Sunteți pe pagina 1din 74

TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL

1. TRADUCTOARE I SISTEME PENTRU ACHIZIIE SI CONTROL


1.1. GENERALITI
In diferite aplicaii practice de conducere automat a unor procese indiferent de
mijloacele i procedeele aplicate una din cele mai importante funcii este cea de
informare. Deciziile n ansamblul global al unei astfel de scheme se pot lua numai
innd cont de informaile complete i corecte asupra evoluiei unor parametrii
semnificativi ce caracterizeaz procesul. Aceste informaii reprezint de fapt valori a
unor mrimi fizice ce se pot obine ca rezultat a unor operaii de msurare. In
majoritatea cazurilor aceste operaii de msusurare sunt efectuate de ctre aparate de
msur sau de ctre sisteme de achiziie date care introduc calculatorul n controlul
unui astfel de proces. In sistemele automate conduse de calculator aceste operaii sunt
efectuate de ctre traductoare dispozitive care stabilesc o coresponden ntre
mrimea de msurat i o mrime cu un domeniu de variaie calibrat apt de a fi
recepionat i prelucrat de echipamentele de conducere. Din punct de vedere a
caracteristicilor statice i dinamice principalele cerine impuse traductoarelor sunt! o
relaie liniar de dependen intrare ieire i dinamic proprie care s nu influeneze
esenial funcionarea traductorului. "innd cont de satisfacerea calitilor prezentate
anterior i de faptul c semnalele furnizate de ieirea unui traductor constituie singurele
mrimi accesibile n e#teriorul procesului n vederea prelucrrii poziia unui traductor
ntr$un sisteme automat este prezentat n fig.%.%.
P
C
Y
Y
r
E
X
T R A D U C TO R
E L E M . E X E C U T I E R E G U L A TO R
P R O C E S
P E R TU R B A TI I
E X T E R N E
&ig .%.%
1
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
unde! ' ( perturbaile e#terne procesului )$ mrimea de msurat reprezentnd
parametrul din proces reglat *$ valoarea curent *
r
( valoare de referin +$
comanda $ eroarea ,abaterea- .$ mrimea de e#ecuie.
In raport cu natura fenomenelor purttoare de informaie din cadrul procesului
cuplarea traductoarelor la proces poate fi de natur mecanic termic pneumatic
electric etc. In marea majoritate a cazurilor ieirile traductoarelor sunt de natur
electric sau pneumatic.
1.2. STRUCTURA GENERAL A UNUI TRADUCTOR
/ealizarea funcilor menionate de ctre traductor astfel nct semnalul obinut la
ieirea acestuia s reprezinte valoric mrimea msurat sub form disponibil
instalailor de automatizare implic o serie de operaii de conversie cu caracter
informaional nsoite de transformri energetice bazate pe energia asociat procesului.
In acest scop structura unui traductor conine urmtoarele componente tipice ,fig. %.0-!
P
I 1
R
1
P
e 1
P
i 2
R
2
P
e 2
P
i 3
R
3
P
e 3
P
i n
R
n
P
e n
Y
X
E L E M . S E N S I B I L
T R A D U C TO R
Y = f ( X )
A D A P TO R
&ig. %.0.
Elementul sens!l "#$%t&' s$u sen(&')! este elemetul care realizeaz
detectarea mrimii fizice pe care traductorul trebuie s o msoare ,din mediu doar
mrimea )-. 1odificarea strii acestuia se face printr$un consum energetic preluat de la
proces ,care in general trebuie s aib o valoare foarte mic-. 2n funcie de structura
constructiv elemetele sensibile se mpart n dou mari categorii!
elemente sens!le %$'$met'#e! sunt de fapt componente pasive sau active de circuit
care i modific parametrul n funcie de influena mrimii de msurat. De e#emplu!
2
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
rezisten electric modificat de influena temperaturii capacitate electric modificat
de variaia distanei dintre armturi fototranzistor sau fotodiod etc. In toate aceste
cazuri .3 este parte component a unui circuit de adaptare , de e#. n cazul
rezistenelor puntea 4heastoane- care realizeaz transformarea parametrului de circuit
ntr$un semnal electric unificat fiind necesar n acest caz o surs de enegie e#tern
,surse de alimentare-.
elemete sens!le *ene'$t&$'e! sunt caracterizate prin faptul c genereaz o sarcin
electric tensiune sau curent proporionale cu mrimea de msurat.'utem enumera
aici! elementele sensibile piezoelectrice ,pe baza efectului piezoelectric al cuarului-
care genereaz sarcin electric pe a#a electric proporional cu fora aplicat pe a#a
mecanic a cristalului tahogeneratoarele ( maini de ++ sau +A ce genereaz o
tensiune proporional cu turaia i termocuplul (generator de tensiune sub efect
termoelectric proporional cu temperatura de msur etc.
A+$%t&'ul! are rolul de adaptare a informaiei obinut de .3 la cerinele impuse
de aparatura de msurare. 'articularitile semnificative ale acestui bloc sunt! pe partea
de intrare adaptorul se caracterizeaz printr$o mare diversificare din necesitatea de a
putea prelucra variatele forme sub care pot aprea modificrile de stare ale .3 iar pe
partea de ieire trebuie s conin elementele constructive comune specifice generrii
semnalelor unificate. 'rin urmare se poate spune c adaptorul este elementul care
asigur conversia variailor de stare ale elementelor sensibile n semnale calibrate
reprezentnd valoarea mrimii de intrare. 2n cadrul adaptorului se realizeaz operaia
specific msurrii$comparaia cu unitatea de msur adoptat.
2n funcie de legile fizicii pe care se bazeaz detecia efectuat de .3 i msurarea n
cadrul adaptorului poate aprea necesitatea efecturii unor operaii liniare de calcul
cum ar fi! atenuare amplificare sumare integrare etc sau neliniare! produs ridicare la
puterelogaritmare etc. &orma de variaie a semnalelor de la ieirea adaptorului pot
realiza o clasificare n adaptoare numerice i analogice. 3emnalele analogice se
caracterizeaz prin variaii continue a unui parametru caracteristic similare cu variaiile
mrimilor de intrare. +a e#emplu de semnale analogice unificate pot fi!
curent continuu! 56...6mA7 0...%5mA7 8...05mA
tensiune continu ! 5...%597 5...0597 $%59....:%597
3
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
Adaptoarele numerice conin circuite de conversie analog numeric. Ieirile acestora
sunt de tip numeric cu nivele standard ,;;< +1=3 etc- pe structura unor coduri
numerice cunoscute! binar natural >ra? etc.
1.,. CARACTERISTICILE SI PER-ORMANTELE TRADUCTOARELOR
1.,.1. CARACTERISTICILE STATICE
/eprezint de fapt dependena ntre intrarea i ieirea unui traductor innd cont
de ntregul ansamblu de factori menionai nainte dat de relaia!
*@f,)-
!n care * i ) ndeplinesc cerinele unei msurri statice relaia stabilit ntre cele dou
putnd fi e#primat analitic sau grafic. /elaia de mai sus e#prim torui o situaie
idealizat n cazul real intervin aici i o serie de perturabii interne ,mrimile '
I%
..'
in
- sau
e#terne ,mrimile '
.%
...'
em
- traductorului ,vezi &ig.%.0-. 'e lng acesta ntr$un proces
de msurare intervin i mrimile de reglaj /
%
.../
p
care nu procoac modificri nedorite
ale caracteristicii statice ideale ci au rolul de a oferii posibilitatea unor reglaje n
domeniul de variaie a mrimii de msurat ,e#. calibrarea intern reglarea la zero
alegerea sensibilitii etc.-. 1rimile perturbatoare e#terne au o influen direct asupra
caracteristicii statice i pot fi de natura unor factori de mediu temperatur presiune
umiditate cmpuri magnetice e#terne etc. 1rimile perturbatoare interne se manifest
ca urmare a efectului zgomotului generat de rezistoare semiconductoare modifcarea
proprietilor materialelor prin imbtrnire frecri n lagre etc. Influena acestor mrimi
determin aa numitele abateri de la relaia de dependen ideal ( erorile de influen.
'rin urmare caracteristica real static a unui traductor este descris de funcia!
*@f,)7 '
I%
..'
in
7 '
.%
...'
em
-
3e poate observa c ceea ce genereaz erori sunt variaile acestor mrimi
perturbatoare i nu valorile lor absolute care dac ar fi constante ar putea fi luate n
considerare n e#presia caracteristicii. /elaia de mai sus se dezvolt n serie rezultnd!
Ep
Ep
E
E
In
In
I
I
P
P
f
... P
P
f
P
P
f
... P
P
f
X
x
f
Y

=
%
%
%
%
4
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
toate derivate de ordin I au semnificaia unor sensibiliti astfel!
X
X
f

$ sensibilitatea
util a traductorului %
%
I
I
P
P
f

i %
%
E
E
P
P
f

$ reprezint sensibiliti parazite. Admind


c influenele perturbailor nu depesc eroarea tolerat atunci caracteristica static
uzual pentru traductoarele analogice este!
./0"121
3
)4.
3
unde! )
5
i *
5
pot lua valori pozitive sau negative inclusiv zero.
Y Y
Y 0
Y = ( X ! X 0 ) " Y 0
L i n i # r # % n i & i r e ' ( i ) n # * #
L i n i # r # + r ) + ) r ( i ) n # * # , i & i r e ' ( i ) n # * #
Y = X
= ( - = ( -
X 0
X X
&ig. %.A.%.
1.,.2. ERORILE DE NELINIARITATE SI HISTEREZIS
2n general caracteristile statice reprezint o apro#imare a carcateristicilor statice
reale neliniare. 'entru evaluarea acestei apro#imri se utilizeaz abaterea de la
neliniaritate sau eroarea de neliniaritate. 'entru acesta n &ig. %.A.0. se traseaz o
dreapt AB prin fi#area punctelor e#treme care s apro#imeze ct mai bine
caracteristica real. 'aralel cu aceast dreapt se traseaz dreptele ACBC i ADBD. +ea
mai mare dintre diferenele *C si *D reprezint eroarea de neliniaritate care raportat
la domeniul ,*
min
*
ma#
- este!
[%]
Y Y
Y
min max
max
n
%55

=
5
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
Y
A .
Y .
Y /
B .
A
B
A /
B /
Y
0 # 1
X
0 # 1
Y
0 i n
X
0 i n
X
&ig. %.A.0.
1.,.,. DOMENIUL DE MASUR
3e situeaz de regul n zona liniar a caracteristicii statice i se e#prim prin!
)
min
...)
ma#
Att )
min
ct i *
min
pot fi zero sau diferite de zero.
1.,.5. SENSI6ILITATEA
In cazul caracteristicilor statice liniare sensibilitatea se e#prim ca fiind
coeficientul unghiular al dreptei.
= =

= = tg K
X
Y
dX
dY
S
sau raportat la domeniu!
min X max X
min Y max Y
S

=
Eneori este utilizat i forma sensibilitii relative 3
r
ca fiind raportul dintre sensibilitatea
relativ a mrimii de ieire i sensibilitatea relativ a mrimii de intrare!
X
X
Y
Y
S
r

=
1.,.7. REZOLUIA
3e definete ca fiind intervalul minim de variaie a mrimii de intrare care poate
determina apariia unui salt al semnalului de ieire. &iind un parametru calitativ al unui
traductor rezoluia este utilizat n special n cadrul traductoarelor numerice a cror
caracteristic variaz n trepte unde se reprezint comod prin numrul de bii ,de e#.
6
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
pentru un semnal de ieire pe %5 bii domeniul de msurare )
min
...)
ma#
se cuantific n
%508 de nivele posibile ceea ce duce la o rezolutie de 5%F din valoarea domeniului-.
1.,.8. PRECIZIA
.ste cel mai important indicator al calitii procesului de msurare. Astfel precizia este
cu att mai bun cu ct pentru o probabilitate dat ,care adesea se ia aproape de %-
intervalul n care se situeaz valoarea real este mai restrns. Diferena dintre rezultatul
msurrii i valoarea real este denumit eroare de msurare i este evident c
msurarea este cu att mai bun cu ct aceste erori sunt mai mici. +auzele erorilor de
msurare sunt comple#e ele putnd fi evideniate numai dup o analiz atent a
operaiei de msurare i tinnd cont de caracteristicile mrimii de msurat. In funcie de
aceste cauze erorile se pot clasifica in felul urmtor!
eroarea de interaciune ! este cauzat de e#ercitarea aciunii directe asupra valorii reale
de nsi elemetul sensibil al aparatului de msurat astfel nct valoarea efectiv
msurat difer de cea real.
eroarea de model ! o surs de erori poate fi determinarea imperfect a caracteristicii
statice prin idealizarea lor. +nd aceste caracteristici sunt deduse e#perimental
utiliznd etaloane acestea la rndul lor pot avea precizii limitate iar condiile reale de
utilizare pot diferii de cele corespunztoare etalonrii$ erori de model.
eroarea de influen! e#ist cazuri cnd n aplicaiile practice e#ist tendina de a nu se
in cont de efectele influenelor e#terne i interne. En instrument poate funciona corect
pentru efecte minime a acestor mrimi dar devine inacceptabil pentru valorile mari ale
acestora$ eroare de influen.
In funcie de proprietile lor generale prin care se pot stabili formalizri matematice
erorile pot fi calsificate i pe urmtoarele criterii!
erori sistematice! se produc n acelai sens n condiii neschimbate de repetare a
msurrii i au valori constante sau variabile dup o lege dat.
erori aleatoare! apar ntmpltor sau accidental la repetarea msurrilor apar diferene
att ca sens ct i ca valoare cu variaii imprevizibile.
erori grosiere (inadmisibile): conduc la rezultate total eronate iar efectele lor nu pot fi
luate n considerare.
In determinrile calitative a erorilor de msurare se utilizeaz i urmtoarea clasificare!
eroarea real! diferena )
i
dintre valoarea real ) i valoarea msurat a mrimii 9
i
)
i
@9
i
$)
7
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
eroarea absolut! diferena 9
i
dintre valoarea msurat 9
i
i valoarea de refrin 9
9
i
@9
i
$9
eroarea relativ! se definete ca fiind raportul dintre eroarea real i valoarea
adevrat.
)
irel
@)
i
G) sau 9
irel
@ 9
i
G9
2. MASURAREA MARIILOR CINEMATICE
.ste realizat conversia turaiei n semnal electric.
2.1. TAHOGENERATOARELE DE C.C.
.ste un element sensibil de tip generator tensiunea generat la bornele mainii
fiind proporional cu turaia a#ului. ;ahogeneratorul este o micromain electric
construit pe principiul generatorului de c.c. Din cadrul acestor generatoare de c.c cea
mai folosit variant este cea cu magnei permaneni. 3chema de principiu a unui
generator de ++ cu magnei permaneni i rotor cilindric este dat n &ig. 0.%. Datorit
comutaiei perilor pe colector este posibil ca tensiunea de ieire s fie ondulatorie.
Aceste ondulaii sunt cu att mai mici cu ct numrul de lamele ale colectorului este mai
mare. ;ot n acest scop la ieirea tahogeneratorului se introduc filtre trece jos care
afecteaz ns timpul de rspuns. Datorit sensibilitii reduse acest tip de element
sensibil de msur a turaiei nu este folosit pentru turaii mici domeniul lui fiind situat
ntre 65 i 6555rotGmin.
A )
N
S
&ig. 0.%.
8
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
;ensiunea electromotoare este dependent de turaie dup relaia! .@Hn unde H este
sensibilitatea tahogeneratorului i n este turaia. 3ensibilitatea depinde direct de
numrul de poli p de numrul de ci de curent din rotor ,0a- de numrul de
conductoare I i de flu#ul magnetic al magneilor permaneni.
a
pN
K

