Managementul Proiectelor

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Managementul Proiectelor
CUPRINS:
Capitolul 1 - Noiuni introductive
1.1. Utilitatea cursului .................................................................................................... 3
1.2. Ce este un proiect? Definiie !i caracteristici ale proiectelor .................................. 3
1.3. Program. Diferenierea program " proiect ............................................................... #
1.$. Managementul %e proiect ....................................................................................... &
Capitolul 2 !uncii ale "ana#e"entului
2.1. 'unciile managementului ....................................................................................... (
2.2. Caracteristicile funciilor managementului ............................................................. 1)
Capitolul $ - Ciclul de via% al unui proiect
3.1. 'a*ele proiectului .................................................................................................. 12
3.2. Concepia proiectului ........................................................................................... 13
3.3. Planificarea proiectului ........................................................................................ 1(
3.$. Implementarea proiectului .................................................................................... 2(
3.+. Controlul proiectului ............................................................................................... 3)
3.,. Monitori*area ........................................................................................................ 33
3.#. -nc.eierea !i e/aluarea ........................................................................................ 3$
3.&. Raportarea ........................................................................................................... 3+
3.(. 0re!eli frec/ente in managementul %e proiect ................................................... 3#
3.1). 1sigurarea calit2ii proiectului ............................................................................. 3#
Capitolul & Ec'ipa proiectului
$.1. Managerul %e proiect .......................................................................................... 3&
$.2. Succesul muncii in ec.ipa %e proiect ................................................................... 3(
Capitolul ( Mana#e"entul ri)cului
+.1. 3tape 4n gestionarea riscurilor ............................................................................. $1
+.2. Riscul re%efinit 4n termeni %e oportunitate .......................................................... $2
+.3. Mo%alit2i %e i%entificare a riscurilor ................................................................... $3
Capitolul * Pro#ra"e de +inanare
,.1. Ce este finanarea? ............................................................................................. $+
,.2. Cum funcionea*2 sistemul finan2rilor neram5ursa5ile? ................................... $#
,.3. Reali*area unui proiect propus spre finanare neram5ursa5il2 ......................... $&
,.$. Relaia cu finanatorul .......................................................................................... +3
,.+. Principali finanatori !i programe %e finanare ...................................................... +,
,.,. Posi5ilit2i %e informare cu pri/ire la finan2ri ...................................................... ,$
,i-lio#ra+ie
................................................................................................................. ,+
Capitolul 1 - Noiuni introductive
1.1. Utilitatea cur)ului
1.2. Ce e)te un proiect/ 0e+iniie 1i caracteri)tici ale proiectelor
1.$. Pro#ra". 0i+erenierea pro#ra" - proiect
1.&. Mana#e"entul de proiect
1.1. Utilitatea cur)ului
6"ai g7n%it /reo%at2 c2 4n /iaa %e *i cu *i fiecare %intre noi este8 %e fapt8 un manager %e
proiect?
'2r2 s2 ne %2m seama c2 este /or5a %espre management %e proiect8 %erul2m 4n /iaa
noastr2 %e *i cu *i 9sau ce/a mai rar: proiecte mai mult sau mai puin comple;e. De e;emplu:
planificarea /acanei8 cump2r2turile pe care tre5uie s2 le facem sau c.iar cur2enia 4n
apartament.
0estionarea unui proiect poate s2 par2 o sarcina %ificil28 oarecum speciali*at28 ce necesit2 un
anumit gra% %e e;perti*28 cuno!tine !i a5ilit2i. Poate s2 par2 greu %e 4neles8 %e reali*at !i
%e finali*at. <otu!i8 a!a cum am ar2tat mai sus8 oricare %intre noi este8 4ntr"un anume fel8 un
manager %e proiect cu norma 4ntreag2 4n /iaa %e fiecare *i. 3ste foarte a%e/2rat 4n acela!i
timp c2 proiectele la care lucr2m 4n ca%rul unei organi*aii8 %e e;emplu8 sunt mult mai
comple;e !i necesit2 un ni/el mai ri%icat %e cuno!tine !i a5ilit2i pentru a le putea concepe !i
%esf2!ura.
Prin acest curs ne propunem s2 e/i%eniem c7te/a aspecte practice8 meto%e !i instrumente
care pot face /iaa managerului %e proiect mai u!oar2. 1cest suport %e curs ofer2 informaii
%espre caracteristicile unui proiect8 noiunea %e management %e proiect8 funciile
managementului %e proiect8 ciclul %e /ia2 al unui proiect = fa*ele prin care trece un proiect
pentru a"!i 4n%eplini o5iecti/ele8 precum !i acti/it2ile !i sarcinile ce re/in unui manager %e
proiect !i ec.ipei sale 4n fiecare %intre fa*ele proiectului. De asemenea8 e/i%enia*2 %iferena
%intre program !i proiect8 pre*int2 pa!ii ce tre5uie urmai 4n /e%erea o5inerii unei finan2ri
neram5ursa5ile8 relaia %intre finanator !i coor%onatorul>managerul %e proiect8 punctea*2
importana ec.ipei 4n 5una %esf2!urare a unui proiect8 pre*ent7n%8 toto%at2 !i elemente
legate %e riscurile ce pot ap2rea 4n ca%rul unui proiect !i mo%alit2i %e gestionare a lor.
1.2. Ce e)te un proiect/ 0e+iniie 1i caracteri)tici ale proiectelor
Cu/7ntul ?proiect@ %eri/2 %e la cu/7ntul latin
?proAicere@ B ?a arunca 4nainte@.
1!a%ar proiectul este un proces ce presupune:
- un punct de plecare2
- de la care2
- cineva 3arunc%4 ceva 35nainte42
- )pre o anu"it% int%2
Pornin% %e la aceste repere eseniale8 se pot i%entifica urm2toarele tr%)%turi ale unui
proiect:
- are )cop = scopul este re*ol/area unei pro5leme i%entificate sau sc.im5area unei
situaii pro5lematice
- e)te reali)t = scopurile tre5uie s2 fie posi5il %e 4n%eplinit
- e)te unic = repre*int2 o soluie specific2 la o pro5lem2 specific28 4ntr"un anumit conte;t
- e)te li"itat 5n ti"p 1i )paiu " are un 4nceput !i un final 5ine %efinite !i se %esf2!oar2
4ntr"un spaiu concret
- e)te co"ple6: implic2 /ariate a5ilit2i %e planificare !i implementare8 %i/er!i parteneri
sau susin2tori8 implic2 un num2r %e acti/it2i8 e/enimente !i sarcini
- e)te colectiv = este %erulat %e o ec.ip2 !i inte!te la 5inele unei colecti/it2i
- e)te o aventur% " implic2 risc !i incertitu%ine
- poate +i evaluat " conine o5iecti/e m2sura5ile care pot fi e/aluateC astfel se poate
aprecia %ac2 am f2cut ce ne"am propus8 la calitatea %orit2
- are un anumit #rad de autono"ie fa2 %e acti/it2ile curente ale organi*aiei
- are un ciclu de via% deter"inat8 compus %in mai multe etape o5ligatorii8 %enumite
astfel: i%entificarea8 anali*a8 formularea proiectului8 preg2tirea acestuia8 e/aluarea
preliminar2 a proiectului8 angaAarea finan2rii8 implementarea8 monitori*area !i e/aluarea
final2 a re*ultatelor proiectului
Prin urmare8 un proiect este:
- un efort concret8 practic8 orientat spre un re*ultatC
- %irecionat spre soluionarea unei pro5leme sau c.estiuni relati/ comple;eC
- acti/itate cu o5iecti/e clare !i re*ultate anticipateC
- limitat at7t %e timp c7t !i %e resursele financiare8 te.nice !i umaneC
- planificat %in timp !i e/aluat la sf7r!it.
Sinteti*7n% elementele sale caracteristice8 proiectul poate fi %efinit astfel:
! Definiie: PROIECTUL reprezint un set de activiti desfurate ntr! peri!ad de
ti"p deter"inat# p$anificate i c!ntr!$ate i care au drept sc!p pr!ducerea unei
sc%i"&ri n &ine a situaiei &eneficiari$!r !r'anizaiei
Re)ur)e. Pentru a putea reali*a scopul propus8 managerul %e proiect /a a/ea la %ispo*iie
anumite resurse. Din punct %e /e%ere calitati/ !i cantitati/8 la conceperea proiectului s"a
consi%erat c28 utili*ate eficient8 /or permite atingerea scopului. lat2 cele mai importante
resurse care stau la 4n%em7na unui manager:
- Resurse umane 9ec.ipa %e proiect:8
- Resurse materiale 9ec.ipamente !i 5unuri:8
- Resurse informaionale 9informaiile8 cuno!tinele cu pri/ire la tema a5or%at28 etc:8
- Resurse fi n anciare 95ugetul alocat:8
- <imp
Resursele sunt at7t o surs2 %e putere c7t !i %e constr7ngere. 1%esea8 ele funcionea*2
alternati/ " %ac2 a/eam timp8 nu a/eam ne/oie %e at7ia oameniC %ac2 a/eam informaii8 nu
era ne/oie %e at7ia 5ani.
Pentru implementarea proiectului este necesar2 alegerea unei )trate#ii care s2 %e*/olte la
ma;imum capacitatea ec.ipei care 4l gestionea*2 sau implementea*28 %e utili*are a
competenelor8 c7t !i a spiritului %e ec.ip28 prin responsa5ilitatea fa2 %e un o5iecti/ comun !i
necesitatea %e a lucra 4mpreun2 cu ran%amentul optim.
<oate proiectele tre5uie s2 respecte un set %e reguli %e 5a*28 cu toate c2 sunt confruntate8 pe
toat2 %urata lor %e /ia28 cu e/enimente aleatorii8 ca8 %e e;emplu8 unele sc.im52ri 4n politica
economic2 la ni/el naional8 care pot constitui factori %e risc pentru reali*area acestora !i8 prin
urmare8 necesit2 m2suri corecti/e suplimentare.
Iat2 mai Aos c7te/a e;emple %e proiecte:
D lansarea pe pia2 a unui nou pro%us sau ser/iciuC
D campanie %e informare a tinerilor cu pri/ire la consecinele fumatuluiC
D organi*area unui festi/al %e film stu%enescC
D crearea !i lansarea unui nou site Ee5 a%resat tinerilorC
D ocuparea unei ni!e noi pe pia2C
D mo%erni*area unei 4ntreprin%eriC
D construirea sau mo%erni*area unui spitalC
D mo%ificarea organigramei sau sc.im5area stilului %e lucru 4ntr"o organi*aieC
D implementarea unui nou sistem informaional 4ntr"o organi*aieC
D construirea unui o5iecti/ 9cl2%ire8 central2 electric28 autostra%28 cale ferat28 5araA:C
D %erularea unei campanii electoraleC
D sc.im5area grilei %e programe la un post %e tele/i*iuneC
D reali*area unui filmC
D acti/itatea %e cercetare cu un o5iecti/ 5ine %elimitat 94n %omeniul !tiinelor socio"umane sau
4n %omeniul !tiinelor e;acte:C
D punerea pe picioare a unei 4ntreprin%eri agricole sau *oote.niceC
D 4nfiinarea unui *iarC
D mo%erni*area procesului e%ucaional 4ntr"o uni/ersitate.
<re5uie menionat c2 finanarea proiectelor poate fi intern2 = organi*aia are resurse
suficiente sau e;tern2 = organi*aia aplic2 pentru o5inerea unei finan2ri %in e;terior.
Proiectele care primesc finanare8 mai ales cele care primesc finan2ri neram5ursa5ile8 sunt
proiecte nonprofit. 3;ist28 4ns28 proiecte care sunt g7n%ite %e la 5un 4nceput 4n acest sens = al
gener2rii %e profit8 acest tip %e proiecte fiin% specific me%iului %e afaceri8 %ar nu numai.
5
Caracteri)ticile proiectelor
Iat2 mai Aos c7te/a elemente caracteristice pentru proiecte:
ti"p li"itat: 4nceputul !i sf7r!itul proiectului sunt 5ine %elimitateC
ec'ip% de proiect ad 'oc: ec.ipa %e proiect se constituie 4n momentul apariiei i%eii %e
proiect sau 4n momentul o5inerii finan2riiC 4n multe ca*uri a%uce 4mpreun2 persoane care
nu au mai cola5orat anterior8 %ar a c2ror preg2tire !i e;perien2 !i preg2tire 4ntr"un anumit
%omeniu le recoman%2 pentru participarea 4n ca%rul proiectului. 3;ist2 ca*uri 4n care
ec.ipa %e proiect poate fi alc2tuit2 %in persoane pro/enin% %in instituii8 organi*aii %iferite
!i c.iar %in 2ri %iferite. F ec.ip2 %e proiect poate lucra c.iar !i 4n con%iiile 4n care mem5rii
s2i se 4nt7lnesc numai perio%ic8 in7n% leg2tura prin e"mail8 telefonic etc. pe parcursul
%erul2rii proiectului.
o-iective preci)e8 clar formulateC
re7ultate concrete8 m2sura5ile8 unice 9proiectul li/rea*2 un pro%us sau un ser/iciu nou8
unic8 irepeta5il:C
plan ri#uro) 9sta5ilit 4nainte %e implementarea efecti/2 a proiectului:C
activit%i interdependente8 intercon%iionate
re)ur)e li"itate: resurse financiare 95uget sta5ilit %inainte:8 resurse umane8 ec.ipamente8
%ot2ri8 se%ii8 materii prime !i materiale8 informaie8 prestigiuC
)c'i"-are: %erularea proiectului pro%uce 4n mo% o5ligatoriu o sc.im5are fa2 %e starea
iniial2 = %e la 4nceputul proiectuluiC
ri)c: aciunile !i procesele specifice sunt caracteri*ate 4ntot%eauna %e un gra% %e riscC
managementul riscului pre*int2 importan2 %eose5it2C riscurile tre5uie i%entificate c.iar %in
fa*a %e proiectare > scriere8 iar pentru fiecare8 4n funcie %e impactul pe care8 4n con%iiile
4n care ar ap2rea8 l"ar a/ea asupra %erul2rii proiectului8 tre5uin% s2 fie g2sit2 o soluie8
astfel 4nc7t re*ultatul final s2 nu fie afectatC
"etodolo#ie )peci+ic%C
)trate#ie de de7voltare.
Un citat %in Sun <*u " ?1rta r2*5oiului@ sun2 4n felul urm2tor:
(Inte$i'ena nu se as!ciaz nici!dat cu nt)rzieri$e* n ti"pu$
rz&!iu$ui# esenia$ este vict!ria# i nu ca"panii$e de durat+,
?<ra%ucerea@ acestui citat 4n termeni %e proiecte ar fi urm2toarea:
- ?e/itai proiectele care se prelungesc 4n mo% ne%efinit8
- 4mp2rii proiectele 4n su5proiecte8
- sta5ilii puncte %e r2scruce 9critice: pentru reali*area proiectului 4n care s2 /2 oprii pentru
a /erifica ce s"a 4nt7mplat !i %ac2 suntei acolo un%e tre5uie s2 fii8
- permitei"le mem5rilor ec.ipei s2 o5in2 /ictorii pariale8
- ar2tai"i finanatorului c2 se fac progrese.
6
1.$. Pro#ra". 0i+erenierea pro#ra" - proiect
! Definiie: PRO-R./UL este definit ca fiind un cic$u sau set de activiti care este
p$anificat i c!ntr!$at# n 'enera$ fr un ter"en de nc%eiere precis de$i"itat# cu un
aspect dina"ic# care c!nstituie ! a&!rdare inte'rat pentru ndep$inirea "isiunii i
!&iective$!r !r'anizaiei,
Programul repre*int2 un grup %e proiecte inter%epen%ente a%ministrate 4n mo%
coor%onat>concertat pentru a o5ine re*ultate care nu ar fi posi5ile prin %erularea %e sine
st2t2toare a fiec2rui proiect 4n parte.
Spre %eose5ire %e proiect8 un program:
D /i*ea*2 mai multe sc.im52ri concomitente sau succesi/eC
D nu este 4n mo% o5ligatoriu %elimitat precis 4n timpC
D are o %urat2 4n general mai mareC
D un program poate inclu%e unul sau mai multe proiecte
<re5uie a/ut 4n /e%ere !i faptul c2 programul repre*int2 un efort %e atingere a unui o5iecti/
strategic %e an/ergur28 cu ra*2 lung2 %e aciune 9este ca*ul8 spre e;emplu8 al unui program
%e con!tienti*are a pericolelor asociate fumatului:.
Frgani*aiile pot a/ea programe 4n ca%rul c2rora8 a!a cum am /2*ut mai sus8 %erulea*2 mai
multe proiecte. Mo%alitatea 4n care sunt gestionate programele fiin%8 %e fapt8 cea a proiectelor
= fiecare proiect /a a/ea un manager %e proiect8 o ec.ip28 resurse limitate etc.8 cu alte cu/inte
a5solut toate caracteristicile unui proiect8 %iferena fiin% c2 un program cuprin%e mai multe
proiecte.
Noi /om a5or%a pro5lema managementului %e proiect8 acesta put7n% fi 4n orice moment
aplica5il !i programelor.
""""""""""""""""""""""""""""""""
-n afar2 %e accepiunea pre*entat2 mai sus8 e;ist2 !i aceea a pro#ra"elor de +inanare.
Un program %e finanare repre*int2 mo%alitatea prin care o organi*aie sau instituie 4!i
propune s2 ofere spriAin financiar altor organi*aii8 instituii8 persoane fi*ice etc. 4n /e%erea
implement2rii unor proiecte.
Programele %e finanare au !i ele o5iecti/e8 o5iecti/e care sunt atinse prin implementarea
proiectelor %epuse spre finanare.
Mai multe %espre programe %e finanare8 finan2ri8 relaia cu finanatorul /ei g2si 4n Capitolul
* Pro#ra"e de +inanare.
7
1.&. Mana#e"entul de proiect
Managementul proiectelor este un proces %inamic8 %esf2!urat 4n mo% !tiinific8 prin care
resursele necesare sunt utili*ate !i organi*ate 4ntr"o asemenea manier2 4nc7t s2 con%uc2 la
4n%eplinirea o5iecti/ele proiectului. -n managementul proiectelor o parte %in personalul pentru
implementarea proiectelor poate fi angaAat temporar8 4n calitate %e consultani8 lipsin% astfel
permanena rolurilor. Personalul implicat 4n proiect poate a/ea %iferite roluri %e 4n%eplinit la
momente %iferite.
Planificarea 4n ca%rul elementelor presta5ilite8 ca 5ugetul8 %urata %e reali*are8 planul %e 5a*28
care sunt preci*ate la momentul structur2rii proiectului pre*int2 o importan2 fun%amental2.
Managementul proiectelor se caracteri*ea*2 prin tr2s2turi proprii8 care asigur2 succesul
proiectelor. Una %intre tr2s2turi este aceea %e a fi un proce) co"ple6 %eoarece implic28 pe
l7ng2 cuno!tine economice !i te.nice %e specialitate %in %omeniul specific fiec2rui proiect8 o
gam2 larg2 %e cuno!tine !i aptitu%ini organi*atorice8 astfel 4nc7t s2 coor%one*e 4n paralel
organi*area optim2 a timpului8 con%ucerea ec.ipei8 precum !i a%ministrarea celorlalte
resurse.
Pentru asigurarea succesului proiectelor8 o con%iie esenial2 const2 4n concentrarea
per"anent% a managementului proiectelor a)upra 5ndeplinirii o-iectivelor propu)e8 !i
%eci8 a sc.im52rii 4ntr"un mo% organi*at a situaiei e;istente 4n /e%erea reali*2rii situaiei
%orite. 1cti/itatea %e management %e proiect se %esf2!oar2 pe toat2 %urata ciclului %e /ia2 al
proiectului8 !i pri/e!te controlul acestuia 4n 4ntregime.
Managementul proiectelor este %eose5it %e comple;8 %eoarece repre*int2 sinte*a a cel puin
cinci elemente:
" %e a preg2ti !i lansa proiectulC
" %e a con%uce proiectul 4n sineC
" %e a organi*a %e*/oltarea !i implementarea proiectuluiC
" %e a asigura coerena aciunilorC
" %e con%ucere a monitori*2rii !i e/alu2rii.
1stfel8
! Definiie: /.0.-E/E0TUL PROIECTULUI reprezint pr!cesu$ de !r'anizare i
suprave'%ere a pr!iectu$ui pentru a asi'ura rea$izarea acestuia c!nf!r" p$anificrii# n
$i"ite$e &u'etu$ui i c!nf!r" specificaii$!r sta&i$ite,
Mai general se poate %efini managementul %e proiect ca acti/itatea ce are %rept scop
con%ucerea reali*2rii unui plan. Din aceast2 %efiniie pot fi trase trei conclu*ii:
1. Managementul %e proiect este o acti/itate cu un scop specific.
2. Managementul %e proiect se refer2 la con%ucerea acti/it2ii %e reali*are a unui plan.
3. Managementul %e proiect se %esf2!oar2 4n timp8 %in momentul 4n care este 4nceput2
acti/itatea %e ela5orare a planului care urmea*2 a fi reali*at !i p7n2 4n momentul reali*2rii
e/alu2rii finale /is"a"/is %e acti/it2ile %erulate !i %e succesul>impactul proiectului.
Pentru reali*area acestor %e*i%erate8 anumite funcii tre5uie 4n%eplinite. Prin urmare8
4nelegerea funciilor managementului este esenial2 pentru gestionarea eficient2 a proiectului.
1ceste funcii sunt %escrise 4n capitolul urm2tor.
8
Capitolul 2 !uncii ale "ana#e"entului
2.1. !unciile "ana#e"entului
2.2. Caracteri)ticile +unciilor "ana#e"entului
2.1. !unciile "ana#e"entului
'unciile managementului sunt:
1. plani+icare = munca f2cut2 %e manager pentru a sta5ili mo%ul 4n care se /a %esf2!ura
un proiect
2. or#ani7are = %efinirea !i alocarea resurselor proiectului8 precum !i a acti/it2ilor !i
sarcinilor %in proiect in7n% cont %e planificarea f2cut2
$. i"ple"entare-coordo n are " punerea 4n practic2 a celor planificate !i armoni*area
%eci*iilor !i aciunilor
&. control = procesul prin care managerul se asigur2 c2 acti/it2ile se reali*ea*2 conform
planific2rii !i c2 este o5inut progresul 4n %irecia o5iecti/elor
(. conducere " %irecionarea oamenilor implicai prin anali*a opiunilor8 luarea %eci*iilor !i
comunicarea lor
!i#ura nr. 1 !unciile "ana#e"entului
9
2.2. Caracteri)ticile +unciilor "ana#e"entului
Plani+icarea pre)upune8
- i%entificarea scopului !i o5iecti/elor proiectului
- sta5ilirea meto%elor necesare o5inerii acestora 9strategia:
- sta5ilirea acti/it2ilor proiectului !i a resurselor necesare
- reali*area program2rii 4n timp a proiectului pe 5a*a sc.emelor %e lucru
- reali*area unui plan %e proteAare a resurselor proiectului
- reali*area %e planuri %e re*er/2
Simplu spus8 a planifica 4nseamn2 s2 sta5ile!ti un%e /rei s2 aAungi8 %e ce /rei s2 aAungi acolo8
cum /ei aAunge acolo8 ce"i tre5uie ca s2 aAungi acolo !i cum 4i %ai seama %ac2 ai aAuns acolo
sau nu.
Atenie9
Ga sf7r!itul unui proiect %ificil8 -e n e+iciile plani+ic%rii pot fi e/i%ente. Dar 5eneficiile sunt
cunoscute %e la 4nceput. Ga un ni/el general8 acestea inclu%:
:nele#erea 1i o-inerea acordului tuturor p%rilor i"plicate;intere)ate asupra
o5iecti/elor proiectului8 re*ultatelor ce tre5uie atinse8 coninutului8 riscurilor8 costului8
a5or%2rii8 meto%elor8 acti/it2ilor etc.
<e poate deter"ina dac% 3)cenariul4 propu) e)te valid. De e;emplu8 un proiect care
4!i propune s2 instruiasc2 3)) %e persoane 4ntr"o perioa%2 %e 1 lun2 poate p2rea
reali*a5il la prima /e%ere. -ns28 %up2 o planificare mai %etaliat2 /ei constata c2 /ei
a/ea ne/oie %e o perioa%2 %e cel puin 3 luni sau c2 /ei a/ea ne/oie %e o ec.ip2 %e 3
ori mai mare %ec7t cea la care /"ai g7n%it iniial.
A)i#urarea c% re)ur)ele nece)are )unt di)poni-ile atunci c7n% a/ei ne/oie %e ele.
=alidarea proce)elor utili7ate pentru managementul proiectului8
4mpreun2 cu 5eneficiarul>clientul.
E)te )in#ura +a7% 5n care )e anali7ea7% +e7a-ilitatea proiectuluiC %e aceea este
esenial2 pentru c2 4n lipsa ei e;ist2 riscul %e a implementa un proiect nerealist sau
%efectuos. Prin urmare8 se economise!te foarte mult timp8 iar acest c7!tig %e timp se
reflect2>repercutea*2 asupra tuturor celorlalte fa*e ale proiectului.
