati! salariul si profitul.
Pe langa aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura mixta,
economico-sociale, prin intermediul carora contri"uie la asigurarea de locuri de
munca, la protectia sociala, s.a.m.d., cat si la orientarea profesionala , la
reconversia, recalificarea si la reintegrarea mainii de lucru.
Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in
doua trepte sau faze. Prima se manifesta pe ansam"lul unei economii sau pe segmente
mari de cerere si oferta, determinate de particularitatiile te)nico-economice ale
activitatilor. %n cadrul acestei faze, se formeaza coditiile generale de anga&are ale
salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza la sta"ilirea salariilor si o anumita
tendinta de sta"ilire a salariilor la un nivel inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o
continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni
reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. ererea se
dimensioneaza precis, ca volum si structura, pe "aza contractelor si a altor anga&amente
asumate de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca,
numar de ore suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu, in functie de
nevoile si aspiratiile lor, de situatia sociala si economica etc. la momentul respectiv. Din
confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si
dinamica salariului nominal. %nsuficienta ofertei la acest nivel se traduce pritr-o cerere
suplimentara care se manifesta pe prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta
suplimentara pe aceeasi treapta.

(esursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul
persoanelor capa"ile de munca, respectiv acea parte a populatiei care poseda ansam"lul
capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o activitate utila.

Volumul resurselor de munca (RM se determina pe "aza urmatoarei relatii!
(+,P-+-P-+%+.PA-+*'
unde!
P-+,populatia cuprinsa in limitele varstei de munca'
P-+%+, populatia cuprinsa in limitele varstei de munca, dar inapta de munca'
PA-+*, populatia din afara limitelor varstei de munca, dar care lucreaza.

/umarul populatiei in limitele varstei de munca (P-+) determina in mod
)otarator nivelul si structura resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a
caror varsta este cuprinsa intre varsta de intrare si varsta de iesire din activitate.
*imitele de varsta intre care o persoana se considera ca poate participa la activitatea
sociala se sta"ilesc prin legislatia fiecarei tari. %n (omania, in prezent, limitele varstei de
munca sunt 01-23 ani pentru "ar"ati si 01-24 ani pentru femei. Avand in vedere ca in
statisticele nationale limitele de varsta de intrare si5sau de iesire sin activitate sunt
diferite, in comparatiile internationale tre"uie utilizate limite standard.
*imitele varstei de munca sunt determinate de nivelul de dezvoltare economica a
fiecarei tari. Astfel, in tarile mai putin dezvoltate limita minima a fortei de munca este
mai scazuta, iar in tarile dezvoltate din punct de vedere economic limita minima este
mai ridicata (ca urmare a prelungirii duratei scolii o"ligatorii), existand si posi"ilitatea
ca limita maxima sa fie mai ridicata (ca urmare a duratei de viata mai mare a acestei
tari).
Pentru caracterizarea resurselor de munca se folosesc urmatorii indicatori!
populatia apta de munca se determina ca diferenta intre numarul total al
populatiei in varsta de munca si numarul populatiei cuprinse in limitele varstei
de munca, dar incapa"ila de munca'
resursele de munca disponi"ile exprima potentialul de munca care poate fi
folosit in activitatea economico-sociala si se determina scazand din volumul
resurselor de munca, populatia in varsta de munca cuprinsa in procesul de
invatamant si militarii in termen'
populatia potential activa cuprinde populatia in varsta de 02-14 ani si
exprima, intr-o forma generala, resursele de munca' acest indicator poate fi
folosit in comparatiile internationale.

!pecificul pietei muncii
Deoarece pieta muncii se "azeaza pe intalnirea cererii cu oferta de munca, a studia
specificul acesteia presupune analizarea sa la nivelul cererii si ofertei. Astfel, se desprind
urmatoarele caracteristici ale pietei muncii!
este neomogena, neunitara si segmentata
cea mai rigida
cea mai organizata si reglementata
are deviatia cea mai mare de la piata perfecta
se "azeaza pe contract si negociere
statul are o implicare directa in piata muncii, prin puterile sale (legislativa,
executiva si &uridica)

pretul de ec)ili"ru se formeaza prin reducerea ofertei acceptate si
diminuarea cererii
are o predispozitie pre conflict