=
J5
i este cuprins ntre % i %5
min r!t
m"
<a mersul n sarcin tensiunea de la borne va fi!
E
5
@.$H
i
nI$/
A
I$E
p
unde! H
i
nI este o cdere de tensiune ce reprezint reacia indusului ,proporional cu n
i curentul rotoric I- /
A
I este o cdere de tensiune pe bobina generatorului iar E
p
cderea de tensiune la perii Dac se noteaz cu
r
eroare relativ a tahogeneratorului
la mersul n sarcin vom avea!
I
#
n K $ $
I
#
n K $
p
i % S
p
i %
r

+ + +

+ +
=
cu /
3
rezistena de sarcin. Din relaia de mai sus se trage concluzia c pentru a avea
o eroare relativ mic este necesar ca rezistena de sarcin s fie mare rezistena
bobinei generatorului /
A
s fie mic i reacia indusului s fie mare. 2n practic pot fi
utilizate i tahogeneratoarele de CA sincrone sau asincrone care genereaz la ieire o
tensiune sinusoidal monofazat cu valoare efectiv i frecven dependent de turaie
dup relaia!
& nt 'in( NK
n
& t ( E
J5
0
J5
0

=
unde! I$ numrul de spire H$constant ce depinde de tipul
nfurrii amplitudinea flu#ului magnetic i n$turaia.
2.2. TRADUCTOARE DE TURAIE CU ELEMENTE -OTOELECTRICE
.lementul sensibil al acestor traductoare este un dispozitiv fotoelectric care detecteaz
variaia de flu# luminos ce depinde de viteza de rotaie folosind un dispozitiv modulator
aflat pe a#ul n rotaie. Dup modul de obinere a variaiei de flu# luminos aceste
traductoare se clasific n!
a- traductoare optice cu ntreruperea fluxului luminos ,&ig. 0.0a-! discul este
plasat pe arborele cruia i se msoar turaia si este prevzut cu fante,orificii-
iar elementele fotoelectrice i sistemul optic paralel cu a#ul. &antele trec
)
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
succesiv prin dreptul disp. fotoelectrice i a sursei de lumin obinndu$se o
serie de impulsuri care convertite de circuitul formator au o frecven dat de
relaia! 9/%n unde p este numrul de orificii i n turaia. .#emplul de schem
a unui circuit formator este dat n &ig. 0.0.b.
&ig. 0.0a. si 0.0b.
b- traductoare optice cu relexia fluxului luminos ,&ig. 0.0c.-!pe a#ul n micare
se plasez un marKer reflectorizant. <umina emis se reflect de marKer la
fiecare trecere a acestuia prin dreptul celulei fotoelectrice. 3emnalele
obinute se prelucreaz similar cu cele de la pct.a.
Acest tip de elemente sensibile se utilizeaz pentru msurarea turailor n domeniul %$
%5
L
rotGmin. +ircuitele de adaptare sunt de obicei frecvenmetrele digitale ce vor fi
prezentate pe larg n capitolul msurrii numerice a frecvenei. Avantajele folosirii pe
scar larg a lor sunt! utilizarea la turaii foarte joase gama larg de turaii ncrcarea
a#ului cu un cuplu aproape nul.
2 O TO T R A N 3 I S TO R
L E N T I L A
M A R E R
L A M P A
&ig. 0.0c.
1*
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
2.,. TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN :ARIA6IL

.lementul sensibil este compus dintr$un magnet prelungit cu un miez de fier pe
care este infasurata o bobin aflat la mica distana de periferia unui disc din material
feromagnetic. Discul are mai multe proeminene ,dinti- sau guri ,fante- si este monatat
pe a#ul a carui turatie se determin.

&ig. 0.A.a
1agnetul miezul magnetic si discul feromagnetic formeaz un circuit magnetic a
crui reluctant variaz in funcie de pozitia discului fa de miezul magnetic. +and un
dinte se afl in prelungirea miezului reluctan va fi minim iar cand un spatiu liber se
afl in dreptul miezului reluctan va fi ma#im. Aceasta variaie de reluctan duce la o
variaie de flu# magnetic prin bobina ceea ce va introduce o tensiune
& (t u
e
in bobin
conform legii inductiei electromagnetice. <a o rotatie a discului ,cu o vitez astfel incat
deriva flu#ului sa fie suficient de mare ca sa poat fi sesizata tensiunea electromotoare
indus- se obtine un numar de impulsuri egal cu numarul de dinti de pe cicunferinta
discului.
11
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. 0.A.b.
&ig. 0.A.c.
&recvena f a tensiunii electromotoare induse este egala cu turatia n in rotGs
multiplicat cu numarul se dinti z ai discului!
f @ zn
.lementele sensibile cu reluctan variabil nu se utilizeaz la turatii joase si
foarte joase deoarece la turatii mici amplitudinea impulsurilor fiind dependent de
turatie poate s scad sub pragul de sensibilitate al adaptorului. 'entru cresterea
sensibilitatii la turatii mici trebuie mrit numarul de dinti ai discului.
.lementul sensibil de acest tip poate fi conectat la un adaptor analogic a carui
schema bloc e prezentat in figura !
12
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. 0.A.d.
3$a considerat un element sensibil cu o singura proeminen.
3emnalul ES
U
de perioad ; ,egala cu perioada de rotatie- furnizat de elementul
sensibil .3 este amplificat si redresat monoalternan de catre blocul amplificator$
redresor A:/. Dupa ce este format ,formatorul de semnal &3- semnalui purttor cu
privire la turatie este aplicat monostabilului 1 care genereaza impulsuri dreptunghiulare
periodice de perioada ; si de durata fi#ata
*
t
. 'entru funcionarea corecta se impune
condiia
min *
T t
unde
min
T
este perioada minim de rotatie ,corespunzatoare turatiei
ma#ime-.;ensiunea m
U
de la iesirea monostabilului este mediate de catre dispozitivul
13
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
de mediere D1 pe o durata
T T
*
obinandu$se o tensiune continu
LM
U
proportional
cu turatia!
+
6*
1
& ( & (
1
*
* * * * * *
* *
*

= = = = =
iT
M
T
M DM
kn
n
t U
T
U t U t
iT
i
dt t U
iT
i
dt t U
T
U
T i T iT & 1 (
*
+
.tajul de iesire .. furnizeaz un semnal de iesire unificat ,tensiune sau current-
proportionala cu turaia. Domeniul de turatii la care poate fi folosit traductorul cu
reluctan variabil este de %55 rotGmin ( A55 555 rotGmin in functie de numarul de dinti
ai discului.
'entru micsorarea erorilor traductorul este prevzut de regul cu un set de roti
dintate din material feromagnetic fiecare roata avand un anumit numar de dinti si fiind
utilizata pentru o anumita gama de turatii. +orespunzator se modific constanta de tinp
*
t
a monostabilului si condesatorului de mediere.
.lemental sensibil de reluctan variabil poate fi conectat la un adaptor
numeric crescand astfel precizia si timpul de raspuns. Avand in vedere particularitaile
constructive si functionale ale adaptoarelor numerice ele vor fi tratate separate.

1M3E/A/.A ;E/A"I.I E;I<INOID +I/+EI;E< <10P5L ,conv. frecv.$tens.-
14
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. 0.A.e.
2.5. TRADUCTOARE DE TURAIE INDUCTI:E.
Acest tip de traductor de turaie ,&ig 0.8.- are ca element sensibil dou bobine
plasate n aa fel nct discul din material feromagnetic prevzut cu o fant care este
solidar pe a#ul n micare se rotete ntre ele. +ele dou bobine fac parte dintr$un
oscilator de nalt frecven. +nd fanta se gsete n dreptul bobinelor circuitul
magnetic este realizat i oscilatorul funcioneaz ,apar oscilaii la ieire-. ;ensiunea de
nalt frecven obinut este apoi detectat i filtrat obinndu$se astfel la ieire o
tensiune de nivel ridicat. Dac discul optureaz ntrefierul efectul este invers.
&uncioneaz ntr$un domeniu foarte larg ncepnd cu turaii joase i ajungnd pn la
%555555 rotGmin.
O S C I L A TO R D E T E C TO R " 2 I L T R U
A X
D I S C
L 1
L 2
&ig. 0.8.
2.7. TRADUCTOARE DE TURAIE CU ELEMENTE SENSI6ILE MAGNETICE
15
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
3unt utilizai senzori magnetici integrai cu o funcionare bazat pe efect Qall. <a
sesizarea unui cmp magnetic e#terior de inducie B senzorul Qall furnizeaz la ieire o
tensiune diferenial proporional cu B. In /omnia se produc senzori Qall n seria
310AR. 2n &ig. 0.6.A. este prezentat montarea senzorului Qall cu ecranarea cmpului
magnetic iar in &ig. 0.6.B senszorul Qall cu concentrarea cmpului magnetic.
M # - n e (
M # - n e ( D i 4 '
U
5 # * *
U
5 # * *
D i 4 '
S e n 6 ) r 7 # * *
S e n 6 ) r 7 # * *
N
N
S
S
S N S
A ) B )
&ig. 0.6.
'e a#ul n micare este prevzut un disc din material feromagnetic cu decupri.
+nd decuparea se afl n dreptul senzorului cmpul magnetic este dispersat ceea ce
produce blocare senzorului obinndu$se impulsuri ce apoi pot fi numrate. +a adaptor
poate fi utilizat att varianta analogic ct i cea digital.
2.8. APLICATII PRI:IND MASURAREA TURAIEI.
1M3E/A/.A ;E/A"I.I E;I<INOID +I/+EI;E< ;+A %56 ,senzor de pro#imitate
integrat-.
" 8
E 1
E 2
D I S C
L 1
1 0 0 +
1 0 % 7
1 0 % 7
L 2
1
2
TC A 1 0 9
3
:
;
9
<
=
&ig. 0.J.
,. UTILIZAREA SENZORILOR IN PRACTICA
16
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
Avand o constructie relativ simpl si beneficiind de o rezistenta la socuri si vibratii
sporit acesti senzori sunt folositi in domeniul auto la scara larga avantajul il reprezint
faptul c citirea o face de pe rotiile dinate ale autovechicolului si sunt construiti mai nou
si informa miniaturizat.
3enzorii de vitez sau pozitie cum mai sunt numiti furnizeaz informatii prin
intermediul mai multor blocuri sistemului de achiziie care are rolui de a le eantion
memora si de a le transmite spre blocurile de afisare prelucrare si daca este nevoie
corectare.
Ermatorii senzori furnizeaz astfel de date!
3enzor de poziie pe arboreal cu came
3enzor de poziie pe arboreal cotit
3enzor de vitez auto
&ig. A.a.
17
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
;oate cele trei tipuri de senzori sunt alcatuite structural dintr$un magnet
permanent prelungit cu un miez fromagnetic pe care se afl o bibin. Aceti senzori se
afl montai foarte aproape de roata dintat. +and trece un dinte prin faa senzorului un
impuls electric apare in bobin fiecare dinte crend un astfel de impuls. Iumarul de
impulsuri intr$o secunda reprezint frecvena semnalului.
+u cat roata ,arborele- se roteste mai repede cu att apar mai multe impulsuri.
Impulsurile sunt apoi transformate cu ajutorul unor convertoare frecven$tensiune in
tensiune astfel tensiune de la ieirea convertorului este mai mare daca numarul de
impulsuri creste. +reterea tensiunii e proportional cu frecvena impulsurilor. ;ensiune
poate fi apoi usor interpretat pentru masurarea turaiei si controlul acesteia.
SENZORUL CU RELUCTANTA :ARIA6ILA
&ig. A.b.
18
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
Distanta dintre rotor si sensor este critica cu cat senzorul se indeparteaza de
rotor ,roata dintata- cu att semnalul e mai slab este de dorit ca distana sa fie
constant. Iu toate roile prezinta dini sunt si cu cioplituri ,crestturi- care au rolul de a
produce acela efect. Acest tip de senzori produc impulsuri electrice si nu au nevoie de
surs de alimentare.= alt caracteristic e aceea ca au nevoie de doar doua fire pentru
a trasmite semnalul. &irele sunt contorsionate rsucite si izolate pentru a nu permite
interferena semnalului cu alte semnale si alterarea lui.
'ozitie de montare a unui sensor pe a#ul cu came
&ig. A.c.
1)
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. A.d.
3enzorul e folosit pentru a determina turaia motorului ,/'1-.
&ig. A.e.
.+1$ul folosete semnalul senzorilor de vitez a vehicolului ,933$vehicle speed
sensor- pentru a modifica funciile motorului si a iniia rutine de diagnosticare. 3e pot
folosii diferite tipuri de senzori in functie de scop astfel e#ist senzori doar pentru a citi
o turatie sau senzori de roata pentru monitorizarea si controlul unui sistem AB3.
2*
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. A.f.
3enzor cu reluctan variabil pentru aplicatii auto
21
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. A.g.
5.CIRCUITE DE CON:ERSIE ANALOGIC.
22
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
5.1. CON:ERTOARE TENSIUNE -REC:EN
+onvertoarele tensiune$frecventa se utilizeaza pentru conversia semnalelor
analogice in semnale numerice ca o variant simpl cu performante deosebite
referitoare la rejecia prin integrare a perturbatiilor si la monotonicitatea caracteristicii de
transfer. De asemenea informatia de frecvena poate fi transmis la distanta prin
semnale numerice seriale ,semnale dreptunghiulare- practic imune la perturbatii si care
por trece prin izolatoare galvanice ,inductive sau optice- fara a fi afectate de erorile
frecvente. 3ructura de principiu a convertorului tensiune frecven este dat n &ig.8.% i
conine un amplificator operaional A= un comparator un circuit monostabil i un
generator de curent de referin I
r
. ;ensiunea de intrare E
i
de polaritate pozitiv se
aplic intrrii circuitului integrator ,se consider constant n intervalul unei perioade
;
5
@%Gf
o
a tensiunii de ieire E
5
-. Integrarea tensiunii de intrare are ca efect variaia liniar
cu pant negativ a tensiunii de la ieirea integratorului E
I3
. +nd tensiunea E
I3
coboar
sub nivelul masei circuitul comparator comut declannd monostabilul ,E
+
-. 'e durata
acestei stri se comand cuplarea comutatorului H i integrarea curentului de referin
I
r
. 'entru stabilirea funciei de transfer a convertorului se aplic principiul conservrii
sarcini electrice la bornele capacitii integratorului n intervalul corespunztor unei
perioade ;
5
!
I
r r
5
r r 5
I
a# Im
r
E
t /I
%
f
t I ;
/
E
/
E
I
=
=