Or#ani7area pre)upune8
- sta5ilirea structurii organi*atorice a ec.ipei %e proiect
- i%entificarea !i reparti*area rolurilor mem5rilor ec.ipei 4n ca%rul proiectului
- %efinirea politicilor8 proce%urilor !i te.nicilor managementului proiectului
- preg2tirea statutului managerului %e proiect !i a instrumentelor %e %elegare
- sta5ilirea stan%ar%elor %e autoritate !i responsa5ilitate ale ec.ipei %e proiect
- alocarea resurselor materiale !i financiare pe acti/it2i
10
I"ple"entarea-coordonarea
- preg2tirea !i %erularea acti/it2ilor proiectului
- instruirea personalului
- super/i*area
- armoni*area %eci*iilor !i aciunilor in%i/i%uale
- monitori*area resurselor !i acti/it2ilor
Controlul
- ce se monitori*ea*2 !i care sunt aspectele rele/ante prin prisma celor $ elemente
caracteristice 9resurse8 acti/it2i8 re*ultate8 impact:
- sta5ilirea criteriilor !i in%icatorilor %e performan2
- sta5ilirea stan%ar%elor %e performan2 9calitate8 proce%uri8 costuri8 4nca%rare 4n timp8
etc.:
- sta5ilirea !i implementarea unei sc.eme %e monitori*are !i e/aluare a progresului
organi*aiei 4n %irecia %orit28 integrat2 4n planificare
- sta5ilirea unui traseu informaional 4ntre mem5rii ec.ipei %e proiect8 4ntre ace!tia !i restul
organi*aiei !i 4ntre ace!tia !i ceilali factori interesai
- planificarea re/i*uirii regulate a strategiei 4n funcie %e re*ultatele e/alu2rii
- controlul repre7int% o +uncie care tre-uie 5ndeplinit% pe toat% durata derul%rii
proiectului9
Conducerea
- sta5ilirea persoanei>persoanelor cu putere %e %eci*ie8 4n ce %omeniu !i care sunt limitele
%e autoritate ale postului s2u>lor pri/in% coor%onarea acti/it2ii !i alocarea resurselor
proiectului
- sta5ilirea mo%ului %e anali*2 a opiunilor8 luare a %eci*iilor !i comunicarea lor pentru
fiecare acti/itate a proiectului.
11
Capitolul $ - Ciclul de via% al unui proiect
$.1. !a7ele proiectului
$.2. Concepia proiectului
$.$. Plani+icarea proiectului
$.&. I"ple"entarea proiectului
$.(. Controlul proiectului
$.*. Monitori7area
$.>. :nc'eierea 1i evaluarea
$.?. Raportarea
$.@. Gre1eli +recvente in "ana#e"entul de proiect
$.1A. A)i#urarea calit%ii proiectului
$.1. !a7ele proiectului
Frice proiect tra/ersea*2 mai multe fa*e8 %e la anali*a ne/oilor la e/aluarea final28 p7n2
aAunge la 4n%eplinirea o5iecti/elor. Cunoa!terea ciclului proiectului este foarte important2.
Cele mai multe organi*aii %erulea*2 mai multe proiecte 4n paralel8 care se intercalea*2 !i se
suprapun. I%eea unui nou proiect poate ap2rea 4n fa*a 4nc.eierii altuia8 cau*7n% 4ncorporarea
Hspiralat2@ a unui proiect 4n celalalt. Ciclul %e proiect urm2re!te proiectele in%i/i%uale !i
asigur2 inclu%erea tuturor elementelor. Componentele unui ciclu %e proiect sunt listate mai
Aos.
3;ist2 mai multe a5or%2ri 4n literatura %e specialitate 4n ceea ce pri/e!te fa*ele proiectului.
<oate a5or%2rile pornesc 4ns2 %e la premisa c2 orice proiect e)te 5ntruparea unei idei care
"ai 5ntBi e)te +or"ulat% 1faza de c!ncepie sau de f!r"u$are2C apoi )e
plani+ic%;proiectea7% punerea 5n practic% a ideii re)pective 1faza de p$anificare2# dup%
care )e trece la punerea 5n aplicare;e6ecutarea celor plani+icate 1faza de i"p$e"entare2C
dup% care )e +ace evaluarea +inal% a celor i"ple"entate pentru a ne a)i#ura dac%
o-iectivele au +o)t 5ndeplinite 1faza de nc%eiere2.
-n ca*ul proiectelor care primesc finanare8 %ocumentele %e suport pri/in% managementul
proiectelor i%entific2 urm2toarele fa*e ale proiectului:
- I%entificare 9sta5ilirea i%eii %e proiect 4n funcie %e cerinele programului %e finanare:
- 'ormulare 9%e*/oltarea i%eii %e proiect 4ntr"o structur2 coerent2 ce conine i%entificarea
scopului8 o5iecti/elor proiectului8 planificarea acti/it2ilor8 i%entificarea re*ultatelor !i a
5eneficiarilor proiectului8 planificarea resurselor necesare proiectului8 inclusi/ sta5ilirea
5ugetului:
- 'inanare 9fa*a ce cuprin%e mai multe etape8 %e la %epunerea proiectului spre finanare8
e/aluarea proiectului8 perioa%a %e precontractare8 culmin7n% cu 4nc.eierea contractului
%e finanare:
- Implementare 9punerea 4n aplicare a celor formulate !i planificate8 a!a cum sunt
%escrise 4n cererea %e finanare:
- 3/aluare 9anali*area progresului proiectului prin compararea celor o5inute la un
moment %at cu cele propuse 4n cererea %e finanare pentru a /e%ea 4n ce m2sur2
o5iecti/ele proiectului au fost atinse:.
12
6om anali*a acum8 pe r7n%8 fa*ele unui proiect8 in%iferent %e finanator. Dup2 cum am
su5liniat mai sus8 orice proiect trece prin urm2toarele fa*e:
I. Concepie
II. Plani+icare
III. I"ple"entare
I=. :nc'eiere
3.2.1. 1nali*a ne/oilor
3.2.2. Determinarea pro5lemei prioritare
3.2.3. 1nali*a SIF<
3.2.$. 0rupul int2 al proiectului
3.2.+. Jeneficiarii proiectului
3.2.,. Definirea scopului proiectului
3.2.#. Definirea o5iecti/elor proiectului
3.2.&. Definirea acti/it2ilor
1ceast2 fa*2 presupune parcurgerea urm2toarelor etape:
1. I%entificarea !i anali*a ne/oilor c2rora se a%resea*2 proiectul 9pro5lema ce tre5uie
re*ol/at2:.
2. Construirea unei argumentaii 4n Aurul acestei pro5leme pri/in% mai ales importana !i
urgena re*ol/2rii ei.
3. Definirea soluiei /i*ate8 a scopului !i o5iecti/elor proiectului.
$. Definirea acti/it2ilor maAore si estimarea costurilor !i resurselor umane !i materiale
necesare !i a celor %isponi5ile.
+. Pre*entarea propunerii %e proiect finanatorului 9comisiei %e e/aluare:.
-n aceast2 prim2 fa*28 elul este %efinirea elementelor caracteristice ale proiectului care sunt
a5solut necesare pentru ca forul %eci*ional al organi*aiei 9!i apoi e/entual !i finanatorul8
%ac2 proiectul este finanat %in e;teriorul organi*aiei: s2 poat2 lua o %eci*ie 4n cuno!tin2 %e
cau*2 pri/in% e/entuala implicare a organi*aiei 4n acest proiect. Dac2 %eci*ia este po*iti/28
4ncepe a %oua fa*2 9planificarea %etaliat2 !i organi*area:. Dac2 nu8 proiectul se termin2
4nainte %e a implica organi*aia 4n c.eltuieli maAore inutile.
$.2.1. Anali7a nevoilor
Frice proiect 4ncepe cu o i%ee. -nainte %e a %emara orice aciune8 managerul %e proiect
4mpreun2 cu ec.ipa sa8 /a tre5ui s2 se opreasc2 pentru o /erificare a situaiei. Dou2 elemente
eseniale tre5uie e/aluate: ne/oile !i me%iul.
Anali7a nevoilor se 5a*ea*2 pe principiul c2 proiectul nu este Hlucru %e %ragul lucrului@8 ci
/i*ea*2 atingerea unui scop.
13
Pro-le"a avut% 5n vedere poate repre7enta o )ituaie )au un co"ple6 de )ituaii care
a+ectea7% anu"ii oa"eniC anu"ite #rupuri )au 5ntrea#a )ocietateC la un "o"ent dat 1i
5ntr-un anu"it loc
-n munca %e i%entificare a pro5lemei8 ec.ipa unui proiect confun%2 frec/ent pro5lema real2 fie
cu efectele sale8 fie cu o anume soluie %eAa agreat2 tacit8 f2r2 o anali*2 4n profun*ime a
pro5lemei. Pentru a e/ita asemenea situaii8 este %e %orit s2 utili*2m o serie %e 4ntre52ri %e
/erificare care ne pot in%ica %ac2 pro5lema i%entificat2 este una real2 sau nu8 care s2 merite
s2 ne oprim asupra sa !i s2 4ncercam i%entificarea unei soluii:
- De ce este aceasta o pro5lem2?
- Cine este afectat %e aceasta?
- 1 cui pro5lem2 este?
- Care este impactul pro5lemei asupra 5eneficiarilor organi*aiei? 1supra relaiilor
organi*aie"5eneficiari? C7n% se manifest2 efectele negati/e ale acesteia?
- 3ste urgent2 re*ol/area ei !i %e ce?
- 3ste pro5lema re*ol/a5il2 cu resursele %isponi5ile?
- Ce s"ar 4nt7mpla %ac2 pro5lema nu este re*ol/at2?
- -n ce sta%iu se /a afla pro5lema %up2 terminarea proiectului?
<oate acestea sunt %e folos 4n i%entificarea unor pro5leme reale. -n aceast2 fa*2 este %e %orit
s2 participe c7t mai muli mem5ri ai organi*aiei care /or fi sau nu implicai 4n re*ol/area
pro5lemei. 3ste8 %e o5icei8 fa*a 4n care se i%entific2 un num2r c7t mai mare %e pro5leme.
1/7n% 4n /e%ere resursele limitate8 %intre toate pro5lemele i%entificate organi*aia se /a opri
asupra uneia. 1stfel8 urm2torul pas /a fi acela %e a %etermina pro5lema prioritar28 cea asupra
c2reia se /or concentra eforturile %e soluionare.
$.2.2. 0eter"inarea pro-le"ei prioritare8
Se poate face utili*7n% ta5elul %e mai Aos 4n care sunt enumerate pro5lemele i%entificate8 !i se
%au scoruri %e la 1 la + pentru fiecare %in urm2toarele criterii:
Criteriu
Enunul
pro-le"ei
1
Enunul
pro-le"ei
2
Enunul
pro-le"ei
$
I"portana pro-le"ei
Ur#ena pro-le"ei
!e7a-ilitate
<uport din partea celor intere)ai
PunctaD +inal
14
-n acest sta%iu tre5uie s2 r2spun%em la urm2toarele 4ntre52ri:
- Cine sunt componenii>mem5rii grupurilor"int2?
- 3ste oare ne/oie %e acest proiect? Reflect2 el ne/oile reale ale comunit2ii?
- 3ste comunitatea %e acor% c2 aceasta pro5lem2 este real2? Dore!te oare comunitatea
acest proiect? Care ar fi soluiile lor?
- Care ar fi oportunit2ile proiectului? Ce are el nou8 ino/ator?
- Ce anume 9situaie8 stare %e fapt...: /a sc.im5a proiectul?
1ceast2 e/aluare a ne/oilor /a fi o pro/ocare pentru proiectC fie /a confirma i%eile8 fie /a
%etermina reg7n%irea 4ntregii logici a proiectului. Dup2 i%entificarea ne/oilor !i a potenialelor
soluii pentru acestea8 este necesar s2 anali*2m 4n ce m2sur2 proiectul este necesar !i
posi5il. 1cest lucru se face prin e/aluarea me%iului organi*aiei care ne /a aAuta s2 i%entific2m
%iferitele ni/eluri ale me%iului intern !i e;tern ce pot afecta a%ministrarea !i succesul
proiectului. 3ste8 practic8 /or5a %espre anali*a <EOT.
$.2.$. Anali7a <EOT
1nali*a SIF< 9%e la termenii %in lim5a engle*2: Streng.ts8 IeaKnesses8 Fpportunities si
<.reats: 4ncepe prin efectuarea unui in/entar al calit2ilor !i sl25iciunilor 9punctelor tari !i
punctelor sla5e: ale organi*aiei8 i%eii %e proiect8 soluiei i%entificate pentru pro5lema prioritar2
etc. Se i%entific2 apoi oportunit2ile !i amenin2rile e;terne care pot afecta organi*aia8
proiectul etc. 3ste fa*a 4n care toi ace!ti factori 9pe %e o parte cei care in %e me%iul intern =
punctele tari !i punctele sla5e !i8 pe %e alta8 cei care in %e me%iul e;tern = oportunit2ile !i
amenin2rile: sunt notai8 f2r2 a se emite niciun fel %e Au%ec2i asupra lor !i f2r2 a se face
cone;iuni.
Punctele tari
Descriu atri5utele po*iti/e8 tangi5ile !i intangi5ile care in %e organi*aie8 proiect. Sunt factori
aflai su5 %irectul control al organi*aiei > ec.ipei %e proiect: ce puncte forte a/ei? ce facei
5ine? ce resurse a/ei? ce a/antaAe a/ei fa2 %e alte organi*aii asem2n2toare?
Punctele tari cuprin% at7t elemente intangi5ile8 %e e;emplu legate %e ec.ipa 9organi*aiei8
proiectului: = cuno!tinele 4n %omeniu8 e%ucaia8 e;periena8 contactele8 reputaia8 capacitatea
mem5rilor8 precum !i elemente tangi5ile legate %e sursele financiare %isponi5ile8
ec.ipamente8 canale %e comunicare8 materiale cu %repturi %e autor etc.8 care aparin
organi*aiei.
Punctele forte captea*2 aspectele interne po*iti/e !i a%aug2 /aloare sau ofer2 un a/antaA 4n
faa organi*aiilor concurente. Iat2 c7te/a e;emple %e criterii care pot fi a/ute 4n /e%ere 4n
momentul i%entific2rii punctelor tari:
- 1/antaAele unei propuneri?
- Capacitate?
- 1/antaAe fa2 %e concuren2?
- Resurse8 ec.ipamente8 oameni?
- 3;periena8 cuno!tine8 %ate8 informaii?
- Resurse financiare? Gocaia?
- 1specte ino/ati/e?
- Calitatea proiectelor %erulate8 e;periena?
- 1cre%it2ri8 recunoa!teri8 certific2ri?
- Sistemul %e comunicare %in interiorul
organi*aiei?
- Cultura organi*aional2?
- Con%ucere8 management?
- 'ilosofia !i /alorile organi*aiei?
15
Punctele )la-e
Punctele sla5e sunt factorii care sunt aflai su5 controlul organi*aiei > ec.ipei %e proiect !i
care 4mpie%ic2 o5inerea sau meninerea unui ni/el %e calitate competiti/. Pentru a le putea
i%entifica mai u!or putei r2spun%e la 4ntre5area ?Ce *one tre5uie 4m5un2t2ite?@
Punctele sla5e pot inclu%e: lipsa %e e;perien28 resursele limitate8 lipsa %e acces la te.nologie
sau capacitate8 portofoliu %e proiecte limitat sau ine;istent etc. Repre*int2 factori aflai su5
controlul organi*aiei > ec.ipei %e proiect %ar care8 %in anumite moti/e8 au ne/oie %e
4m5un2t2ire pentru a putea atinge efecti/ o5iecti/ele propuse.
Iat2 mai Aos c7te/a criterii care pot fi a/ute 4n /e%ere 4n i%entificarea punctelor sla5e:
- De*a/antaAele unei propuneri?
- Gipsa capacit2ii?
- Gipsa a/antaAelor fa2 %e concuren2?
- Reputaia?
- Gipsa resurselor financiare?
- Propriile puncte sensi5ile ale organi*aiei?
- <ermene limita8 resurse limitate?
- Gipsa unui flu; %e numerar accepta5il?
- 3fectele asupra acti/it2ilor principale ale
organi*aiei?
- 3;periena anterioar2 4n %omeniu lips2
sau irele/ant2?
- 1ngaAamentul sc2*ut al mem5rilor?
- 1cre%it2ri8 certific2ri lips2?
- Con%ucere %efectuoas2?
- Gipsa unor canale clare %e comunicare?
- Cultur2 organi*aional2 nepotri/it2?
Oportunit%i
Fportunit2ile e/aluea*2 factorii atracti/i e;terni care repre*int2 elemente %e care organi*aia >
ec.ipa %e proiect poate profita. 1ce!tia sunt factorii e;terni organi*aiei > proiectului. Ce
oportunit2i e;ist2 4n sectorul %e acti/itate al organi*aiei sau 4n Aurul /ostru %in care putei
spera s2 5eneficiai?
1ceste oportunit2i reflect2 potenialul pe care"l putei reali*a prin implementarea strategiilor
/oastre %e %e*/oltare organi*aional2 > prin implementarea proiectului. Fportunit2ile pot fi
re*ultatul cre!terii pieei8 sc.im5ului in stilul %e /ia28 re*ol/area pro5lemelor asociate cu
situaii curente8 o percepie po*iti/2 asupra organi*aiei /oastre %in partea sectorului
negu/ernamental8 legislaie fa/ora5il28 e;istena surselor e;terne %e finanare etc. Dac2 este
rele/ant8 plasai perioa%e %e timp in Aurul oportunit2ilor. Repre*int2 o oportunitate constant2
sau este ce/a %e moment? C7t %e important2 este sincroni*area /oastr2?
Fportunit2ile sunt e;terne organi*aiei sau proiectului. Daca ai i%entificat Loportunit2iL care
sunt interne organi*aiei !i sunt su5 controlul /ostru8 /a tre5ui s2 le clasificai ca !i puncte
forte.
Iat2 mai Aos c7te/a criterii care pot fi a/ute 4n /e%ere 4n i%entificarea oportunit2ilor:
- De*/oltarea sectorului?
- Gipsa unor organi*aii concurente?
- <en%inele actuale 5enefice?
- De*/oltarea te.nologic2?
- Influene glo5ale?
- Gegislaie fa/ora5il2 9%e e;. Gegea
sponsori*2rii:?
- Surse %e finanare pentru %omeniul /i*at?
16
A"enin%ri
Ce factori repre*int2 poteniale amenin2ri pentru /oi? 1menin2rile inclu% factori 4n afara
controlului /ostru care ar putea s2 /2 pun2 strategia %e %e*/oltare8 implementarea proiectului
etc. !i c.iar !i organi*aia 4ntr"o po*iie %e risc. 1ce!tia sunt factori e;terni " nu a/ei nici un
control asupra lor8 %ar pe care"i putei anticipa %ac2 a/ei un plan %e urgen2 care s2 se ocupe
pre/enirea !i re*ol/area acestor pro5leme.
F ameninare este o pro/ocare creat2 %e o ten%in2 nefa/ora5il2. Concurena8 organi*aiile
care 4!i %esf2!oar2 acti/itatea 4n acela!i %omeniu = e;istente sau poteniale = sunt mereu o
ameninare. 1lte amenin2ri ar putea inclu%e cre!terea intolera5il2 a preurilor %e c2tre
furni*ori8 reglement2ri gu/ernamentale8 c2%eri economice8 efect negati/ al me%ia8 retragerea
%e pe pia2 a unui finanator e;tern etc. Ce situaii ar putea s2 amenine eforturile /oastre?
Punei pe .7rtie cele mai mari temeri ale /oastre. F parte %in aceast2 list2 ar putea fi %e
natur2 speculati/28 %ar /a a%aug2 /aloare anali*ei /oastre SIF<.
S"ar putea s2 /2 aAute s2 /2 clasificai amenin2rile 4n funcie %e serio*itatea lor !i %e
pro5a5ilitatea %e a se 4nt7mpl2. Cu c7t i%entificai mai 5ine amenin2rile poteniale8 cu at7t mai
mult putei s2 /2 po*iionai !i s2 planificai proacti/ pentru a le r2spun%e.
Iat2 mai Aos c7te/a criterii care pot fi a/ute 4n /e%ere 4n momentul i%entific2rii amenin2rilor:
- 3fecte politice?
- 3fecte legislati/e?
- 3fecte ale me%iului?
- Gipsa surselor %e finanare?
- Cererea?
- De*/oltarea economic2?
- Competiie 4n %omeniul /i*at foarte
puternic2?
Dup2 i%entificarea punctelor tari !i sla5e8 a amenin2rilor !i a oportunit2ilor8 se trece la
anali*a competenei organi*aiei %e a re*ol/a pro5lema i%entificat28 prin intersectarea
punctelor tari cu oportunit2ile !i amenin2rile precum !i a punctelor sla5e cu oportunit2ile !i
amenin2rile.
Puncte tari 9S: Puncte sla5e 9I:
Fportunit2i 9F:
SF IF
1menin2ri 9<:
S< I<
!i#ura nr. 2 Matricea <EOT
Ca%ranul SF = %eci*ia /a fi luat2 4n sensul /alorific2rii punctelor tari 4n atragerea
oportunit2ilor
Ca%ranul S< = %eci*ia /a fi luat2 4n sensul /alorific2rii punctelor tari 4n contracararea
pericolelor
Ca%ranul IF = %eci*ia /a fi luat2 4n sensul elimin2rii punctelor sla5e pentru /alorificarea
oportunit2ilor
Ca%ranul I< = %eci*ia /a fi luat2 4n sensul elimin2rii punctelor sla5e pentru contracararea
pericolelor
Din com5inarea acestor strategii generice se poate reali*a strategia comple;2 a organi*aiei
4n /e%erea re*ol/2rii pro5lemei i%entificate.
17
$.2.&. Grupul int% al proiectului
3ste alc2tuit %in persoanele 9fi*ice sau Auri%ice: care sunt /i*ate %e proiect. C2tre cine inte!te
proiectul /ostru? 1cestea nu se confun%2 cu 5eneficiarii proiectului8 %ar8 4n anumite situaii
grupul int2 poate cuprin%e !i categoria 5eneficiarilor proiectului.
De exemplu avei un proiect al crui grup int sunt studenii la Universitatea din Piteti.
$.2.(. ,ene+iciarii proiectului
Repre*int2 persoanele sau categoria %e persoane care /or a/ea %e c7!tigat %e pe urma
proiectului8 4n /i*iunea iniiatorilor acestuia. Sunt 5eneficiari %ireci !i in%ireci.
Un exemplu de beneficiari direci, avnd n vedere grupul int menionat mai sus ar fi !" de
studeni la #acultatea de $tiine %ocio&Umane, %peciali'area (urnalism din anul !. )xemplu
de beneficiari indireci colegii din anul ! al celor !" de studeni, profesorii studenilor,
prietenii, familia, comunitatea local etc.
$.2.*. 0e+inirea )copului proiectului
Dup2 i%entificarea ne/oilor !i a pro5lemei>pro5lemelor c2rora tre5uie s2 le r2spun%2 proiectul8
tre5uie i%entificat rostul proiectului8 ce se %ore!te s2 se reali*e*e prin acest proiect8 %e ce s2 4l
%erul2m. Pe scurt8 care este scopul proiectului? <copul proiectului e)te practic )oluia
pentru pro-le"a identi+icat% )auC alt+el )pu)C e)te )ituaia la care dori" )% aDun#e" 5n
ur"a i"ple"ent%rii proiectului FevidentC o )ituaie "ai -un% pentru -ene+iciarii
proiectuluiG. Cea mai simpl2 mo%alitate %e enunare a unui scop este po*iti/area8 ?in/ersarea@
pro5lemei.
Scopul nu tre5uie sc.im5at pe parcursul %erul2rii proiectului8 4ntruc7t acest fapt 4nseamn2
practic c2 e /or5a %e un alt proiect.
$.2.>. 0e+inirea o-iectivelor proiectului
Un o5iecti/ este un re*ultat scontat ce tre5uie o5inut 4n efortul %e atingere a scopului.
F5iecti/ele sunt pa!ii ce tre5uie f2cui pentru a ne apropia %e scop.
O-iectivele tre-uie )a +ie +or"ulate <MART:
< " )peci+ic 9specific B este o5iecti/ul clar: cine8 ce8 c7n%8 un%e8 cum este re*ultatul la ni/elul
5eneficiarilor?:
M " "ea)ura-le 9m2sura5il B sunt re*ultatele m2sura5ile?:8
A " ac'ieva-le 9tangi5il >a5or%a5il B este un o5iecti/ care poate fi 4n general atins !i care ne
apropie %e atingerea scopului? Poate organi*aia s2 4l ating2?:
R = reali)tic 9realist B are organi*aia resursele necesare pentru atingerea lui in timpul %at?:
T = ti"elH 94nca%rat 4n timp B e;ist2 un termen"limit2?:.
<re5uie acor%at2 o mare atenie c7n% se enun2 o5iecti/ele pentru a nu se confun%a cu
acti/it2ile. 1cestea %in urma sunt pa!ii ce tre5uie f2cui pentru 4n%eplinirea o5iecti/elor.
18
Nu tre5uie uitat2 o caracteristic2 foarte important2 pe care o5iecti/ul tre5uie s2 o ai528 aceea
%e a putea fi e/aluat. Cum /ei !ti altfel c2 /"ai atins o5iecti/ele?