"c#ilibrul pietei muncii
%n scopul realizarii unui nivel optim al dezvoltarii economico-sociale, se realizeaza
o diviziune pe sfere, ramuri si su"ramuri de activitate si pe teritoriu a resurselor, fie
acestea umane, materiale sau financiare, urmarindu-se utilizarea acestora cu maximum
de eficienta economica, astfel incat sa se mentina un ec)ili"ru intre nevoi si resursele
disponi"ile.
(ealizarea starii de ec)ili"ru pe piata muncii presupune o rationalizare a fortei de
munca, astfel incat exploatarea resurselor umane sa se faca eficient, nu a"uzi, in scopul
realizarii unui nivel ridicat al productivitatii muncii.
6actorii cei mai importanti care modeleaza ec)ili"rul pe piata muncii sunt cererea si
oferta de munca, astfel ca un rol seminificativ il are relatia dintre ofertantul de loc de
munca (anga&atorul) si cel care cere locul respectiv (anga&at sau muncitor), relatie care,
in scopul satisfacerii nevoilor celor doua componente ale sale, se concentreaza pe
7o"iectul de sc)im"8 (munca) si valoarea sa (salariul). Astfel, salariul poate fi privit ca
un element foarte important in mentinerea ec)ili"rului pe piata muncii, prin reglarea
raportului cerere5oferta de munca.
(eglarea ec)ili"rului pe piata muncii implica astfel mai mult decat un nivel optim
de salarizare' de altfel, existenta unor fenomene considerate negative, precum soma&ul,
nu tre"uie exclusa, ci din contra, tre"uie acceptata si tratata ca o parte a pietei muncii,
parte care la randul ei determina alte actiuni de pe piata, precum gradul de ocupare sau
nivelul salariului. *egat de nivelul salarizarii, soma&ul este dependent de acesta, ca
factor determinant in motivatia muncii.

Motivatia muncii
Orice activitate umana presupune un scop, o motivatie de atinge acel scop si
mi&loecele umane si materiale prin care se realizeaza. 6actorul care determina motivatia
muncii este cel uman, nucleul in &urul caruia se determina nivelul de o"tinere a
eficientei in procesul de munca, acesta fiind in stransa legatura cu nivelul de
salarizare. Pentru a avea un sistem de lucru eficient, tre"uie sa fie luate in considerare si
alte aspete, cum ar fi asigurarea unui mediu de lucru favora"il, facilitati de transport,
asigurari sociale, dar si aspecte legate de incadrarea anga&atului intr-un mediu
profesional si social. u privire la acestea, 9eorge +a:o concepe o teorie 7a relatiilor
umane8, care explica cum oamenii implicati in procesul de munca urmaresc, pe langa
recompensa materiala evidenta, o recompensa profesionala si sociala, care reprezinta un
stimul important in munca.
Exista mai multe forme de motivatie a muncii, ce reprezinta ansam"lul
modalitatilor de orice natura prin care sunt sta"ilite strategii privind orientarea
comportamentului uman in procesul muncii, in vederea satisfacerii tre"uintelor umane.
Astfel, prin studierea categorilor de tre"uinte care determina anumite forme de
motivatie in scopul realizarii lor, se pot o"serva 4 tipuri! economica, profesionala,
profesionala si morala. %n oricare forma, motivatia cuprinde doua aspecte, respectiv
motivele si recompensele, caracterizate prin ceea ce dorim si ceea ce o"tinem, referitor
la procesul de munca.
%n detaliu, exista trei criterii dupa care se poate caracteriza motivatia muncii, si
anume!
natura recompenselor
sursa care genereaza motivele si recompensele
gradul de implicare a cunoasterii si a afectivitatii
%n raport cu primul criteriu, intalnim doua tipuri de motivatie$ po%itiva si
negativa. ea pozitiva presupune stimularea efortului sau rezultatelor prin
recompensarea unor efecte pozitive inregistrate anterior, iar motivatia negativa are in
vedere sanctionarea rezultatelor negative o"tinute. Amandoua tipurile de motivatii au
insa limite, astfel ca tre"uie luate in considerare rezultatele care se pot o"tine in cazul
aplicarii lor, pentru a satisface atat anga&atorul, cat si anga&atul, pastrand o relatie de
lucru eficienta.
%n raport cu sursa care genereaza motivele si recompensele, exista motivatia
intrinseca,determinata de o"iective individuale pentru realizarea dorintelor si
am"itiilor individului si motivatia extrinseca, "azata pe elemente din exteriorul
procesului de munca, ce determina implicarea unei persoane in acesta.
%n final, referitor la gradul de implicare afectiva si a cunoasterii, se disting motivatia
cognitiva, care implica creatie, cunoastere si inovatie si motivatia afectiva, care
presupune dorinta de incadrare a individului intr-un anumit nivel de performanta.


