1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE TEOLOGIE
SECTIA PASTORALA





IANCU JIANU







Student: Iagaru Laurentiu-Ioan,Anul II
Prof. coordonator: Pr. Popescu Sergiu



CRAIOVA
2014

2







IANCU JIANU (1787-1842)





Boiernasul oltean
Un mic boier din Oltenia care s-a apucat sa lupte mpotriva stapnirii. Un om care a inspirat n
1981 un film de succes. O viata care a devenit legenda: Iancu Jianu. Era un barbat scund, dar
vnjos, cu parul roscat, cu fata ciupita de varsat, cu buzele negre si mustata tunsa scurt. Asa l
descriau contemporanii pe Iancu Jianu.Un om energic, plin de viata, de barbatie, curajos, drz,
ndraznet, ager, sprinten si un tintas desavrsit, nsetat de dreptate si dominat de spiritul
justitiar.Iancu Jianu a fost un vestit haiduc din Oltenia. Din descrierile timpului rezulta ca era un
desavrsit mnuitor al armelor si un foarte bun calaret. Se zicea ca nu are egal n tara ntr-o
lupta dreapta desi nu avea un fizic impresionant, fiind mai degraba scund, cel mult 1.75 m si
zvelt (n tinerete). Era nsa foarte ndemnatic cu armele, ndraznet, energic si avea un sarm
personal deosebit. Era fiul unei familii destul de nstarite de slugeri pe domeniile boierilor din
Romanati.La apogeul puterii, Iancu Jianu conducea n jur de 2.000 3.000 de haiduci si trei
tunuri. Actiunile sale erau ndreptate nu numai mpotriva boierilor, ci aveau si un puternic
3

caracter national (anti-fanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman). A substituit o
perioada puterea domneasca n regiune.

Biserica lui Iancu Jianu, Oltenia
Momentul culminant l constituie campania dusa de haiduci n 1809 la sud de Dunare, n urma
careia sunt incendiate Vidinul si Plevna, fiind ucis si pasa din Vidin (Pazvan-Oglu), n replica la
actiunile pasalei care atacase Craiova si mai multe sate din Oltenia. Este, de asemenea, distrusa
din temelii raiaua turceasca de la Turnu Magurele pe care turcii n-au mai reusit s-o
reconstruiasca niciodata. Iancu Jianu ajunsese sa se poarte ca un domn, facnd danii bisericilor,
construind cladiri pentru binele obstii n Craiova si Caracal.Este prins printr-un siretlic pe cnd
mergea nensotit, pe strazile Bucurestiului. Este osndit la moarte, fiind nsa iertat n urma unei
ntmplari cu aer romantic. Potrivit legii pamntului, daca o fata de neam cerea de sot un
osndit, acesta era iertat. Mai multe domnite de la curte si exprima aceasta dorinta. Iancu
Jianu alege una dintre dnsele si renunta treptat n urmatorii ani la viata de haiduc.Devine cu
timpul un marunt boier de tara, cu mosii n Romanati si mai multe case si conace risipite prin
Craiova, Bucuresti, Caracal si Slatina.n 1821 un Iancu Jianu la anii maturi l ntmpina ntr-un
cadru emotionant pe Tudor Vladimirescu. Cetele de haiduci strnse de Jian facnd jonctiunea la
Slatina cu armata lui Tudor, haiducii lui Iancu Jianu intra n rndurile pandurilor.
Primul steag al Romniei, steagul purtat de Tudor si realizat de Petrache Poenaru, la intrarea n
Bucuresti, steag care este expus la muzeul Cercului Militar Central Bucuresti a fost donat
guvernului Romniei de un urmas al jienilor. Dupa moartea lui Tudor Vladimirescu, steagul a
fost dus de un pandur lui Iancu Jianu, care l-a zidit ca pe un odor de mare pret n peretii casei
unuia dintre fii sai, unde steagul a stat peste o suta de ani.
S-a stins din cauze naturale, la adnci batrneti, departe de tumultul haiduciei. n biserica
Adormirea Maici Domnului, ctitorita de familia Jianu, se afla nmormntat vestitul haiduc.
Haiduc sau boier marunt, Iancu Jianu ramne o figura legendara si romantica ntr-o perioada
foarte tulbure din Tara Romneasca.