)xemple de obiective *%+,-./
- -educerea cu 01 a abandonului colar n Piteti, ntr&un an.
- 2nformarea a !""" de tineri din ,rad cu privire la pericolul fumatului, ntr&o perioad de 3
luni.
Pe m2sura ce organi*aia atinge o5iecti/ele proiectului8 %istana %intre sta%iul actual !i scop
se 4ngustea*2.
$.2.?. 0e+inirea activit%ilor
F5iecti/ele sunt a%use la 4n%eplinire prin %erularea unui set %e acti/it2i specifice.
'iecare acti/itate are urm2toarele caracteristici principale:
M rol 5ine %eterminatC
M consum2 resurse fi*ice !i umane 4n timp 5ine %eterminatC
M un moment %e 4nceput !i un moment %e 4nc.eiere.
$.$. Plani+icarea proiectului
3.3.1. Planificarea acti/it2ilor
3.3.2. Diagrama 0antt
3.3.3. Structura ?IorK JreaK%oEn@ 9IJS:
3.3.$. Re*ultatele unui proiect
3.3.+. Matricea ca%ru logic
3.3.,. Planificarea resurselor umane
3.3.#. Planificarea financiar2 a proiectului 95ugetul %e proiect:
Planificarea este esenial2 4n /iaa unui proiect r2spun*7n% la urm2toarele 4ntre52ri:
D Ce tre5uie f2cut?
D C7n% tre5uie f2cut?
D Un%e tre5uie f2cut?
D De c2tre cine tre5uie f2cut?
D Cum tre5uie f2cut?
D Cu ce resurse tre5uie f2cut?
19
$.$.1. Plani+icarea activit%ilor
Procesul %e planificare a acti/it2ilor presupune parcurgerea urm2torilor pa!i:
1. Pentru fiecare o5iecti/ al proiectului8 decidei )trate#ia opti"% 1i activit%ile pe care
le i"plic%.
2. Li)ta tuturor activit%ilor proiectului. 3la5orai o singur2 list2 pentru toate acti/it2ile
planificate.
3. :"p%rii activit%ile 5n )u--activit%i 1i )arcini reali7a-ile. -mp2rii acti/it2ile mai
4nt7i 4n su5"acti/it2i !i apoi 4n sarcini. Principala consi%eraie este o5inerea unui ni/el
corect %e %etalii. Cea mai frec/ent2 gre!eal2 este 4mp2rirea acti/it2ii 4n prea multe
%etalii. Cei care planific2 tre5uie s2 4mpart2 acti/it2ile %oar p7n2 la un ni/el la care au
%estule informaii pentru a %e%uce resursele necesare.
$. Pentru fiecare acti/itate8 e)ti"ai durata 1i re)ur)ele nece)are. Pentru aceasta e 5ine
s2 utili*ai o foaie separat2 pentru fiecare acti/itate.
+. Clari+icai )ecvena 1i dependena. 1cum or%onai acti/it2ile 4n succesiunea lor
logic2. Unele acti/it2i pot a/ea loc 4n paralel. Gegai acti/it2ile unele %e altele pentru a
le %etermina sec/ena !i %epen%ena. 1cti/itatea %epin%e %e 4nceperea sau 4nc.eierea
altei acti/it2i? De e;emplu8 construirea unei case const2 4ntr"un num2r %e aciuni
separate %ar interrelaionate: mai 4nt7i se sap2 !i se face fun%aia8 apoi se ri%ic2 *i%urile8
etc. Sunt !i acti/it2i ce se pot face 4n paralel: apro/i*ionarea cu materiale !i ri%icarea
fun%aiei.
,. E "o"entul )% evaluai dependena activit%ilor de re)ur)e. Unele acti/it2i care8
teoretic8 pot a/ea loc concomitent8 4n realitate nu /or putea %eoarece necesit2 aceea!i
resurs2 9uman2 sau material2:. 1cestea /or tre5ui reor%onate 4n succesiune.
#. <ta-ilii ter"ene pentru +iecare )arcin%. 'iecare sarcin2 tre5uie s2 ai52 o %at2 %e
4ncepere8 o %urat2 !i o %at2 %e 4nc.eiere. 1poi agen%a tre5uie urmat2 c7t mai
4n%eaproape.
&. Alc%tuii a#enda activit%ilor principale. Dup2 ce ai specificat termenele sarcinilor
in%i/i%uale8 urm2torul pas este s2 planificai termenele pentru 4ntreaga acti/itate
principal2.
(. Utili7ai repere F"ile)tone)G. Reperele sunt e/enimente c.eie care ofer2 o m2sur2 a
progresului proiectului !i o5iecti/e c2tre care s2 se 4n%repte ec.ipa proiectului.
1). AvBnd ace)te date )ta-ile1te dru"ul critic: succesiunea %e acti/it2i 4ntre care nu
e;ist2 pau*e %atorate %epen%enei unei acti/it2i %e reali*area concomitent2 a altora. -n
acest ca*8 orice 4nt7r*iere 4n reali*area unei acti/it2i /a %uce la 4nt7r*ierea termin2rii
proiectului. 3l repre*int2 %rumul cel mai lung 9ca %urat2: %in 4ntregul proiect.
Data %e finali*are a proiectului pe %rumul critic tre5uie apoi comparat2 cu termenul limit2
pentru proiect. Dac2 se termin2 4nainte8 e 5ine. Dac2 nu8 tre5uie luat2 4n consi%erare
posi5ilitatea %e re%ucere a timpului %e reali*are a unor acti/it2i prin utili*area mai multor
resurse8 renegocierea termenului limit2 sau oportunitatea reali*2rii proiectului respecti/.
11. 0e+inii e6perti7a 5n cadrul ec'ipei. Ni/elul !i tipul e;perti*ei necesare tre5uie .ot2r7te
separat pentru fiecare sarcin2.
12. Alocai )arcini 5n cadrul ec'ipei. Distri5uii responsa5ilit2i 4n consultare cu mem5rii
ec.ipei. 'iecare sarcin2 este atri5uit2 unui in%i/i% care !i"o asum2 ca un scop pe termen
scurt.
20
Iat2 mai Aos un e;emplu pri/in% i%entificarea acti/it2ilor8 a %uratelor !i alocarea resurselor
necesare pentru fiecare acti/itate:
Nr.
Activ
0enu"ire
Activitate
Perioada de
de)+%1urare
Mod de reali7are Re)ur)e alocate
11
3/aluarea
ne/oilor %e
formare ale
mem5rilor
organi*aiei
11"1$iulie
2))&
Inter/iuri "
12
Sta5ilirea
mo%ulelor %e
curs !i a
programei
acestora
1+ iulie 2))&
1nali*a !i e/aluarea
%atelor o5inute prin
inter/iuri folosin% te.nici
%e management
organi*aionalC
ela5orarea programelor
mo%ulelor
"
13
3la5orarea
materialelor
%i%actice
personali*ate
necesare
%esf2!ur2rii
mo%ulelor %e
instruire
1&"31 iulie
2))&
1%aptarea materialelor
%i%actice e;istente la
ne/oile formati/e ale
mem5rilor 1sociaiei
- 1 specialist management
organi*aional > $2 ore
- 1 specialist management %e
proiect > $2 ore
- 1 specialist resurse umane >
$2 ore
- 3 PC"uri
- +)) coli .7rtie
- 1 imprimant2
- 1 cartu! toner imprimant2
- cone;iune Internet
1$
3la5orarea
fi!elor %e
monitori*are !i
e/aluare a
acti/it2ilor
formati/e
1"3 august
2))&
Construirea fi!elor %e
monitori*are !i e/aluare
pornin% %e la o5iecti/ele
formati/e ale mo%ulelor
- 1 specialist management
organi*aional > 3 ore
- 1 specialist management %e
proiect > 3 ore
- 1 specialist resurse umane >
3 ore
- 1 PC > 3 ore
- 1 imprimant2 > 1 or2
1+
Desf2!urarea
acti/it2ilor %e
instruire pe
mo%ule
+"# august
2))&
-nt7lniri %e lucru pe
mo%ulele %e instruire
propuseC re*ol/are %e
ca*uri practice
- 3 traineri > $& ore
- laptop8 /i%eoproiector8 ecran
/i%eoproiector8
- 1 top coli scris
- , marKere
- 1 flip"c.art
- +) %e coli flip"c.art
1,
Monitori*area
acti/it2ilor
formati/e 9a
cursanilor !i a
formatorilor:
+"# august
2))&
1plicarea fi!elor %e
monitori*areC
centrali*area !i
e/aluarea re*ultatelor
" 1+ formulare
21
1#
3/aluare final2
9at7t cursani
c7t !i formatori:
# august
2))&
1plicarea fi!ei %e
e/aluare final2C
centrali*area !i anali*a
re*ultatelor
" 1+ formulare
1&
1cti/it2i a%ministrati/e:
1c.i*iie
materiale
31 iulie"1
august 2))&
1c.i*iionarea
materiallelor necesare
pentru 5una %esf2!urare
a stagiuluiC
- 1 mem5ru asociaie > , ore
Ca*are
1+"21 iulie
2))&8 +"#
august 2))&
Prospectarea pieei
ser/iciilor agroturistice
%in *ona Cor5eni8 1rge!C
1legerea celei mai
a/antaAoase oferte =
raport calitate>preC
efectuarea pl2ii
- 1 mem5ru asociaie> 1$ ore
- telefon
- cone;iune internet > 1$ ore
<ransport
+8# august
2))#
<ransportul
participanilor !i a
trainerilor %in Jucure!ti
la Cor5eni cu
auto/e.iculele
personale 9$ persoane
4n ma!in2: 9$ ma!ini:
- $ auto/e.icule > 1, ore
- 112 litri 5en*in2>motorin2
Mas2
+"# august
2))#
, mese
- 1$ mem5ri asociaie8
- 3 traineri8
- 1 *iarist
1(
1cti/it2i legate
%e 4nc.i%erea
proiectului
&"1+ august
2))#
Raport2ri c2tre
finanator8 %econt2ri
- 2 mem5ri ai asociaieC
- 1)) coli .7rtie
- 1 PC > ,.
- 1 imprimant2 > 1.
- telefon
- cone;iune Internet > ,.
Pentru a a/ea o /e%ere %e ansam5lu asupra program2rii etapelor !i acti/it2ilor proiectului
este util2 folosirea %iagramei 0antt.
$.$.2 0ia#ra"a Gantt
Diagramele cu 5are sau dia#ra"ele Gantt 9%up2 creatorul acestora8 NenrO 0antt8 care le"a
in/entat 4n perioa%a primului r2*5oi mon%ial: repre*int2 o mo%alitate u*ual2 %e repre*entare a
unui program %e acti/it2i !i presupun enumerarea acti/it2ilor pe o pagin28 %e sus 4n Aos8 !i8
utili*7n% o scar2 temporal28 %esenarea unei 5are ori*ontale pentru fiecare acti/itate " fiecare
5ar2 repre*ent7n% %urata %e reali*are a acti/it2ii respecti/e.
1;a ori*ontal2 a %iagramei este scala timpului8 e;primat2 fie 4n timp a5solut 9e;. %ecem5rie8
ianuarie etc.:8 fie 4n timp relati/ " raportat la momentul 4nceperii proiectului 9e;. luna 18 luna 2:.
Unitatea %e timp poate fi %e asemenea *iua8 s2pt2m7na8 luna8 semestrul sau c.iar anul.
22
1;a /erticala este cea a acti/it2ilor care pot scrise fie ?1cti/itatea 1@8 ?1cti/itatea 1@ sau cu
%enumirea ei 9e;. ?formarea ec.ipei %e proiect@:.
1/antaAul %igramelor 0antt const2 4n simplitatea !i claritatea 4n transmiterea informaiilor
referitoare la programarea acti/it2ilor c2tre persoanele implicate 4ntr"un proiect. <otu!i8
coninutul mesaAului pe care 4l %2 o %iagram2 0antt simpl2 este %estul %e limitat.
3;ist2 !i alte /ariante ale %iagramei 0antt simple8 care pot transmite mai mult2 informaie. De
e;emplu8 ca s2 se arate care sunt acti/it2ile aflate 4n responsa5ilitatea fiec2rui %epartament
sau ca s2 se in%ice starea curent2 a fiec2rei acti/it2i se pot utili*a culori !i nuane. Se pot
insera !i altfel %e sim5oluri8 pentru e/i%enierea mai 5un2 a unor e/enimente c.eie.
Principalul %e*a/antaA al %iagramei 0antt este c2 %epen%enele %intre %ou2 acti/it2i nu pot fi
lesne sta5iliteC ele pot fi %oar %e%use. -ntr"un proiect mai mic8 acestea pot fi e/i%ente8 %ar
pentru proiectele mari %e%ucerea %epen%enelor PrealeP poate fi imposi5il2. Se poate %ep2!i
acest neaAuns %ac2 se trasea*2 linii care s2 uneasc2 acti/it2ile ce %epin% una %e cealalt2.
<otu!i8 o asemenea a5or%are poate %uce la o5inerea unei %iagrame foarte aglomerate.
F alt2 pro5lem2 a %iagramelor 0antt pentru proiectele mari este num2rul mare %e iteraii care
pot fi necesare la trasarea lor. Fri %e c7te ori o acti/itate se sc.im528 5arele respecti/e tre5uie
!terse !i re%esenate. Pentru a %ep2!i aceast2 pro5lem28 planificatorii utili*ea*2 %e o5icei
pac.ete soft care le permit s2 actuali*e*e orice program %e acti/it2i f2r2 a mai fi ne/oie %e
trasarea manual2 repetat2 a %iagramei. Pac.etele soft pentru 4ntocmirea programelor %e
acti/it2i in cont %e %epen%enele %intre acti/it2i 9%e e;emplu Microsoft ProAect sau
Prima/era ProAect Planner:.
3;emple %e repre*ent2ri ale unei %iagrame 0antt:
O-iective Activit%i <u--activit%i
0urata
F7ileG
<%pt%"Bna
1 2 $ & ( * > ? @ 1A 11 12 1$
O1
11
s11
s12
12
s13
s1$
O2
13
s1+
s1,
1$
s1#
s1&
O$
1+
s1(
s11)
1,
s111
s112
1#
s113
s11$
1&
s11+
s11,
23
$.$.$. <tructura IEorJ ,reaJdoKn4 FE,<G
Pentru o c7t mai 5un2 planificare a proiectului este util2 4mp2rirea proiectului 4n pa!i c7t mai
mici8 tocmai pentru a putea a/ea o imagine %e ansam5lu !i pentru a nu omite nicio acti/itate
important2. 1stfel8 proiectul este 4mp2rit 4n su5proiecte8 su5proiectele 4n fa*e8 fa*ele 4n
acti/it2i8 acti/it2ile 4n su5acti/it2i !i su5acti/it2ile 4n sarcini. Ga ni/el %e sarcin2 se cunoa!te8
practic8 p7n2 !i persoana care /a reali*a sarcina respecti/28 precum !i resursele %e care are
ne/oie pentru a o 4n%eplini. IJS este %efinit ca un proces necesar pentru a putea asigura
faptul c2 proiectul inclu%e toate acti/it2ile necesare !i %oar acele acti/it2i necesare pentru
4n%eplinirea cu succes a proiectului.
IJS repre*int28 astfel:
- munca ce tre5uie %epus2 pentru un proiect su5 forma %e acti/it2i8 aceast2 munc2
a/7n% un re*ultat tangi5il
- o aranAare 4ntr"o structur2 ierar.ic2
- un grup %e elemente ale unui proiect orientate c2tre re*ultate8 ce sunt organi*ate !i
%efinesc acti/it2ile proiectuluiC fiecare ni/el %escen%ent repre*int2 %efiniii tot ai
%etaliate ale muncii necesare implement2rii unui proiect
IJS poate fi utili*at ca:
In)tru"ent proce)ual de #Bndire. Ca proces %e g7n%ire8 IJS este un instrument pentru
creaie !i planificare8 aAut7n% managerul %e proiect !i ec.ipa sa s2 /i*uali*e*e e;act cum /or fi
%efinite acti/it2ile proiectului !i cum poate fi con%us un proiect.
In)tru"ent de creaie ar'itecturala. IJS arat28 4n momentul finali*2rii sale8 ca ?sc.eletul@ 8
structura8 unei construcii 4n care re*ult2 clar ce tre5uie f2cut 4n ca%rul proiectului !i cum se
relaionea*2 aceste elemente.
In)tru"ent de plani+icare. -n etapa %e planificare8 IJS ofer2 ec.ipei proiectului o
pre*entare %etaliat2 a acestuia su5 forma unei colecii %e acti/it2i ce tre5uie 4n%eplinite
pentru ca proiectul s2 fie finali*at. Ga ni/elul cel mai %e Aos al IJS se estimea*2 efortul
necesar8 timpul !i resursele. IJS repre*int2 un plan care arat2 c7n% acti/it2ile sunt
complete8 c7n% /or fi li/rate re*ultatele proiectului !i c7n% acesta /a fi finali*at.
In)tru"ent pentru raportarea )tadiului proiectului. IJS este utili*at !i ca o structur2
pentru raportarea sta%iului proiectului. C7n% sarcini /or fi reali*ate8 /or fi reali*ate !i acti/it2i.
C7n% acti/it2i %e ni/el inferior sunt reali*ate8 acti/it2i %e ni/el superior sunt parial reali*ate.
C7n% toate acti/it2ile principale legate %e un o5iecti/ sunt reali*ate8 acesta este atins !i se
aAunge la re*ultatele /i*ate.
IJS are8 4ns28 !i o serie %e puncte sla5e:
- nu este suficient %e %etaliat2
- este8 %e cele mai multe ori8 re*ultatul muncii unei singure persoane
- poate omite acti/it2i importante 9%e e;emplu legate %e a%ministrarea proiectului =
4nt7lniri ale ec.ipei %e proiect8 acti/it2i legate %e monitori*are8 e/aluare8 raportare etc:
- poate r2m7ne la sta%iul iniial la care s"a aAuns 4n fa*a %e planificare8 f2r2 a mai
cuprin%e mo%ific2rile ulterioare care pot ap2rea pe parcursul implement2rii proiectului
24
!i#ura nr. $ Model EorJ ,reaJdoKn <tructure
$.$.& Re7ultatele unui proiect
Re*ultatele repre*int2 ceea ce o5inem efecti/ 4n urma %erul2rii unui proiect. 3le sunt %irect
legate %e o5iecti/e. De exemplu, dac unul dintre obiectivele proiectului este *2nformarea a
!"" de familii nevoiae cu privire la serviciile oferite de centru, timp de o luna/, re'ultatul
proiectului va fi *!"" de familii nevoiae informate cu privire la.../.
$.$.( Matricea cadru lo#ic
Matricea ca%ru logic repre*int2 un instrument %e planificare !i management folosit 4n proiecte8
fiin% solicitat2 mai ales %e c2tre finanatori !i repre*ent7n% o parte component2 a cererii %e
finanare prin interme%iul c2reia un solicitant aplic2 pentru o5inerea unor fon%uri 4n /e%erea
implement2rii unui proiect.
Matricea ca%ru logic sinteti*ea*2 4ntr"un format stan%ar%:
- ce 4ncearc2 s2 reali*e*e proiectul
- cum 4!i propune s2 fac2 asta
- ce elemente sunt necesare pentru ca succesul proiectului s2 fie asigurat
- meto%ele prin care se poate m2sura e/oluia proiectului
- e/entualele pro5leme care pot ap2rea
Matricea logic2 este principalul element %e lucru care sinteti*ea*2 aspectele eseniale %in
planul proiectului cu aAutorul a $ coloane !i a $ sau mai multe r7n%uri8 %up2 cum se poate
/e%ea %in mo%elul pre*entat mai Aos:
25
Intervenie lo#ic% Indicatori de
per+or"an%
veri+ica-ili 5n
"od o-iectiv
<ur)e 1i "iDloace
de veri+icare
Ipote7e
O-iective
#enerale F<COPG
Care sunt
o5iecti/ele
generale 9scopul:
la care /a
contri5ui
proiectul?
Care sunt
in%icatorii"c.eie
rele/ani pentru
o5iecti/ele
generale?
Care sunt sursele
%e informare
pentru ace!ti
in%icatori?
O-iective
)peci+ice
Care sunt
o5iecti/ele
specifice pe care
!i le propune
proiectul pentru a
contri5ui la
o5iecti/ele
generale?
Ce in%icatori arat2
4n mo% clar c2
o5iecti/ele
proiectului au fost
reali*ate?
Care sunt sursele
%e informaii
e;istente sau care
pot fi culese?
Care sunt
meto%ele
necesare pentru
o5inerea acestor
informaii?
Care sunt factorii
!i con%iiile care
nu intr2 4n
responsa5ilitatea
Jeneficiarului8 %ar
care sunt
necesare pentru
reali*area acestor
o5iecti/e? 9con%iii
e;terne:
Care sunt riscurile
care tre5uie luate
4n consi%erare?
Re7ultate
preconi7ate
Re*ultatele sunt
efectele a/ute 4n
/e%ere pentru
atingerea
o5iecti/elor
specifice.
Care sunt
re*ultatele
preconi*ate?
9enumerai"le:
Care sunt
in%icatorii care
arat2 %ac2 !i 4n ce
m2sur2 proiectul
o5ine re*ultatele
preconi*ate?
Care sunt sursele
%e informare
pentru ace!ti
in%icatori?
Ce con%iii e;terne
tre5uie 4n%eplinite
pentru a o5ine
re*ultatele
preconi*ate
conform
planific2rii?
Activit%i Care sunt
acti/it2ile"c.eie
ce /or fi %erulate
!i 4n ce or%ine8 4n
scopul o5inerii
re*ultatelor
preconi*ate?
9grupai acti/it2ile
pe re*ultate:
MiDloace8
Care sunt
miAloacele
necesare pentru
implementarea
acestor acti/it2i8
%e e;emplu:
personal8
ec.ipament8
instruire8 stu%ii8
5unuri8 facilit2i
operaionale etc.
Care sunt sursele
%e informare cu
pri/ire la %erularea
proiectului?
Co)turi
Care sunt
costurile
proiectului?
Cum sunt aceste
costuri clasificate?
9%etalierea
costurilor 4n
Jugetul
proiectului:
Care sunt
con%iiile ce
tre5uie 4n%eplinite
4nainte %e
4nceperea
proiectului?
Ce con%iii8 aflate
4n afara controlului
%irect al
Jeneficiarului8
tre5uie 4n%eplinite
pentru
implementarea
acti/it2ilor
planificate?
!i#ura nr. & Matricea cadru lo#ic
26
Matricea ca%ru logic poate fi ?citit2@ urm7n% fie logica /ertical28 fie logica ori*ontal2.
Lo#ica vertical%
Repre*int2 o mo%alitate %e /erificare a corectitu%inii unui plan %e proiect. I%entific2 inteniile
proiectului8 clarific2 relaiile cau*ale %e tip miAloc"scop %in ca%rul acestuia !i specific2 situaiile
%incolo %e controlul managerului %e proiect 9ipote*ele: care pot influena 4n%eplinirea
o5iecti/elor. ?'ormula@ %up2 care poate fi ?citit2@ matricea este: %ac2 =Q atunci. De e;emplu:
%ac2 sunt reali*ate acti/it2ile...aAung la re*ultateC %ac2 aAung la aceste re*ultate8 atunci mi"am
4n%eplinit o5iecti/ul num2rul...%ac2 am 4n%eplinit o5iecti/ele numerele.....8 atunci am atins
scopul propus.
Lo#ica ori7ontal%
Define!te mo%ul 4n care /or fi e;aminate o5iecti/ele proiectului %in %escrierea in%icatorilor !i a
miAloacelor prin care se /a reali*a /erificarea. Gogica /ertical2 asigur2 ca%rul pentru
monitori*area !i e/aluarea proiectului.
$.$.*. Plani+icarea re)ur)elor u"ane
3c.ipa %e proiect !i conlucrarea ei sunt cruciale pentru succesul proiectului. De%icarea8
e;perti*a !i efortul ec.ipei /or %eci%e pro5a5il soarta proiectului. 3ste esenial ca a!tept2rile !i
responsa5ilit2ile s2 fie %iscutate !i %efinite 4n preala5il %eoarece confu*ia poate crea
ne4nelegeri serioase8 conflicte interpersonale !i pro5leme care 4ncetini proiectul8 sau c.iar s2
4l 5loc.e*e. 'i!ele %e post8 o5ligaiile contractuale !i meto%ele controlului calit2ii sunt
importante nu numai 4n lumea afacerilorR
Managerul proiectului este Hcel %int7i %intre egali@ 4n a %elega funcii !i roluri 4n ca%rul ec.ipei.
<ot%eauna este important s2 se %efineasc2 mo%ul 4n care /a circula informaia: c.iar !i un
instrument 5anal cum ar fi o circular2 prin e"mail poate %etermina pro5leme %ac2 nu este 5ine
sta5ilit Hcine8 c7n%8 ce !i cum@.
Pentru selectarea unei ec.ipe eficiente sunt necesari c7i/a pa!i:
1. %escrie acti/it2ile elementare pentru fiecare o5iecti/ al proiectuluiC
2. transform2 acti/it2ile 4n sarcini %e reali*at !i competene necesareC
3. transform2 sarcinile 4n responsa5ilit2iC
$. pe 5a*a responsa5ilit2ilor ce tre5uie acoperite !i a competentelor necesare reali*ea*2
fi!e %e post pentru mem5rii ec.ipei. Num2rul %e mem5ri ai ec.ipei /a %epin%e %e
/arietatea sarcinilor !i %e celelalte resurse %isponi5ile 95ani8 ec.ipament8 spaiu8 etc.:.
