Sunteți pe pagina 1din 1

I.

Depresia
Pe lnga starea emotionala particulara pe care o traiesc copiii depresivi, exista si
alte motive care ndreptatesc preocuparea specialistilor din ntreaga lume n acest capitol
de patologie: costul developmental, pericolul suicidului, sensibilizarea produsa de
episodul depresiv pentru depresii ulterioare (M. Kovacs, 199!. "opilul depresiv se
retrage, relatiile lui cu lumea diminua, a#ungnd sa $ie dezaprobat, re#ectat de parintii si
colegii lui, acest lucru in$luentnd negativ ntreaga lui dezvoltare. %recventa suicidului
este ridicata si la vrste mici, $recventa reusitelor $iind de & de ori mai mare la depresivi
dect la grupuri de control ('(a$$er, 199)!. Primul episod depresiv sensibilizeaza
sistemul nervos central pentru alte episoade depresive Post (199&!* daca primul episod
necesita un +trigger+ psi(osocial, cu ct puseele se repeta, durata dintre ele va $i mai
scurta si declansatorii externi vor lipsi.
,epresia, stare mentala, caracterizata printr-o cadere a tonusului psi(ic, mani$estata prin
lasitudine, oboseala, descura#are, tendinte pesimiste, uneori anxietate (Manuila, 199!, nu
are totdeauna o semni$icatie patologica, ea nscriindu-se, adesea, ntre trairile normale ale
oricarui om. .. /0 considera ca depresia poate avea semni$icatie de sindrom, simptom
sau entitate nozologica. "a sindrom depresia se compune dintr-un trepied simptomatic ce
se re$era la modi$icarea dispozitiei (care devine trista sau anxioasa!, a gndirii (n sensul
in(ibitiei! si a $unctiilor psi(omotorii (P. Kiel(olz!. 1ceste trei simptome ale sindromului
depresiv au $ost denumite de Kiel(olz ca simptome de baza, sau cardinale, carora li se pot
adauga simptome accesorii (secundare!. Dispozitia depresiva, cu aspect de +(ipertimie
negativa+, poate mbraca aspectul tristetii exagerate, al tensiunii a$ective, dispozitiei
melancolice, anxietatii, nelinistii interioare, dis$oriei, indi$erentei posace, anesteziei
psi(ice dureroase (1. 'rbu, 199!. Inhibitia gndirii se traduce prin saracirea
imaginatiei, ncetinirea proceselor ideative, limitarea asociatiilor, aparitia ideilor
prevalente, monoideism, pesimism, idei de suicid. 'ubiectiv, depresivul traieste dureros
di$icultatea de gndire si evocare, ncearca o stare de +oboseala psi(ica+. 2n(ibitia
cuprinde si vointa ((ipobulie!, individul $iind n imposibilitate de a se (otar, de a lua o
decizie, $iind marcat de ambitendinta. Activitatea depresivului su$era prin lipsa elanului si
di$icultatea demara#ului, miscarile sunt lente, $ara vlaga, tinuta este caracteristica (aplecat
nainte, ca un batrn, lasnd impresia ca o cruce mult prea grea purtata pe umeri l
ncovoaie!, vocea este soptita, monotona. 3neori, n depresia anxioasa, poate apare
neliniste motorie pna la agitatie, cu plns si vaiete. 'imptomele accesorii sunt alcatuite
din idei delirante (olotime si din simptome somatice. Ideile delirante sunt conditionate de
dispozitia trista, mbracnd aspect micromanic, de autoacuzare, culpabilitate, autopunitie,
ruina, saracie, (ipocondriac. Simptomele somatice au o gama $oarte variata, de la
tulburari generale (perturbarea ritmului nictemeral, diverse algii, ce$alee, dureri
articulare, musculare, vertebrale, abdominale, inapetenta, scadere n greutate, tegumente
uscate, lipsite de elasticitate!, pna la tulburari cardiace, respiratorii, digestive, sexuale,
urogenitale