U
I
I
r
U
0
T
r
T
0
U
0
C B M
U
I S
U
I S
U
C
U
C
C
A O
C O M P

R
&ig .8.%.
23
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
'entru construcia unui convertor tensiune frecven cu performane bune putem
opta pentru schema din &ig. 8.0 n care circuitul <1666 este folosit ca oscilator astabil.
Incrcarea condensatorului de temporizare +@%5n& este asigurat de un generator de
curent constant realizat cu amplificatorul A=
%
i tranzistorul ;
%
. Alimentarea Ssub masD
,5...$%69- al circuitului temporizator produce la ieire impulsuri logice negative cu o
perioad ;. Deoarece intrrile A= au acelai potenial curentul care strbate rezistena
/
%
este egal cu E
i
G/
%
. ;impul n care condensatorul + se ncarc ntre E
'T
i E
'3
,%59-
este dat de relaia!
i
'T '3 %
inc
E
- E E , + /
;

=
unde! E
'T
i E
'3
sunt tensiunile de prag ale comparatorului 3E3 i T=3 din 666.
'erioada total a oscilaiei de ieire este!
desc
i
'T '3
% desc nc i
;
E
- E E ,
+ / ; ; ; +

= + =
&recvena ieirii este inversul perioadei!
- E E , + /
E
;
%
f
'T '3 %
i

=
3e observ c se poate realiza o conversie tensiune frecven liniar dac descrcarea
condensatorului + se face rapid. Acest lucru se poate face pe dou ci! alegerea unei
valoare relativ mic pentru capacitatea + i prin alegerea unei frecvene ma#ime de
lucru mult mai mic dect durata de descarcare a condensatorului +.
Domeniul de frecvene este afectat n partea de jos de tensiunea de decalaj i de
coeficientul de variaie cu temperatura a tensiunii de offset a A=. Etiliznd schema din
&ig. 8.0. se poate construi un convertor pe trei decade de frecven %5Qz...%5HQ
pentru tensiuni cuprinse n intervalul %5m9...%59. Dezavantajul schemei const n faptul
c este sensibil la valoarea tensiunii de alimentare negativ de (%69. Dezavantajul
este nlturat de soluia propus n schema din &ig. 8.A.
24
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
=
=
; > = +
1
1
;
;
2
2
3
3
T
I E S
C
P ?
P S
D E S C
A L O 8 "
9
T
:
:
<
<
2 > 2
I E S I R E
I N T R A R E
2 > 9
9 > ;
" 1 9 8
! 1 9 8
! 1 9 8
! 1 9 8
L 0 2 0 1 A
1 0
1 0
&ig. 8.0
=
1
;
;
22
2
33
3
I E S
C
P ?
P S
D E S C
A L O 8 "
9
::
:
<
<
I E S I R E
I N T R A R E
" 1 9 8
" 9 8
! 1 9 8
< : 1
1 0 0
1 0 0
1 0
1 0 n
1 0 n 2 n
2 n
2 n
&ig. 8.A
7. REDRESOARE DE PRECIZIE CU AMPLI-ICATOARE OPERATIONALE
7.1. REDRESORUL MONOALTERNANTA DE PRECIZIE
.ste utilizat pentru conversia semnalelor de curent alternativ n semnale de
curent continu. 3e numete de precizie deoarece la mai mici valori pozitive ale
semnalului de intrare acesta este practic transferat la ieire ,monoalternan-. In
funcionare se regsesc urmtoarele cazuri ,&ig. 6.%.-!
, ;ensiunea E
i
U5 curentul de sarcin nu poate fi asigurat de ieirea A=
deoarece ar trebui ca I
o
s aib un sens invers prin diod. Dioda blocat
25
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
provoac ntreruperea buclei e#terne de reacie a amplificatorului repetor deci
tensiunea de ieire E
e
este nul.
, ;ensiunea E
i
V5 ierea A= tinde spre valori pozitive i aduce dioda n stare
de conducie stabilind astfel calea de reacie pozitiv rezultnd E
e
@E
i
.
U
i
U
0
U
D
U
e
R
S
&ig. 6.%.
.vitarea saturaiei n bucl deschis a A= se face ncluznd n schema rezistenele /
%
i /
0
ca n &ig.6.%.a evideniindu$se i aici dou cazuri!
, ;ensiunea E
i
@5 D
%
i D
0
sunt blocate i E
e
@E
i
@5
, ;ensiunea E
i
V5 ieirea crete foarte repede datorit buclei de reacie lucru
ce duce la trecerea n conducie a lui D
0
i blocarea lui D
%
.
s
U
R
R
U
%
0
=
, ;ensiunea E
i
U5 ieirea scade foarte repede datorit buclei de reacie lucru
ce duce la trecerea n conducie a lui D
%
i blocarea lui D
0
.
E
3
@5
U
i
U
0
D
2
D
1
U
e
R
S
&ig. 6.%.a.
26
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
7.2. REDRESORUL 6IALTERNANTA DE PRECICIE
3e caut redresarea ambelor alternane prin nsumarea tensiunii redresate de
primul A= cu chiar tensiunea de intrare ,&ig. 6.0.a.-. Amplitudinea tensiunii de intrare
este amplificat cu doi ,tensiunea E
%
- pe semiperioada alternaei pozitive. Al doilea bloc
cu A= ,sumator- realizeaz nsumarea tensiunii E
%
cu E
i
.
, pentru E
i
U5 E
%
@5 i E3@$E
i
, pentru E
i
V5 E
%
@$0E
i
i E
3
@$,0E
i
:E
i
-@$E
i
&ormele de und a celor dou tipuri de redresoare sun date n &ig. 6.0.b.
.
U
i
U
0
U
1
D
2
D
1
2 R
R
R
R
R
U
e
R
S
&ig. 6.0.a.
U
i
U
1
U
e
U
e
M O N O A L TE R N A N TA
B I A L TE R N A N TA
27
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. 6.0.b.
7.,. CON:ERTOARE INALTA -REC:ENTA2;OASA -REC:ENTA
De multe ori n diferite aplicaii este necesar conversia unui semnal de nalt
frecven de ordinul 1Qz n semnal de joas frecven pentru a fi apoi prelucrat.
'rocedeul are la baz utilizarea detectoarelor de vrf care n regim de +A furnizeaz la
ieire o tensiune egal cu valoarea ma#im a tensiunii de intrare. 3chema bloc a unui
convertor I&$T& este prezentat n &ig. 6.A. 3tructura include dou detectoare vrf la
vrf cu caracteristici ct mai apropiate un amplificator de eroare A divizorul rezistiv D i
un oscilator sinusoidal = a crui amplitudine este comandat n tensiune. Enul din
detectoare este comandat de tensiunea de intrare EI de nalt frecven n timp ce la
intrarea celui de al doilea se aplic semnalul oscilatorului divizat de un anumit numr de
ori. 3istemul descris reprezint de fapt o bucl de reglare automat care stabilete
nivelul tensiunii furnizate de oscilator la o valoare pentru care amplitudinile semnalelor
sunt egale. ;ensiunea de la ieirea convertorului reprezint rezultatul conversiei in
regim de semnal sinusoidal egalitatea amplitudinilor implic egalitatea valorilor efective.
Din funcionarea descris mai sus se pot deduce o serie de avantaje! realizeaz
stabilirea valorii efective a unui semnal de I& circuitul prezint o bun liniaritate care se
pstreaz pn la valori mici ale semnalului de intrare,m9- precizie de msur ridicat
fiind determinat n esen de erorile circuitului ce msoar valoarea efectiv.
U
I
D
1
R
1
R
1
D
1
D
2
D
2
C
2
C
2
C
D I 8 I 3 O R
C
O S C
1 0 0 7 6
R E D R E S O R
A
&ig. 6.A.
28
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
8. SISTEME DE ACHIZIIE DE DATE. SISTEME INTEGRATE DE MSURARE
8.1. INTRODUCERE. GENERALITI. CLASI-ICRI
= importana deosebit este acordat in zilele noastre utilizarii calculatorului in
prelucrarea numeric a datelor disponibile in urma masurrii unor parametrii fizici ai
diferitelor procese industriale si nu numai. +alculatorul poate fii privit ca un sistem de
prelucrare numeric constituit pe baza utilizarii unui circuit integrat pe scara larga de tip
microprocesor microcontroler sau procesor numeric de semnal. In majoritatea
aplicatiilor se pune problema de a se obine informaii despre aceste procese fizice in
vederea memorrii si redrii pentru comunicatie sau pentru control. En astfel de proces
este caracterizat prin mrimi fizice care ulterior pot fii transformatein semnale electrice
analogice utilizand traductoare. 'relucrarea acestor semnale se poate face utilizand
tehnici analogice sau numerice. In vederea unei prelucrari numerice este necesara
transformarea semnalelor in semnale numerice cu un sistem de achizitie date.
3istemele de achiziie de date sunt sisteme comple#e de supraveghere a unor
procese in care intervin de regula mai multe mrimi fizice. .le realizeaz prelevarea
prin intermediul unor traductoare adecvate de semnale analogice sau numerice ,in
funcie de natura traductorului- in scopul memorrii transmiterii sau prelucrarii
informatiei achizitionate. 1emorarea poate fi fcuta direct sau dupa prelucrarea datelor
pe intervale de timp mai lungi medii sau scurte. ;ransmiterea datelor e necesar a fi
facut pe distante mai lungi sau mai scurte. .
'relucrarea informatiei poate consta in operatii simple ,comparari- pna la
prelucrari matematice complicate ,integrari diferentieri medieri calcul de transformate
&ourier etc.-. 3copul prelucrarii difer de la caz la caz! comanda unui proces ,industrial
militar de cercetare- sau numai informare asupra evolutiei procesului prin vizualizarea
datelor. =peraia cea mai importanta este conversia analog ( numeric realizata cu
unul sau mai multe circuite. In funcie de tipul aplicatiei mai pot fi necesare si alte
circuite analogice de prelucrare. .
.ste necesar supunerea semnalelor provenite de la iesirea traductoarelor unor
transformari primare si transformate in tensiuni electrice. ;rasformri cum ar fi!
atenuarea filtrarea amplificarea izolarea conversia tensiune$current etc. sunt
2)
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
realizate la nivelul blocurilor de circuitelor de condiionare. 3emnalele numerica se obin
prin prelevarea la un moment dat a valorii semnalelor analogice si conversia acestor
esantioane in semnale numerice cu ajutorul circuitelor de eantionare si memorare si
circuitelor de conversie analog numerica. &unciile e#ecutate de sistemul de prelucrare
numerica pot fi de filtrare numerica identificare reprezentare in domeniul frcventa
clasificare etc. In urma acestor operatii numerice se obtin semnale numerice prelucrate
care contin informaii despre procesul fizic scopul fiind acela de a monitoriza sau
controla procesele. 3emnalele electrice obinute vor actiona asupra elementelor de
e#ecutie! motoare relee etc. +e intervin in desfsurarea proceselor pe baza buclelor
de reglare.
+onfiguraia si tipurile de circuite utilizate intr$un sistem de achizitie de date (
3AD ( depind de o serie de factori!
rezoluia si precizia cu care se cere realizarea conversiei AGI7
numrul de canale analogice investigate7
frecvena de esantionare pe fiecare canal7
capacitatea sistemului de prelucrare in timp real a datelor7
necesitatea conditionarii ,adaptarii- semnalului analogic de intrare.
Datele achizitionate pot fi!
analogice ,tensiuni cureni ( continue sau alternative- si reprezinta de regula
iesirile unor traductoare ce supravegheaz marimile care intervin in procesul
condus7
numerice provenind de la traductoare cu iesire numerica sau de la alte
echipamente implicate in desfasurarea procesului.
3AD va fi prevazut deci cu un numar corespunzator de intrri adecvate acestor date!
intrari analogice7
intrari numerice.
Alta operaie frecvent intlnita in 3AD este esantionarea si memorarea temporara a
esantioanelor prelevate. &recvena de esantionare se stabileste in functie de!
spectrul de frecven al semnalelor de intrare7
viteza de lucru a convertorului AGI7
3*
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
precizia impus procesului de prelucrare.
= frecventa minim si care permite determinarea parametrilor statistici ai
semnalului este dublul frecvenei ma#ime din spectrul acestui semnal. Dac se cere ca
esantioanele prelevate sa reprezinte cu suficient precizie un semnal continuu de la
intrare fara a mai calcula valori intermediare esantioanelor prelevate frecvena de
esantionare trebuie sa fie de cel putin WX%5 ori mai mare dect frecventa celei mai
inalte armonici. 'erioada de esantionare nu poate fi mai mica dect timpul de
conversie.
Inaintea esantionrii semnalele analogice sunt supuse unor operatii de adaptare
cu sistemul de prelucrare numite generic condiionare. Acestea pot fi!
amplificareGatenuare cu cstig programabil7
amplificare cu izolare galvanica7
comutare automat a intervalelor de masurare7
compresie logaritmica7
filtrare7
conversie tensiune $ frecventa7
conversie curent ( tensiune.