+. selectarea mem5rilor ec.ipei. Se poate face at7t %in interior cat !i %in afara
organi*aiei !i inclu%e o5ligatoriu un inter/iu cu fiecare. De!i uneori mem5rii ec.ipei
sunt %eAa ale!i %e c2tre organi*aie8 este important ca managerul %e proiect s2 nu ai52
numai responsa5ilitatea reali*2rii proiectului8 ci !i autoritatea %e a %eci%e cu cine /a
lucra pentru aceasta.
$.$.> Plani+icarea +inanciar% a proiectului F-u#etul de proiectG
Jugetul ofer2 o imagine clar28 %e ansam5lu asupra resurselor financiare necesare 4n
implementarea planului %e lucru. Jugetul Aoac2 un rol important 4n 4ntregul proces %e
management. Un 5uget sla5 conceput /a crea pro5a5il multe pro5leme 4n fa*a %e
implementare a proiectului. Pentru a construi un 5uget8 tre5uie s2 pre/e%em ce resurse /a
necesita proiectul8 cantitatea fiec2rui articol %e 5uget8 %ata la care /a fi necesar !i c7t /a costa
" inclu*7n% efectele inflaiei asupra preurilor. 3ste important s2 reali*2m un 5uget pe acti/it2i
pentru a urm2ri c.eltuielile 4n mo% sistematic8 atunci c7n% ele au fost efectuate.
27
Etape 5n reali7area -u#etului8
1. planific2 acti/it2ile proiectului
2. estimea*2 c.eltuielile pentru fiecare acti/itate
3. estimea*2 posi5ilele surse %e /enit
$. reec.ili5rea*2 e/entualele %iferene 4ntre c.eltuieli !i /enituri
+. reali*ea*2 o planificare 4n timp a c.eltuielilor !i /eniturilor
,. g2se!te soluii pentru e/itarea potenialelor cri*e %e lic.i%it2iC %ac2 %eficitul temporar
nu poate fi suportat %e organi*aie8 5ugetul sau planificarea lui 4n timp /or tre5ui
reconsi%erate
#. supune 5ugetul spre apro5are instituiei !i8 %ac2 e ca*ul8 finanatorului
&. sta5ile!te proce%uri %e supra/eg.ere permanent2 a 4n timpul implement2rii a
c.eltuielilor comparati/ cu 5ugetul
Iat28 mai Aos8 un e;emplu %e 5uget care a fost reali*at pornin%u"se %e la estimarea resurselor
necesare pe fiecare acti/itate i%entificat2 9ta5elul %e la pagina 21 = i%entificarea acti/it2ilor8
planificarea resurselor etc. repre*int2 5a*a pentru calcularea acestui 5uget:
Cate#orie de c'eltuieli Nu"%r
unit%i
Co)t
unitar
FronG
Nr.
Per)o
ane
Co)t
total
FronG
Contri-uie
or#ani7aie
FronG
Alte
contri-uii
FronG
Contri-uie
ANT
FronG
R3SURS3 UM1N3
" Manager %e proiect
" <re*orier
" Specialist management
organi*aional
#1 . ) 1 ) " " )
" Specialist management %e
proiect
,+ . ) 1 ) " " )
" Specialist managemen"tul
resurselor umane
,+ . ) 1 ) " " )
<R1NSPFR< 3+ 1# +(+ " " +(+
3CNIP1M3N<3C
M1<3RI1G3
Pi;
<op .7rtie
Cartu! imprimant2
MarKer
N7rtie flipc.art
2)
3
1
,
+)
3
1+
12)
3
3
,)
$+
12)
1&
1+)
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
,)
$+
12)
1&
1+)
'lipc.art 1 ) ) )
Gaptop 2$ . ) ) )
6i%eoproiector 2$ . ) ) )
1G<3 CN3G<UI3GI
9specifice proiectului:
M7ncare 1# ; , 1+ 1# 1+3) ) " 1+3)
Ca*area participanilor 1# pers.
; 2 nopi
1+ 1# +1) +1) " )
1G<3 S3R6ICII
9telefon>fa;8 Internet8
electricitate:
1)) 1)) " )
CN3G<UI3GI D3 R30I3
9costuri a%ministrati/e:
TOTAL *1A 2(1?
TOTAL PROIECT8 $12? RON
28
3;ist2 multe ca*uri 4n care costurile planificate sunt %ep2!ite 4n momentul 4n care proiectul
4ncepe s2 fie implementat.
Iat2 mai Aos c7te/a %intre cau*ele care pot %etermina aAungerea 4n aceast2 situaie:
- 5ugetul propus spre apro5are a fost proiectat 4ntr"un mo% mult prea ?optimist@ 9este
a%e/2rat c2 aceasta poate fi !i o te.nic2 prin care s2 fie asigurat2 apro5area ca atareC nu
este recoman%a5il2 a%optarea sa %in moment ce un proiect tre5uie apro5at !i %erulat:C
- 4nt7r*ierile8 %ep2!irile termenului limit28 /ariaiile fa2 %e planul %e acti/it2i iniial8
mo%ific2rile operate 4n miAlocul proiectului se tra%uc 4n mo% automat 4n costuri
suplimentareC
- riscurile fie nu au fost anticipate8 fie au fost su5e/aluateC contracararea riscului8 atenuarea
impactului se reali*ea*2 cu costuri suplimentare.
Sinei cont %e aceste lucruri 4n momentul 4n care proiectai 5ugetul !i alocai o sum2 aparte
pentru ?c.eltuieli nepre/2*ute@. 1sigurai"/28 4ns28 c2 aceste c.eltuieli sunt eligi5ile %in punctul
%e /e%ere al finanatorului !i 4ncercai s2 meninei /aloarea acestei sume la un ni/el c7t mai
sc2*ut.
Atenie9
Guai 4n calcul !i plata impo*itelor8 <61"ul !i alte ta;e care8 4n maAoritatea ca*urilor nu sunt
eligi5ile.
$.&. I"ple"entarea proiectului
Implementarea proiectului este %e fapt %ucerea la 4n%eplinire a celor planificate.
Cele mai mari pro/oc2ri ale managementului proiectului8 4n fa*a %e implementare8 sunt:
- Respectarea o5iecti/elor proiectuluiC
- Coor%onarea !i organi*areaC
- Guarea %eci*iilorC
- Monitori*area !i e/aluareaC
- Meninerea contactelor cu parteneriiC
- Delegarea responsa5ilit2ilorC
- 'ormarea ec.ipei8 managementul resurselor umaneC
- Frice altce/a care poate inter/eni...
Monitori*area acestor sarcini necesit2 a5ilit2i !i %e%icare. De!i se spune c2 4numai nebunii
controlea' lucrurile n ordine, geniul se descurc i n 5aos/, 4n realitate a ine lucrurile 4n
or%ine necesit2 tot at7ta talent8 mai ales atunci c7n% sunt implicai oameni !i tre5uie
4mp2rt2!ite informaii.
Prin urmare controlul %esf2!ur2rii acti/it2ilor proiectului8 controlul timpului !i controlul
resurselor umane sunt eseniale 4n aceast2 fa*2.
29
$.(. Controlul proiectului
3.+.1 Controlul timpului
3.+.2 Controlul resurselor umane
3.+.3 Controlul costurilor
Nu e;ist2 proiect care s2 se reali*e*e e;act conform planific2rii a!a cum nu e;ist2 meteorolog
care s2 pre/a%2 mereu /remea cu e;actitate. Pe %e alt2 parte8 nerespectarea planific2rii
cuprin%e 4n ea potenialul unor e/oluii necontrolate ale proiectului. Controlul proiectului
urm2re!te o5ser/area oric2ror a5ateri %e la planificare8 in/estig.ea*2 cau*ele8 aprecia*2
consecinele !i intro%uce corecturile necesare.
Principalele cau*e ale nerespect2rii planific2rii 4n timp apar prin intro%ucerea %e sc.im52ri
necontrolate care 4nt7r*ie implementarea sau %eoarece efectele sc.im52rilor necesare a%use
proiectului sunt su5estimate. Dar cum re%ucem riscul nerespect2rii program2rii iniiale? Prin
%u5larea planific2rii cu planuri alternati/e !i %e contingen2 9%e contracarare a principalelor
pro5leme ce pot ap2rea:8 monitori*area cu atenie a acti/it2ilor care conin multe elemente
nesigure !i asigurarea unui 5un sistem %e comunicare 4n ca%rul ec.ipei %e proiect 9rapoarte
pri/in% progresul proiectului %istri5uite la toi mem5rii8 4nt7lniri regulate8 etc.:.
Atenie9
-n cursul implement2rii8 poate ap2rea i%eea reali*2rii unor sc.im52ri care par s2 %uc2 la
cre!terea performanei proiectului. -nainte %e a reali*a sc.im5area8 re/enii la pro5lema8
scopul !i o5iecti/ele iniiale pentru a /2 asigura %ac2 sc.im5area este 4ntr"a%e/2r 5enefic2.
Uneori8 asemenea Li%ei genialeL pot %eturna proiectul %e la scopul iniial.
$.(.1. Controlul ti"pului
Primul lucru care se o5ser/a la o pro5lema sunt efectele sale. Pro5lemele %e implementare
ce in %e timp se manifest2 prin:
- nerespectarea termenelor pentru aciuni8
- prea multe sarcini ?aproape gata@8
- prea multe ?aciuni prioritare@ pe list28
- num2r crescut %e 4nt7lniri cu caracter e;traor%inar 4ntre mem5rii ec.ipei8
- utili*area %e resurse suplimentare pentru a spriAini sectoarele critice.
Cel mai a%esea8 moti/ul principal in/ocat pentru nerespectarea timpului este nepre/2*utul.
1ceasta sugerea*2 c2 un frumos plan ?pe .7rtie@ a fost %at peste cap %e cru%a realitate...3ste
incontesta5il c2 nepre/2*utul apare. Mai mult8 el apare sigur. 1ici nu e nimic %e f2cut. Ceea
ce se poate face este s2 g7n%im cum minimali*2m efectele pe care ce/a nepre/2*ut le are
asupra proiectului nostru. Documentarea %etaliat28 anali*a minuioas2 !i reali*area unei
planific2ri fle;i5ile la sc.im52ri re%uce parial riscurile.
Dar8 o%at2 4nceput proiectul8 mo%ul cum reacion2m la sc.im52ri %e/ine esenial. Principalele
cau*e ale nerespect2rii planific2rii 4n timp apar prin intro%ucerea %e sc.im52ri necontrolate
care 4nt7r*ie implementarea sau pentru c2 efectele sc.im52rilor necesare a%use proiectului
sunt su5estimate.
30
3fectele principale ale nerespect2rii planific2rii 4n timp se concreti*ea*2 4n cre!terea costurilor
sau re%ucerea performanei proiectului. 1ceste pro5leme pot fi re*ol/ate prin:
- monitori*are minuioas2 !i e/aluare
- acion7n% la timpul potri/it
- negociere8 c7n% e ca*ul
- acor%area %e suficient2 li5ertate %e aciune managerului %e proiect
- spriAin pentru proiect %in partea restului organi*aiei
Dar cum re%ucem riscul nerespect2rii program2rii iniiale? Prin %u5larea planific2rii cu planuri
alternati/e !i %e re*er/2 9%e contracarare a principalelor pro5leme ce pot apare:8
monitori*area cu atenie a acti/it2ilor care conin multe elemente nesigure !i asigurarea unui
5un sistem %e comunicare 4n ca%rul ec.ipei %e proiect 9rapoarte pri/in% progresul proiectului
%istri5uite tuturor mem5rilor8 4nt7lniri regulate etc.:.
$.(.2 Controlul re)ur)elor u"ane
De c7te ori au*i ?T nu a putut /eni c7n% am a/ut ne/oie@8 ?U s"a 4m5oln2/it !i n"am mai putut
face nimic@8 ?am aAuns s2 pier% timpul re*ol/7n% sarcinile altora@8 ?n"am reu!it s2 reali*2m
mare lucru8 %ar s"a muncit foarte mult@.
Pro5lemele legate %e resursele umane sunt a%esea cel mai greu %e re*ol/at. Ca !i
pro5lemele %e timp8 acestea pot fi mult re%use printr"o planificare 5ine g7n%it2 !i fle;i5il2 la
sc.im52ri8 mai %egra52 %ec7t superficial2 !i rigi%28 4nsoit2 %e planuri %e re*er/2 !i selectarea
unei fore %e munc2 fle;i5ile.
Iat2 c7te/a pro5leme tipice !i cum se pot e/ita sau re*ol/a:
1. Mem5ri ec.ipei %e proiect care muncesc prea mult peste programul iniial agreat sau
care nu mai aAung s2"!i termine tre5urile. 1ceasta poate fi fie o pro5lema %e planificare
9nu au fost 5ine alese responsa5ilit2ile8 num2rul %e ore %e munc2 sau ocupantul
postului:8 fie %e control 9monitori*area respect2rii fi!elor %e post pentru fiecare
mem5ru !i e/aluarea performanei lor:.
2. Mem5ri ec.ipei %e proiect care mai au !i alt2 munc2. Pentru ace!tia este important2
planificarea 4n timp a utili*2rii lor 4n ca%rul proiectului8 punerea %e acor% pri/in%
programul lor %e lucru8 respectarea c7t mai mult posi5il a planific2rii 4n timp a
acti/it2ilor !i monitori*area permanent2 a proiectului pentru a putea pre/e%ea c7t mai
%in timp sc.im52rile8 l2s7n%u"le suficient timp pentru reconsi%erarea programului cu
celelalte o5ligaii pe care le au. 1celea!i recoman%2ri se aplic2 !i 4n ca*ul 4n care a/ei
ne/oie %e un anume e;pert pentru o parte a proiectului care are %isponi5ilitate limitat2.
3. Mem5ri ec.ipei %e proiect care p2r2sesc ec.ipa. De*/oltarea %e 5une relaii !i un 5un
sistem %e comunicare 4n ca%rul ec.ipei cresc !ansele ca ace!tia s2"!i anune 4n timp
util plecarea !i %eci /ei a/ea mai mult timp pentru a le g2si un 4nlocuitor
$. Persoane care %e/in 5rusc in%isponi5ile 95oal28 pro5leme personale:. Poate fi e/itat2
prin alegerea unei ec.ipe fle;i5ile !i %e*/oltarea %e planuri %e contingen2 pentru
asemenea ca*uri
31
$.(.$. Controlul co)turilor
'olosirea corect2 a 5anilor !i respectarea 5ugetului alocat sunt responsa5ilit2i maAore ale
managementului %e proiect.
1ceasta presupune trei cerine %e 5a*2:
a:. 5ugetul iniial a fost 5ine g7n%it. -nc2 o %at2 planificarea riguroas2 este esenial2. Un
5uget prost 4ntocmit este un sla5 instrument %e control
5:. 5ugetul este 4n continuu monitori*at pe parcursul proiectului. Monitori*area 5ugetului
/2 permite s2 inei o e/i%en2 la *i a acestuia8 s2 putei pre/e%ea !i controla flu;ul
5anilor !i s2 luai la timp m2suri pentru a e/ita %ep2!irea 5ugetului. Monitori*area
presupune e;istena unui sistem clar %e raportare financiar2
c:. ni/elul %e responsa5ilitate !i limitele %e autoritate pri/in% c.eltuielile proiectului sunt
5ine clarificate pentru toi mem5rii ec.ipei.
Si %ac28 4n ciu%a acestora8 proiectul intr2 4ntr"o cri*2 financiar2? 1/ei %e ales 4ntre mai multe
alternati/e:
- suplimentarea surselor %e finanare pentru proiect " %e e;emplu8 acela!i proiect poate
fi %epus spre finanare la un alt finanator.
1tenieR Se poate solicita finanare numai pentru a acoperi acele costuri > c.eltuieli
care nu sunt %eAa acoperite %in finanarea anterioar2. Niciun finanator nu /a fi %e
acor% s2 finane*e c.eltuieli %eAa finanateR
- nereali*area 4n 4ntregime a o5iecti/elor
- nerespectarea calit2ii
- nerespectarea planific2rii 4n timp
- oprirea proiectului
-n con%iiile 4n care e;ist2 un contract %e finanare pentru un proiect care aAuns la un anumit
moment %in ciclul s2u %e /ia2 nu mai poate atinge toate o5iecti/ele propuse8 este o5ligatorie
consultarea cu finanatorul !i o5inerea acceptului acestuia 4n /e%erea mo%ific2rii contractului
iniial. '2r2 acceptul finanatorului nu se poate continuaR 1cesta %eine controlul asupra
fon%urilor alocate proiectului !i le /irea*2 c2tre ec.ipa %e proiect 4n mai multe tran!e cer7n%
%e la aceasta 4n permanen2 %o/e*i clare 4n sensul %esf2!ur2rii proiectului conform
planific2rii.
Se poate aAunge 4n situaia 4n care8 %ac2 nu este respectat2 propunerea %e proiect 9cererea
%e finanare:8 finanatorul s2 %eci%2 retragerea spriAinului financiar !i8 mai mult8 s2 solicite
ram5ursarea sumelor alocate %eAa.
-n ca*ul 4n care se %eci%e c.iar oprirea proiectului8 %ecisi/e 4n luarea unei %eci*ii /or fi %e
o5icei politica sau prestigiul organi*aiei8 mai %egra52 %ec7t implicaiile financiare.
Atenie9
-n proiectele cu finanare %in afara organi*aiei este ne/oie ca orice mo%ificare s2 fie a%us2 la
cuno!tina finanatorului 4nainte %e implementarea sa. 1cor%ul acestuia este o5ligatoriu.
Mo%ificarea /a fi cuprins2 4ntr"un act a%iional la contractul %e finanare.
32
$.*. Monitori7area
Monitori*area este procesul %e colectare sistematic2 !i anali*are a informaiilor cu pri/ire la
acti/it2ile proiectului. Monitori*area ne aAuta s2 efectu2m o /erificare regulat2 a ceea ce
facem 4n mo% curentC informaiile pot repre*enta in%icatori at7t cantitati/i8 c7t !i calitati/i. Dac2
nu colect2m %atele pe parcursul %esf2!ur2rii proiectului cum /om aprecia la sf7r!it %ac2 este
5ine sau nu ce anume am f2cut? Dac2 nu a/em informaii suficiente8 /om fi ne/oii s2 ne
amintim sau s2 in/ent2m %ate !i atunci corectitu%inea !i transparena /or a/ea %e suferit.
Ce monitori*2m?
resursele i n /estite 4n proiect : umane8 materiale8 financiare8 informaionale8 %e timp
acti/it2ile: respectarea planific2rii !i a stan%ar%elor cantitati/e !i calitati/e pentru fiecare
%in ele.
procesul %e luare a %ec i* iilo r :
- ce %eci*ii sunt luate
- cine este implicat 4n luarea %eci*iilor
- cine nu este implicat 4n luarea %eci*iilor
3tape ale monitori*2rii:
- colectarea permanent2 a informaiilor 9ceea ce se 4nt7mpla 4n timp ce se 4nt7mpl2:
- punerea laolalt2 a informaiilor !i %atelor pentru a /e%ea ce s"a reali*at p7n2 la un moment
%at
- e/aluarea m2surii 4n care o5iecti/ele au fost atinse sau pro5lema re*ol/at2
- tragerea conclu*iilor !i folosirea e;perienei pentru /iitor
. "!nit!riza nsea"n a cerceta ceea ce se nt)"p$a n ti"p ce se nt)"p$,
Colectarea datelor pentru "onitori7are
1/em la %ispo*iie urm2toarele surse %e informaii pentru monitori*are:
- <tati)tici8 r2spun% la 4ntre52rile c7t %e mult? c7i > c7te?
- In+or"aiile calitative8 r2spun% la 4ntre52rile ce am f2cut? ce efecte a a/ut ceea ce
am f2cut?
- Lurnalele8 r2spun% la 4ntre52rile cine a f2cut? ce? !i c7n%?
- O-)ervaiile8 r2spun% la 4ntre52rile ce /2% ? !i ce au%?
- Interviuri 1i c'e)tionare
F monitori*are 5un2 !i sistematic2 presupune colectarea informaiilor %e la mem5rii8 clienii !i
5eneficiarii organi*aiei. -n mo% i%eal8 aceasta se face rug7n% persoanele respecti/e s2
complete*e un c.estionar scris sau s2 r2spun%2 la ni!te 4ntre52ri 4n ca%rul unui inter/iu.
-ntre52rile pot fi %esc.ise sau 4nc.ise. Prin 4ntre52ri 4nc.ise8 num2rul /ariantelor %e r2spuns
posi5ile este sta5ilit %e c2tre cel care inter/ie/ea*2. -ntre52rile %esc.ise a%uc8 %e o5icei8 mai
mult2 informaie8 %ar r2spunsurile la ele sunt mai greu %e prelucrat. F monitori*are 5un2
implic28 a%esea8 folosirea at7t a 4ntre52rilor 4nc.ise8 c7t !i a celor %esc.ise.
33
Trecerea 5n revi)t% a datelor o-inute
Monitori*area 4n sine nu 4nseamn2 nimic. 3ste %oar colectarea informaiilor. Pasul urm2tor 4l
repre*int2 coro5orarea informaiilor o5inute !i a %atelor !i e;primarea lor 4ntr"o form2 ce
poate fi %e folos celui care le folose!te.
Prin trecerea 4n re/ist2 se o5in informaii care in%ic28 %e e;emplu8 ce acti/it2i au fost %erulate
sau ser/icii oferite 4ntr"o anumit2 perioa%2 %e timp8 cum !i %e c2tre cine au fost folosite.
$.>. :nc'eierea 1i evaluarea
Ga terminarea proiectului e momentul s2 r2spun%em la 4ntre5area: 1 fost sau nu acesta un
succes? Nu este suficient c2 suntem toi mulumii 9sau 5ucuro!i c2 s"a terminatR:8 e ne/oie %e
o apreciere o5iecti/2 a reu!itei proiectului. 1ceasta se reali*ea*2 prin e/aluare.
Un proiect cu adev%rat de )ucce) e)te reali7at 5n ti"pul prev%7utC cu re)ur)ele alocate
1i la nivelul de per+or"an% dorit.
3/aluarea /a tre5ui s2 r2spun%2 la toate aceste elemente. Evaluarea repre7int% e"iterea
de Dudec%i privind pro#re)ul 5nre#i)trat pe calea atin#erii o-iectivelor propu)e.
Ce e/alu2m?
3/aluarea se concentrea*2 asupra a patru aspecte principale 9resurse in/estite8 acti/it2i
%esf2!urate8 re*ultate o5inute8 impactul reali*at: !i tre5uie s2 r2spun%2 la urm2toarele
4ntre52ri:
- 4n ce m2sur2 proiectul si"a atins o5iecti/ele !i %ac2 nu8 %e ce nu?
- 4n ce m2sur2 acti/it2ile au fost 4n%eplinite?
- 4n ce m2sur2 munca a fost 5ine f2cut2?
- 4n ce m2sur2 resursele au fost utili*ate 4n mo% eficient?
- care a fost impactul proiectului? Ce a sc.im5at proiectul?
- ce ai 4n/2at pe parcursul proiectului?
- cum /ei utili*a e;periena %o57n%it2 prin proiect pentru proiectele /iitoare?
Planul %e e/aluare tre5uie s2 cuprin%2 informaii %espre mo%ul 4n care /or fi culese
informaiile pri/in% progresul proiectului 9monitori*area: !i felul 4n care se /a aprecia m2sura
4n care au fost atinse o5iecti/ele !i re*ultatele preconi*ate.
Pentru a putea fi reali*at28 e/aluarea necesit2 e;istena unei etape interme%iare8
monitori*area8 !i presupune sta5ilirea preala5il2 a unor in%icatori !i stan%ar%e %e performan2.
Atenie9
1. 1t7t monitori*area c7t !i e/aluarea nu au o5iect !i sunt imposi5il %e f2cut 4n mo% efecti/
atunci c7n% proiectul nu are foarte 5ine clarificate !i formulate o5iecti/ele.
2. Sc.ema %e monitori*are !i e/aluare se sta5ile!te 4nc2 %in fa*a %e planificare a proiectului
9%e ce se face8 pentru cine8 ce se monitori*ea*28 %e c2tre cine8 cum8 c7n%8 ce se e/aluea*28
ce resurse sunt implicate 4n acest proces8 cum /or fi folosite re*ultatele:8 !i ea tre5uie inclus2
at7t 4n planificarea acti/it2ilor c7t !i 4n 5uget.
34
Monitori7area 1i evaluarea pre)upun )ta-ilirea unor criterii 1i indicatori de per+or"an%.
Criteriile
Criteriile repre*int2 aspectele consi%erate rele/ante pentru aprecierea performanei acti/it2ii
pe care o e/alu2m. 1spectele ce se pot m2sura 4n timpul acti/it2ii /or face o5iectul
monitori*2rii8 4n /reme ce altele care in %e impact /or fi a5or%ate prin e/aluare.