Haiducul Iancu Jianu
Din neamul boieresc al Jienilor, Iancu a fost personajul cel mai cunoscut. Stim ca s-a nascut la
Caracal, n anul 1787, data consemnata pe lespedea de piatra de pe mormntul sau. Era fiul
paharnicului Costache Jianu, cel care n 1781 fusese numit de Alexandru Ipsilanti ispravnic al
judetului Romanati.
4

Noi ne-am obisnuit cu nfatisarea haiducului asa cum si-a imaginat-o pictorita Hortensia
Popescu, dar chipul adevarat l desprindem din frumoasa descriere facuta de contemporanul
sau Ion Ghica: Om scurt, ndesat, rumen la fata, ras si cu mustata deasa si scurta,
mbracamintea lui: dulama, pantaloni si scurteica, pe cap sapca, la bru pistoale si un cutit cu
plasele de os si pusca n cumpana n mna dreapta. Ajunsese de o dibacie vestita n calarie si n
vnatoare, ncaleca fara a pune piciorul n scara si nici mna pe coama calului si baga glontul
prin veriga de inel.
Iancu Jianu a mai avut trei frati: Amza, Dumitrache si Manolache, el fiind, e pare, cel mai mic.
Afirmatia din unele lucrari potrivit careia ar fi avut si o sora, Ancuta, nu se confirma. Cei care
sustin acest lucru vor sa dea o explicatie mai romantica momentului n care eroul s-a apucat de
haiducie. Dupa acestia, Iancu ar fi facut acest pas la vestea ca Ancuta, chiar n ziua n care urma
sa se logodeasca cu Tudor Vladimirescu, fusese rapita de crcerdarul Stoica, din ordinul vel
vornicului Samurca?. O Ancuta a existat, ntr-adevar, numai ca ea nu a fost sora, ci soacra
haiducului ?i, evident, nu a fost niciodata eroina unei asemenea aventuri.
Asa cum au aratat unii dintre autorii care s-au ocupat si au scris despre el (generalul Petre
Vasiliu Nasturel sau locotenent-colonelul Dimitrie Papazoglu), Iancu a apucat calea codrului din
dorinta de a ndrepta relele din tara. Pornit de un sentiment curat romnesc (D. Papazoglu),
Iancu si-a ntocmit o ceata de haiduci, pedepsind abuzurile comise de dregatorii si slujitorii
corupti din acei ani de sfrsit ai domniilor fanariote. Era stiutor de carte, cu relatii n rndul
boierilor de tara, cu totii nemultumiti ca slujbele toate ale tarii *erau+ date pe mna lor
(clientelei fanariote). P.V. Nasturel invoca si un incident care ar fi umplut paharul
nemultumirilor. ntr-una dintre zile, nu se precizeaza anul, zapciul trimis sa strnga darile, n
ciuda rugamintilor lui Iancu de a-i pasui pe cei pentru care el nsusi se pusese cheza?, a ncasat
prin silnicie obligatiile datorate. Plecat cu treburi la Caracal, la ntoarcere a aflat despre cele
petrecute. Mnios, i-a tinut calea zapciului si l-a ucis, dupa care s-a facut nevazut.
Cert este faptul ca Iancu nu era un om sarac, ndemnat spre haiducie din nevoi materiale. ntr-
un document din 25 septembrie 1815 este cuprins inventarul averii sale, asa cum l-a declarat
sub proprie semnatura:14 tigani anume, Neculai tiganul, Rada, sotia lui cu trei copii ai lor, Sava
tiganul, Ancuta, sotia lui cu doi copii, Zaharia tiganul, Ioana sotia lui, Vasile tiganul, vaduv cu un
copil, Tatomir tiganul; dar mult mai importante erau celelalte bunuri: o parte de mosie n
Falcoiu, o parte de mosie n Zvorsca, o parte de mosie n Leu, patru razoare de vie n Falcoiu.
Exista pareri contradictorii si n legatura cu numarul haiducilor aflati sub ascultarea lui Iancu. Se
avanseaza uneori cifre fanteziste de cteva zeci, alteori chiar sute. Din documentele pastrate
rezulta ca niciodata ceata lui nu a cuprins mai mult de 20-25 de oameni. Mai mult, fiind vesnic
urmarit de potera, n actiunile ntreprinse folosea grupuri mici, de 10-12 oameni, pe care le
putea manevra cu mai multa usurinta. n litografia semnata de Carl Isler Iancu Jianu cu cetasii
5