8.2. CLASI-ICARI ALE SISTEMELOR DE ACHIZITII DATE
%. Dupa condiiile de mediu in care lucreaz!
sisteme destinate unor medii favorabile ,laborator-
3AD destinate utilizrii in condiii grele de lucru ,echipamente militare instalatii
telecomandate anumite procese industriale etc.-.
0. Dupa numarul de canale supravegheate!
monocanal cu una din variantele!
o numai circuite pentru conversia direct a semnalului7
o preamplificator urmat de circuitele de conversie7
31
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
o preamplificator circuite de eantionare$memorare urmate de circuite de
conversie7
o preamplificator circuite de condiionare a semnalului si una din variantele
anterioare7
3AD multicanal in una din variantele!
o cu multiple#area iesirilor unor convertoare analog$numerice fiecare
convertor corespunznd unui canal7
o cu multiple#area intrarilor circuitelor de eantionare$memorare ,3GQ (
sample and hold (engl.-7
o sisteme de achiziie destinate multiple#arii semnalelor de nivel scazut.
<. STRUCTURA UNUI SISTEM DE PRELUCRARE NUMERIC PENTRU
CONTROLUL UNUI PROCES -IZIC=
&ig. L.
<.1. SAD CU UN SINGUR CANAL "MONOCANAL)
.ste varianta cea mai simpl coninnd un singur +AI si avnd schema
minimal din &ig. L.%.b in care!
+AI ( convertor analog$numeric7
1;$ memorie tampon7
D+ ( dispozitiv comanda.
32
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&recvena ma#im a semnalului de intrare la care variaia semnalului de intrare
pe durata unui ciclu de conversie ;
c
nu depseste % <3B ,<ast 3ignificant Bit$ bit de
semnificaie minim $ engl.- pentru a evita erori grosolane este!
( )
+
% I
ma#
; Y
0
f
+


unde I este numrul de ranguri binare al convertorului ;
c
durata conversiei.
&ig. L.%.a.
3istemele cu conversie direct se folosesc cnd semnalul analogic ar trebui
transmis printr$un mediu cu perturbaii puternice si se amplaseaza direct lng sursa de
semnal.
3tructura standard a sistemului de achiziie cu un semnal analogic de intrare!
-ig. 7.1./
+omponentele schemei bloc si functiile lor principale sunt!
33
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
$ T'$+u#t&'ul= este compus din doua blocuri principale! elmentul sensibil si
adaptorul. .lementul sensibil ,senzorul- poate fi de tip parametric ,inductivcapacitiv
rezistiv etc.- sau de tip generator ,piezoelectric termocuplu tahogenerator-. Adaptorul
este circuitul care realizeaza transformarea primara in semnal electric cum ar fi!
oscilatoare amplificatoare de sarcina punte 4heastone etc. In actualitate e#ista
tendinta realizarii de traductoare SinteligenteD care sa contina si alte blocuri incorporate
cum ar fi! filtre circuite de esantinare si chiar de conversie analog$numerica. 3emnalul
generat este de natura electrica ,tensiune sau curent- proportional cu marimea fizica
masurata.
$ -lt'u +e nt'$'e= cuprinde un filtru trece jos cu rol de a eliminare a efectelor de
aliere care rezulta din conversia analog$numerica a semnalului analogic.
$ C'#ute +e #&n+t&n$'e $ semn$lel&'= contine circuite care realizeaza
prelucrarea analogica! amplificatoare circuite de conversie analogica circuite de
izolare etc. Daca este utilizat un amplificator cu castig programabil acesta poate
permite marirea gamei dinamice a semnalului de intrare. >ama dinamica ,>- poate fi
e#primata in functie de valoarea ma#ima a semnalului de intrare E
imind
rezultand!
d min i
ma# i
E
E
log 05 > =
$ C'#ute +e es$nt&n$'e s mem&'$'e= are rolul de prelevare de esantioane din
semnalul de convertit in vederea conversiei analog$numerice. &recventa semnalului de
esantionare si memorare ,3
.G1
- trebuie sa respecte conditia I?Zuist din teorema
esantionarii a lui 3hannon!
f
.G1
[ 0f
Ei
in practica aceasta frecventa se ia de %5 ori mai mare.
$ C&n>e't&'ul $n$l&*2nume'#= realizeaza conversia analog$numerica a
semnalului analogic esantionat. Infunctie de precizia si viteza de l7ucru a aplicatieise pot
alege diferite variante! +AI cparalel +AI cu apro#imatii succesive +AI serie$paralel
+AI delta$sigma etc. Ingeneral circuitul trebuie sa fie capabil sa genereze catre 3'I
un semnal de sfarsit conversie ,.ID +=I9.- sisa fie controlat de 3'I prin 3;A/;
+=I9. /ezultatul conversiei apare sub forma unei segvente binare pe I biti.
<.1.1. SISTEME CU PREAMPLI-ICARE SI CON:ERSIE DIRECTA
34
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
01n'i2ni31 d1 intrar1 '2nt in gam1 'tandardi4at1. 5!difi6ar1a a61't1i gam1 '1 p!at1 fa61
prin m!difi6ar1a fa6t!r232i d1 amp3ifi6ar1 a3 2n2i %7 'a2 amp3ifi6at!r dif1r1ntia3 in'tr2m1nta3
p1ntr2 '1mna31 f!art1 mi6i 'a2 a89nd ! 6!mp!n1nta d1 m!d 6!m2n in'1mnata+ !ri amp3ifi6at!r
d1 i4!3ar1 62 62p3a: prin tran'f!rmat!r 'a2 prin 131m1nt1 1316tr!!pti61+ p1ntr2 '1parar1
ga38ani6a.
<.1.2. SISTEME UTILIZ?ND CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE
&ig. L.%.0.
Aceste circuite asigura o crestere a vitezei de variaie admise a semnalului supus
conversiei far diminuarea preciziei.
'A ( preamplificator7
+.1 ( circuit de esantionare ( memorare.
Intre doua conversii succesive +.1 urmrete variaiile semnalului de intrare.
Inainte de initierea conversiei +.1 este trecut in starea de memorare in care ofera la
iesire valoarea momentan a semnalului de intrare de la sfrsitul etapei de urmarire.
3tarea de memorare se mentine pe toat durata conversiei. Astfel precizia +AI nu este
afectat indiferent de viteza de variaie a semnalului de intrare si de tipul de +AI
folosit. <a eantionare cu o frecvena prea scazut in semnalul rezultat apare o
componenta de T& supartoare denumita semnal alias si care trebuie rejectat prin
filtrare.
<.2. SISTEME DE ACHIZITIE MULTICANAL
<.2.1. SISTEM DE ACHIZIIE DATE CU MULTIPLE1AREA SEMNALELOR
ANALOGICE DE INTRARE.
35
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
+uprinde o structur +.1$+AI la intrrile creia se conecteaz succesiv
semnalele analogice de intrare prin intermediul unui comutator analogic ,multiple#or
analogic-. >enerarea intrrilor de selecie ale multiple#orului se face de ctre 3'I
fiecare intrare selectat corespunznd unei adrese de selecie. 3unt utilizate pe scar
larg circuite de multiple#are cum ar fi! 11+856A, 1E)W!%- 11+8560 ,0#1E)8!0-etc
sau multiple#area integrat prezent la generaia nou de +AI! AD+5W5W sau
AD+5W%J. 3chema bloc a unei astfel de structuri i organigrama de semnale este
prezentat n &ig. L.0.%.a. 'rocesul de eantionare este declanat ,&ig. L.0.%.b.- la
momentul t
1
prin activarea semnalui 3
.G1
corespunztor dup ce n prealabil canalul
dorit a fost selectat de semnalele 3.<. +ircuitul de eantionare i memorare aflat n
starea de eantionare are acum accesibil la intrare semnalui E
iK
.+onversia este
declanat de ctre 3'I prin activarea semnalului 3;A/; +=I9. <a momentul t
2
conform! t
2
2t
1
t
$%
4t
s
. unde t
ap
este timpul de apertur a +.1 i t
s
este timpul de
stabilizare a +.1 \%]. ;ot la momentul t
0
multiple#orul comut semnalul de intrare u
iK:%
la intrarea +.1. 1omentul se sfrit al conversiei semnalului u
iK
este evideniat de
coborrea n zero a semnalului .ID +=I9.,timpul t
A
-. /ezult t
,
2t
2
/T
C
. unde ;
c
este
timpul de conversie al +AI. 9aloarea minim a perioadei de achiziie se obine din
relaia!
T
AC
/0"t
$%
4t
s
4T
C
4t
$#
)
unde H este numrul semnalelor analogice de intrare.
T R A D U C TO R
C # n # * 1
C # n # *
C # n # * " 1
T R A D U C TO R
T R A D U C TO R
C I R C U I T
D E
C O N D I T I O N A R E
C I R C U I T
D E
C O N D I T I O N A R E
C I R C U I T
D E
C O N D I T I O N A R E
M U X
@ " 1 A 1
2 I L TR U
D E I N TR A R E
2 I L TR U
D E I N TR A R E
2 I L TR U
D E I N TR A R E
C . E . M
S
E B M
S I S TE M D E P R E L U C R A R E N U M E R I C A
C . A . N .
S TA R T C O N 8 .
S E L
E N D C O N 8 .
C U 8 A N T N U M E R I C
, , > . . . . ,
) > 1 N
E L E M E N T S E N S I B IL
E L E M E N T S E N S I B IL
E L E M E N T S E N S I B IL
A D A P TO R
A D A P TO R
A D A P TO R
M A R IM E 2 I 3 I C A
M A R IM E 2 I 3 I C A
M A R IM E 2 I 3 I C A
&ig. L.0.%.a
36
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
S
E B M
B
N ( U i > @ )
T
1
T
2
T
C
T
3
T
:
T
9
T
A C
B
N U i > @ " 1
S TA R T C O N 8 .
S E L
E N D C O N 8 .
C U 8 A N T N U M E R I C
, , > . . . . ,
) > 1 N
&ig. L.0.%.b.
<.2.2. SISTEM DE ACHIZIIE DATE CU MULTIPLE1AREA IEIRILOR C.E.M.
'rezentnd dezavantajul comple#itii constructive aceast structur este construit pe
principiul multiple#rii eirilor +.1. 2n acest sens fiecare canal va avea +.1$ul lui
propriu. Achizii se e#ecut controlat de ctre 3'I conform organigramei din &ig.
L.0.0a.
T R A D U C TO R
C # n # * 1
C # n # *
C # n # * " 1
T R A D U C TO R
T R A D U C TO R
C I R C U I T
D E
C O N D I T I O N A R E
C I R C U I T
D E
C O N D I T I O N A R E
C I R C U I T
D E
C O N D I T I O N A R E
M U X
@ " 1 A 1
2 I L TR U
D E I N TR A R E
2 I L TR U
D E I N TR A R E
2 I L TR U
D E I N TR A R E
C . E . M
C . E . M
C . E . M
S
S
S
S
S
E B M
E B M
E B M 1
E B M @
E B M @ " 1
C . A . N .
S TA R T C O N 8 .
S E L
E N D C O N 8 .
C U 8 A N T N U M E R I C
, , > . . . . ,
) > 1 N
E L E M E N T S E N S I B I L
E L E M E N T S E N S I B I L
E L E M E N T S E N S I B I L
A D A P TO R
A D A P TO R
A D A P TO R
M A R I M E 2 I 3 I C A
M A R I M E 2 I 3 I C A
M A R I M E 2 I 3 I C A
&ig. L.0.0a.
37
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
S
S
E B M > " 1
E B M >
B
N ( U i > @ )
T
1
T
2
T
C
T
C
T
3
T
;
T
:
T
9
T
A C
B
N U i > @ " 1
S TA R T C O N 8 .
S E L
E N D C O N 8 .
C U 8 A N T N U M E R I C
, , > . . . . ,
) > 1 N
&ig. L.0.0.b
'rocesul este Declan7at la timpul ;
%
prin activarea semnalului de memorare al lui
+.1
H
.<a momentul ;
0
ie7irea +.1
H
selectat este comutat la intrarea +AI. 2nceputul
conversiei eantionului prelevat din semnalul de intrare E
IH
are loc la timpul ;
A
odat cu
activarea lui 3;A/; cu ;
A
$;
0
;
sm
unde ;
sm
este timpul de stabilizare a multiple#orului.
+onform teoriei de la pct. %.A timpul de achiziie se obine conform relaiei!
T
AC
/0"t
sm
4T
C
) unde H este numrul de canale