Indicatorii
In%icatorii %e performan2 repre*int2 unit2ile %e m2sur2 utili*ate pentru e/aluarea
performanei prin prisma criteriilor sta5ilite. In funcie %e criteriul utili*at pentru e/aluarea
performanei8 in%icatorii pot fi:
D cantitati/i
M2soar2 cantitatea 9%e ser/icii8 %e clieni8 %e timp8 etc.: !i sunt cei mai u!or %e m2surat. De
e;emplu: nr. %e persoane implicate8 rata %e utili*are a unui ser/iciu8 nr. %e ore pe *i pentru o
anume acti/itate8 nr. %e *ile pe an8 etc.
D financiari
M2soar2 nu %oar costurile %irecte 9transport8 ca*are8 salariul unui angaAat8 etc.: ci !i cele
in%irecte 9c.irie8 4ntreinere8 a%ministrare:. De e;emplu: costul pe unitate8 etc.
D calitati/i
Nu m2soar2 c7t %e mult se face8 ci c7t %e 5ine sau c7t e 5un este pro%usul sau ser/iciul.
In%icatorii %e calitate pot fi interni sau e;terni.
D %e proces
Se concentrea*2 pe cum se iau %eci*iile pri/in% managementul proiectului 9cine este implicat
4n luarea %eci*iilor !i cum8 cum se iau %eci*iile8 cum se transmit celor interesai8 etc.:
D %e impact
Se concentrea*2 pe efectele pro%use prin acti/itatea proiectului !i 5eneficiile o5inute.
3fectele !i 5eneficiile pot fi pe termen scurt !i pe termen lung.
Caracteristici ale in % ic a torilor: %irect8 o5iecti/8 practic8 sen*iti/8 legat 4n mo% %irect %e
re*ultatele ce se m2soar2 prin acesta.
$.?. Raportarea
Re*ultatele e/alu2rii pot fi 4ncorporate 4n raportul final pe care managerii proiectului 4l
4naintea*2 finanatorilor proiectului. Raportul are %ou2 pari: raportul narati/ !i cel financiar.
Raportul narati/ tre5uie s2 fie o repre*entare fi%el2 a mo%ului 4n care s"a %erulat proiectul.
<otu!i8 formulai un te;t scurt !i la o5iect8 concentr7n%u"/2 asupra elementelor care ar putea
interesa actorii e;terni organi*aiei8 cum ar fi %e pil%2 finanatorii.
Raportul financiar tre5uie s2 arate clar !i precis cum anume au fost utili*ate fon%urile. <oate
c.eltuielile legate %e proiect tre5uie pre*entate. 3ste important ca raportul financiar s2 se
corele*e !i s2 se potri/easc2 cu raportul narati/.
35
Raportul %e e/aluare tre5uie s2 cuprin%2:
1. o5iecti/ele a/ute 4n /e%ereC
2. o scurt2 informare cu pri/ire la necesitatea atingerii acelor o5iecti/eC
3. ce anume informaii !i %ate au fost colectate !i cum au fost ele colectate !i anali*ateC
$. ce %emonstrea*2 informaiile colectateC
+. cum a fost f2cut2 e/aluarea !i cine a fost implicatC
,. %aca au fost atinse o5iecti/ele fi;ate la 4nceputC
#. ce alte re*ultate au fost atinseC
&. ce noi necesit2i8 %in care ar re*ulta noi o5iecti/e au ap2rut pe parcursul proiectului !i
ce anume 4!i propune instituia sa 4ntreprin%2 4n leg2tur2 cu eleC
(. ce recoman%2ri se fac pentru /iitor?
:nc'iderea proiectului 1i acceptarea o+icial% a re7ultatelor ace)tuia
-n aceast2 etap28 managerul %e proiect %erulea*2 urm2toarele acti/it2i:
- o5ine apro52rile pentru acceptarea re*ultatelor finaleC
- 4ntocme!te !i 4naintea*2 rapoartele finaleC
- informea*2 partenerii 4n leg2tur2 cu 4nc.i%erea proiectului !i cu re*ultatele o5inuteC
- se asigur2 c2 se 4nc.i% conturile proiectului 94n ca*ul 4n care au fost %esc.ise conturi
speciale pentru proiect:C
- aAut2 ec.ipa %e proiect s2 se %i*ol/e8 aAut2 fiecare mem5ru 4n parte s2 4!i asume noi
responsa5ilit2i 4n organi*aia respecti/2C
- reali*ea*2 o e/aluare a proiectului pentru u* internC
- e/i%enia*2 performaneleC
- anun2 pu5lic 4nc.i%erea proiectului !i re*ultatele care au fost o5inuteC
- su5linia*2 e/entualele inte care nu au fost atinse.
Ime%iat %up2 4nc.eierea unui proiect sau c.iar %in fa*ele terminale ale acestuia poate 4ncepe
prima fa*2 %in ciclul %e /ia2 al unui alt proiect. Mai ales 4n ca*ul organi*aiilor care
funcionea*2 pe 5a*2 %e proiecte este a5solut o5ligatoriu s2 ai52 o continuitate a proiectelor
!i s2 se asigure %e e;istena surselor %e finanare pentru noi proiecte c.iar 4nainte %e
4nc.eierea celor e;istente.
Criteriile de )ucce) pentru orice proiect sunt8 simultan8 urm2toarele:
- respect2 o5iecti/ele c.eie asumate iniialC
- este finali*at la timpC
- este finali*at respect7n% limitele 5ugetuluiC
- este finali*at 4n conformitate cu stan%ar%ele te.nice !i cele %e calitateC
- este finali*at 4n conformitate cu %omeniul %e acti/itate sta5ilit iniialC
- este finali*at printr"o alocare Au%icioas2 a resurselor8
- pro%usul final este acceptat %e c2tre 5eneficiarii %ireci !i in%ireci8 precum !i %e
finanator.
36
$.@. Gre1eli +recvente in "ana#e"entul de proiect
Presiunea su5 care se lucrea*28 %e o5icei8 4n timpul proiectelor8 constituie terenul fa/ora5il
pentru gre!eli. Nu /2 l2sai se%u!i %e soluii care par c2 ofer2 scurt2turi conforta5ile pentru
reu!ita proiectuluiRRR
1. Nu s2rii %e la fa*a %e concepie 94nc.egarea i%eii %e proiect: %irect la fa*a %e
e;ecuieR 1i putea fi tentat s2 facei acest lucru moti/7n%u"/2 alegerea cu unul %intre
urm2toarele raionamente:
a: Proiectele %e acest tip au mai fost %erulate %e c7te/a ori8 %e ce tre5uie s2 mai
pier%em timpul cu planificarea?
5: Proiectul %e acum este %iferit %e tot ceea ce s"a 4nt7mplat p7n2 acum8 a!a c2
ce ne/oie a/em %e planificare?
2. Nu s2rii 4n totalitate peste fa*a %e concepie8 oric7t2 e;perien2 ai %eine 4n ceea ce
pri/e!te proiecteleR
3. Nu s2rii peste fa*a %e e/aluare !i corectare a planului propus iniialR
$. Nu trecei 5rusc %e la un proiect la altul8 nu tratai cu superficialitate ultima fa*28 cea a
4nc.i%erii proiectului.
$.1A. A)i#urarea calit%ii proiectului
1sigurarea calit2ii cuprin%e e/aluarea !i %emonstrarea c2 toate acti/it2ile planificate !i
reali*ate 4n sistemul calit2ii satisfac stan%ar%ele !i reglement2rile %e calitate ale proiectului.
<oate acti/it2ile incluse 4n planul %e management al calit2ii fac parte integrant2 %in sistemul
%e asigurare a calit2ii.
1sigurarea calit2ii este %eseori reali*at2 %e un compartiment speciali*at al organi*aiei %ar nu
este o5ligatoriu. Poate fi reali*at2 %e ec.ipa %e proiect 4n interiorul organi*aiei %in care face
parte 9asigurare intern2 a calit2ii: sau %e c2tre clieni sau cola5oratori neimplicai 4n proiect
9asigurare e;tern2 a calit2ii:.
Controlul calit%ii proiectului
Controlul calit2ii implic2 monitori*area re*ultatelor specifice ale proiectului 4n /e%erea
m2sur2rii conformit2ii lor cu stan%ar%ele !i reglement2rile %e calitate %e referin2 !i
i%entificarea c2ilor %e eliminare a cau*elor %e neconformitate.
Controlul calit2ii se reali*ea*2 pe 4ntreg parcursul e;ecuiei proiectului. Re*ultatele
monitori*ate se refer2 at7t la performanele pro%usului8 ser/iciului c7t !i la re*ultatele
managementului proiectului. Poate fi coor%onat %e un compartiment speciali*at al organi*aiei
%in care face parte ec.ipa %e proiect sau c.iar %e aceasta. 3c.ipa %e proiect tre5uie s2
pose%e cuno!tine %e control statistic al calit2ii8 s2 fie capa5il2 s2 utili*e*e noiuni ca:
= Pre/enire 94mpie%icarea apariiei erorilor 4n e;ecuia proiectului: !i inspecie
94mpie%icarea %etect2rii erorilor %e c2tre client:.
= Caracteristici %e referin2 9re*ultate statice fa2 %e care se compar2 conformitatea: sau
/aria5ile %e referin2 9re*ultate ce e/oluea*2 continuu !i fa2 %e care se m2soar2 gra%ul
%e conformitate:.
= 3/enimente aleatorii 9e/enimente neo5i!nuite: !i e/enimente pre/i*ionate 9/ariaii
normale ale proceselor proiectului:.
= <olerane 9inter/ale limit2 %e conformitate:.
37
Capitolul & Ec'ipa proiectului
&.1. Mana#erul de proiect
&.2. <ucce)ul "uncii in ec'ipa de proiect
Niciun proiect nu ar putea fi reali*at f2r2 ec.ipa %e proiectR Cel care coor%onea*2 ec.ipa este
managerul %e proiect.
&.1. Mana#erul de proiect
Managerul %e proiect este cel care:
- in%ic2 %irecia8 perspecti/a8 orientarea strategic28 armoni*ea*2 o5iecti/ele proiectului cu
o5iecti/ele organi*aiei 4n ansam5luC
- tre5uie s2 reali*e*e ec.ili5rul 4ntre cei patru factori constr7ng2tori: 5uget = timp = calitate =
%omeniuC
- se confrunt2 cu unele pro/oc2ri8 %eri/ate %in caracteristicile intrinseci ale oric2rui proiect
9?managerul %e proiect are puin2 autoritate organi*aional28 %ar o responsa5ilitate
imens28 ceea ce repre*int2 o pro/ocare %in punct %e /e%ere managerial@:
- tre5uie s2 reali*e*e un ec.ili5ru 4ntre proiect !i:
o 5eneficiarii %ireci>clieniC
o grupurile interesate>afectate %e aciunile>re*ultatele acestuiaC
o organi*aiile>%epartamentele c2tre care au fost su5contractate %i/erse componente
ale proiectuluiC
o ministerul>agenia 4n competena c2ruia se afl2 proiectulC
o cerinele sursei %e finanare8 proce%urile !i constr7ngerile formulate %e aceasta.
Ultima e%iie a manualului pe 5a*a c2ruia ProAect Management Institute organi*ea*2
concursul 4n /e%erea o5inerii titlului %e manager %e proiect profesionist %elimitea*2 nou2
%omenii %e e;perti*2 ale managerului %e proiect8 %omenii care reflect28 %e fapt8 nou2 procese
aflate 4n componena managementului %e proiect:
1. managementul armoni*2rii acti/it2ilor componenteC
2. managementul ariei %e cuprin%ere a proiectuluiC
3. managementul timpuluiC
$. managementul costuluiC
+. managementul calit2iiC
,. managementul resurselor umaneC
#. managementul comunic2riiC
&. managementul risculuiC
(. managementul ac.i*iiilor.
Managerul %e proiect este persoana care tre5uie s2 cunoasc2 4n %etaliu proiectul8 s2 4!i
cunoasc2 ec.ipa !i s2 cunoasc2 foarte 5ine resursele %e care %ispune 4n fiecare etap2.
NU est e 8 4ns28 cel care tre5uie s2 le fac2 pe toate. <ocmai %e aceea 4n ca%rul unei ec.ipe %e
proiect foarte important2 este %elegarea sarcinilor !i e/itarea supraaloc2rii resurselor umane.
38
&.2. <ucce)ul "uncii in ec'ipa de proiect
Gegat %e ec.ipa %e proiect8 unul %in factorii care %etermin2 succesul proiectului este
coe*iunea ec.ipei !i satisfacia mem5rilor ei.
1/7n% 4n /e%ere c2 o ec.ip2 %e proiect poate fi alc2tuit2 %in mem5ri aceleia!i organi*aii8 %ar
!i %in persoane care nu au nimic %e"a face cu aceasta8 speciali!ti8 e;peri sau mem5ri ai altor
organi*aii partenere 4n proiect8 %e aceea!i naionalitate sau %e naionalit2i %iferite8 este
foarte important2 o 5un2 cunoa!tere a mem5rilor ec.ipei pentru a e/ita situaii 4n care ace!tia
nu se implic28 nu reali*ea*2 sarcinile atri5uite ceea ce8 4n ansam5lu8 afectea*2 %erularea
4ntregului proiect.
Iat28 mai Aos8 c7te/a e;emple %e o5stacole care pot inter/eni 4n calea performanei ec.ipei %e
proiect:
o =alorile culturale 9naionalitate8 e%ucaie8 *on2 geografic2...:
o A-ord%rile individuale 9in%i/i%ualism /s. colecti/ism...:
o <tiluri di+erite 9comportament8 /alori8 perspecti/e %iferite....:
o Politica 9atitu%inea 4n general fa2 %e i%ei8 proiecte...:
o Lip)a direciilor )trate#ice 9Hcultura corporati/2...@:
o Lip)a unor o-iective clare pentru per+or"an% 9incertitu%ine....:
o Lip)a trainin#-ului 9cuno!tine8 aptitu%ini insuficiente = specifice sau
comunicaionale...:
Pentru a e/ita situaii nepl2cute este e;trem %e important s2 e;iste o comunicare c7t mai
5un2 4ntre managerul %e proiect !i fiecare mem5ru al ec.ipei c7t !i 4ntre toi mem5rii ec.ipei.
-n /e%erea asigur2rii unei comunic2ri eficiente tre5uie a/ute 4n /e%ere urm2toarele elemente:
- formularea concis2 !i precis2 a mesaAului pentru a fi 4neles u!or !i integralC
- transmiterea rapi%2 !i ne%eformat2 a mesaAului
- asigurarea fluenei !i a re/ersi5ilit2ii comunic2rii
- utili*area unui lim5aA comun %e c2tre emi2tor !i receptor
- simplificarea !i %econgestionarea canalelor %e comunicare
- asigurarea fle;i5ilit2ii !i a a%apta5ilit2ii sistemului %e comunicare pentru a putea fi
utili*at 4n orice situaie
3ste important ca fiecare mem5ru al ec.ipei %e proiect s2 4!i cunoasc2 foarte 5ine sarcinile !i
atri5uiile8 ce8 cum !i c7n% tre5uie s2 fac28 fa2 %e cine raportea*28 cine 4l poate 4nlocui 4n
con%iii %e for2 maAor2 9%e e;emplu 5oal2: astfel 4nc7t %erularea proiectului s2 nu fie afectat2.
De asemenea8 este foarte important s2 !tie ce NU tre5uie s2 fac28 tocmai pentru a e/ita
situaia nepl2cut2 4n care %oi mem5ri ai ec.ipei se concentrea*2 pe aceea!i sarcin2 4n
con%iiile 4n care unul singur o putea reali*a. F asemenea situaie nu %uce %ec7t la costuri
suplimentare: este consumat mai mult timp8 sunt alocate %ou2 resurse pentru aceea!i sarcin2
fiin%8 astfel8 c.eltuii mai muli 5ani 9am5ii mem5ri ai ec.ipei %e proiect ar fi pl2tii pentru
acela!i lucru:.
39
Practic toate aceste elemente se reg2sesc in +i1a po)tului. 1cesta este folosit2 !i 4n ca*ul
mem5rilor unei ec.ipe %e proiect8 proiectul 4n sine put7n% fi consi%erat o organi*aie
temporar2. De!i 4n proiect pot participa c.iar mem5rii ai aceleia!i organi*aii care 4!i cunosc
clar atri5uiile la ni/el %e organi*aie8 este necesar2 reali*area unei fi!e a postului pentru
proiect tocmai pentru c2 foarte multe8 sau c.iar toate8 atri5uiile %in ca%rul proiectului nu se
suprapun cu cele %in ca%rul organi*aiei. Mai mult8 o asemenea fi!2 a postului este necesar2
4n momentul 4n care ec.ipa %e proiect este alc2tuit2 %in persoane care pro/in %in mai multe
organi*aii.
'i ! a post u lu i arat2:
- titlul post u lu i 9%e e;emplu: manager %e proiect8 asistent manager proiect8 responsa5il
financiar8 specialist I<8 responsa5il comunicare8 etc.:
- cine se su5or%onea*2 fa2 %e cine8 relaiile %e lucru 9%e e;emplu: asistentul manager
r2spun%e %irect %e managerul %e proiect sau specialistul 4n I< r2spun%e %irect
responsa5ilului cu comunicarea8 etc.:
- cine coor% o nea * 2 un set %e ac ti/it2i 9pac.et %e lucru: 9%e e;emplu: responsa5ilul cu
comunicarea coor%onea*2 campania %e promo/are a proiectului:
- ce respons a 5ilit2i are persoana respecti / 2 9%e e;emplu: responsa5ilul cu comunicarea:
coor%onea*2 toate acti/it2ile %e comunicare8 coor%onea*2 mem5rii %in ec.ipa %e
proiect implicai 4n acti/it2ile %e comunicare8 p2strea*2 leg2tura cu tipografia8 /ali%ea*2
/ariantele %e site8 %e 5ro!uri8 reali*ea*2 rapoarte legate %e acti/it2ile %e comunicare !i
le pre*int2 managerului %e proiect8 etc.:
- 4n ce con%iii %e munc2 /a tre5ui s2 lucre*e 9%e e;emplu: responsa5ilul cu comunicarea
/a a/ea la %ispo*iie un laptop8 telefon8 /a lucra 4ntr"un 5irou personal8 etc.:
1/7n% 4n /e%ere toate cele menionate mai sus este 5ine %e a/ut 4n /e%ere !i crearea unei
organigrame a ec.ipei %e proiect. Frganigrama arat2 ca o .art2 a proiectului8 in%ic7n% titlul
fiec2rui post8 cine se su5or%onea*2 cui8 care sunt %i/i*iunile proiectului !i responsa5ilii %e
acestea.
40
Capitolul ( Mana#e"entul ri)cului
(.1. Etape 5n #e)tionarea ri)curilor
(.2. Ri)cul rede+init 5n ter"eni de oportunitate
(.$. Modalit%i de identi+icare a ri)curilor
Managementul riscului seam2n2 cu un control me%ical.
Riscul poate inter/eni8 a!a%ar8 fie ca urmare a faptului c2 inter/ine un lucru neplanificat sau c2
un lucru planificat nu se %esf2!oar2 potri/it planific2rii. Din moment ce este imposi5il s2
anticip2m cu toat2 certitu%inea /iitorul8 toate proiectele inclu% o not2 %e risc. Cu toate acestea8
se aprecia*2 c2 riscul este cu at7t mai mare cu c7t:
- proiectul %urea*2 mai multC
- inter/alul %e timp %intre fa*a %e planificare !i fa*a %e e;ecuie este mai e;tinsC
- e;periena managerului %e proiect8 a ec.ipei %e proiect !i a organi*aiei este mai
restr7ns2C
- meto%ologia !i te.nologia la care se face apel pentru %erularea proiectului este mai
nou2 !i mai puin cunoscut2.
Riscul repre*int2 o m2sur2 a cantit2ii %e incertitu%ine8 incertitu%inea fiin% %efinit2 ca a5sena
informaiilor8 cuno!tinelor sau 4nelegerii referitor la re*ultatul unei aciuni8 %eci*ii sau unui
e/eniment. Riscul mai poate fi %efinit ca un e/eniment ne%orit8 nepre/2*ut care are !anse s2
apar2 pe parcursul %erul2rii proiectului !i care nu este planificat.
Managementul riscurilor repre*int2 unul %intre %omeniile cele mai importante ale
managementului proiectelor8 presupun7n% i%entificarea !i gestionarea riscurilor.
(.1. Etape 5n #e)tionarea ri)curilor
fi;area>%escrierea conte;tuluiC
i%entificarea riscurilorC
e/aluarea>anali*a !i ierar.i*area riscurilorC
ela5orarea planului %e management al risculuiC
a%Au%ecarea !i implementarea planului %e management al risculuiC
monitori*area re*ultatelor !i corectarea>4m5un2t2irea planului iniial.
Eli"inarea co"plet% a ri)cului repre7int% o utopie 9
Managementul riscului nu elimin2 4n totalitate riscul8 %ar aceasta nu ec.i/alea*2 cu a spune
c2 este un proces %e care ne putem %ispensa. -n plus8 anali*a riscului tre5uie s2 precea%2
%eclan!area proiectului !i8 4n ca*ul 4n care /er%ictul acestei anali*e este c2 riscul este
inaccepta5il8 proiectul poate fi a5an%onat 4n 4ntregime.
Managementul performant al riscului spore!te !ansele ca proiectul s2 constituie un succes8 4n
ciu%a incertitu%inilor care e;ist2 4n me%iul e;terior.
41
Strategiile cele mai utili*ate %e re%ucere a riscurilor sunt:
= acceptarea riscurilorC
= e/itarea riscurilorC
= monitori*area riscurilor !i preg2tirea planului pentru situaiile impre/i*i5ileC
= transferul riscurilorC
= re%ucerea sistematic2 a riscurilor.
(.2. Ri)cul rede+init 5n ter"eni de oportunitate
1nali*ele actuale %e%icate managementului riscului e/i%enia*2 faptul c28 spre %eose5ire %e
a5or%2rile tra%iionale = a;ate cu prepon%eren2 pe aciuni %e contracarare =8 cele mo%erne
se focali*ea*2 pe aciuni %e anticipare8 simulare8 pre%icie a riscului8 reali*7n% tran*iia %e la
?a reaciona@8 ?a contracara@ la ?a aciona@8 ?a 4nt7mpina@. -n plus8 astfel %e anali*e su5linia*2
urm2torul aspect: ?riscul@ nu repre*int2 un lucru 4n totalitate negati/8 reune!te at7t aspecte
po*iti/e8 c7t !i negati/eC riscul este un concept care nu se refer2 at7t %e mult la e/enimente
cu impact potenial negati/8 c7t la ?consecinele incertitu%inii@ !i la sc.im52rile>%e/ierile care
pot inter/eni %e la ceea ce a fost iniial planificat.
?Riscul nu repre*int2 un lucru negati/ 4n sineC riscul Aoac2 un rol esenial pentru progres8 iar
e!ecul face %eseori parte %in procesul %e 4n/2are@
Risc > factor %e
risc
Impact Pro5a5ilitate Importan2
Ciclul %e /ia2 al
proiectului
<a5elul %e mai sus repre*int2 o mo%alitate %e listare a riscurilor i%entificate.
I"pactul = se refer2 la acele elemente care afectea*2 costurile8 programul sau %omeniul %e
aciune al proiectului. Impactul se poate manifesta la ni/elul efortului necesar8 costului legat
%e resursele umane %in ca%rul proiectului8 %urata proiectului8 ec.ipamente necesare8
%isponi5ilitatea ec.ipamentelor etc. Cu alte cu/inte8 impactul se refer2 la cat %e mult
afectea*2 apariia unui e/eniment nepre/a*ut 9risc: %erularea proiectului.
-n funcie %e impact8 riscurile sunt 4mp2rite 4n %ou2 categorii: cele care au un impact maAor !i
cele care au un impact mai mic. F alt2 clasificare %in punctul %e /e%ere al impactului 4mparte
riscurile 4n riscuri cu impact mare8 mic !i re%us.
Pro-a-ilitatea = se refer2 la !ansele %e apariie a unui risc. Riscurile au o pro5a5ilitate %e
apariie cuprins2 4ntre ) !i 1))V8 astfel8 4n /e%erea e/alu2rii unui risc pro5a5ilitatea are o
importan2 foarte mare. Frice e/eniment riscant care are o pro5a5ilitate *ero nu poate s2
apar2 !i nu tre5uie luat 4n consi%erare ca risc. Un e/eniment riscant cu pro5a5ilitate 1))V nu
este un risc. 3ste ce/a ce /a ap2rea cu siguran2 !i care tre5uie inclus 4n planificarea
proiectului.
42
Corelate cele %ou2 elemente repre*int2 punctul %e plecare 4n ela5orarea unei strategii %e
r2spuns la risc. 1stfel8 %ac2 %e e;emplu ai i%entificat un risc cu impact mare %ar cu
pro5a5ilitate mic2 %e apariie 9%e e;emplu calamit2i naturale 4n *ona %e implementare a
proiectului:8 cel mai a%esea /ei alege s2 4l acceptai !i8 e/entual8 s2 preg2tii o /ariant2 %e
re*er/2 pentru locaie.
Dac2 i%entificai un risc cu pro5a5ilitate mare %e apariie %ar cu impact re%us 9%e e;emplu
r2ce!te un mem5ru al ec.ipei %e proiect !i tre5uie s2 lipseasc2 trei *ile: alegerea se /a
4n%repta8 %e asemenea8 4n sensul accept2rii.