&riterii de clasificare a pietei muncii

#tructura interna a pietei muncii are un caracter deose"it de complex, ceea ce a
permis formularea concluziei dupa care nu exista o unica piata a muncii la scara
economiei nationala. in interiorul ei se identifica mai multe segmente de piata.
;#egmentarea pietei reprezinta totalitatea te)nicilor de functionare a unei
populatii date si care urmaresc construirea unor grupuri de componenti ce satisface o
anumita conditie de clasificare, in functie de criteriile considerate8.
#egmentarea pietei muncii este determinata atat de motive economice, de caracteristici
ale fortei de munca (nivel de instructie, calificare, mo"ilitate profesionala), cat si de
aspecte institutionale (reglementarea raporturilor de munca , gradul
de organizare sindicala). in general se manifesta "ariere in calea trecerii de la un
segment la altul, mo"ilitatea fortei de munca se manifesta mai ales in interiorul
fiecarui segment, si, limitat, intre diferite segmente, iar salariile nu sunt rezultatul
manifestarii li"ere a fortelor pietei, ele fiind efectul unor factori sociali, politici si
institutionali cu exprimari specifice pe fiecare segment de piata a muncii. #e stie ca
in general piata muncii se structureaza si functioneaza la nivelul unitatilor economice
individuale, la cel al ramurilor economiilor tarilor, ca si la nivelul mondial.

%n cele ce urmeaza vom incerca sa prezentam o clasificare a fortei de munca
dupa anumite criterii.
0. Dupa cadrul (locul) desfasurarii relatiilor de sc)im" se distinge$ piete locale,
regionale, nationale, internationale si piata mondiala.
'a nivel local, in (omania, piata muncii este reglementata si supraveg)eata
prin intermediul Oficiilor de forta de munca si soma& si a punctelor de lucru
organizatiilor mai mici a oficiilor de forta de munca si soma&. *a nivelul &udetean
si actorul principal care reglementeaza cadrul legal in care se
manifesta fenomenele si procesele pe piata muncii il reprezintata de agentiile
pentru ocupare si reconversie profesionala.
'a nivelul regional si national actorii implicati in administrarea pietei
muncii sunt diferitele agentii de plasare a fortei de munca, precum si diferitele
organizatii guvernamentale si neguvernamentale. %nsa principalul organism
care supraveg)eaza si reglementeaza desfasurarea activitatii pe piata muncii il
reprezinta +inisterul +uncii si #olidaritatii #ociale.
"conomia mondiala consta din (toate) economiile nationale autonome si
specializate, legate intre ele prin sc)im"uri de "unuri materiale si servicii.
Piata mondiala reflecta totalitatea relatiilor in legatura cu sc)im"ul de marfuri
corporale sau incorporale intre tari, relatii devenite o"ligatorii si permanente pentru
existenta acestora. /otiunea respectiva are deci un sens economic si nu unul geografic,
politic sau religios.
Existenta unor resurse naturale diferite de la o tara la alta (ca potential
general si ca marime relativa rezulta din corelatia cu populatia) a facut posi"ila
si necesara specializarea tarilor in functie de resursele detinute. Aceasta la
randul ei, a condus la ;exportul8 de capital uman ce depaseste o parte din
cererea interna si, ca efect al acestuia, s-a impus nevoia de a importa capital
uman necesar in anumite domenii ale activitatii.