.#ist aplicaii in care e necesar achiziionarea simultan din mai multe puncte de
msurare a unor date intr$un timp relativ scurt. 3chema care corespunde cel mai bine
acestor cerine este se da in &ig. L.0.0.c.
38
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. L.0.0.c.
3ursele de semnal analogic sunt conectate la cte un +.1. +omanda de trecere
in starea de memorare este dat simultan pentru toate +.1 dup care ieirile acestora
sunt multiple#ate la intrarea +AI. 1ultiple#area se poate face secvential sau cu
adresare aleatoare. +.1 trebuie sa aib o stabilitate foarte buna a tensiunii memorate
avnd in vedere numarul de canale multiple#ate ,timp lung de multiple#are-.
<.2.,.SITEME DE ACHIZITIE CU MULTIPLE1AREA IESIRILOR CON:ERTOARELOR CU UN
SINGUR CANAL
&ig. L.0.A.
.ste un sistem paralel ,&ig. L.0.A.- pentru fiecare sursa de semnal se utilizeaz cte un
+AI care nu ridic in mod deosebit pretul.
'A ( preamplificator7 ' ( procesor7
3)
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
Avantaje fat de sistemele cu multiple#are analogic!
se pot folosi si +AI mai putin rapide chiar pentru o vitez dorita mare de
achiziie7
permit conversia local la locul de amplasare a traductoarelor informatia
fiind ulterior transmis sub forma numeric mai imun la perturbatii7
posibilitatea unei separari galvanice mai usoare a sursei de semnal
impreun cu +AI aferent fata de restul sistemului7
incluznd un bloc procesor local datele numerice de pe fiecare canal pot
fi prelucrate inainte de a fi multiple#ate si transmise.
<.2.5. SISTEME DE ACHIZITIE DATE CU MULTIPLE1AREA INTRARILOR CEM
.ste o structura mai simpla dect cea anterioara ( &ig. L.0.8.
&ig. L.0.8.
3ursele de semnal sunt multiple#ate la intrarea +.1 care va retine de fiecare data
valoarea unui singur esantion in vederea conversiei. 'entru a optimiza timpul de
achizitie comutarea la urmatorul canal are loc pe durata starii de memorare a +.1
pentru canalul precedent ,conversie- la sfrsitul careia circuitul +.1 este comandat in
starea de esantionare pentru preluarea semnalului canalului urmator deja comutat.
3istemul este mai lent dect precedentele dar mai ieftin.
4*
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
<.2.7. SISTEME DE DISTRI6UIE DE DATE CU UN CANAL "SAU MAI MULTE PRIN
MULTIPLE1ARE) ANALOGIC LA IEIRE.
Datele odat procesate de un 3'I pot fi utilizate pentru redarea unui rezultat
care apoi poate fi memorat sau pot fi utile pentru o serie de comenzi e#terne n direcia
nchiderii unei bucle de reglare automat. 'entru acest lucru ieirile numerice prelucrate
trebuie nti convertite n semnal analogic ca apoi s acioneze asupra elementelor de
e#ecuie. In general rezultatul prelucrrii numerice este iniial memorat ntr$un registru
paralel la momente care corespund frecvenei de distribuie a datelor. 2n general
aceast frecven este egal cu frecvena de achiziie. 3chema bloc a unei astfel de
structuri este prezentat n &ig. L.0.6. e#tins prin multiple#are i pentru mai multe
canale de ieire. &iltru de ieire realizeaz funcia de interpolare a semnalului de la
ieirea convertorului numeric analogic.
C # n # *
C # n # * " 1
C # n # * 1
R E G I S T R U
R E G I S T R U
R E G I S T R U
2 I L TR U
D E I I E S I R E
2 I L TR U
D E I I E S I R E
2 I L TR U
D E I I E S I R E
E . E . 1
E . E .
E . E . " 1
C . N . A 1
M 1
M
M " 1
C . N . A 1
C . N . A 1
M A R I M E
R E G L A TA
M A R I M E
R E G L A TA
M A R I M E
R E G L A TA
&ig. L.0.6.
@. SISTEME DE MSURARE CU TEHNICA DE CALCUL
3istemele moderne de msurare sunt numerice si ele pot fi concepute in una din
formele!
sisteme cu tehnica de calcul incorporat7
sisteme de msurare cu tehnica de calcul asociata.
41
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
In prima variant putem vorbi de aparate de masurat numerice cu o puternic
sectiune de prelucrare numerica incorporat. &unctiile partii numerice sunt subordonate
functiilor de msurare e#istnd si posibilitatea conectarii acestor aparate la un sistem
de calcul e#terior prin magistrale de date standard cuplate la modulele de interfata ale
aparatelor respective. Astfel de aparate pastreaz denumirea aparatelor clasice cu
aceleasi functii! osciloscoape digitale generatoare de forme de unda arbitrare
analizoare spectrale etc. &uncia de masurare este data echipamentul incorporat este
specific acestei funcii inclusiv partea de prelucrare numeric care poate fi mai mult
sau mai putin e#tins si permite cresterea substantial a preciziei. 'rin comple#itatea
sa ea poate conferi aparatului o structura de calculator. .
In a doua variant se folosesc module electronice asociate tehnicii de calcul de
regula un calculator. De cele mai multe ori aceste module sunt incorporate
calculatorului in conectoarele de e#tensie prevazute. Astfel de module poarta
denumirea de module de achizitie de date. Destinatia ansamblului rezulta pe doua cai!
prin alegerea modulului compatibil cu tipul de semnale care se preiau din
aplicaia supravegheat prin intermediul unor traductoare adecvate7
prin asigurarea unor programe care sa rezolve tipul de masurare dorit
dup algoritmi specifici. 'rogramele folosite sunt dezvoltate de firmele
producatoare de astfel de echipamente fiind intr$o continua evolutie in
concordana cu cea a echipamentelor hard^are.
Actualmente in tehnica masurarilor se folosete pe scara larga calculatorul
personal. 3tructura unui astfel de sistem care foloseste tehnica de calcul in asociere
este redata in &ig. W.


&ig. W.
<a realizarea unui sistem de achiziie de date computerizat se pot urmari etapele!
42
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
a. identificarea tipurilor de intrari si iesiri:
o intrari analogice ,temperaturi presiuni punti tensiometrice
tensiuni curenti semnale acustice sau vibratii etc.-7
o iesiri analogice ,tensiuni curenti generatoare de functii-7
o intrriGiesiri numerice ,compatibile ;;< de tensiune ridicat c.c.
c.a. comunicatie paralel comand relee-7
o intrriGiesiri de temporizri ,de frecvent numrare evenimente si
temporizare masurri de durate de impulsuri generare de trenuri
de impulsuri-7
a. alegerea metodei de conditionare a semnalelor:
o pentru semnalele sensibile fat de zgomote circuitele de
condiioare ,amplificri izolare filtrare- pot fi grupate in module
speciale plasate intre sursa de semnal si unitatea de calcul avnd
posibilitatea de a procesa concomitent un mare numar de canale7
o la aplicatii cu numar redus de intrri si la care pretentiile de
imunitate sunt mai reduse condiionarea se poate realiza direct pe
placa de achiziie sau cu module mai putin comple#e7
o la aplicaii care nu necesit conditionare aplicarea semnalelor se
realizeaz direct prin elementele de conectare! placi cu conectori
mufe BI+ alte accesorii7
a. alegerea modulului de prelucrare potrivit ( se face in funcie de precizie
frecvent de achiziie numr de canale repetabilitate e#pandabilitate
platforma de calcul de care se dispune adic!
o module de instrumentatie ( asigur performane superioare ca
timpi de stabilire precizii garantate viteze ridicate de esantionare
sincronizare multipl numr de temporizari si contorizari conectori
ecranati7
o placi de achiziie de cost redus cu numr de intrri redus si
performane nu prea ridicate7
43
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
o sisteme de achiziie portabile folosite in mijloace care se
deplaseaza testri ale mediului aplicaii aerospaiale etc.7
a. alegerea cablurilor de legatur si a accesoriilor pentru condiionarea
semnalelor! pentru precizii bune protecie fat de zgomote si conectare
sigura la modulele de instrumentaie se recomand conductoare ecranate7
in situatii de precizii reduse si cost redus se pot folosi cabluri panglic7
b. alegerea metodei software de prelucrare ( se face in functie de platforma
de calcul de care se dispune de tipul de magistral cu care acesta este
echipat de functiile de calcul instrumentele virtuale necesare7 fiecare
firma are dezvoltate sisteme soft^are proprii compatibile cu produsele
hard^are furnizate7 se pot achizitiona pari de soft in functie de nevoi care
sa acopere necesitatile si sa
A. CIRCUITE DE CON:ERSIE ANALOG NUMERIC
A.1. CON:ERSIA ANALOG NUMERIC
+onversia analog$numeric reprezint operaia de obinere a unei secvene
numerice de valoare proporional cu o mrime analogic. In funcie de structura
constructiv vitez precizie i pre de cost +AI se clasific n felul urmtor!
, CAN #u #&m%$'$'e
de tip paralel
cu tensiune de comparat cresctoare
cu urmrire
cu apro#imri succesive
, CAN tensune2tm%
cu integrarea unei tensiuni de referin
cu dubl integrare
, CAN tensune29'e#>enBC
Indiferent de tipul convertorului mrimea analogic este discretizat ntr$un
numr de trepte elementare. Iatura acestor trepte elementare poate fi de natur fizic
44
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
diferit! tensiune timp sarcin etc. In esen tensiunea de convertit E
)
este permanent
comparat cu o tensiune de referin E
/
. 2ntre cele dou tensiuni se stabilete relaia=
E
)
@1E
/
cu 1%

=
I
% H
H
H
0 b 1
cu b
H
_5%`
+ea mai mic valoare convertit diferit de zero este treapta elementar ,cuanta-!
Z@E
/
0
$I
Dou secvene adiacente difer ntre ele cu Z care reprezint de fapt i rezoluia
convertorului. 'entru o precizie bun Z trebuie s fie ct mai mic iar I ct mai mare.
Deoarece semnalul de intrare E
)
este de tip continuu iar semnalul de ieire are valori
discrete n timp rezult posibilitatea e#istenei unor erori de apro#imare ,de cuantizare-
care au valoarile cuprinse ntre 56 <3B pentru caracteristica de transfer din &ig. P.%a.
.rorile de cuantizare pot fi e#primate prin relaile!
1 # # / 8
1
#
# / 8
X $ ;
;
;
N
N
$
X ;
N ;
;
N
=
=

2
2
2
1
1
[ ]
[ ]
unde biii b
K
sunt corelai cu tensiunea de intrare E
)
n concordan cu &ig. P.%a.
Dac semnalul de la intrarea unui +AI este de ambele polariti n intervalul de
variaie a lui E/ ,dela $E
/
G0 la :E
/
G0 cu valori tipice de 69 i %59- convertorul
analog numeric se numete bipolar i are caracteristica de transfer prezentat n &ig.
P.%b. 'entru codificarea ieirilor numerice a convertoarelor analog$numerice cel mai
folosit cod este complementul fa de doi n care semnificaia bitului 13B este de bit de
semn.'recizia ,eroarea- total a unui +AI este dat de diferenele dintre caracteristica
real i cea ideal i include toate erorile de ctig decalaj neliniaritate precum i
derivele acestora.
45
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. P.%.
.talonarea unui +AI const n calibrarea decalajului urmat de calibrarea
ctigului. 'entru un +AI unipolar calibrarea decalajului se face astfel nct prima
tranziie ,55...55555...55%- a secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de
intrare de 56<3B. +alibrarea ctigului se face astfel nct ultima tranziie
,%%...%%5%%...%%%- a secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de intrare de E
/
$
%6<3B. 'entru un +AI bipolar calibrarea decalajului se face astfel nct prima tranziie
,%5...555%5...55%- a secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de intrare de
56<3B. +alibrarea ctigului se face astfel nct ultima tranziie ,%%...%%5%%...%%%- a
secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de intrare de E
/
G0$%6<3B.
'entru caracteristica de transfer din &ig. P.%b eroarea de cuantizare e este n
funcie de tensiunea de intrare E
)
. 'uterea erorii de cuantizare se calculeaz cu relaia!
P 1 1 d1
1f
= =

2 2
1
2
1
2
unde e
ef
este valoarea efectiv a erorii de cuantizare. 'rin calculul integralei se
obine!
1
<S=
1f
=
1
12
46
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
Iumrul I de bii corespunztor convertorului analog numeric poate fi e#primat
n funcie de puterea erorii de cuantizare!
2
1 12
N $ $
#
<S=
#
P
= =
precizia unui +AI este n general de eroarea total!

tot
@
d
:
)
:%<3B
unde!
d
reprezint eroarea raportat la domeniul ma#im de msur :
)
eroarea
raportat la mrimea msurat iar %<3B este bitul de semnificaie minim.
+onvertoarele analog numerice sunt utilizate n sisteme de achiziie date pentru
transformarea semnalelor analogice n semnale numerice. Aceast trasformare este
realizat prin conversii analog numerice succesive cu frecvena de eantionare f
e
.
+onform teoremei eantionrii pentru evitarea efectelor de eliniere este necesar ca
valoarea minim a frecvenei de eantionare s sadisfac relaia!
f
e
0f
#ma#
condiia I?Zuist
unde f
#ma#
este frecvena ma#im a spectrului semnalului analogic de intrare E
)
.
A.2. CON:ERTOARE ANALOG2NUMERICE CU APRO1IMAII SUCCESI:E
Acest tip de convertoare asigur o vitez de lucru relativ mare i o
precizie bun la un grad de comple#itate mediu. <a funcionare dup metoda
apro#imaiilor succesive se folosete compararea bit cu bit n loc de numrarea
continu . <a comanda de start a conversiei se genereaza un semnal egal cu
9
m
G0 cu care se compar tensiunea de intrare. 9
m
este domeniul de variaie
ma#im a tensiunii de intrare 9
in
. Dac 9
in
V9
m
G0 13B este %7 dac 9
in
U9
m
G0 13B
este 5 . 'entru determinarea urmatorului bit se genereaza semnalul AG8R9
m
dac
13B este % sau %G8R9
m
dac 13B este 5 . Al doilea bit este % sau 5 dup
cum 9
in
VAG8R9
m
sau 9
in
UAG8R9
m
cand 13B @ % . +u 13B @ 5 al doilea bit este %
pentru 9
in
V%G8R9
m
sau pentru 9
in
U%G8R9
m
etc. procesul continuand pana se ajunge
la bitul de semnificatie minima .
47
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
V LGWR9
m
%
V JGWR9
m
% $$ 9
in