n valea Oltului dedicata de autor nobilei familii a Jienilor, se pot numara 23 de persoane.
Dar argumentul cel mai convingator n aceasta privinta este faptul ca n oastea pandurilor lui
Tudor Vladimirescu, n 1821, Iancu a adus cu sine doar 21 de oameni, ntre care: logofatul Oana,
ceausul Duta, Marin Vntu, Stefan Stnguleasa, Duduveica, Ion Turcitu, Apostol Grecu, Dinca
Tiplu.
Pna prin deceniul opt al veacului trecut, la Caracal a trait nvatatorul pensionar Mielu Truica.
La 85 de ani povestea, ntre altele, ca strabunicul sau, Andrei Truica, zis Flacaul, fusese haiduc
n ceata lui Iancu Jianu. Din relatarea sa se re?ine un amanunt interesant n legatura cu modul
n care acesta si recruta oamenii. Iancu era proprietarul unei mori pe prul Caracal si se ducea
adesea la moara, privindu-i pe voinici cum se ntreceau la ridicatul si caratul sacilor. i urmarea
ndelung, dupa care se apropia de ei si celor care i retinusera atentia le prindea cte o floare n
piept, invitndu-i sa-l viziteze acasa la el. Acolo, la un taifas si-un paharel, i convingea sa-l
urmeze.
12


1833 de taleri cautiune
Prima stire certa despre actiunile organizate de Iancu Jianu dateaza din 6 mai 1812. Este vorba
despre o anafora (raport) al marelui spatar, din care rezulta ca n judetul Romanatilor se afla
un Iancu Jianu si un Scarlat Farca?anu asupra carora este mare banuiala ca metahirisesc
[practica] fapta tlhariei dupa urmarile lor, avnd fiestecare cte o ceata de oameni
narmatiMajoritatea autorilor considera ca Iancu apucase calea codrului cu putin timp n
urma, nu nainte de 1810. Din raportul marelui spatar nu rezulta limpede ca era vorba doar
despre o singura ceata Deduceai nsa ca prezen?a haiducilor devenise extrem de stnjenitoare
pentru autoritati, de vreme ce, la 30 decembrie 1812, noul domn, Ioan Gheorghe Caragea,
urcat pe tron la 27 august acelasi an, poruncea ispravnicilor din judetul Romanati sa predea n
mna polcovnicului za potera, Gheorghe pe Iancu Jianu si o parte dintre cetasii lui, aflati la
acea data n grosul (nchisoarea) ispravnicatului din Caracal, spre a fi adusi la Spatarie, n
Bucuresti. Totodata, polcovnicul Gheorghe, credincios boier domniei, fusese nsarcinat de
domn sa urmareasca si sa prinda si pe ceilalti haiduci aflati nca n libertate.Adus la Bucuresti,
Iancu nu a ramas prea mult timp ntemnitat, deoarece rudele sale persoane influente au
intervenit si au obtinut iertarea. Dintr-un document datat 1 iulie 1815, aflam cum, la
rugamintea ispravnicilor din Romanati si a vornicului Constantin Samurcas (vechilul
Caimacamiei Craiovei), ne-am milostivit domnia mea si l-am iertat de toate greselile trecute si

1
Cartea Haiducul Iancu Jianu. Adevar si legenda de Paul Barbu ,Casa de Editura si Librarie "Nicolae Balcescu", 1
ian. 1998 pag. 10-78
2
LIBERTATEA, New York,Anul 6, Nr. 51, Noiembrie 1986
6