<. Distingem dupa forma de proprietate: sectorul public, sectorul privat si
sectorul mixt.
!ectorul public reprezinta forta de munca ocupata in proprietatea statului
central, in proprietatea administratiilor locale, precum si persoanele anga&ate in
intreprinderile cu capital integral al statului.
!ectorul privat-particular este format din proprietatea individuala,
individual-asociativa, privat-particulara de familie, privat asociativa. 6orma
principala actuala de proprietate este cea privat-asociativa, organizata su" forma
unor proprietati de capital, in care proprietarii, fie ca utilizeaza salariati
nonproprietari, fie ca ei insisi sunt participanti la activitatea economica.
!ectorul mixt consta din com"inarea am"elor forme de proprietate!
pu"lica si privata.
Permanenta competitie intre formele de proprietate se manifesta in participarea lor la
procesul concurential general. %n "aza acestui proces, ponderea si rolul diferitelor forme
de proprietate se modifica in functie de dezvoltarea generala a tarii, de optiunile politice
ale popoarelor. Oricum, sensul pozitiv al evolutiilor respective, al modificarii diferitelor
forme de proprietate este dat de progresul economico-social, de progresul factorilor de
productie si de eficienta folosirii lor
=. Alta clasificare ar fi cea dupa sectoarele in care se desfasoara activitatea
economica
Distingem trei sectoare si anume! primar, secundar si tertiar. Acestea se impart la
randul lor in mai multe ramuri de activitate si anume! ramura agricola, cea
industriala si serviciile economice din Romania.
Principalele categorii de activitati sunt urmatoarele!
agricultura, silvicultura si exploatarea forestiera'
industriala si anume cea extractiva, prelucratoare, energie electrica si
termica'
constructii'
comert si turism'
transport, depozitare, posta de telecomunicatii'
activitati financiare, "ancare si de asigurari'
tranzactii imo"iliare si de servicii'
administratie pu"lica'
invatamant, sanatate si asistenta sociala'
alte activitati ale economiei nationale
#e remarca clasificarea in functie de structura si specializarea personalului pe meserii si
profesii si anume! muncitor, miner, electrician, profesor, inginer, economist etc.
%n general, in functie de nivelul de pregatire al salariatilor si efortul pe care il depun in
activitatea pe care o desfasoara, proprietarii ii remunereaza pe acestia.
4. Dupa gradul de organizare a ofertei de munca distingem doua tipuri de piete si
anume$ piata muncii sindicali%ata si piata muncii nesindicali%ata.
Pe piata muncii sindicali%ata, unele decizii privind oferta de munca sunt
luate in mod colectiv. #indicatele inc)eie contracte colective de munca in care
este prevazut adeseori cine poate ocupa un anumit post si care sunt conditiile de
lucru. De asemenea, sindicatele pot )otari declansarea unei greve, retragerea
completa a ofertei de munca cu scopul de a a&unge la o intelegere mai "una cu
patronatul.
Pe piata muncii nesindicali%ate, anga&atii nu sunt reprezentati in
negocierea conditiilor de munca si al salarizarii. De aceea, pot aparea anumite
discriminari salariale intre anga&atii care sunt reprezentati sindical si cei
nereprezentati sindical, c)iar daca munca prestata de acestia este identica.