U LGWR9
m
5
V %G0R9
m
% $$ 9
in
V 6GWR9
m
%
U JGWR9
m
5 $$ 9
in
U 6GWR9
m
5
9
in
V AGWR9
m
%
V %G8R9
m
% $$ 9
in
U AGWR9
m
5
U %G0R9
m
5 $$ 9
in
V %GWR9
m
%
U %G8R9
m
5 $$ 9
in
U %GWR9
m
5

13B . . . . . <3B

&ig. P.0a 3uccesiunea comparrilor la un convertor AGD cu apro#imaii
succesive i cu rezoluia de A biti.
In figura &ig. P.0b se d schema bloc pentru un convertor AGD cu
apro#imaii succesive fr reacie denumit cu propagare de tip serie sau mai
simplu convertor serie cu rezoluia de A biti pentru a e#emplifica realizarea
conversiei dup succesiunea dat in &ig. P.0a . 3chema este realizat cu trei
comparatoare +
0
+
%
+
5
i trei convertoare digital $ analogice DGA
%
DGA
0
DGA
A
toate cu acelasi domeniu de variaie ma#im 9
m
. De e#emplu dac
JGWR9
m
U9
in
ULGW9
m
atunci comparatorul +
0
are la ieire nivelul % logic deoarece
9
in
V9
m
G0 convertorul DGA
0
asigur la iesire nivelul JGWR9
m
i deci +
%
are la iesire
nivelul corespunzatorlui % logic . +onvertorul DGA
A
are la ieire nivelul LGW9
m
i
comparatorul +
5
este la ieire cu nivelul 5 logic , <3B @ 5 -.
48
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. P.0b. +onvertor AGD cu apro#imaii succesive pe trei bii.
+onvertoarele AGD cu apro#imaii succesive sunt realizate de obicei cu un
singur comparator i cu reacie caz n care se cere o logic mai complicat i
evident crete durata ciclului de conversie . = schem simplificat pentru un
astfel de convertor este data in &ig. P.0c.
&ig. P.0c.
&ig. P.0c. +onvertor AGD cu apro#imaii succesive cu un singur comparator.
3A/ $$ registru de apro#imatii succesive
<a comanda start 3A/ d la ieire numrul %55...5 care comand
convertorul DGA la ieirea cruia se obine o tensiune 9
m
G0. Dac tensiunea de
4)
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
intrare 9
in
V9
m
G0 comparatorul i pstreaz starea i la al doilea impuls de tact
3A/ genereaz la ieire numrul %%55...5 7 dac 9
in
U9
m
G0 comparatorul ii
schimb starea la ieire ceea ce determin ca 3A/ sa genereze numarul
5%55...5 . <a ieirea convertorului n cele 0 situaii se obin tensiunile AG89
m
sau
respectiv 9
m
G8.
'rocesul de conversie se termin cnd se ajunge la ultimul bit . Durata
ciclului de conversie la un convertor cu rezoluia de n biti depinde de duratele
celor n incercri de comparaie care pot fi egale aceasta depinznd de faptul
dac se schimb sau nu starea la ieirea comparatorului.
+onvertor AGD cu apro#imaii succesive cu comparare in curent.
'entru creterea vitezei de conversie la intrarea comparatorului se folosete
direct curentul de iesire al covertorului eliminndu $ se astfel influena timpului
de rspuns al amplificatorului de la ieirea convertorului DGA . Acest regim de
lucru se e#emplific in &ig. P.0d. . ;ensiunea la ieirea comparatorului este
pozitiv cnd i
5
Vi
in
. Aceast tensiune se limiteaz la :69 tensiunea diodei Nener .
;ensiunea negativ la ieirea comparatorului este limitat la tensiunea de
deschidere a diodei.
&ig. P.0d. +onvertor AGD cu apro#imaii succesive cu comparare n curent.
+onvertoarele DGA cu apro#imaii succesive nu pot fi folosite n aplicaii de tip
histogram n care se lucreaz cu distribuii de amplitudine . Aceasta se
datoreaz treptelor de cuantificare inegale ceea ce determin neliniaritate
diferential mare.
5*
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
A.,. CON:ERTOARE ANALOG2NUMERICE INTEGRATE "CAN ADC O@35)
&ig. P.A
13. PLACI DE ACHIZITIE DE DATE
+aracteristicile tehnice cele mai importante ale plcilor de achiziie sunt!
reolutia de intrare $ se specifica in biti mai e#act in numarul de biti ai
convertorului analog $ numeric folosit. = valoare des intlnita este %0 biti
dar si de W %5%8 sau %J. .#primarea rezoluiei se poate face fie prin
indicarea numarului de biti fie a tensiunii pe care o reprezint variaia
celui mai putin semnificativ bit al codului numeric de conversie. De
e#emplu pentru un domeniu de intrare de a6 9 la o conversie pe %0 biti a
marimii de intrare rezolutia care rezulta este!
%5 9 ! 0
%0
@ %5 9 ! 85PJ @ 088 m9
3e recomand folosirea unor plci cu rezoluia optim aleasa in raport cu aplicatia
careia ii este destinat intruct plcile cu rezolutii ridicate au preturile in consecin.
preciia intrrii $ nu este identic cu rezolutia desi se raporteaz la
aceast. Depinde de performanele circuitelor analogice ale partii de
intrare a plcii ,convertorul analog $ numeric amplificatorul cu cstig
51
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
programabil multiple#oarele de intrare-. 'oate fi e#primat prin eroarea
absolut sau relativ in mai multe moduri dar avnd acelasi rezultat7
vitea maxim de esantionare e#primat in numar de
esantioaneGsecunda ,Kes.Gsec. 1es.Gsec.- si nu in Qz. Atunci cnd plac
are mai multe canale de intrare pentru a gasi viteza ma#im de
eantionare a unuia dintre canalele utilizate intr$o aplicatie se imparte
viteza ma#ima de eantionare a plcii la numarul canalelor folosite.
3e pune problema relatiei dintre cstig si viteza ma#im de eantionare. De
regula aceasta este specificat pentru acelasi cstig stabilit pe fiecare canal. .#ista
plci de achiziie la care prin incrementarea codului de selectie a canalelor prin
multiple#or se aplic si amplificarea selectata pentru intrarea respectiv.
De asemenea la viteze ridicate de eantionare se pune problema rezervei de
memorie a calculatorului pentru prelucrarea esantioanelor avnd in vedere si viteza sa
de lucru. 'entru evitarea acestei dificultai multe din placile rapide de achiziie sunt
prevazute si cu memorii proprii ,pna la 0 1b?te- inct viteza de lucru a calculatorului
sa nu devina o limitare. 9itezele de eantionare pot varia de la plac al plac de la
valori de zeci de Kes.Gsec. pna la valori de % >esGsec.
Alt %$'$met'!
domeniul de intrare al plcii de achiiie $ trebuie pus in acord cu domeniul
de variaie al semnalului furnizat de traductor. .#ist plci cu domenii fi#e
de intrare si placi cu domenii de intrare selectabile fie hard prin
comutatoare ,jumperi- fie prin program. 'entru o e#ploatare la ma#im a
posibilitatilor de conversie este necesar ca domeniul de semnal al
traductorului sa fie egal cu domeniul de intrare al plcii7
tipul de convertor analog $ numeric $ poate sa fie un criteriu important la
alegerea variantei de placa aleasa. +ele mai intlnite convertoare sunt
cele cu apro#imare succesiva cu integrare cu conversie tensiune $
frecvent si cele paralel. = prezentare comparativa a acestor tipuri este
data in tabelul urmator.
52
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
T% #&n>e't&' :te($
Re(&lute
D!tE
Imunt$te l$
(*&m&t
P'et
$ cu convers.
tens.Gfrecv.
redusa %8X08 foarte buna mediu
$ cu integrare redusa %0X%W foarte buna scazut
$ cu apro#.
3uccessive
medie %5X%J mica scazut
$ paralel ,flash- foarte mare 8XW fara mare
+ele mai multe placi de uz general au prevzute convertoare cu apro#imare
succesiva. 'entru masurari in medii zgomotoase se folosesc cele cu conversie tensiune
$ frecventa in timp ce plcile avnd viteze de eantionare foarte mari sunt echipate cu
convertoare paralel.
folosirea de metode de conversie cu triggerare $ sunt utile atunci se pune
problema prezentei jitter $ ului in semnalul de comanda al eantionarii
deci a unei intrzieri sau anticipari a momentului e#act al initierii
procesului. 'rin aceasta este posibil pierderea sau sarirea peste unele
eantioane ceea ce poate in anumite situatii sa compromita procesul de
analiza si prelucrare consecutiv eantionarii. +onversia analog $ numerica
trebuie sa fie initiata direct printr$un tact generat pe placa. 3istemele care
folosesc initierea soft^are a conversiei sunt e#puse prezentei jitter $ ului.
De asemenea este important si modul de eantionare. 3emnale de triggerare
pot fi folosite la initierea preluarii de date la oprirea ei sau preluare de date inainte si
dupa un trigger. Eltimele dou moduri sunt foarte utile cnd cunoasterea unei prti a
datelor este conditionat de producerea unui eveniment marcat de semnalele de
trigger7
modurile de transfer a datelor! la plcile de mare vitez se impune
folosirea fie a transferului prin acces direct la memorie ,D1A- fie prin
metoda intreruperilor. 'rin comanda completa hard^are a transferului
D1A acesta a devenit e#trem de rapid. In aplicatiile de vitez redus
metoda intreruperilor poate fi suficient de buna7
53
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
'entru asigurarea unei independente a vitezei de preluare fata de viteza
magistralei calculatorului placile rapide dispun de memorii proprii7
registre &I&= ,primul intrat primul iesit- sunt locatii de memorie prevazute
pe plcile de achizitie pentru stocarea temporar a mrimilor de intrare
convertite. .le constituie un tampon intre viteza ridicat de conversie si
vitez la care calculatorul poate prelua esantioanele de pe placa.
&unctionarea lor nu permite suprapunerea sau pierderea de date7
intrariGiesiri numerice $ este funcia fara conversii analog $ numerice cel
mai des prezent. .a permite conectarea placii la surse de semnal
numeric respectiv la dispozitive de iesire numerice. &oarte multe plci au
prevzute interfee pentru semnale ;;<. +hiar si astfel de plci au totusi
circuite de condiionare a semnalelor permitnd lucrul cu o mare varietate
de semnale7
iesiri analogice $ sunt folosite pentru generarea de tensiuni de e#citatie
comenzi pentru alte dispozitive generarea de forme de unda simulari de
ieiri ale altor echipamente. Iesirile analogice au aceleasi caracteristici ca
si intrrile analogice ,rezolutia in biti viteza eantioanelor in
eantioaneGsec etc.-7
intrariGiesiri de numrare G temporizare $ este o funcie prezent la foarte
multe plci. +ircuitele de temporizare sunt utilizate pentru a face mai
precis preluarea de eantioane la intrrile sau iesirile analogice dar si la
msurarea frecvenei numrarea unor evenimente msurarea unor
intervale de timp intrzieri sau la generarea de frecvene de iesire
cunoscute.
54
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
-ig. 1*.
3chema bloc a unei plci de achiziie de cost redus ( <ab$'+: $ se da in &ig. %5.
si se pot regasi etajele amintite anterior.
11. SISTEME DE PRELUCRARE NUMERIC
11.1. STRUCTURA INTERNA.
In cadrul acestui capitol sunt prezentate prevederile generale ce privesc structura
fundamentala a unui sistem de prelucrare numeric indiferent de circuitul utilizate!
microcontroler microprocesor sau procesor numeric de semnal. 3chema bloc a unui
astfel de sistem este prezentat n &ig. %%.
55
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
U L A
P O R T U R I
I B O
M E M O R I A
D E
D A T E
M E M O R I A
P R O G R A M
R E G . N U M . A D R E S E
R E G . I N D . C O N D I T I I
M A G I S T R A L A D E D A T E
M A G I S TR A L A D E A D R E S E
M A G I S TR A L A D E C O N T R O L
R E G . N U M . A D R E S E
G E N E R A T O R
T A C T
R E G . A C U M U L A T O R
R E G . D E D I C A TE
C I R C U I T E D E C O D I 2 I C A R E
&ig. %%.
unde!
U.A.L.! unitatea logico aritmetica $ este componenta principal a unui 3'I e#ecutnd
operaiile de baza cum ar fi! adunarea scderea inmulire mprire incrementare
decrementare i operaiile logice ,3I 3I$IE 3AE etc.-. Aceste operaii se e#ecut
asupra operanzilor bii sau cuvinte de W%JA0J8etc bii. Deoarece EA< este un circuit
combinational este necesar memorarea temporar a rezultatului operaiei sau a
operanzilor n registre de memorare.
REG. IND. CONDITII! n urma unei operaii desfurate de EA< rezultatul obinut poate
depi domeniul de reprezentare poate fi zero poate fi negativ cu numr par sau
impar de % etc. Aceste informaii privind starea rezultatului sunt memorate ntr$un
registru de stare numit i indicator de condiii. &iecarreia din aceste condiii i se
asociaz un bit al acestui registru.
MAGISTRALA DE DATE! operanzii i rezultatul operaiilor alctuiesc mulimea datelor
3'I. En registru care conine operandul unei operaii se numete surs iar registrul
care incarc rezultatul unei operaii destinaie. /egistrele fac parte din memoria 3'I
orice locaie de memorie putnd fi utilizat n acest scop. ;ransferul ntre componentele
3'I a datelor se face pe magistrala de date ce reprezint fizic cone#iuni cu
W%JA0etc. fire de legtur. Accesul la magistrala de date ,care este de tip
bidirecional- se face de ctre ecipamantele 3'I prin circuite ;3< ,amplificatoare de
sens tree$state-. In funcie de numrul de bii ai magistralei de date spunem c 3'I
este de W%JA0etc bii.
56
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
MEMORIA DE DATE! de tip /A1 sau /=1 memoria de date este utilizat pentru
memorarea datelor 3'I. +omponenta /=1 a memoriei de date este utilizat pentru
memorarea unor constante care intervin n algoritmul de lucru. Adresarea locatilor
memoriei de date se face pe m$*st'$l$ +e $+'ese de %J0508 sau A0 de bii.
1agistrala de adrese este utilizat i n procesul de adresare a tuturor componentelor
3'I n procesele de scriere sau citire. 1agistralei de adrese de %J0508 sau A0 de bii
i corespunde un spaiu de adresare de J8H%1%J1 sau 8>cuvinte.
REG. DEDICATE! sunt registre de W%J sau A0 de bii care prin funcile lor sunt
specifice structurii 3'I. Enul din cele mai importante registre de acest tip este 'e*st'ul
$#umul$t&' ,notat cu A sau A++-care este utilizat ca surs i destinaie n multe
operaii aritmetice sau logice i de transfer.
PORTURILE DE IFE! de tip serie sau paralel aceste circuite realizeaz transferul de
date ntre 3'I i echipamentele de IG. prin operaii de intrare$ieire. &izic ciruitele de
intrare ieire sunt structurate din regitri adresabili pe magistrala de adrese. 'ortul
paralel are o dimensiune de W%J sau A0 de bii accesibili paralel. 'ortul serial n
varianta simpl conine dou linii de comunicaii una pentru transmisie i una pentru
recepie o serie de registri serie (paralel sau cu deplasare seriala circuite de realizare
a timpului de transmisie i recepie circuite de control al paritii pare i impare etc.
MAGISTRALA DE CONTROL! deoarece la un moment dat doar o singur component
a 3'I adresat poate avea acces la magistrala de date este necesar comanda
acestora ,prin dispozitive ;3<- secvenial i ntr$o anumit ordine n funcie de operaile
e#ecutate de 3'I. Acest selecie se face pe magistrala de control de ctre 6l&#ul +e
C&m$n+C G C&nt'&l al 3'I.
11.2. -UNCIONAREA CU INTRERUPERI A UNUI SPN.
=rice 3'I i desfoar activitatea n cadrul unui program principal. .#ecuia
programului principal poate fi ntrerupt de o cerere de ntrerupere cerut de un
echipament de IG. sau de ctre alt component a sistemului. /ecepia i acceptarea
unei cereri de ntrerupere determin dup terminarea instruciunii n curs de e#ecuie
apelul unei subrutine ce trateaz cererea de ntrerupere. Dup e#ecuia subrutinei 3'I
revine n programul principal ncepnd cu instruciunea urmtoare celei care a acceptat
ntreruperea. 'e timpul e#ecuiei subrutinei de tratare a ntreruperii starea programului
principal este salvat de e#emplu n memoria stiv ,cu instruciuni de tip 'E3Q-.
/estabilirea strii se face tot din memoria stiv cu instruciuni de tip '='. +ererile de
57
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
intrerupere n funcie de surse pot fi mascabile i nemascabile. = surs de ntreruperi
este nemascabil dac nu e#ist vreo posibilitate de blocare prin program a acceptrii
ei de ctre 3'I. Dac sursa de ntreruperi este mascabil atunci e#ist posibilitatea
validrii sau invalidrii prin programare a acceptrii de ctre 3'I a cererii de
ntrerupere lucru ce se poate face global pentru toate cererile mascabile sau individual
n funcie de aplicaie. 'entru validareaGinvelidarea individual a surselor mascabile
3'I dispune de un registru de validare ,mascare-. &iecrei surse mascabile i
corespunde un bit al acestui registru care poate fi stabilit prin programare pentru
validareaGinvalidarea sursei corespunztoare. <a un moment dat un 3'I poate primi
simultan mai multe cereri de ntrerupere fiind astfel necesar o ordine prioritar de tratare
a lor. 'rioritizarea acestor cereri se poare face prin program. In final se poate preciza c
o subrutin de tratare a unei ntreruperi poate fi oricnd ntrerupt de o cerere de
ntrerupere venit din partea unei surse mai prioritare. 2n urmatoare este prezentat
schema unui 3'I pe o structur a circuitului microcontroller ,W060GW560- unde!
C$ntt$te Re9e'nt$ Des#'e'e
% I+ WL+60 1icrocontroller ,program ^ith '10%b0&8.Q.)- '<++$88
% I+ J006J memorie 3/A1 A0H#W DI'$0W
%
I+ 33;AP3&6%0 memorie &lash /=1 ,AP&5%5 AP&505 oK- '<++$
A0
0 I+ W0+66 'ort parallel
% I+ 1A)0A0 /3$0A0 Interfaa seriala :6 9olti DI'$%J
% I+ L8Q+55 8 porti 3I$IE DI'$%8
% I+ L8Q+50 8 porti 3AE$IE DI'$%8
% I+ L8A+5W 8 porti 3I DI'$%8 ,use A+ famil? for 00 1Qz-
%
I+ L8A+05 0 porti 3I$IE cu 8 intrari DI'$%8 ,use A+ famil? for 00
1Qz-
% I+ L8Q+%AW Decodificator A to W Active <o^ DI'$%J
% I+ L8Q+ALA Bistabili de tip D DI'$05
% I+ <1LW56 /egulator de tensiune :6 9olts ;=$005
12. PORTUL PARALEL PC
12.1. INTRODUCERE
58
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
= importan deosebit este acordat modalitilor de conectare a unui 3AD la
un calculator '+. Interfaarea calculatoarului cu aplicaiile e#terne se poate realiza
utiliznd mai multe ci! portul paralel portul serial interfaa E3B precum i sloturile ce
permit accesul direct pe magistralele I3A sau '+I. &iecare din aceste soluii au
avantajele i dezavantajele lor de e#emplu accesul pe magistral necesit o relizare
tehncologic comple# a plcii de achiziie ,pentru accesul pe placa de baz- i o
cunoatere temeinic a structurii hard^are a '+ iar pentru accesul pe E3B dificultatea
const n faptul c acest protocol este relativ nou i dificil de implementat. 'orturile
paralel i serie se gsesc pe fiecare calculator sunt cunoscute i frecvent utilizate
dintre ele portul paralel este mai folosit pentru c ofer mai multe linii de comand de
stare i control precum i o vitez mult mai mare dect a portului serial. Datorit acestei
utilizri frecvente a portului paralel acesta a fost standardizat prin standardul
I...%0W8G%PP8.
12.2. STRUCTURA I CARACTERISTICI
2n variantele originale linile de date ale portului paralel erau unidirecionale pentru
transferul datelor ctre imprimant n variantele noi acestea au devenit bidirecionale.
3emnalele portului paralel standard au semnificaie dedicat legrii imprimantei dar n
cazul conectrii cu sisteme de achiziie dedicate aceste semnificaii pot fi schimbate n
funcie de aplicaie. In tabelul ;AB% sunt prezentate plasarea semnalelor la nivel de pin
utiliznd conectorul standard 3'' ,standard parallel port- de tip A. 'e ultima coloan se
trec strile semnalelor ,active n % sau 5 logic-.
&ig. %0.0.a.
TA61= Semn$lele %&'tulu %$'$lel st$n+$'+
Pn
#&ne#t&'
Semn$l SPP D'e#te Re*st'u Des#'e'e A#t>
n=
5)
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
t% A "D)
1 FSTRO6E INFOUT CONTROL A#t> $'$tC #C %e lnle
+e +$teH +$tele sunt
>$l+e
3
2 DATA3 INFOUT DATA Ln$ +e +$te LS6 I
, DATA1 INFOUT DATA Lne +e +$te I
5 DATA2 INFOUT DATA Lne +e +$te I
7 DATA, INFOUT DATA Lne +e +$te I
8 DATA5 INFOUT DATA Lne +e +$te I
< DATA7 INFOUT DATA Lne +e +$te I
@ DATA8 INFOUT DATA Lne +e +$te I
A DATA< INFOUT DATA Ln$ +e +$te MS6 I
13 FAC0 IN STARE A#t> $'$t$ #C +$tele $u
9&st %'elu#'$te +e
%e'9e'#
3
11 6US. IN STARE Pe'9e'# &#u%$t 1
12 P$%e'
OutF%$%e'
En+
IN STARE L%s$ JK'te 1
1, SELECT IN STARE Im%'m$nt$ &n2lne 1
15 FAUTO LINE
-EED
INFOUT CONTROL A>$ns $l J$'te l$
9e#$'e 'e>en'e $
#$%ulu +e t%C''e
3
17 FERROR IN STARE Semn$l +e e'&$'e 3
18 FINIT INFOUT CONTROL Int$l($'e m%'m$nt$ 3
1< FSELECT INFOUT CONTROL Im%'m$ntC sele#t$tC 3
1@227 GND 2 2 M$s$ ele#t'#C
R $ semnalele indicate pot lua orice valoare 5 sau %
3emnalelor portului paralel le sunt asignate ranguri din registre din interfa. ;oate
modurile folosesc trei registre de baz. Acestor registre le sunt alocate adrese din
spaiu de IG. al '+$ului. BI=3$ul calculatorului sesizeaz e#istena ntr$un calculator a
pn la trei porturi paralele pe care le denumete! <';% <';0 <';A. Adresele de baz
utilizate sunt!
AB+
Q
pentru portul paralel de pe plcile video sau pe placa de baz la '+ vechi
ALW
Q
pentru <';%
0LW
Q
pentru <';0
6*
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
BI=3$ul ncarc n /A1 adresele de baz alocate porturilor paralele dup cum
urmeaz!
AD/.3A &I)M 3.1II&I+A"I.
5555!585W
Q
Adresa de baz pentru <';%
5555!585A
Q
Adresa de baz pentru <';0
5555!585+
Q
Adresa de baz pentru <';A
<a adresa de !$(C se afl poziionat registrul de date ,numit i port de date-. <a adresa
de !$(C 4 1 este poziionat registrul de stare ,port de stare- i la adresa de !$(C 42
este poziionat registrul de control ,portul de control- dup cum urmeaz &ig. %0.0.b. !
&ig. %0.0.b.
O6S! structura prezentat mai sus este valabil pentru portul <';%. 'inii din figur
corespund conectorului 3'' de tip A , sau D-.
In aplicaii practice este necesar legarea la :69 a unor rezistene de StragereD
de 8LH pe linile de IIG=E;. Iivelele de tensiune ale portului paralel sunt ;;<. In
diferitele aplicatii pe port este necesar o dimensionare n curent absorbitGgenerat de
plcile utilizator dup cum urmeaz!
LINIA PORT PARALEL
STANDARD
PORT PARALEL
IEEE12@5
61
<
<
<
< = C
<
3 < A
7
R E G I S TR U L D E C O N T R O L ( N U M A I S C R I E R E )
S TR U C T U R A P O R TU L U I P A R A L E L P C
R E G I S TR U L D E S TA R I ( N U M A I C I T I R E )
R E G I S TR U L D E D A TE ( B I D I R E C T I O N A L )
3 < C
7
,
0
,
1
,
2
,
3
,
:
,
9
,
;
,
<
3 < =
7
;
;
;
;
;
9
9
9
9
9
:
:
:
:
:
:
3
3
3
3
3
3
2
2
2
2
2
1
1
1
1
0
0
0
0
, i (
, i (
" S T R O B E 1
! E R R O R 1 9
" A U TO L I N E 1 :
" S L C T 1 3
! I N I T 1 ;
" P E 1 2
" S L C T I N 1 <
! A C 1 0
! B U S Y 1 1
" I R D E N A B L E
+ i n
+ i n
+ i n
S e 0 n i f i ' # ( i e
S e 0 n i f i ' # ( i e
S e 0 n i f i ' # ( i e
0
0
0
0
0
0
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
DATE l$ 1 l&*#L2H5: 2H5mA *ene'$t 15mA $!s&'!t
DATE l$ 3 l&*#M3H5: 25mA $!s&'!t 15mA $!s&'!t
CONTROL IESIREL2H5: 3H7mA *ene'$t 2
CONTROL IESIREM3H5: <mA $!s&'!t 15mA $!s&'!t
&ig. %0.0.c.
NUME SEMNAL CONECTORI "PINI)
SPP A Cent'&n#s 6 Cent'&n#s C
FSTRO6E 1 1 17
DATA3 2 2 8
DATA1 , , <
DATA2 5 5 @
DATA, 7 7 A
DATA5 8 8 13
DATA7 < < 11
DATA8 @ @ 12
DATA< A A 1,
FAC0 13 13 ,
6US. 11 11 1
PAPER OUTFPAPER END 12 12 7
SELECT 1, 1, 2
FAUTO LINE -EED 15 15 1<
FERROR 17 ,2 5
FINIT 18 ,1 15
FSELECT 1< ,8 18
GND 1@227 1A2,3 232,8