-n ca*ul 4n care i%entificai un risc cu pro5a5ilitate %e apariie mare !i impact mare tre5uie s2
a/ei 4n /e%ere g2sirea unei soluii pentru re*ol/area situaiei sau c.iar mo%ificarea planului
astfel 4nc7t re*ultatele pe care %orii s2 le atingei s2 nu fie afectate.
I%entificarea riscurilor se face 4n fa*a %e concepere > planificare a unui proiect8 e;ist7n% c.iar
finanatori care inclu% 4n cererea %e finanare care tre5uie completat2 4n /e%erea acces2rii
fon%urilor e;istente un item special %e%icat i%entific2rii posi5ilelor riscuri !i mo%alit2ilor %e
r2spuns la risc.
(.$. Modalit%i de identi+icare a ri)curilor
3;ist2 mai multe mo%alit2i %e i%entificare a riscurilor:
,rain)tor"in# = 4n ca%rul unei sesiuni %e 5rainstorming particip2 c7t mai multe persoane
care au leg2tur2 cu proiectul8 acestora fiin%u"le solicitat s2 numeasc2 riscurile la care se
g7n%esc 4n leg2tur2 cu proiectul 4n care sunt implicai. 3ste etapa 4n care nu se fac niciun fel
%e e/alu2ri ale elementelor enumerate8 4n care nu se %iscut2 nimic8 ci %oar se listea*2 %e
c2tre mo%erator pe o cola %e flipc.art. Pe m2sur2 ce participanii /2% i%eile listate se /or
g7n%i la alte i%eiC fiecare i%ee nou2 /a stimula alta %in partea altcui/a8 fiin%8 4n final 4n!irate
multe i%ei legate %e riscurile posi5ile.
Te'nica 0elp'i = este asem2n2toare cu 5rainstorming"ul %iferena fiin% c2 participanii nu se
cunosc8 participanii la e;erciiu fiin% anonimi8 ceea ce stimulea*2 flu;ul %e i%ei. Procesul
4ncepe cu un c.estionar pre*entat %e c2tre mo%erator8 c.estionar care solicit2 i%eile
participanilor cu pri/ire la riscurile legate %e proiect. R2spunsurile participanilor sunt
clasificate !i l2murite %e c2tre me%iator. Gista clasificat2 !i clarificat2 /a circula printre
participani pentru comentarii sau a%2ugiri. Participanii 4!i pot sc.im5a p2rerea8 %ar tre5uie s2
moti/e*e acest lucru. Dup2 c7te/a cicluri se o5ine consensul !i se aAunge la o lista %etaliata a
posi5ilelor riscuri.
Metoda -ileelelor CraK+ord = nu presupune un me%iator la fel %e puternic ca te.nicile
pre*entate anterior8 a/antaAul maAor fiin% acela c2 poate %uce la un num2r mare %e i%ei 4ntr"un
timp foarte scurt. Me%iatorul /a repeta aceea!i 4ntre5are %e *ece ori8 fiecare participant
tre5uin% s2 treac2 pe 5ileele %iferite r2spunsuri %iferite %e fiecare %at2. De e;emplu se repet2
%e *ece ori 4ntre5area: ?Care cre%ei c2 este cel mai mare risc pentru proiect?@8 fiecare
participant /a a/ea la final *ece r2spunsuri %iferite.
43
Analo#ii = meto%a este foarte simpl28 put7n%u"se forma o analogie %in leciile 4n/2ate !i %in
planul %e management al riscurilor %in ca%rul altor proiecte asem2n2toare. Prin compararea a
%ou2 sau mai multe proiecte8 se pot o5ser/a caracteristici asem2n2toare care /or face mai
u!oar2 i%entificarea riscurilor 4n ca%rul noului proiect.
Revi7uirea docu"entaiei = acesta cuprin%e re/i*uirea tuturor materialelor proiectului care
au fost generate p7n2 4n momentul anali*ei riscurilor. Inclu%e8 %e asemenea8 re/i*uirea
leciilor 4n/2ate !i a planurilor %e management al riscurilor %in proiecte anterioare8 o5ligaiilor
contractuale8 elementelor %e referin2 pentru %omeniul %e aciune8 program !i 5uget8
%isponi5ilit2ii resurselor8 planurilor pentru personal8 furni*ori8 precum !i a listelor %e
presupuneri.
0i)cuii cu e6peri = sunt solicitai e;peri sau persoane cu e;perien2 4n tipul %e proiecte
/i*at sau 4n pro5leme %eAa 4nt7lnite !i re*ol/ate8 %iscuiile cu ace!tia put7n% fi %e mare aAutor
pentru a e/ita re*ol/area acelora!i pro5leme 4nc2 o %at2.
F%at2 i%entificate riscurile8 acestea tre5uie docu"entate. 1/7n% 4n /e%ere faptul c2
managementul riscurilor se %esf2!oar2 pe toat2 perioa%a %e /ia2 a unui proiect8 tre5uie s2
e;iste o mo%alitate %e organi*are !i %ocumentare a riscurilor8 pe parcursul 4naint2rii proiectului
put7n% fi a%2ugate informaii suplimentare cu pri/ire la e/enimentele riscante i%entificate.
-n ca%rul ec.ipei %e proiect poate e;ista c.iar o persoan2 a c2rei sarcin2 este e;clusi/ legat2
%e managementul riscurilor sau aceast2 sarcin2 poate fi 4n%eplinit2 %e un alt mem5ru al
ec.ipei 9%e cele mai multe ori c.iar managerul %e proiect:.
1/7n% 4n /e%ere c2 este /or5a %espre e/enimente nepre/2*ute acestea /or consuma resurse
9timp8 5ani8 etc.:. <ocmai %e aceea 4n momentul 4n care este conceput 5ugetul tre5uie s2 se
aloce sume %e 5ani care s2 acopere asemenea situaii. -n maAoritatea 5ugetelor8 finanatorii
au alocat un item special c'eltuielilor neprev%7ute8 care inclu% tocmai asemenea
e/enimente.
44
Capitolul * Pro#ra"e de +inanare
*.1. Ce e)te +inanarea/
*.2. Cu" +uncionea7% )i)te"ul +inan%rilor nera"-ur)a-ile/
*.$. Reali7area unui proiect propu) )pre +inanare nera"-ur)a-il%
*.&. Relaia cu +inanatorul
*.(. Principali +inanatori 1i pro#ra"e de +inanare8
,.+.1 Uniunea 3uropean2
,.+.2. Janca Mon%ial2
,.+.3. Consiliul 3uropei
,.+.$. 1m5asa%a Regatului S2rilor %e Wos la Jucure!ti
,.+.+. 'un%aia Soros > Fpen SocietO Institute
,.+.,. 1lte FN0"uri Internaionale
,.+.#. Ministerul Culturii !i Cultelor
,.+.&. 1utoritatea Naional2 pentru <ineret
,.+.(. 1genia Naional2 pentru SpriAinirea Iniiati/elor <inerilor
,.+.1) 1genia pentru SpriAinirea Stu%enilor
*.*. Po)i-ilit%i de in+or"are cu privire la +inan%ri
*.1. Ce e)te +inanarea/
'inanarea repre*int2 spriAinul financiar acor%at %e o instituie sau organi*aie 9organism
finanator: unei alte instituii sau organi*aii 4n /e%erea %erul2rii unui proiect care corespun%e
uneia sau mai multor priorit2i ale organismului finanator.
Ce e)te un #rant/
Grantul repre7int% contri-uia +inanciar% la reali7area unui proiect care ii e)te o+erit%
)olicitantului +%r% o-li#aia ra"-ur)%rii ulterioare.
C.iar %ac2 grantul repre*int2 finanare neram5ursa5il28 acest lucru nu 4nseamn2 neap2rat c2
acoper2 4n procent %e 1))V c.eltuielile presupuse %e proiectR -n multe ca*uri organismul
finanator cere o contri5uie %in partea solicitantului care poate /aria 4n funcie %e programul
%e finanare. Solicitantul tre5uie s2 %emonstre*e c2 %eine suma respecti/2.
De asemenea8 e;ist2 finanatori care finanea*2 numai o serie %e costuri 9%enumite costuri
eligi5ile !i care sunt menionate 4n apelul la can%i%atur28 4n 0.i%ul solicitantului sau c.iar 4n
partea %e 5uget %in formularul %e cerere:. Important este %e menionat !i faptul c2 solicitantul
= organi*aia care prime!te finanarea poate acoperi partea sa %e contri5uie 94n procent
/aria5il 4n funcie %e program8 %up2 cum am menionat anterior: inclusi/ prin ceea ce se
nume!te contri5uie 4n natur2 = in Kin% contri5ution.
45
1ltfel spus8 poate participa 4n ca%rul proiectului8 %e e;emplu8 cu o sal2 pe care o %eine8
necesar2 pentru %erularea unui curs %e formare8 !i pentru care nu este necesar s2 pl2teasc2
o c.irie8 %ar pentru care sunt calculate aceste costuri 9costuri care 4n alte con%iii ar fi tre5uit
acoperiteR:.
0e ce acord% +inan%ri nera"-ur)a-ile di+erite in)tituii )au ONG-uri/
'inan2rile neram5ursa5ile sunt %estinate spriAinirii %esf2!ur2rii unor acti/it2i " importante
pentru anumite segmente ale societ2ii sau pentru %e*/oltarea %e ansam5lu. Pentru a primi
finanare aceste aciuni tre5uie s2 fie 4n acor% cu o5iecti/ele8 interesele !i misiunea
organismului finanator.
Un alt moti/ pentru care se acor%2 finan2ri este promo/area imaginii organismului finanator8
celor care aAung s2 5eneficie*e %e finan2ri li se solicit28 astfel8 s2 menione*e 4n toate
%ocumentele legate %e proiect spriAinul primit.
Ce dore)c +inanatorii/
'inanatorii urm2resc atingerea unor o5iecti/e generale economice8 sociale8 culturale prin
spriAinirea financiar2 a acti/it2ilor unor organi*aii 9firme8 FN08 instituii pu5lice etc.: sau
persoane.
Pentru a se asigura c2 acti/it2ile finanate %e ei se plia*2 perfect pe interesele !i misiunea
lor8 organismele finanatoare sta5ilesc un set %e reguli care tre5uiesc urmate pentru a fi
o5inut2 finanarea.
F5iecti/ele !i meto%ele acceptate %e finanator pentru 4n%eplinirea acestora tre5uie foarte
5ine cunoscute %e c2tre solicitantul %e finanare8 orice neconformitate put7n% %uce la
pier%erea finan2rii.
-n multe ca*uri putem /or5i %espre finan2rile acor%ate prin %iferite programe ca %espre
a%e/2rate campanii %e relaii pu5lice pe care le %erulea*2 organismele finanatoare. Cel mai
5un e;emplu este cel al Uniunii 3uropene.
3;ist2 un XG'id de identitate vi7ual%Q care tre5uie stu%iat cu atenie !i respectat cu strictee
%e organi*aiile sau instituiile care primesc finan2ri %in fon%uri europene. -n acest g.i%8 care
este %isponi5il on"line !i poate fi %esc2rcat o%at2 cu %ocumentele necesare 4n momentul 4n
care se completea*2 o cerere %e finanare8 este clar specificat faptul c2 :@proiectele finanate
%e Uniunea 3uropean2 au o5ligaia %e a asigura8 4n primul r7n% o 5un2 /i*i5ilitate a faptului
c2 finanarea este asigurat2 %e c2tre Uniunea 3uropeana Y...ZC imaginea Uniunii 3uropene /a
fi promo/at2 cu prioritate@.
Iat2 cum8 Uniunea 3uropeana acor%2 o foarte mare importanta imaginii sale !i nu ratea*2
nicio oca*ie8 %e la un simplu sticKer 9care8 foarte ingenios8 anun2 la intrarea 4ntr"un Internet
Caff[: ?aici se 5ate la tastele Uniunii 3uropene@R:8 5anner sau c2ri %e /i*it2 pe care staff"ul
%irect implicat 4ntr"un proiect cu finanare european2 este o5ligat sa le pre*inte8 p7n2 la pl2cile
pentru amplasare permanenta o5ligatorii 9lucru enunat 4n contractul 4nc.eiat la 4nceputul
finan2rii: pentru proiecte %e infrastructura sau pentru instituii nou"4nfiinate !i care anun28 4n
mo% e/i%ent8 faptul c2 finanarea pentru 4nfiinarea respecti/ei instituii a fost asigurat2 %e
Uniunea 3uropean2.
46
*.2. Cu" +uncionea7% )i)te"ul +inan%rilor nera"-ur)a-ile/
Etapa 18
'inanatorul 4!i %efine!te o5iecti/ele !i ariile %e interes8 acti/it2ile !i 5eneficiarii poteniali pe
care este %ispus s2 ii finane*e %in resursele sale. 1cum este ela5orat2 meto%ologia pe 5a*a
c2reia se /a %esf2!ura 4ntregul proces %e finanare.
Etapa 2 8
'inanatorul lansea*2 4n mo% pu5lic programul %e finanare pe care 4l a%ministrea*2. 1re loc
apelul la can%i%atura = call-ul = f2cut %e c2tre organismul %e finanare !i 4nsoit %e punerea la
%ispo*iia tuturor celor interesai a unui g.i% al solicitantului care cuprin%e 4n mo% o5ligatoriu
urm2toarele informaii:
- o5iecti/ele programului
- 5ugetul programului
- acti/it2ile finanate !i 5eneficiarii eligi5ili
- con%iiile pe care tre5uie s2 le respecte cei interesai
- termenele %e %epunere a proiectelor
- /aloarea ma;im2 a finan2rii neram5ursa5ile
- grila %e e/aluare 9aceasta /a fi folosit2 %up2 %epunerea proiectelor pentru e/aluarea
acestora:
- informaii legate %e con%iiile 4n care /a fi 4nc.eiat contractul %e finanare
- mo%elul contractului %e finanare
- %iferite ane;e....
De cele mai multe ori organismul finanator pune la %ispo*iia 5eneficiarilor o cerere %e
finanare8 %e regul2 su5 forma unui formular stan%ar%i*at precum !i alte %ocumente au;iliare
9mo%elul %e plan %e afaceri acceptat %e finanator8 ni/eluri ma;ime acceptate pentru
c.eltuielile %e natura %iurnelor etc.:
Solicitanii tre5uie s2 %epun2 proiectele pentru care solicit2 finan2ri neram5ursa5ile reali*ate
4n conformitate cu con%iiile pre*entate 4n g.i%ul programului8 a5aterile %uc7n% la respingerea
proiectului.
Etapa $8
-n aceast2 etap2 are loc preg2tirea proiectului ce /a fi %epus spre finanare 9informare cu
pri/ire la con%iiile %e eligi5ilitate8 completarea formularului %e cerere8 respectarea <U<URFR
con%iiilor impuse %e finanatorR:. -n momentul 4n care acesta este finali*at8 este %epus la
autoritatea finanatoare.
1<3NSI3 la respectarea termenului %e %epunere8 orice minut %e 4nt7r*iere fa2 %e ora
pre/2*ut2 %etermin2 neacceptarea proiectului.
Etapa &8
Ga e;pirarea termenului p7n2 la care se %epun proiectele8 o comisie %esemnat2 %e
organismul finanator 4ncepe procesul %e e/aluare a proiectelor %epuse.
47
Pe 5a*a criteriilor sta5ilite !i comunicate solicitanilor prin g.i%ul solicitantului proiectele sunt
e/aluate !i primesc un punctaA. 3le sunt apoi ierar.i*ate %escresc2tor 4n funcie %e punctaAul
o5inut8 fiin% %eclarate c7!tig2toare proiectele care au o5inut punctaAele cele mai mari !i care
solicit28 4n total8 o sum2 mai mic2 sau egal2 cu 5ugetul total oferit %e finanator pentru
programul %e finanare respecti/.
Etapa (8
Solicitanii %esemnai c7!tig2tori semnea*2 cu autoritatea finanatoare un contract %e
finanare prin care se %etalia*2 relaiile %intre finanator !i 5eneficiar 9solicitantul al c2rui
proiect a fost %eclarat c7!tig2tor:. 1cest contract %e finanare o%at2 semnat este actul pe care
se 5a*ea*2 toate relaiile %intre cele %ou2 p2ri semnatare.
-n con%iiile 4n care apar mo%ific2ri %up2 semnarea contractului 9legate %e 5uget8 legate %e
parteneri etc.: acestea tre5uiesc a%use la cuno!tina finanatorului care tre5uie s2 4!i %ea
acor%ul asupra lor. -n momentul 4n care acesta este %e acor% cu mo%ific2rile propuse %e c2tre
5eneficiar8 ele sunt consemnate printr"un act a%iional la contractul %e finanare.
Etapa *8
Din acest moment 4ncepe implementarea efecti/2 a aciunilor pentru care s"a o5inut
finanarea. 1cestea tre5uie s2 respecte 4ntocmai planul pre/2*ut prin proiect !i mai ales
termenele sta5ilite.
'aptul c2 la acest moment contractul %e finanare este %eAa semnat nu garantea*2
5eneficiarului o5inerea 5anilor. -n con%iiile 4n care acesta nu 4!i respect2 angaAamentele
asumate poate s2 piar%2 finanarea sau s2 primeasc2 o sum2 mai mic2 %ec7t cea sta5ilit2.
Un astfel %e ca* poate ap2rea 4n con%iiile 4n care 5eneficiarul se a5ate %e la planul iniial !i
face mo%ific2ri 4n proiect f2r2 s2 consulte mai 4nt7i finanatorul.
Pe 4ntreaga %esf2!urare a proiectului 5eneficiarul tre5uie s2 menin2 permanent relaia cu
finanatorul !i s2 4l in2 pe acesta la curent cu e/oluia proiectului.
*.$. Reali7area unui proiect propu) )pre +inanare nera"-ur)a-il%
Cu" )% ale# un pro#ra" de +inan%ri/
<re5uie parcurse mai multe etape:
1. Sta5ilii o list2 %e i%ei generale %e proiect legate %e acti/itatea organi*aiei %in care facei
parte pentru care %orii s2 solicitai finanare. Consultai sursele %e informaii pri/itoare la
programele %e finan2ri neram5ursa5ile aflate 4n %esf2!urare sau 4n preg2tire pentru
lansare.
2. 1nali*ai o5iecti/ele !i priorit2ile %iferitelor programe %e finanare8 criteriile %e
eligi5ilitate8 criteriile %e e/aluare a proiectelorC e/itai s2 interpretai neAustificat %e
fa/ora5il aceste criterii8 pentru c2 anali*a comisiei %e e/aluare " singura care contea*28
4n cele %in urm2 " este neutr2.
48
-n general8 criteriile %e eligi5ilitate se refer2 la:
a. eligi5ilitatea organi*aiei care poate solicita finanarea
- tipul %e organi*aie = organi*aie nonprofit8 organi*aie nongu/ernamental28
instituie pu5lic28 autoritate pu5lic28 companie pu5lic28 firm2 cu capital mi;t etc.C
- m2rimea organi*aiei 9num2r %e angaAai !i cifr2 %e afaceri>5uget pe anul fiscal 4n
curs sau prece%ent:C
- situaia organi*aiei 4n momentul 4n care este %epus2 can%i%atura 9nu 4nregistrea*2
pier%eri8 nu este 4n stare %e faliment8 %eine resurse %e finanare soli%e:.
5. eligi5ilitatea partenerilor cu care se poate %erula proiectul 9i%em:C
c. eligi5ilitatea tipurilor %e acti/it2i care pot fi %esf2!urate 9acti/it2i %e training8
consultan28 ser/icii8 mo5ilit2i8 construcii8 creare %e pro%use8 cercetare etc.:C
%. eligi5ilitatea costurilor 9suma minim2 !i suma ma;im2 care pot fi solicitate8 raporturile
%intre suma solicitat2 !i /aloarea contri5uiei proprii8 costuri %e personal8 in/estiii 4n
ec.ipamente8 in/estiii 4n rea5ilitarea cl2%irilor etc.:C
e. eligi5ilitatea *oneiC
f. criterii %e eligi5ilitate specifice > eligi5ilitate te.nic2 9e;. calitatea instalaiilor te.nice
e;istente8 num2r minim %e %epo*ite8 a/i*e %in partea autorit2ilor sanitare sau cele %e
protecie a me%iului:.
Atenie9
-n ca*ul unor competiii %e proiecte8 4nainte %e re%actarea propriu"*is2 a propunerii8 este
util2 trimiterea unei scurte scrisori %e intenie care s2 pre*inte8 4n linii mari8 i%eea %e
proiect8 grupul int2 /i*at8 soluia propus28 impactul anticipat8 e;periena instituiei
promotoare. Scrisoarea are menirea %e a e/ita situaiile 4n care solicitanii consum2
resurse importante pentru a re%acta propunerea8 %ar aceasta are %in start !anse minime
%e a fi apro5at2: nu 4ntr2 4n aria %e interes a finanatorului8 instituia promotoare nu are
suficient2 e;perien2 pentru a %erula un e/entual proiect8 nu pre*int2 suficiente garanii
cu pri/ire la capacitatea te.nic2 %e a %erula proiectul. Nu este /or5a8 4n acest ca*8 %e
nerespectarea strict2 a unui criteriu %e eligi5ilitate8 ci8 mai ales8 %e nepotri/ire 4ntre
%omeniile spriAinite cu o anumit2 prioritate %e finanator !i %omeniul %e acti/itate propriu.
$. 1nali*ai tipurile %e proiecte finanate anterior 4n ca%rul programelor %e finanare 9atenie:
%e multe ori8 finanatorul mo%ific2 unele caracteristici ale licitaiei curente %e proiecte fa2
%e licitaiile anterioare organi*ate 4n ca%rul aceluia!i program %e finanare:.
&. 1nali*ai con%iiile financiare: suma minim2 !i ma;im2 care poate fi solicitat28 ni/elul !i
structura contri5uiei cofinan2rii care tre5uie asigurat2 %e solicitant.
(. I%entificai termenul limit2 %e %epunere a proiectelor %e finanare.
*. Utili*ai a%resele la care pot fi solicitate informaii suplimentare 9%e o5icei8 prin
interme%iul email"ului sau fa;"ului: pentru a clarifica nel2muririle care apar pe parcursul
procesului %e reali*are a proiectului %e finanare.
>. 1/ei permanent 4n /e%ere %ata limit2 %e %epunere a proiectelor.
49
-ntre52rile la care tre5uie s2 r2spun%2 o propunere %e proiect8 in%iferent %e formatul 4n care
tre5uie pre*entat28 sunt:
D Cine? 9informaii %espre instituia care %epune proiectul !i %espre ec.ipa care 4!i /a asuma
responsa5ilitatea pentru %erulare:C
D Ce? 9informaii %espre aria %e cuprin%ere > %omeniul %e acti/itate al proiectului:C
D De ce? 9informaii %espre ce 4!i propune proiectul8 ca o5iecti/e generale !i specifice:C
D Cum? 9informaii %espre meto%ologia %e %erulare efecti/2 a proiectului:C
D Cu ce efect ? 9informaii %espre impactul proiectului:C
D 1supra cu i? 9informaii %espre grupul int2 /i*at %e proiect:.
3lemente tipice pre*ente 4ntr"un formular %e can%i%atur2:
1. Pagina %e titlu sau pagina %e %esc.i%ere
2. Datele generale %espre instituia promotoare
3. Datele generale %espre proiect
$. Re*umatul propunerii
+. F5iecti/ele generale > Scop
,. F5iecti/ele specifice
#. Wustificarea propunerii
&. Planul %e lucru > 1cti/it2ile
(. Re*ultatele preconi*ate = %escriere %etaliat2
1). Impactul
11. Dura5ilitatea proiectului !i mo%alit2i %e finanare ulterioare
12. Meto%ele %e %iseminare
13. 3/aluarea riscului
1$. Parteneriatul
1+. Jugetul
1,. Managementul proiectului
1#. 1ne;ele
Reco"and%ri privind propunerea 5n an)a"-lu
- Nu facei gre!eli %e ortografie sau %e gramatic2R
- Nu facei gre!eli %e te.nore%actareR 1locai suficient timp pentru a reciti propunerea %up2
ce ai asam5lat toate ru5ricileR
- Utili*ai %iacriticeleR
- 'olosii acelea!i caractere !i acela!i corp %e liter2 pe tot parcursul formularuluiR
- Nu folosii corpuri %e liter2 care /i se par atr2g2toare8 %ar care 4ngreunea*2 lectura.
- Respectai limitele %e spaiu8 4n ca*ul 4n care acestea au fost preci*ate %e finanator.
50
Atenie9
D 1cor%ai atenie limitelor %e spaiu mai ales 4n ca*ul proiectelor care tre5uie %epuse prin
4nscrierea lor 4n 5a*e %e %ate electronice. De o5icei8 %ac2 limita %e spaiu preci*at2 4n acest
ca* este %e $)) %e caractere pentru o anumit2 ru5ric28 5a*a %e %ate nu poate 4nmaga*ina
mai mult %e $)) %e caractere8 iar tot ceea ce %ep2!e!te acest prag nu este pur !i simplu
4nregistrat. Completai ru5ricile formularului mai 4nt7i 4n format Ior%8 utili*ai contorul %e
cu/inte sau %e caractere8 pentru a !ti c7n% tre5uie s2 /2 oprii8 la c7te cu/inte tre5uie s2
renunai !i %e a5ia %up2 aceea trecei la completarea online a formularului.