ererea de munca
(rasaturile cererii de munca

)Munca*, pentru un economist, este rezerva de resurse umane, atat fizice cat si
mentale, care este disponi"ila a fi implicata in productia de "unuri si servicii. (ezerva de
munca depinde de doua lucruri!
totalul fortei de munca disponi"ile, adica intreaga populatie mai putin
categoriile populatiei care muncesc'
numarul de ore pe saptamana in care populatia este pregatita sa munceasca.
ererea de forta de munca reprezinta cantitatea de eforturi umane (de acea speta) pe
care intreprinzatorii sunt dispusi sa o cumpere, la un tarif salarial corespunzator
nivelului general al preturilor in perioada considerata.
#e stie ca cererea pentru fiecare factor este o cerere determinata provenind din cererea
pentru "unuri si servicii. %n cazul muncii aceasta are ca rezultat o cur"a a cererii care
este descrescatoare in maniera o"isnuita' mai multa forta de munca va fi ceruta daca
pretul ei este mai mic, cu conditia ca celelalte lucruri sa ramana nesc)im"ate.
%n general forta de munca depinde de doi factori!
productivitatea marginala a muncii'
conditiile generale ale activitatii economice, inclusiv anticiparile
con&uncturale si previziunile privind marimea cererii glo"ale.
*a un anumit moment si intr-un anumit stadiu de dezvoltare te)nologica, intre volumul
resurselor de munca utilizate si volumul productiei se sta"ileste o anumita relatie.
Potrivit legii randamentelor, fiecare unitate consumata din factorul de munca are o
contri"utie din ce in ce mai mica la realizarea productiei.
Productivitatea marginala si, deci salariul unui muncitor, poate creste din doua motive.
%n primul rand, productivitatea marginala creste daca muncitorii dispun de mi&loace de
productie mai multe sau mai performante. #pre exemplu a se compara productivitatea
unui excavatorist cu productivitatea unui sapator care foloseste lopata, sau posi"ilitatile
de lucru ale scri"ilor medievali cu cele ale secretarelor din timpurile moderne.
%n al doilea rand, productivitatea marginala a lucratorilor mai "ine pregatiti sau instruiti
este, in general, mai mare decat cea a lucratorilor cu un > capital uman ? mai modest.
ererea de munca nu depinde insa numai de productivitatea marginala a muncii. u
alte cuvinte, intreprinzatorul nu inceteaza sa incadreze mana de lucru exact in punctul
in care salariul este egal cu venitul pe care %-l procura ultimul muncitor incadrat,
independent de modalitatile de fixare a nivelului salariului. Dimpotriva, cererea de
munca este mai mult sau mai putin elastica in raport de rata modificarii salariului.
De asemenea, elasticitatea depinde de structurile te)nice ale productiei, adica de
posi"ilitatea de su"stituire a muncii cu "unuri internationale si invers.
ererea de munca depinde, in general, si de previziunile privind marimea cererii
glo"ale, de anticiparile con&ucturale, etc.
%n numeroase cazuri, variatia salariului nu are consecinte asupra marimii ocuparii in
intreprinderi. De pilda, daca intreprinzatorul nu are alte o"iective con&uncturale decat
maximizarea profitului, atunci el nu se raporteaza la cresterea salariului. #au, daca se
desfasoara o reorganizare a productiei cu o componenta umana fixa, atunci efectivele de
lucratori raman constante, independent de nivelul salariului. %n aceste doua situatii,
intreprinzatorul nu se simte o"ligat sa se incadreze intre cele doualimite, varia"ilele in
timp, ale salariului (real)! inferioara ce reprezinta minimul de resurse (exprimate in
"ani) care permite lucratorilor si familiilor lor sa supravietuiasca' superioara venitul
"anesc corespunzator productivitatii numai (medii marginale).
Elasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare importanta in fixarea
salariilor. Daca cererea pentru munca este elastica, antreprenorii vor fi in stare sa
paraseasca cu usurinta piata si de aceea, va fi dificil pentru forta de munca de a-si
asigura marimea salariilor.
ererea de munca va fi elastica daca!
cererea pentru produsul final va fi elastica'
forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca'
alti factori (in special capitalul) pot fi inlocuiti cu forta de munca'
costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile totale.
"lasticitatea cererii pentru munca si cererea pentru produsul final.
6urnizorul care acorda o crestere a salariilor tre"uie sa mareasca preturile
consumatorilor. Asta inseamna ca la fiecare valoare a pretului, cantitatea disponi"ila va
fi mai mica si ca s-a produs o modificare a conditiilor ofertei.
"lasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata.
#u"stituentul cel mai pro"a"il pentru orice fel de forta de munca este o alta forta de
munca. (ezulta ca muncitorii necalificati gasesc ca este dificil sa o"tina mariri de salarii
in fata antreprenorilor )otarati, deoarece alti muncitori pot cu usurinta sa-i su"stituie.
u conditia ca cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica, cererea
pentru serviciile pentru un muncitor calificat va fi neelastica.
%n consecinta, pozitia sa de negociere va fi una puternica, de vreme ce el poate oricand
sa se deplaseze spre o pozitie de mai mare avanta& personal net.
"lasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fi inlocuita cu masini.
ererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posi"il sa se su"stituie forta de
munca cu alti factori, in special cu capital. Politicile salariale agresive din partea
muncitorului ar putea sa-i determine pe antreprenori sa cumpere utila&e puternice, fapt
care reduce considera"il cererea pentru forta de munca. ererea pentru forta de munca
va fi si mai elastica daca astfel de utilitati sunt ieftine. *a cumpararea unei com"inatii de
factori ec)ili"rate, un antreprenor ii va selecta pe acestia pana cand produsele lor
marginale raportate la preturile lor sunt egale.

"lasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde costurile cu munca
repre%inta o parte mare din costurile totale.
%n aceste circumstante, orice crestere a costurilor cu munca inseamna o crestere
considera"ila a pretului de vanzare al produsului final, si o reducere a limitelor de
profit, daca cererea pentru produs este foarte elastica. Acordarea de astfel de mariri de
salarii va insemna, de aceea, reduceri serioase ale productivitatii castigului marginal al
muncii, iar antreprenorul isi va reduce de aceea cererea pentru ea, la preturile mai mari
pe care tre"uie acum sa le plateasca.