MODURI DE LUCRU
M&+ul +e lu#'u NC&m%$t!ltOP
.ste prevzut pentru a pstra compatibilitatea cu porturile vechi unidirecionale deci
asigur transferul unidirecional de date de la '+ la periferic.
62
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig. %0.0.c.
M&+ul +e lu#'u NN!!leP ! este un mod frecvent utilizat pentru a primi date de la
periferic utiliznd cele 6 linii ale registrului de strii. =ctetul ce urmeaz a fi achiziionat
este segmentat secvenial n dou grupe de 8 bii. <inia GA+H este folosit la dialog.
&ig. %0.0.d.
63
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
M&+ul N6OteP ! este primul mod care permite transferul bidirecional pe liniile de
date de W bii ntr$o singur faz.
&ig. %0.0.e.
M&+ul NEEPP ,.nhanced 'arallel 'ort-! este realizat de un important numr de
productori de echipamente periferice n vederea creterii vitezei portului paralel i
asigurarea transferului bidirecional ,permite o rat de transfer de 56...01oGsec-
pentru imprimante laser rapide +D$/=1$uri scannere etc. +reterea vitezei se face
de ctre circuitul controler de port i nu prin programare soft. 3tructura i protocolul
destul de comple# l face puin utilizat n procesele de achiziie.
M&+ul NECPP ,.#tended +apabilities 'ort-! Etilizat de grupurile Qe^lett$ 'acKard i
1icrosoft n scopul definirii unui mod mai performant pentru utilizarea imprimantelor
laser i scannerelor. 'rogramarea se face hard^are. Dispune de un protocol
comple# care necesit un timp mare de programare dar odat realizat confer a
vitez mare pe port. .ste utilizat n special de ctre periferice performante i mai
puin n protocoalele de achiziie.
64
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
1,. PROIECT TEHNIC
Aceast parte a proiectului urmarete si e#plic functionarea schemei bloc si
implicit cea electrica. 3chema bloc a circuitului se compune dintr$un set de blocuri
funcionale care in mare parte sunt in forma integrat astfel ajungndu$se la o schema
electrica relativ simpl. 'rogresul cel mai semnificativ in domeniul traductoarelor il
reprezint realizarea lor sub forma integrat prin inglobarea intr$o unitate constructiv
miniaturizat similar circuitelor integrate pe scara lar att a elementului sensibil ct
si a adaptorului inclusiv elemente de calcul liniarizare compensare termic etc.
+uplarea intre elementul sensibil si adaptor care la traductoarele uzuale ridica
probleme in acest caz a disparut. Actualmente se fabrica in mod curent traductoare
integrate de presiune forte acceleratie de temperatura cu performante ridicate si la
dimensiuni si greuti reduse considerabil fat de traductoarele clasice.
&ig.%A.%.
3chema de fata e compusa din patru module de baz ! o parte de alimentare un
convertor frecvent ( tensiune unul tensiune ( binar si un sistem de prelucrare
numeric unde elementul de baz il constituie '+$ul impreun cele patru blocuri
formeaz un traductor de turatie cu achizitie pe portul paralel.
65
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
;raductorul este compus din dou blocuri principale! elementul sensibil i
adaptorul. .lementul sensibil ,senzorul- poate fi de tip parametric ,inductiv capacitiv
rezistiv etc- sau de tip generator ,piezoelectric termocuplu tahogenerator-. Adaptorul
este circuitul care realizeaz transformarea primar n semnal electric cum ar fi!
oscilatoare amplificatoare de sarcin punte 4heastone etc-. In actualitate e#ist
tendina realizrii de traductoare SinteligenteD care s conin i alte blocuri ncorporate
cum ar fi! filtrul circuitele de condiionare i chiar de conversie analog$numeric.
3emnalul generat este de natur electric ,tensiune sau curent- proporional cu
mrimea fizic msurat.
&iltrul de intrare cuprinde un filtru trece jos cu rolul de eliminare a efectelor de
aliere care rezult din conversia analog$numeric a semnalului analogic.
+ircuitele de condiionare a semnalelor conine circuite care realizeaz
prelucrarea analogic! amplificatoare circuite de conversie analogic circuite de izolare
etc. Dac este utilizat un amplificator cu ctig programabil acesta poate permite
mrirea gamei dinamice a semnalului de intrare. +ircuitul folosit in lucrarea practica
<10P5L integreaza circuitele de conditionare a semnalelor care contin filtre analogice.
3unt circuite electronice reprezentate fizic de circuite liniare ,cuadripoli- ce conin
elemente reactive ,<+- e#ploatnd proprietatea acestora de a se comporta selectiv fa
de semnalele de intrare la frecvene diferite. Altfel spus funcia de transfer a acestor
circuite este dependent de frecvena semnalului de intrare.
Includerea n construcia circuitului a reactanei capacitive face posibil
evidenierea proprietilor selective \0]. .#ist dou variante general utilizate! filtru !C
trece "os ,&ig.%A.0.A- i filtrul trece sus ,&ig%A.0.B-.
R
2 T ?
2 T S
R
A )
B )
C
C
&ig.%A.0.
&unciile de transfer al filtrelor /+ sunt!
/+ j %
%
- j , Q
+
=
pentru filtrul &;T
66
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
/+ j %
/+ j
- j , Q
+