D <ot 4n situaia 4n care %epunerea formularului %e can%i%atur2 se poate face %oar online8
/erificai cu cea mai mare atenie %ac2 putei re/eni asupra formularului pentru a face
mo%ific2ri sau %ac28 o %at2 completat2 o ru5ric2 online8 acest lucru are un caracter %efiniti/.
D 6erificai %ac2 a/ei la %osar toate %ocumentele solicitate: pagina %e titlu8 propunerea
propriu"*is28 ane;ele. 1sigurai"/2 c2 !tii care %ocumente tre5uie %epuse 4n original !i care
pot fi %epuse 4n copie.
D Completai toate ru5ricile formularului stan%ar%.
D -n ca*ul 4n care a/ei nel2muriri 4n leg2tur2 cu orice aspect legat %e propunere 9cine
semnea*28 c7te e;emplare sunt solicitate8 ce situaie financiar2 este e;act a/ut2 4n /e%ere
etc.: %ai un telefon la agenia %e finanare. Nu sunai pentru a 4ntre5a ?cum tre5uie s2
re%acte* re*umatul?@8 ?cu ce corp %e liter2 tre5uie s2 scriu8 cu 12 sau cu 1$?@8 ?tre5uie s2
folosesc <imes NeE Roman sau 1rial?@8 ?pe ce stra%2 a/ei se%iul?@8 ?cu ce auto5u* aAung la
se%iul %umnea/oastr2?@.
D 1sigurai"/2 c2 !tii cu e;actitate %ac2 propunerea tre5uie sau nu semnat28 cine tre5uie s2 o
semne*e8 un%e tre5uie s2 e;iste aceast2 semn2tur2R Dac2 nu suntei sigur %e ce/a8 4ntre5ai
4nainteR Re*er/ai suficient timp pentru a o5ine semn2tura %in partea %irectorului >
repre*entantului legal8 anunai %in timp c2 a/ei ne/oie %e aceast2 semn2tur2 !i sta5ilii o
4nt7lnire 4n acest sens. Persoana %e la care /rei s2 o5inei semn2tura nu este o5ligat2 s2
renune la toate 4ntrunirile programate8 s2 ias2 %intr"o conferin2 sau %intr"un curs8 s2 /in2
repe%e %e acas2 sau %intr"un alt ora! pentru a /2 semna propunerea.
D 3/itai e;prim2rile negliAente. Dac2 ai formulat un prim o5iecti/ su5 forma ?stimularea
%e*/olt2rii %ura5ile a 4ntreprin%erilor mici !i miAlocii@8 nu 4l formulai pe cel %e"al %oilea su5
forma ?a cre!te participarea 4ntreprin%erilor mici !i miAlocii la competiiile %e proiecte
europene@.
D 3/itai e;prim2rile greoaie8 fra*ele lungi8 cu multe propo*iii su5or%onate. -ncercai %in c7n%
4n c7n% s2 citii te;tul pe care 4l re%actai cu /oce tare.
D Nu l2sai fra*ele neterminate.
D Stilul concis 4n care tre5uie re%actat2 propunerea nu este totuna cu stilul telegrafic. Nu
utili*ai e;prim2ri %e genul: ?concepere suport curs@ 9pentru ?conceperea suportului %e curs@:8
?raportare finanator@ 94n loc %e ?raportare c2tre finanator@:.
D Nu pornii %e la premisa c2 e/aluatorul este specialistul num2rul unu 4n pro5lema /i*at28 c2
are timp !i r25%are8 c2 se simte o5ligat s2 fac2 tot felul %e %e%ucii pentru a 4nelege la ce /2
referii8 c2 !tie toate a5re/ierile posi5ile 4n lim5a rom7n28 c2 are la 4n%em7n2 un %icionar cu
termeni %e specialitate pe care ar%e %e ner25%are s2 4l %esc.i%2 pentru a putea citi
propunerea8 c2 nu %2 atenie ?unor simple am2nunte@8 c2 este at7t %e pasionat %e procesul %e
e/aluare 4nc7t nu mai este ne/oie s2 4i atragei !i s2 4i meninei ateniaR
D Rugai un coleg care nu este %eloc familiari*at cu proiectul !i care nu a participat %eloc la
munca %e ela5orare s2 citeasc2 propunereaC 4ntre5ai"l ce impresii are8 rugai"l s2 /2 e;pun2
pe scurt o5iecti/ele proiectului8 s2 /2 spun2 ce a 4neles %in propunere8 care sunt punctele
51
forte !i punctele sla5e ale propunerii. Nu /2 ener/ai %ac2 impresiile sale sunt negati/e8 luai
4n seam2 sugestiile f2cute.
D Sal/ai pe calculator !i imprimai fiecare /ariant2 a propunerii. F /ariant2 interme%iar2 este
posi5il s2 conin2 o i%ee foarte 5un28 sau o e;primare percutant28 sau c.iar o serie 4ntreag2
%e acti/it2i care la un moment %at nu /i s"au p2rut rele/ante 94ntre timp /"ai sc.im5at
p2rerea !i a/ei ne/oie %e %ocumentul respecti/:. Nu are rost s2 c2utai %isperat prin
calculator sau prin co!ul %e gunoi sau8 !i mai r2u8 s2 4ncercai s2 refacei ceea ce ai conceput
%eAa. -n mo% aproape sigur8 acti/it2ile pe care le c2utai /i se /or p2rea geniale !i /ei a/ea
impresia c2 nu le putei 4n nici un ca* formula %in nou.
D Nu /2 propunei s2 4nc.eiai re%actarea propunerii 4n noaptea %e %inaintea termenului limit2
sau8 mai r2u8 4n %imineaa *ilei respecti/e. In/aria5il8 4n astfel %e momente8 computerul se
5loc.ea*28 %isc.etele se stric28 fa;ul pe care tre5uie s2 primii o scrisoare %e intenie %e la un
partener sun2 tot timpul ocupat8 imprimanta nu mai funcionea*28 nu mai are toner sau .7rtie8
cei %e la %epartamentul %e apro/i*ionare sau cel %e informatic2 s"au 4m5oln2/it !i a tre5uit s2
r2m7n2 acas28 se 4ntrerupe curentul etc. G2sai un inter/al %e timp %e cel puin o *i 4ntre
momentul c7n% 4nc.eiai propunerea !i termenul limit2 %e %epunere.
D Suger2m acela!i lucru !i 4n ca*ul 4n care propunerea tre5uie trimis2 %oar 4n format electronic
la o a%res2 %e e"mail sau tre5uie 4nscris2 4ntr"o 5a*2 %e %ate electronic2. -n ultima *i %e
%epunere8 traficul pe Internet este consi%era5il m2rit !i este posi5il c.iar s2 nu mai putei
trimite propunerea %eloc8 %in cau*2 c2 pagina %e Internet a ageniei %e finanare s"a 5locat.
'rec/ent8 agenia %e finanare face preci*area c2 nu 4!i asum2 nici o responsa5ilitate pentru o
astfel %e situaie.
D 6erificai informaia cu pri/ire la %ata la care tre5uie trimis2 aplicaia8 %ac2 este /or5a %espre
%ata po!tei sau %ac2 este /or5a %espre %ata la care propunerea tre5uie s2 aAung2 efecti/ la
forul e/aluator. -n general8 %ata solicitat2 este %ata po!tei8 %ar nu /2 5a*ai pe acest lucruC
este frustrant s2 fi ela5orat o propunere 9aproape: perfect2 !i s2 nu o putei trimite %in cau*a
unei mici neatenii.
D Nu /2 epui*ai 4n aceast2 munc2 %e ela5orare a propunerii !i nu ener/ai pe toat2 lumea %in
Aur8 mai ales c7n% /2 %ai seama c2 ai intrat 4n cri*2 %e timp. Propunerea este foarte 5un28
este c.iar foarte posi5il s2 fie acceptat28 %ar %ac2 /"ai creat la locul %e munc2 o imagine %e
persoan2 ner/oas28 agitat28 cu reacii necontrolate8 imaginea %umnea/oastr2 4n faa colegilor
are %e suferit.
D 1/ei tot timpul 4n /e%ere imaginea %e ansam5lu a propunerii8 c.iar %ac2 o ela5orai 4n
momente %iferite sau %ac2 ai rugat !i alte persoane s2 /2 aAute. Dac2 propunerea este
re%actat2 4n momente %e timp %iferite8 tre5uie s2 %ai atenie tuturor mo%ific2rilor8 re/enirilor
pe te;t8 reformul2rilor. Dac2 4ntr"un loc ai preci*at faptul c2 5eneficiarii %ireci ai proiectului
/or fi 4n num2r %e 1))8 iar %ou2 pagini %up2 aceea8 num2rul lor a crescut la 12) 9%in cau*2 c2
ai f2cut o estimare ulterioar2 %iferit2:8 acest lucru nu poate crea %ec7t confu*ie 4n mintea
e/aluatorului !i proiecta impresia %e negliAen2. G2sai suficient timp pentru a asam5la
%i/ersele ru5rici ale proiectului8 pentru a le unifica !i armoni*a8 pentru a i%entifica e/entualele
sc2p2ri.
D 1/ei griA2 ca propunerea s2 ai52 un aspect 4ngriAitR Nu mergei prin ploaie cu %osarul %e
can%i%atur28 nu 4l sc2pai pe Aos 4nainte %e a"l %epune etc.R 1cestea sunt c7te/a moti/e
suplimentare pentru a nu %epune formularul 4n ultima *iR 1cci%ente se pot 4nt7mpla8 important
este s2 fii preg2tii pentru a le face fa2.
D Nu 4ncercai s2 impresionai e/aluatorii prin faptul c2 legai formularul %e can%i%atur2 4n
piele8 4l pre%ai 4ntr"un %osar filigranat sau %e culoare portocalieR
D Dai atenia cu/enit2 informaiei cu pri/ire la num2rul %e e;emplareR 3ste 5ine s2 e/itai
situaia 4n care aAungei la se%iul ageniei %e finanare 4n ultima *i 4n care putei %epune
propunerea8 cu o Aum2tate %e or2 4nainte %e 4nc.i%ere8 s2 a/ei ela5orat2 o propunere reu!it2
52
!i cu mari !anse %e succes8 s2 aflai %e la colegul %in faa %umnea/oastr2 c2 tre5uie s2 a/ei
trei e;emplare 4n loc %e %ou2 !i8 %in cau*a aceasta s2 plecai acas2 cu respecti/ele
e;emplare.
D P2strai un e;emplar %in propunerea pe care ai %epus"o la forul %e e/aluare 9/arianta final28
semnat28 cu toate ane;ele8 copiile %up2 scrisorile %e la parteneri8 %ocumente sau copii ale
%ocumentelor financiare:. P2strai !i un e;emplar al acestei propuneri 4n format electronic8 cu
preci*area c2 este /or5a %espre /arianta propus2 spre e/aluare.
D Ce se 4nt7mpl28 4ns28 %up2 ce propunerea a fost apro5at2?
-n leg2tur2 cu momentul %e %up2 apro5area propunerii8 circul2 o glum2. Managerul %e proiect
con/oac2 mem5rii ec.ipei !i li se a%resea*2 astfel: ?1m o /este 5un2 !i una proast2. Cu care
/rei s2 4ncep?@ 1ngaAaii r2spun%: ?Cu /estea 5un2@. ?6estea 5un2 e c2 proiectul a fost
apro5at@. ?\i care e /estea proast2?@. ?6estea proast2 e c2 acum tre5uie s2 4l !i %erul2m@.
*.&. Relaia cu +inanatorul
Informaia cu pri/ire la apro5area proiectului este a%us2 la cuno!tina con%ucerii
organi*aiei > la cuno!tina managementului superior.
-n ca*ul 4n care proiectul se %erulea*2 4n parteneriat8 sunt informai partenerii 4n leg2tur2
cu apro5area proiectului. Jeneficiarul !i partenerii %eci% asupra tuturor aspectelor legate
%e: contri5uia financiar28 implicarea 4n acti/it2i8 responsa5ilit2ile fiec2rei p2ri. 3ste 5ine
ca8 4n ceea ce pri/e!te parteneriatul8 s2 nu inter/in2 nici o mo%ificare fa2 %e ceea ce a
fost %eclarat !i sta5ilit 4n fa*a %e re%actare a propunerii. -n ca*ul 4n care e;ist28 totu!i8
mo%ific2ri8 acestea sunt 4nt7i a%Au%ecate 4ntre 5eneficiar !i parteneri !i %up2 aceea a%use
la cuno!tina finanatorului.
3ste semnat contractul 4ntre finanator !i 5eneficiar. Sunt operate e/entualele mo%ific2ri 4n
ceea ce pri/e!te 5ugetul8 acti/it2ile care /or fi finanate efecti/8 aria %e cuprin%ere a
proiectului 9care poate fi restr7ns2 sau e;tins2:C
3ste a%Au%ecat2 mo%alitatea %e a acor%are a finan2rii 9num2rul tran!elor8 /aloarea
fiec2rei tran!e8 con%iii 4n care finanarea continu28 respecti/e 4ncetea*2:.
Sunt sta5ilite stan%ar%ele te.nice !i %e calitate ale pro%uselor finaleC
3ste apro5at2 componena ec.ipei %e proiect.
Sunt sta5ilite mo%alit2ile prin care 5eneficiarul menine o leg2tur2 permanent2 cu
finanatorul8 persoana %e contact8 calen%arul 4nt7lnirilor 4ntre repre*entantul finanatorului
!i cel al 5eneficiarului.
3ste sta5ilit calen%arul raport2rilor:
Speciali!tii 4n %omeniu consi%er2 c2 aceast2 etap2 are o e;isten2 %e sine st2t2toare 4n
/iaa proiectului !i o nume!te ?fa*a negocierii@. -n aceast2 etap28 managerul %e proiect
tre5uie s2 acor%e importan2 urm2toarelor aspecte"c.eie:
- S2 cunoasc2 la perfecie mo%elul %e contract pus la %ispo*iie %e finanatorC
- S2 !tie !i s2 4neleag2 toate comentariile pe care e/aluatorul le"a f2cut /i*a/i %e
propunere8
- S2 urme*e 4n%eaproape in%icaiile finanatorului cu pri/ire la 4ntocmirea>completarea
contractuluiC
53
- S2 preg2teasc2 ane;a care inclu%e %etaliile >specificaiile te.nice ale pro%uselor finaleC
- S2 actuali*e*e 5ugetul 9re%uceri8 re%istri5uiri ale unor costuri %e la un capitol 5ugetar
la altul:C
- S2 articule*e o imagine clar2 cu pri/ire la punctele %e reper ale proiectului 9momente
!i e/enimente"c.eie8 reali*2ri care influenea*2 mersul ulterior al proiectului:.
Pro5lemele poteniale asociate acestei fa*e %e negociere sunt:
- Presiunea %e timp 9%ocumentaia tre5uie preg2tit2 4ntr"un anumit inter/al %e timp8 %e
o5icei scurt:C
- Nemulumirea %in partea partenerilor 9ace!tia tre5uie inui la curent 4n leg2tur2 cu
mo%ul 4n care e/oluea*2 negocierile:C
- Num2rul prea mare al acti/it2ilor !i re*ultatelor preconi*ateC
- 1ngaAamentele prea am5iioase 9raportul %intre munc2 !i cost este su5e/aluat pentru
a pro%uce o impresie 5un2 asupra e/aluatorului > finanatorului:C
- De*ec.ili5rul 4ntre munca8 respecti/ 5ugetul re*er/ate partenerilor.
3ste %esc.is un cont special8 4n care s2 fie efectuate pl2ile %e la finanator c2tre
5eneficiar.
Sunt %efiniti/ate8 %in punctul %e /e%ere al organi*aiei care %erulea*2 proiectul8 atri5uiile
!i responsa5ilit2ile mem5rilor ec.ipei.
Mem5rii ec.ipei sunt anunai c2 proiectul a fost apro5at. Sunt oferite8 %e asemenea8
informaii cu pri/ire la forma 4n care a fost apro5at = /aloarea finan2rii8 acti/it2ile
apro5ate spre finanare8 mo%alitatea %e acor%are a tran!elor etc.
Managerul %e proiect se asigur2 c2 are spriAinul %in partea mem5rilor ec.ipei8 c2 ace!tia
au %isponi5ilitatea !i posi5ilitatea %e a participa 4n proiect.
Sunt sta5ilite atri5uiile !i responsa5ilit2ile fiec2rui mem5ru: ce acti/it2i /or %esf2!ura8
care este calen%arul acestor acti/it2i8 timpul !i efortul pe care tre5uie le in/esteasc2
pentru a reali*a aceste acti/it2i.
3ste e;plicat mo%ul 4n care funcionea*2 efecti/ ec.ipa: cine lucrea*2 cu cine8 cum !i
c7n% sunt raportate re*ultatele8 care %intre acti/it2i sunt %epen%ente %e 4nc.eierea altora.
Se semnea*2 contractele cu fiecare mem5ru al ec.ipei. -n contract8 sunt incluse informaii
e;acte cu pri/ire la: acti/it2ile care tre5uie %epuse !i re*ultatele preconi*ate8 %ata %e
4nceput !i %e sf7r!it a acti/it2ilor8 num2rul %e ore care tre5uie %e%icate acti/it2ilor %in
proiect8 mo%alitatea prin care munca 4n proiect este remunerat2.
3ste consoli%at8 actuali*at8 reconfirmat planul proiectului. Planul reconfirmat %e/ine planul
%e referin2 al proiectului. Raportarea %i/erselor sta%ii ale proiectelor se face prin
comparaia cu acest plan"int2.
Sunt %efinite !i a%Au%ecate proce%urile prin care /a fi monitori*at2 e/oluia proiectului8
mo%alit2ile %e raportare a 4n%eplinirii sarcinilor8 programul 4nt7lnirilor perio%ice.
3ste lansat 4n mo% oficial proiectul.
AtenieR
-n ca*ul 4n care lansarea proiectului are loc su5 forma unui e/eniment %e an/ergur28
in/itai s2 participe la e/eniment repre*entani %in partea finanatorului.
54
Planul %e lucru actuali*at8 reconfirmat !i apro5at %e finanator 4ncepe s2 fie urmat
4n%eaproape.
3/entualele sc.im52ri care au inter/enit 4n inter/alul %intre re%actarea propunerii8
apro5area proiectului !i momentul 4nceperii sale efecti/e sunt 4ncorporate 4n planul
proiectului. Frice mo%ificare fa2 %e proiectul int2 este semnalat2 finanatorului8 4n
/e%erea o5inerii acceptului acestuia. 3;ist2 situaii 4n care mo%ificarea tre5uie inclus2 4n
contract. 1cest lucru se face su5 forma unui act a%iional8 semnat %e 5eneficiar !i %e
finanator.
Atenie9
Cu c7t este mai e;tins inter/alul %e timp 4ntre momentul re%act2rii propunerii !i momentul
%erul2rii proiectului8 cu at7t este mai mare riscul care poate afecta proiectul.
Se face 4n permanen2 comparaie 4ntre planul iniial>proiectul int2 !i mo%ul %e e/oluie 4n
me%iul real.
Se 4ntocmesc rapoartele cu pri/ire la mersul proiectului 4n formatul solicitat %e finanator.
Rapoartele sunt pre*entate finanatorului la termenul sta5ilit prin contract.
'inanatorul efectuea*2 controale perio%ice 9au%it: pentru a e;amina %i/ersele sta%ii ale
proiectului8 mo%alitatea %e 4nregistrare conta5il28 corectitu%inea efectu2rii pl2ilor8
respectarea tuturor clau*elor contractuale.
Sunt li/rate pro%usele finale ale proiectului.
Rapoartele finale sunt 4ntocmite !i 4naintate c2tre finanator.
'inanatorul apro52 rapoartele !i 4!i e;prim2 acor%ul cu pri/ire la 4nc.i%ere proiectului.
Re*ultatele proiectului sunt comunicate la ni/elul 4ntregii organi*aii.
Conturile %esc.ise special pentru proiect sunt 4nc.ise.
Proiectul este %eclarat 4nc.is.
1re loc o e/aluare a 4ntregii acti/it2i %erulate 4n ca%rul proiectului8 a mo%ului 4n care
proiectul a pro%us o sc.im5are la ni/elul organi*aiei.
Sunt i%entificate alte surse %e finanare astfel 4nc7t proiectul s2 ai52 %ura5ilitate.
Mem5rii ec.ipei %e proiect 4!i asum2 responsa5ilit2i noi 4n proiecte noi.
Sunt a/ansate noi i%ei !i sunt concepute noi proiecte.
55
*.(. Principali +inanatori 1i pro#ra"e de +inanare8
,.+.1. Uniunea 3uropean2
,.+.2. Janca Mon%ial2
,.+.3. Consiliul 3uropei
,.+.$. 1m5asa%a Regatului S2rilor %e Wos la Jucure!ti
,.+.+. 'un%aia Soros > Fpen SocietO Institute
,.+.,. 1lte FN0"uri Internaionale
,.+.#. Ministerul Culturii !i Cultelor
,.+.&. 1utoritatea Naional2 pentru <ineret
,.+.(. 1genia Naional2 pentru SpriAinirea Iniiati/elor <inerilor
,.+.1) 1genia pentru SpriAinirea Stu%enilor
*.(.1. UNIUNEA EUROPEANM
3ste unul %intre principalele organisme finanatoare pentru Rom7ania.
Uniunea 3uropean2 spriAin2 prin programe speciale statele can%i%ate pe 4ntreg parcursul
procesului %e a%erare.
F%at2 ce aceasta este reali*at28 unul %intre principalele o5iecti/e ale U3 %e/ine re%ucerea
%iferenelor %intre statele nou intrate !i celelalte state mem5re8 lucru reali*at tot prin oferirea
%e fon%uri care s2 finane*e proiecte %e 4m5un2t2ire !i %e*/oltare.
Pentru Rom7nia8 4nainte %e 1 ianuarie 2))#8 fon%urile %e pre"a%erare /enite %in partea U3 au
fost:
D PNARE 9Polan% NungarO Ai% for Reconstruction of EconomO:
D <APAR0 9<pecial Pre"Accession Programme for Agriculture an% Rural 0e/elopment:
D I<PA 9Instrument for <tructural Policies for Pre" Accession:
Dup2 1 ianuarie 2))# aAutorul financiar oferit %e U3 Rom7niei este repre*entat %e !ondurile
<tructurale. 'on%urile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea 3uropean2
acionea*2 pentru eliminarea %isparit2ilor economice !i sociale 4ntre regiuni8 4n scopul
reali*2rii coe*iunii economice !i sociale.
U3 promo/ea*2 o politica %e coe*iune economic2 !i social2 care are 3 mari o5iecti/e pentru
perioa%a 2))#"2)13:
1. Conver#ena este un o5iecti/ finanat cu &)V %in 5ugetul %estinat fon%urilor structurale !i
%e coe*iune8 care /i*ea*2 regiunile %in statele mem5re ale Uniunii 3uropene care au un PIJ >
locuitor mai mic %ec7t #+V %in me%ia comunitar2 .
J. Co"petitivitatea re#ional% 1i ocuparea +orei %e munc2 este al %oilea o5iecti/8 finanat
cu 1+V %in 5ugetul %estinat fon%urilor structurale !i %e coe*iune8 care /i*ea*2 regiunile care
nu sunt eligi5ile 4n ca%rul o5iecti/ului %e con/ergen2C
C. Cooperarea teritorial% european% este o5iecti/ul finanat cu %oar +V %in 5ugetul %estinat
fon%urilor structurale !i %e coe*iune !i se refer2 la cooperarea transnaional28 cooperarea
transfrontalier2 !i cea interregional2.
56
Pentru 2))#"2)13 e;ist2 trei instrumente financiare cunoscute ca 'on%uri structurale
respecti/:
D !ondul European de 0e7voltare Re#ional% F!E0R:8 reglementat prin Regulamentul nr.
1)&)>2)), al Consiliului Uniunii 3uropene !i al Parlamentului 3uropean8 care susine
%e*/oltarea economic2 %ura5il2 la ni/el regional !i local .
D !ondul <ocial European F!<EG8 reglementat prin Regulamentul nr. 1)&1>2)), al Consiliului
Uniunii 3uropene !i al Parlamentului 3uropean.
D !ondul de Coe7iune8 reglementat prin Regulamentul nr. 1)&$>2)), al Consiliului Uniunii
3uropene.
\i %ou2 1ciuni Complementare8 respecti/:
D !ondul European pentru A#ricultur% 1i 0e7voltare Rural% F!EA0RG
D !ondul European pentru Pescuit 9'3P:
3ste important %e reinut ca finanarea o5inut2 prin interme%iul fon%urilor structurale nu
acoper2 %ec7t ma;imum &+V %in /aloarea proiectului fiin% necesare !i alte surse %e
finanare9pu5lice sau pri/ate:.
3;emple %e %omenii %e acti/itate pentru care se pot o5ine finan2ri prin fon%uri structurale :
D Cercetare !i %e*/oltare te.nologic2
D Ino/are
D 1cti/it2i turistice
D In/estiii 4n cultur2
D -m5un2t2irea accesului la angaAare
D Pre/enirea !omaAului
D -nt2rirea resurselor umane
D Me%iul !i reelele trans"europene %e infrastructur2 %e transport
*.(.2. ,ANCA MON0IALM
Programul %e 0ranturi Mici 9P0M: spriAin2 acti/it2ile care sunt legate %e angaAarea ci/ic2 prin
acor%area %e granturi mici care sunt a%ministrate prin interme%iul 5irourilor J2ncii Mon%iale.