Oferta de munca
(rasaturile ofertei de munca

#atisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama resurselor existente in societate,
adica a volumului de munca ce poate fi depus, in perioada respectiva, de populatia apta.
Oferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in discutie. Apoi sunt
o"iceiurile si legile legate de educatie si anga&are, disponi"ilitatea fortei de munca de a
lucra pentru salarii si celelalte stimulente care i se ofera si gradul de emigrare si
imigrare permise.
%nsa pentru a discuta despre aceste trasaturi se impune in primul rand definirea
termenului de oferta de munca.
Oferta de munca, mai precis de servicii umane de un anumit fel este cantitatea de
munca, de aceeasi calificare, pe care lucratorii sunt capa"ili si doritori sa o furnizeze la
un anumit tarif salarial, dat fiind nivelul general al preturilor in perioada respectiva.
%n general, oferta de munca se refera la numarul de ore pe care populatia doreste sa le
petreaca presand activitati aducatoare de castig in fa"rici, ferme, institutii de stat,
intreprinderi, etc., sau activitati nelucrative.
6actorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il constituie resursele
umane ( potentialul uman) de care dispune aceasta, resurse care constituie totalitatea
populatiei tarii respective la un moment dat. Acest potential tre"uie privit in primul
rand ca un consumator colectiv, lucru ce se identifica cu populatia totala, si ca un
producator colectiv, lucru ce se identifica cu resursele de munca, adica cu numarul,
experienta si gradul de pregatire al acestora.
(esursele de munca, existente la un moment dat in societate, exprima numarul
persoanelor capa"ile de munca, respectiv acea parte din populatie care dispune de
ansam"lul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate
utila.
%n general, fiind exprimata prin numarul de lucratori, oferta de munca se deose"este de
cea a marfurilor printr-o serie de particularitati!
6iind atasati mediului economico-social din care provin, lucratorii au o
mo"ilitate spatiala si profesionala redusa'
6iind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si de cele in
care vor tre"ui sa traiasca, putem afirma cu certitudine ca marirea salariului nu
este singurul element care determina lucratorii sa-si ofere serviciile lor unor
firme'
#erviciile umane sunt eminamente perisa"ile, efemeri, nu se pot conserva,
pentru a profita de o crestere ulterioara a pretului lor de vanzare'
Oferta zilnica de munca are, in "una masura, un caracter rigid, o"ligatoriu'
Oferta de munca nu se realizeaza, in exclusivitate, pe principiile economiei de
piata.
*ucratorii nu sunt crescuti de parinti ca pe o marfa, scopul specializarii acestora nefiind
acela de recuperare a investitiei sau de a o"tine un "eneficiu de pe urma acestora. De
aceea putem afirma ca alaturi de legile economice, mai actioneaza si cele demografice.
%n situatia unui lucrator individual, munca prestata incum"a doua dezutilitati!
sacrificarea timpului li"er cu toate functiile lui'
eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca.
Deci, fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta pentru muncitor
dezutilitate aditionala (dezutilitate marginala a muncii). Ea tinde sa creasca pe masura
ce programul de lucru se prelungeste. Pentru ca salariatii sa fie mai motivati,
salariul orar marginal tre"uie sa fie mai mare.
*a acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori!
marimea salariului (nominal, real)'
raportul intre utilitatea si dezutlitatea muncii (relatia dintre efortul
individual si costul de oportunitate)'
nevoia de a su"zista a salariului si a familiei sale.
Oferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii, de securitatea ocuparii, de
gradul de independenta economica etc.
+odificarea salariului provoaca relatii mai putin nete in oferta de munca decat in cazul
unui "un economic o"isnuit. ur"a ofertei poate lua o alura descrescatoare, in sensul ca
la o scadere a salariului orar oferta de munca va spori. *ucratorul va sacrifica timpul sau
li"er si va presta mai multe ore de munca, cu scopul de a-si asigura un venit minim
(efect de venit).
#e remarca si efectul de su"stitutie, care presupune su"stituirea timpului li"er cu timpul
de munca.
+arimea efectiva a acestor doua efecte va determina forma, alura cur"ei ofertei
individuale de munca.
Elasticitatea ofertei de munca are trasaturi specifice.
Analiza acestei pro"leme presupune formularea de raspunsuri adecvate la intre"area
privitoare la intensitatea modificarii la o anumita modificare a salariului. (aspunsul va
fi urmatorul! oferta de munca este inelastica (sla" elastica)' coeficientul de elasticitate a
acestei oferte este su"unitar.
















+ibliografie$



0. apanu, P.@agner, .#eccareanu Satistica
macroeconomica,ed. Economica,033A

<. /. Do"rota, D. iucur, +. osea s.a. Economie politica, ed.
Economica. 0332


=. $. Baron, E. Bi&i, P. @agner Statistica teoretica si
economica, ed. Didactica si Pedagogica, 0331

4. Produsele softCare Anuar 1997 si Anuar 1996, ela"orate de
omisia /ationala pentru #tatistica