are voie de a se ntoarce la casa sa fara a fi suparat de catre nimeni, iar cnd si de acum nainte
nu se va parasi de netrebniciile sale si se va dovedi n vreo vina se va pedepsi strasnic.
Actiunile puse la cale de Iancu Jianu si haiducii sai depasisera raza judetului Romanati, printre
pagubiti aflndu-se Ioan Protopopu ot Cacaleti (jud. Dolj), Serban logofatul Stanescu din
Craiova, Costache Aricescu prim vechil si Stavri sofragiul camarii domnesti. Cu totii se
prezentasera la Departamentul Criminalicesc, cu acte doveditoare de pagubele suferite.
Departamentul respectiv a naintat un raport domnului, n care se specifica faptul ca Iancu
recunostea nvinuirile aduse, cu exceptia jafului din martie 1812, reclamat de protopopul din
Cacaleti.
Factorul hotartor pare sa fi fost nsa gestul fratelui haiducului, Amza Jianu, care depusese la
Vistierie drept garantie suma de 1.833 de taleri, bani din care sa fie despagubiti cei calcati de
haiduc si tovarasii sai. Exista si un detaliu interesant: Iancu a declarat ca din vnzarea bunurilor
sale se puteau obtine banii necesari acoperirii tuturor despagubirilor pretinse, dar si achitarea
sumei avansate de fratele sau.
Tinnd cont de toate acestea, la 10 octombrie 1815, Caragea Voda a poruncit ispravnicilor
judetelor din Oltenia sa publicuiasca *aduca la cunostinta+ la toti de obste ca oricine va mai fi
fost jefuit de Iancul Jianul sa se nfatiseze ct mai repede la Departamentul de Criminalion,
pentru a intra si aceia la mparteala.
Plata despagubirilor se facea nsa cu destula ncetineala, de vreme ce, n iunie 1816, logofatul
Serban Stanescu se plngea domnului ca nici pna la acea data nu reusise sa recupereze sumele
reclamate. Cteva zile mai trziu, la 30 iunie, domnul a poruncit caimacamului Craiovei,
Costache Su?u, sa rezolve degraba chestiunea. n sfrsit, abia la 10 aprilie 1817, Caragea Voda a
emis o carte deschisa catre caimacamul Craiovei, prin care se iarta Iancu Jianu prin chezasia
serdarului Iamandi. Scrisoarea preciza ca lundu-l si serdarul Iamandi n chezasia sa, i
harazim viata lui [Iancu], trecndu-i cu vederea si iertndu-i cele trecute greseli de pna acum.
Drept urmare, serdarul Iamandi trebuia sa-l aduca pe Iancu la Divan, n Bucuresti, si acolo sa i se
citeasca porunca, precizndu-i-se ca n caz de recidiva va fi spnzurat fara nici un fel de
milostivire, acolo unde se va afla.

Capitan de panduri
n ciuda avertismentelor primite, Iancu n-a rezistat ispitei si a luat iar calea codrului. A fost
prins, adus la Bucuresti si condamnat la moarte prin spnzuratoare. L-a salvat un stravechi
obicei al pamntului, potrivit caruia daca un condamnat la moarte era cerut n casatorie de o
fata si acesta accepta s-o ia de sotie, respectivul era iertat. Salvarea lui Iancu Jianu a venit de la
7