P0M spriAin2 acele acti/it2i care permit cet2enilor s2 a%opte iniiati/e care s2 influene*e
o5inerea re*ultatelor 4n %e*/oltare. 1ceste acti/it2i consoli%ea*2 mecanismele %e inclu*iune8
responsa5ili*are !i participare precum !i parteneriatele cu sectorul pu5lic8 alte organi*aii ale
societ2ii ci/ile !i sectorul pri/at.
<olicitani eli#i-ili8
Frgani*aii ale societ2ii ci/ile care lucrea*2 pe pro5leme %e %e*/oltare. Frgani*aiile
societ2ii ci/ile tre5uie s2 ai52 o situaie 5un28 un renume pentru reali*2ri 4n folosul comunit2ii
!i sol/a5ilitate financiar2. Se /a acor%a prioritate organi*aiilor care nu au primit spriAin prin
acest program 4n anii anteriori 9organi*aiile nu pot primi mai mult %e trei granturi 4ntr"o
perioa%2 %e cinci ani:.
6aloarea unui grant acor%at este 4ntre 3)))"+))) %olari si in general acest program nu
finanea*2 mai mult %e Aumatate %in /aloarea unui proiect.
57
*.(.$. CON<ILIUL EUROPEI
Prin interme%iul 3uropean ]out. 'oun%ation 93]': sunt spriAinite aciuni ale organi*aiilor %e
tineret sau ale organi*aiilor care lucrea*2 pentru sectorul tineret 4n %omenii precum :
e%ucaie8 cultur28 aciuni umanitare cu un caracter european8 aciuni menite s2 aAute la
consoli%area p2cii !i cooper2rii 4n 3uropa8 acti/it2i menite s2 promo/e*e o mai 5un2
4nelegere 4ntre tinerii %in 3uropa8 mai ales prin sc.im5uri culturale.
*.(.&. AM,A<A0A REGATULUI OMRILOR 0E LO< LA ,UCUREPTI
Programul pe care aceasta 4l %erulea*2 se nume!te M1<R1 !i este un program ce spriAin2
transformarea social2 pun7n% accent pe acti/it2ile care contri5uie la %e*/oltarea unei
societ2i %esc.ise8 pluriform2 !i %emocratic2.
Una %intre seciunile M1<R1 este Programul pentru Proiecte %e Mic2 1n/ergur2 9^1P: care
finanea*2 cu sume %e p7n2 la 1+))) euro proiectele care promo/ea*2 transformarea
societ2ii 4n 12 arii %e interes printre care se num2r2 %repturile omului !i minorit2ile8 e%ucaie8
s2n2tate8 a%ministraie pu5lic2 !i cultur2.
*.(.(. !UN0AOIA <ORO< ; OPEN <OCIETQ IN<TITUTE
1%ministrea*2 un program care se nume!te ?31S< = 31S< : Parteneriat f2r2 frontiere@ .
Programul promo/ea*2 transparena8 %ialogul !i crearea unui spaiu neutru %e %e*5atere
pentru pre*entarea opiniilor. Principalul o5iecti/ al programului este s2 facilite*e sc.im5ul %e
/alori8 %e i%ei8 %e mo%ele %e %e*/oltare !i %e 5une practici 4ntre oameni !i organi*aii %in 2rile
participante.
Programul finanea*2 seminarii8 ateliere %e lucru8 mese rotun%e !i sc.im5uri %e e;perien2
4ntre persoane pro/enin% %in 2rile participante 4n reea. Pentru astfel %e acti/it2i 3ast"3ast
ofer2 fon%uri astfel: " granturi %irecte pentru acoperirea c.eltuielilor cu participanii 4n Rom7nia
9ca*are8 masa8 transport: " finanare in%irect2 pentru transportul internaional al participanilor
%in 2rile repre*entate 4n programC finanarea in%irect2 nu se acor%2 in%epen%ent8 ci numai
legat2 %e o cerere %e finanare %irect2.
Pentru acti/it2ile care au loc 4n Rom7nia8 pot solicita finan2ri prin programul 3ast"3ast
organi*aii non"gu/ernamentale !i instituii %e 4n/22m7nt care au se%iul !i personalitate
Auri%ic2 4n Rom7nia. Daca 4n proiect sunt incluse acti/it2i care se %esf2!oar2 4n alte 2ri8
pentru fiecare ar2 tre5uie s2 e;iste un partener instituional care s2 solicite finanarea pentru
c.eltuielile specifice.
*.(.*. ALTE ONG-uri INTERNAOIONALE
*.(.*.1 Rin# ,audouin !oundation
Misiunea fun%aiei este aceea %e a lucra 4mpreun2 pentru o societate mai 5un2. -n acor% cu
aceasta8 fun%aia susine proiectele care pot aAuta la construirea unei societ2i mai 5une
a;7n%u"se 4n principal pe urm2toarele %omenii:
D Societ2ile multiculturale !i migraia
D S2r2cia !i %reptatea social2
D Societatea ci/il2 !i angaAamentul social
D S2n2tate " Caritate
58
*.(.*.2 C'arle) <teKart Mott !oundation
'un%aia ofer2 finan2ri 4n mai multe %omenii %intre care un rol important este %einut %e
Societatea Ci/il2 printr"un program intitulat c.iar a!a ?Ci/il SocietO@. F5iecti/ul acestuia este
%e a oferi spriAin pentru construirea instituiilor %emocratice8 pentru consoli%area comunit2ilor8
pentru promo/area accesului egal la resurse !i pentru asigurarea respect2rii %repturilor
omului !i %i/ersit2ii.
*.(.*.$ Ro-ert ,o)c' !oundation
Derulea*2 numeroase programe %e finanare ating7n% arii %i/erse printre care !i Relaiile
Internaionale8 tineret8 e%ucaie !i societatea ci/il2.
*.(.>. MINI<TERUL CULTURII <I CULTELOR
Ministerul Culturii !i Cultelor gestionea*2 'on%ul Cultural Naional care spriAin2 arti!ti8 instituii8
pu5lice8 organi*aii negu/ernamentale care %esf2!oar2 acti/it2i culturale.
Sunt finanate proiecte care spriAin2:
- 4nt2rirea capacit2ii organi*aionale a arti!tilor !i a entit2ilor culturale 9F.N.0. " uri8
instituii pu5lice:C
- 4ncuraAarea !i spriAinirea arti!tilor aflai la 4nceput %e carier2C
- spriAinirea creaiei contemporane 4n ariile tematice ale artelor /i*uale !i ar.itecturii8 ale
mu*icii8 teatrului !i %ansului8 ale patrimoniului imaterialC
- 4ncuraAarea iniiati/elor care pun 4n /aloare patrimoniul cultural naional8 acti/it2ile
mu*eale9%igitali*are:C
- 4ncuraAarea %i/erselor practici artistice participati/e !i %e*/oltarea %e noi forme %e
e;presie artistic2C
- 4ncuraAarea form2rii profesionale continue a arti!tilor !i a organi*aiilor profesionale8 a
a%ministratorilor culturaliC
1locaia financiar2 o5inut2 prin 'on%ul Cultural Naional nu poate %ep2!i ()V %in /aloarea
total2 a proiectului8 restul %e 1)V r2m7n7n% contri5uia solicitantului care poate fi o5inut2 %in
alte surse8 poate s2 fie proprie sau poate fi 4n natur2.
0estionarea acestui fon% a fost 4ncre%inat2 %e c2tre Ministerul Culturii !i Cultelor unei instituii
su5or%onate %enumit2 1%ministraia 'on%ului Cultural Naional8 iar toate informaiile necesare
o5inerii unei finan2ri se g2sesc pe site"ul acesteia = EEE. a fcn.ro .
*.(.?. AUTORITATEA NAOIONALM PENTRU TINERET
1N< este cea mai repre*entati/2 instituie gu/ernamental2 care se a%resea*2 tinerilor si care
spriAin2 prin %iferite programe organi*aiile %e !i pentru tineret.
1utoritatea Naional2 pentru <ineret a fost 4nfiinat2 pentru a /eni 4n 4nt7mpinarea ne/oilor
care nu 4!i g2sesc re*ol/area prin e%ucaia formal2 oferit2 %e sistemele clasice %e
4n/22m7nt. 1stfel8 1utoritatea Naional2 pentru <ineret8 prin programele !i e/enimentele sale8
promo/ea*2 !i 4ncuraAea*2 implicarea tinerilor 4n acele structuri negu/ernamentale %e !i
pentru tineret8 respecti/ al structurilor asociati/e %e !i pentru tineret 9mai pe scurt FN0"uri !i
asociaii %e tineret:. 1utoritatea Naional2 pentru <ineret este organ %e specialitate al
a%ministraiei pu5lice centrale8 cu personalitate Auri%ic28 aflat2 4n su5or%inea 0u/ernului8 cu
finanare %e la 5ugetul Cancelariei Primului"ministru8 a/7n% rolul %e a aplica politica
gu/ernamental2 4n %omeniul tineretului.
59
Principiile %e 5a*a ale acti/it2ii 1N< sunt: de)c'idere 9asigurarea unei inform2ri !i a unei
comunic2ri acti/e pentru tineri8 4n lim5aAul lor:8 participare 9asigurarea consult2rii tinerilor !i
promo/area particip2rii lor la %eci*ii 9%e*/oltarea unei cooper2ri noi8 structurate8 4ntre statele
mem5re !i instituiile europene: e+icacitate 9/alorificarea resursei repre*entate %e tineret
pentru ca acesta s2 poat2 r2spun%e pro/oc2rilor societ2ii8 s2 poat2 contri5ui la reu!ita
%iferitelor politici care"i pri/esc: coeren% 9%e*/oltarea unei /i*iuni integrate asupra %i/erselor
politici care afectea*2 tineretul !i a %iferitelor ni/ele pertinente %e inter/enie: voluntariat
94nt2rirea acti/it2ii %e /oluntariat ca miAloc %e participare !i %e*/oltare personal2 a tinerilor:.
Activitatea Autorit%ii Naionale pentru Tineret )e concreti7ea7% 5n8
programe 4n %omeniul tineretului 9!coli %e /ar28 ta5ere tematice:C
aciuni !i proiecte %e tineretC
relaii %e cooperare !i cola5orare cu alte instituiiC
informarea !i consilierea tinerilor " prin Centrele %e tineretC
programe recreati/e !i %e %i/ertisment " prin Casele %e cultur2 ale Stu%enilor !i
centrele %e /acan2 9ta5ere:.
Printre aciunile %esf2!urate 4n cola5orare este menionat2 implicarea 1utorit2ii Naionale
pentru <ineret 4n programele promo/ate %e c2tre Comisia 1nti"S2r2cie !i Promo/are a
Inclu*iunii Sociale8 semnarea protocolului 4n ca%rul PNUD 9Programul pentru De*/oltare al
Naiunilor Unite: care are ca o5iecti/ spriAinul acor%at tinerilor %efa/ori*ai !i semnarea
protocolului cu Comitetul Flimpic Sporti/ Rom7n care acoper2 ciclul olimpic 2))+ " 2))&.
O-iectivele ANT )unt8
Implicarea tinerilor 4n /iaa pu5lic2C
Stimularea particip2rii acti/e a tinerilor 4n procesul %eci*ionalC
I%entificarea pro5lemelor !i necesit2ilor tinerilor la ni/el in%i/i%ual !i la ni/elul
structurilor asociati/e %e tineretC
3la5orarea unor programe %e pre/enie !i %iminuare a %elic/enei 4n r7n%ul tinerilor.
1sociati/itate8 mo5ilitate si /oluntariat.
1N< finanea*2 proiecte ale organi*aiilor %e tineret !i pentru tineret8 %ar organi*ea*2 !i
aciuni proprii. 'inanarea %e la 1N< se o5ine 4n urma complet2rii unei cereri %e finanare
%isponi5ile la se%iul 1N<.
In+or"aii de)pre pro#ra"ele ANT #%)ii la8 KKK.e-tiner e t.ro
*.(.@. AGENOIA NAOIONALM PENTRU <PRILINIREA INIOIATI=ELOR TINERILOR
1genia Naional2 pentru SpriAinirea Iniiati/elor <inereilor 91NSI<: este instituia pu5lic2 cu
responsa5ilit2i 4n %omeniul implement2rii politicilor gu/ernamentale pentru tineret al c2rei
o5iect %e acti/itate 4l constituie susinerea iniiati/elor tinerilor !i ale structurilor
negu/ernamentale %e !i pentru tineret. Pentru reali*area acestui o5iecti/ 1NSI< 4!i propune
s2 facilite*e accesul tinerilor8 al structurilor negu/ernamentale %e>pentru tineret la programele
!i fon%urile special %estinate susinerii acti/it2ilor %e tineret.
60
1NSI< este institutia pu5lica aflata in su5or%inea 1utoritatii Nationale pentru <ineret care
implementea*a la ni/el operational Politicile Pu5lice in %omeniul <ineretului ale 0u/ernului
Romaniei8 integran% ser/iciile %e informare si consultanta pentru tineret8 pe cele %e stu%ii si
cercetari pentru pro5lemele tineretului8 gestionan% in acelasi timp Programul national %e
formare alternati/a in %omeniul tineretului.
CIN3 PF1<3 J3N3'ICI1 D3 S3R6ICIIG3 1NSI< ?
- Frice tanar %in Romania9 cu /arsta intre 1+"2( ani:C
- Structuri 1sociati/e %e <ineret 9S1<:si alte organi*atii negu/ernamentaleC
- Gucratori in %omeniul tineretuluiC
- Specialisti %in %i/erse %omenii cu preocupari pri/in% acti/itatea %e tineretC
- 1lte institutii gu/ernamentale sau ale societatii ci/ile interesate.
-ncep7n% %in 2))+8 1NSI< a %emarat pro#ra"ul Iniiative Co"unitare de Tineret8 Program
%e finanare a structurilor negu/ernamentale %e>pentru tineret8 care a 4nregistrat solicit2ri
crescute la fiecare cerere %e ofert2 %e proiecte.
Programul se circumscrie %omeniului politicilor pentru tineret !i se a%resea*2 tinerilor !i
structurilor negu/ernamentale ale acestora !i urm2re!te e/i%enierea rolului pe care 4l au
aceste structuri 4n implementarea politicilor pu5lice %in %omeniu8 stimularea fenomenului
asociati/ !i implicit cre!terea particip2rii tinerilor la /iaa ci/ic28 economic2 !i cultural2.
Programul IC< 2))# se 4nca%rea*a 4n o5iecti/ele !i m2surile in%icati/e cuprinse 4n calen%arul
%e aplicare a masurilor !i aciunilor pentru 4n%eplinirea pre/e%erilor Programului %e 0u/ernare
2))+"2))&8 cap.21 ?Politica pri/in% susinerea tinerei generaii@8 precum !i 4n o5iecti/ele
strategice ale Planului Naional %e 1ciune pentru <ineret = Romania 9PN1<"R: = 9cre!terea
particip2rii tinerilor la /iaa societ2iiC re%ucerea factorilor %e risc care con%uc la marginali*are
!i e;clu%ere social2:.
Programul naional %e spriAinire a iniiati/elor comunitare 4n %omeniul stimularii particip2rii
ci/ice8 e%ucati/e8 culturale !i economice a tineretului are urm2torul scop !i urm2toarele
o5iecti/e:
Scop: SpriAinirea tinerei generaii pentru %o57n%irea unor a5ilit2i8 %eprin%eri8 cuno!tine
specifice8 necesare afirm2rii !i /alorific2rii potenialului propriu8 4n /e%erea integr2rii cu succes
4n societatea rom7neasc2 !i 4n spaiul Uniunii 3uropene8 prin stimularea particip2rii ci/ice.
F5iecti/ strategi c : Stimularea particip2rii ci/ice a tinerilor !i 4ncuraAarea structurilor
negu/ernamentale %e>pentru tineret pentru %erularea unor proiecte 4n %omeniul implement2rii
politicilor pentru tineret !i susinerea cu prioritate a structurilor nou 4nfiinate 9anii 2)),8 2))#8
2))&:.
61
F5iecti/e generale:
- -ncuraAarea tinerilor !i susinerea lor 4n asumarea acti/2 !i responsa5il2 a rolului %e
promotori ai sc.im52rilor po*iti/e !i %ura5ile la ni/elul comunit2ii %e apartenen2.
- Cre!terea !anselor !i capacit2ilor %e integrare socio"profesional2 a tinerilor lipsii %e
oportunit2i.
- De*/oltarea capacit2ilor instituionale !i %e management a structurilor negu/ernamentale
%e>pentru tineret 4n /e%erea facilit2rii accesului la resursele oferite 4n ca%rul %i/erselor
programe %e finanare8 naionale !i internaionale %isponi5ile !i a asum2rii cu succes a
unor sarcini !i responsa5ilit2i 4n %omeniul politicilor pu5lice %estinate tineretului %in
Rom7nia.
- Promo/area /alorilor europeneC
F5iecti/e specifice:
- 1tragerea8 4ntr"un num2r c7t mai mare a tinerilor %in me%iul rural c2tre iniiati/e
comunitare>localeC
- Frientare /ocaional2 !i %e*/oltare %e a5ilit2i complementare necesare accesului tinerilor
pe piaa munciiC
- De*/oltarea a5ilitailor !i competenelor pentru iniierea propriei afaceri C
- De*/oltarea capacit2ii instituionale a structurilor negu/ernamentale %e>pentru tineret
pentru gestionarea eficient2 a acti/it2ilor programelor>proiectelor %erulate C
- 'ormarea %eprin%erilor specifice managementului asociati/C
- Promo/area /alorilor europene: cet2enie european28 e%ucaie>formare continu28
toleran28 unitate 4n %i/ersitate8 parteneriat8 egalitate %e !anse etc.C
- SpriAinirea integr2rii sociale a grupurilor %e tineri aflai 4n situaie %e riscC 9pre/enirea
comportamentelor %e/iante>antisociale: /iolena8 %elic/ena Au/enil28 consum !i>sau trafic
%e su5stane psi.o"acti/e8 etc.:C
- Utili*area creati/it2ii cultural"artistice ca miAloc %e e;primare !i e%ucaie non"formal2.
- Recunoa!terea !i 4ncuraAarea /oluntariatului ca instrument %e e%ucaie non"formal2 !i
stimulare a particip2rii ci/ice a tinerilor.
- Multiplicarea 4n teritoriu a aciunilor %e tineret %erulate %e 1NSI<.
In+or"aii de)pre pro#ra"ele AN<IT #%)ii la8 KKK.an)itro"ania.ro
62
*.(.1A. AGENOIA PENTRU <PRILINIREA <TU0ENOILOR
1genia pentru SpriAinirea Stu%enilor este o instituie pu5lic2 ce /ine in aAutorul tinerilor 4n
/e%erea %escoperirii !i %e*/olt2rii potenialului acestora8 re*ult7n% un impact po*iti/ asupra
societ2ii. 1genia este su5or%onata 1utorit2ii Naionale pentru <ineret.
1genia pentru SpriAinirea Stu%enilor spriAin2 organi*aiile stu%ene!ti legal constituite %in
fiecare centru uni/ersitar8 companiile multinaionale8 precum !i Casele %e Cultur2 Stu%ene!ti
s2 %esf2!oare acti/it2i stu%ene!ti sau 4n folosul stu%enilor8 in7n% cont %e priorit2ile
i%entificate prin fiecare apel 5ugetar !i %e acti/it2ile pre/2*ute. 1ccentul se pune pe acti/it2i
ce furni*ea*2 e;periene %e 4n/2are practic2 pentru stu%eni !i tineri 4n general. Meto%a !i
a5or%area urm2resc s2 %ea posi5ilitatea tinerilor s2 4!i %escopere !i %e*/olte potenialul ca o
e;periena complet28 a/7n% ca principii: alegerea unui rol acti/C capacitatea %e con%ucereC
capacitatea %e a sc.im5a.
<COPUL 1i MI<IUNEA8
1genia se %e%ic2 stu%enilor prin organi*area !i susinerea acti/it2ilor sociale8 culturale8
aca%emice !i e%ucati/e non"formale. Pentru a"!i atinge scopul8 accentul ca%e pe /alorile
integrit2ii8 respectului pentru ceilali8 comunit2ii8 ino/aiei8 lucrului 4n ec.ip28 performanei !i
calit2ii.
O-iectivele pro#ra"ului prin inter"ediul c%ruia )e acord% +inanare proiectelor
)tudene1ti:
- SpriAinirea proiectelor specifice stu%enilor !i organi*aiilor stu%ene!tiC
- De*/oltarea cola5or2rii %intre organi*aiile stu%ene!ti legal constituite !i casele %e cultur2
stu%ene!ti %in Rom7niaC
- Stimularea %e*/olt2rii organi*aiilor stu%ene!ti pentru conceperea !i implementarea
proiectelor specificeC
- Stimularea asociati/it2ii stu%enilor !i %i/ersificarea ariei %e interes a proiectelor iniiate %e
ace!tia.
Priorit%i 2AA?8
- Reali*area %e seminarii8 conferine8 %e*5ateri8 traininguri pe teme %e interes pentru
stu%eniC
- Frgani*area %e ta5ere8 scoli %e /araC
- Programe si proiecte culturale8 e%ucati/e si %e %e*/oltare personala a stu%enilorC
- Proiecte %e sc.im5uri %e stu%eni cu organi*aii stu%ene!ti %in 3uropa !i alte state ale
lumiiC
- Proiecte care /i*ea*2 cet2enia acti/2 4n r7n%ul stu%enilorC
- De*/oltarea mass"me%ia stu%eneasc2C
- 3;emple %e proiecte eligi5ile: stagii > cursuriC concursuriC festi/aluriC cinemateciC
- CampaniiC cara/aneC e;po*iiiC t7rguriC manifest2ri sporti/e !i turisticeC clu5uri %e internetC
seminariiC simpo*ioaneC mese rotun%eC conferineC centre %e resurseC 52nci %e %ateC
5i5lioteci electroniceC conferine %e pres2C pagini I3JC e/enimente.
63
*.*. Po)i-ilit%i de in+or"are cu privire la +inan%ri
Site"uri : EEE.finant a re.ro
EEE.infoeu r opa.ro
EEE.fon%ur i "structurale .ro
EEE.structuralfun%s.ro
EEE . Eorl%5anK.org.ro = Janca Mon%ial2
EEE.coe.int = Consiliul 3uropei
EEE.olan% a .ro = 1m5asa%a Regatului S2rilor %e Wos
EEE.K5s"fr5.5e = îng Jau%ouin 'oun%ation
EEE . mott.o r g " C.arles SteEart Mott 'oun%ation
EEE.5osc."stiftung.%e " Ro5ert Josc. 'oun%ation
EEE.afcn.ro = 1%ministraia 'on%ului Cultural
Naional EEE.cultura.ro = Ministerul Culturii si Cultelor
EEE.e"tine r et.ro " 1genia Naional2 pentru <ineret EEE.f%sc.ro = 'un%aia
pentru De*/oltarea Societ2ii Ci/ile. EEE.ansitromania.ro = 1genia Naionala
pentru SpriAinirea Initiai/elor <inerilor EEE.centr a s.ro = Centrul %e 1sisten2
pentru FN0"urilor
EEE.ai%"o n g.ro = 1genia pentru Informarea !i De*/oltarea FN0"urilor.
EEE.osf.ro = 'un%aia Soros
EEE.capital.ro
EEE.5ursa. r o
EEE.comu n icate%epresa.ro
EEE.grant u ri.ro
EEE.euracti/.ro
EEE.pontEe5.ro
EEE . mana g ementul"proiectelor.ro
EEE.europ a .eu
EEE.europe ana.ro
0rupuri %e %iscuii:
conferinte _O a.oogroups.com
euro%esKì n fo_Oa.oogroups.com
fon%uri`str u cturale_Oa.oogroups.com
romaniaèu`list_Oa.oogroups.com
romstu%Oa5roa%_Oa.oogroups.com
finantareìmm_Oa.oogroups.com
finantari_Oa.oogroups .c om
finantareèuropeanaàis_Oa.oogro ups.com
64
,I,LIOGRA!IE8
1 practical 0ui%e to ProAect Management " Celia Jurton an% Norma Mic.ael8 3%. ôgan Page8
1((#
ProAect Management Jo%O of ^noEle%ge " PMJF^ 0ui%e 2))) 3%ition
ProAect COcle Management " 0ui%elines of 3uropean Commission 2))1
ProAect Management <"Kit " Council of 3urope D0 I6 an% 3uropean Commission 2)))
'un%amentele managementului %e proiect = suport %e curs8 'DSC8 2))+
Managementul Proiectului " Curs 8 'acultatea %e Comunicare si Relaii Pu5lice LDa/i%Fgil/OL
Management " F.Nicolaescu8 l. 6er5oncu8 3%itura 3conomic28 1((,
De*/oltarea a5ilit2ilor FN0 " Managementul proiectului = Centrul Regional %e Me%iu pentru
3uropa Centrala si %e 3st8 2))2
65

Managementul Proiectelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Proiectelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

S-ar putea să vă placă și