=
pentru filtrul &;3
+ele mai uzuale filtre sunt cele active cu amplificatoare operationale care apar direct in
constructia integratului sau in tehnologie integrata.
&iltru activ trece jos cu A.=. integrator!
&ig. 0.A
cu!
5
0 0
5
5
I
5
Q
9
9
+

= =
pentru frecvene foarte mari ,VV
5
- amplificarea este zero
iar pentru frecvene joase ,UU
5
-
5
0
%
Q
/
/
A = =
.
&iltru activ trece sus cu A.=!
&ig.0.8
cu!
5
0 0
5
5
I
5
Q
9
9
+

= =
pentru frecvene foarte mici ,UU
5
- amplificarea este
zero iar pentru frecvene mari ,VV
5
-
5
0
%
Q
/
/
A = =
.
3emnalul este citit prin intermediul unui senzor cu reluctanta magnetica ca cel din figura
urmatoare!
67
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig.%A.A.
Avnd o constructie relativ simpl si beneficiind de o rezistent la socuri si vibratii
sporit sunt folosite in domeniul auto la scara larg avantajul il reprezint faptul ca
citirea o face de pe roiile dinate ale autovechicolului si sunt construiti mai nou si in
form miniaturizat. 3enzorii de viteza sau pozitie cum mai sunt numiti furnizeaz
informatii prin intermediul mai multor blocuri ale sistemului de achiziie care are rolul de
a le esantion memora si de a le transmite spre blocurile de afisare prelucrare si daca
este nevoie corectare. Distanta dintre rotor si sensor este critic cu cat senzorul se
indeparteaz de rotor ,roata dintata- cu atat semnalul e mai slab este de dorit ca
distant sa fie constant. Impulsurile electrice generate de catre senzor sunt apoi citite
si interpretate de un circuit integrat specializat <10P5L care are proprietatea de a
transforma frecventa de intrare in tensiune proportional cu aceasta.
3eria de convertoare frecvent$tensiune a fost dezvoltat astfel incat atat pe
partea de intrare cat si pe cea de iesire a cipului sa necesita un numar cat mai mic de
componente pentru a putea functiona. Acest integrat are capacitatea de a furniza la
ieirea lui o tensiune proportionala cu tensiunea de intrare si in cazul in care frecvena e
zero tensiunea de la ieire sa fie nul.
Aceast familie de componente include A componenete de baz! un amplificator
de intrare ,cu histerezis- un convertor frecvena$tensiune si un amplificator operational
comparator cu un tranzistor la ieire. .#ist cateva limitari la alegerea lui /% +% +0
componente prin care circuitul isi face referinte. +% furnizeaza compensatia interna a
convertorului frecven$tensiune si trebuie sa aiba o valoare mai mare de %55 p& valori
mai mici pot cauza aparitia unui curent de eroare prin /%.
68
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
&ig.%A.8.
;ensiunea de la iesirea convertorului este apoi transmisa spre un alt circuit
integrat specializat care face conversie tensiunii in cod binar cod care poate fii apoi
interpretat si interfatat cu ajutorul '+$ului. Acest tip de convertoare asigur o vitez
de lucru relativ mare i o precizie bun la un grad de comple#itate mediu. <a
funcionare dup metoda apro#imaiilor succesive se folosete compararea bit cu
bit n loc de numrarea continu . <a comanda de start a conversiei se
genereaza un semnal egal cu 9
m
G0 cu care se compar tensiunea de intrare. 9
m
este domeniul de variaie ma#im a tensiunii de intrare 9
in
. Dac 9
in
V9
m
G0 13B
este %7 dac 9
in
U9
m
G0 13B este 5 . 'entru determinarea urmatorului bit se
genereaza semnalul AG8R9
m
dac 13B este % sau %G8R9
m
dac 13B este 5 .
Al doilea bit este % sau 5 dup cum 9
in
VAG8R9
m
sau 9
in
UAG8R9
m
cand 13B @ % .
+u 13B @ 5 al doilea bit este % pentru 9
in
V%G8R9
m
sau pentru 9
in
U%G8R9
m
etc.
procesul continuand pana se ajunge la bitul de semnificatie minima .
V LGWR9
m
%
V JGWR9
m
% $$ 9
in

U LGWR9
m
5
V %G0R9
m
% $$ 9
in
V 6GWR9
m
%
U JGWR9
m
5 $$ 9
in
U 6GWR9
m
5
9
in
6)
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
V AGWR9
m
%
V %G8R9
m
% $$ 9
in
U AGWR9
m
5
U %G0R9
m
5 $$ 9
in
V %GWR9
m
%
U %G8R9
m
5 $$ 9
in
U %GWR9
m
5

13B . . . . . <3B

&ig.%A.6. 3uccesiunea comparrilor la un convertor AGD cu apro#imaii
succesive i cu rezoluia de A biti.
+onvertorul tensiune$frecvena folosit in parte practica este unul sub form
integrat folosit frecvent in aplicaii in care se are ca scop afisarea si controlul
proceselor cu ajutorul unui sistem de calcul. +ircuitul folosit este un AD+5W58 ca cel din
figura urmatoare.
&ig. %A.J.
+onvertoarele AGD cu apro#imaii succesive nu pot fi folosite n aplicaii de
tip histogram n care se lucreaz cu distribuii de amplitudine . Aceasta se
datoreaz treptelor de cuantificare inegale ceea ce determin neliniaritate
diferential mare.
7*
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
3chema electrica detaliat.
&ig.%A.L
SO-TUL
In rndurile urmtoare am incercat sa prezint partea de soft care ne ajuta sa
citim date despre evolutia procesului de masurare in timp. In cazul de fata se face doar
o citire nu se ajunge la o comand bilateral intre sistemul de achiziie care este
calculatorul si placa de masura. 3ingurul semnal pe care calculatorul il transmite spre
placa de msura este acela de start conversion (sau strobe) semnal far de care nu se
poate face nici o citire pe portul paralel.
+odul program se imparte in dou!
, ,I- o prim parte ne prezint partea de achizitie de date colectate prin
intermediul portului paralel.
, ,II- a doua parte urmreste partea de codare in +::.
"I) %'m$ se#>ent$ +e %'&*'$m
Se#>ent$ %'&%'u2(s$ +e #t'e=
'rivate 3ub ;imer%b;imer,-
t#tbfv.;e#t @ +3tr,9al,t#tbfv.;e#t- : %-
If 9al,t#tbfv.;e#t- @ %55 ;hen
t#tbfv.;e#t @ 5
.nd If

71
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
/esult% @ 3et'ort9al,9al,cdQALAc- 9al,cdQ&&c- %-
/esult @ >et'ort9al,9al,cdQc : +3tr,adrbrd-- 'ort9al %-
/esult0 @ 3et'ort9al,9al,cdQALAc- 9al,cdQ55c- %-
If ,/esult0 @ &alse- ;hen
1sgBo# cEste & %'&!lem$ #u 9un#t$ SetP&'t6Ote.c vb=H=nl? : vb+ritical
c'ort 'aralelc
Enload 'ortA0
.nd If

If ,/esult% @ &alse- ;hen
1sgBo# cEste & %'&!lem$ #u 9un#t$ SetP&'t6Ote.c vb=H=nl? : vb+ritical
c'ort 'aralelc
Enload 'ortA0
.nd If

If ,/esult @ &alse- ;hen
1sgBo# cEste & %'&!lem$ #u 9un#t$ GetP&'t:$l.c vb=H=nl? : vb+ritical c'ort
'aralelc
Enload 'ortA0
.lse
;#t'ortB?tebh @ Qe#e,'ort9al And dQ&&-
;#t'ortB?te @ 'ort9al
If Abs,9al,;#t'ortB?te.;e#t-- V %55 ;hen
1sgBo# c32$ +e%$st nte'>$lul +e &s#l$te %'&%us.Relu$t #t'e$c vb=H=nl? :
vb+ritical cTu'$te m&t&'c
.lse
Q3c.9alue @ 9al,;#t'ortB?te.;e#t-
.nd If
.nd If
.nd 3ub
"II) $ +&u$ se#>entC +e %'&*'$m
finclude U^indo^s.hV
finclude U^inioctl.hV
finclude Uconio.hV
finclude cportA0.hc
finclude c^inio.hc
bool bstdcall >et'ort9al,4=/D ^'ortAddr 'D4=/D pd^'ort9al B*;. b3ize-
_
tag'ortA03truct 'ortA03truct7
D4=/D d^B?tes/eturned7

if ,gIs4inIoInitialized-
return false7
if ,IsI;-
72
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
_
s^itch ,b3ize-
_
case %!
Rpd^'ort9al @ binp,^'ortAddr-7
breaK7
case 0!
Rpd^'ort9al @ binp^,^'ortAddr-7
breaK7
case 8!
Rpd^'ort9al @ binpd,^'ortAddr-7
breaK7
`
`
else
_
'ortA03truct.b3ize @ b3ize7
'ortA03truct.^'ortAddr @ ^'ortAddr7

return DeviceIo+ontrol,hDriver 4III=b/.AD'=/; d'ortA03truct
sizeof,'ortA03truct-
pd^'ort9al sizeof,D4=/D- dd^B?tes/eturned IE<<-7
`
return true7
`
bool bstdcall 3et'ort9al,4=/D ^'ortAddr D4=/D d^'ort9al B*;. b3ize-
_
tag'ortA03truct 'ortA03truct7
D4=/D d^B?tes/eturned7
if ,gIs4inIoInitialized-
return false7
if ,IsI;-
_
s^itch ,b3ize-
_
case %!
boutp,^'ortAddr d^'ort9al-7
breaK7
case 0!
boutp^,^'ortAddr ,4=/D-d^'ort9al-7
breaK7
case 8!
boutpd,^'ortAddr d^'ort9al-7
73
TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL
breaK7
`
`
else
_
'ortA03truct.b3ize @ b3ize7
'ortA03truct.d^'ort9al @ d^'ort9al7
'ortA03truct.^'ortAddr @ ^'ortAddr7

return DeviceIo+ontrol,hDriver 4III=b4/I;.'=/; d'ortA03truct
sizeof,'ortA03truct-
IE<< 5 dd^B?tes/eturned IE<<-7
`
return true7
`
74