Sultana Galasescu, o tnara din suita domni?ei Ralu, fiica lui voda Caragea, care si-a exprimat
dorinta de a-l lua de sot. La interventia fiicei sale, voda a acceptat respectarea vechiului obicei si
n momentul n care Iancu era cu streangul de gt, a sosit un arnaut cu porunca de iertare din
partea domnului.
Dupa casatoria cu Sultana Galasescu, Iancu s-a retras la mosia sa de la Falcoiu, lnga Caracal.
Aici l-au gasit evenimentele din 1821. l cunostea demult pe Tudor si n-a stat pe gnduri.
Chemndu-si fostii tovarasi de haiducie, s-a nrolat n corpul de panduri care forma nucleul de
elita al ostirii lui Tudor. A fost numit capitan de panduri si, n aprilie 1821, mpreuna cu stolnicul
Boranescu, a fost trimis n misiune la pasa de Silistra, Mehmed Selim, pentru a-l convinge sa
renunte la interventia pe care o proiecta n Tara Romneasca. Din ordinul pa?ei, cei doi au fost
arestati si eliberati abia n august 1821, cnd miscarea lui Tudor fusese reprimata, iar tara se
afla sub ocupatie otomana.Dupa revenirea n tara, Iancu Jianu s-a stabilit la Chilii, un catun aflat
la 10 km de Caracal, unde avea o casa nstarita. Potrivit raportului consulului austriac Krenchely,
n 1823 a fost arestat, sub acuzatia ca vroia sa devina un al doilea Tudor Vladimirescu, dar a fost
eliberat curnd. Paisprezece ani mai trziu, n 1837, era subcrmuitor al plasii Oltetului. La acea
data, cum rezulta din nsemnarile facute pe o Psaltire tiparita la Vlcea n 1784, avea si copii:
La leatul 1835 mai 24 am capatat prunca Zinca, botezata de soacra-mea Ancuta Galasescu.
Spre stiinta, [nsemnez] cnd s-a nascut si fiica noastra Marita, la leatu 1830, august 10. Pe o
alta fila a aceleiasi tiparituri se afla si semnatura haiducului. Psaltirea respectiva se afla n
fondurile Muzeului din Caracal.
n legatura cu data mortii lui Iancu Jianu au aparut unele semne de ntrebare, datorita afirmatiei
colonelului Papazoglu, cum ca n 1844 el ar fi prnzit cu fostul haiduc n casa lui Iancu Bibescu,
ispravnicul judetului Romanati. Or, stim cu exactitate ca Iancu Jianu s-a stins din viata la 14
decembrie 1842, cum se afla consemnat n Condicile civile ale Bisericii Maica Domnului din
Caracal, ctitorie a Jienilor, precizndu-se si faptul ca a doua zi, 15 decembrie, n acea biserica s-
a ngropat Iancu Jianu, satrar n Caracal.
A fost nmormntat n tinda bisericii, alaturi de alti membri ai familiei. n anul 1910, cnd s-a
reparat lacasul, lespedea funerara a fost fixata pe peretele de sud. Cu acel prilej, osemintele lui
Iancu Jianu au fost stramutate n cimitirul orasului Caracal, alaturi de cele ale sotiei, Sultana,
decedata n 1869. Aceasta fusese dorinta Sultanei, de vreme ce piatra funerara de pe
mormntul celor doi poarta urmatoarea inscriptie: Sub aceasta piatra, asezata cu cheltuiala
sotiei sale, se odihneste .oasele raposatului setrar Iancu Jianu, carele nascndu-se la leatul
1787, a raposat la anul 1842, decembrie 14.Despre haiducul Iancu Jianu vorbiram deunazi doar
n treacat, n cadrul istoriei comune a romnilor din stnga si din dreapta Dunarii. La un
moment dat, dupa predarea si pieirea frtatului sau Abras, el avea nfiripat gndul sa mearga si
sa haiduceasca n Serbia unde, dupa cum vedea, existau conditii propice pentru desfasurare a
8

adevaratei haiducii. Stia, desigur, ca si acolo ar fi fost printre romni, ar fi gasit la ei adapost si
gazduire. Cariera lui Ghi?a haiducul, putin mai trziu, arata acest lucru.
Se cuvine insa acum ca despre nsusi Iancu Jianu sa stim mai multe si mai precise, eventual sa
ne mprospatam cunostintele despre haiducia lui pozitiva.
Cunoscut destul de bine din documentele vremii si totusi aproape legendar, Iancu Jianu a trait
ntre anii 1787 si 1842. Era originar din Caracal, din familia Jienilor, tatal sau fiind Costache
Jianu, iar fratii: Mihai, Amza si Dumitrache.
Dupa descrierea de mai trziu a lui Ion Ghica, el era om scurt, ndesat, rumen la fata, ras si cu
mustata deasa si scurta. mbracamintea lui: pantaloni si scurteica; la bru pistoale si un cutit cu
plasele de os si pusca n cumpana n mna dreapta.
Sabia lui, cu numele-i gravat pe o parte, se gasea la muzeul orasului Bucuresti.
Desi era din neam de boiernasi, avnd si mosii Falcoi, Zvorsca si Racovita n Romanati- Iancu
Jianu nu punea mare pret pe aceasta obrsie mai distinsa printre locuitori, el neputnd tolera
acte de nedreptate si jignire.Cam prin 1810, el omoara pe arendasul mosiei Brncoveni pentru
o faradelege oarecare a acestuia. Acest act de dreptate, cum l socotea el, l punea nsa n
conflict cu legea, nct fuge n codru si aduna n jurul sau nca vreo sase haiduci. Ulterior, ceata
lui va ajunge sa aiba 30-40 de oameni. Cu aceasta ceata a sa, Iancu ncepe sa savrseasca fapte
care strneau uimire si teama n ochii autoritatilor, dar aprobare si simpatie din partea
locuitorilor. El prada pe jecmanitori si pe bogati si totodata dadea ajutor saracilor, pedepsind n
felul sau nedreptatea. Fiind din Caracal, desigur ca-si savrsea unele actiuni n zona hasurilor
turcesti de la Dunare, existente pe vremea aceea, un fel de capete de pod ale turcilor si puncte
de plecare pentru actiunile lor de jaf. Ecoul unor fapte de acest fel s-au pastrat n cntec, n
traditie. Intr-un cntec despre Jianu se spune:

De gaseam boier batrn, / l faceam de rodea fn. / De gaseam si cte-un turc,/ nu puteam
galbeni sa duc. / De gaseam cate-o aga, / luam galbeni cu poala.

Potrivit unei traditii pastrata prin partile Caracalului si Corabiei, Iancu Jianu a luat turcului
Mehmet mosia Gura Padinii si a stapnit-o dupa aceea toata vremea.
n Decembrie 1812, deci dupa terminarea razboiului ruso-turc si dupa numirea lui Ioan Caragea
ca domn n Tara Romneasca, Iancu Jianu este prins mpreuna cu sapte cetasi de-ai sai. n actul
prin care se vestea aducerea lui sub escorta la Bucuresti, se spunea ca el de vreo ctiva ani
9

ncoace savrseste fapte haiducesti.Dupa ctva timp el reuseste ca sa scape din temnita
mpreuna cu cetasii sai si si reia haiducia, ajutat de numeroasele sale gazde si admiratori.
Printre ispravile sale din vremea aceasta amintim de atacarea postalionului ce mergea de la
Craiova spre Bucuresti ducnd la vistierie banii birurilor n suma de 1833 taleri. Pradnd acesti
bani ceata lui Jianu i mparti pe la saraci, vaduve si orfani.Printre cei pradati de ceata lui Jianu n
anul 1814 se numara: logofatul Serban Stanescu din Craiova, Costache Aricescu, Stavri Sofragiul
si protopopul Ioan din Dolj. n aceasta vreme i se alatura lui Jianu Nicolae Abras. Faptele celor
doua cete, acum, ngrijorau n cel mai nalt grad domnia. Poterele mobilizate acum numarau
2.500 de oameni numai n Mehedinti, Gorj si Craiova. Aceasta, nafara de pandurii si slujitorii de
pe la ordii [cazarmi, cum am zice].Ctva timp nainte de a se apuca de haiducie, Iancu Jianu
fusese zapciu la plasa Bal?ii de Jos. Ramasese dator de atunci suma de 1.700 taleri si acum,
dupa predarea lui si punerea n osnda la ocna, pe 29 Mai 1815, acesti bani se depuneau de
catre Amza Jianu la zarafia ispravnicatului de Romanati.
La l Iulie acelasi an se emitea carte de iertare pentru Jianu, asa cum promisese Constantin
Samurcas, caimacamul Craiovei. Ioan Caragea nsa [domnitorul] nu tinu seama de aceasta
iertare, devenita posibila n urma varsarii sumei amintite, ci-l trimite pe Iancu la ocna. Dupa
cum am amintit, Iancu Jianu evadeaza, sparge ocna, scoate de acolo pe Abras si produce prin
aceasta senzatie despre care s-a vestit pna la curtile din Viena si Petersburg.
Acum i se pun lui Iamandi la dispozitie mijloace extraordinare pentru combaterea haiduciei.
Fusesera angajati n mod special 119 ruptasi [contribuabili cu dare fixa] , 4 ceausi si 4 capitani
de potera, pe perioada 5 Mai 26 Octombrie 1816. n aceasta vreme se facea si vnzarea la
mezat a averii lui Iancu, n vederea despagubirii celor pradati de el, ndeosebi a logofatului
Serban Stanescu. Acest fapt insa nu-l impresiona ctusi de putin pe Iancu Jianu. Si toate
masurile impotriva lui se dovedeau zadarnice.Prin Noiembrie nsa [1816] Jianu si desface ceata
n vederea iernatului, gasindu-si sie adapost de asemenea. Oamenii lui Iamandi i dau atunci de
urma si-l prind.Escortat la Bucuresti n lanturi, Iancu Jianu fu ndata condamnat la moarte prin
spnzurare, pentru netrebnice fapte de haiducie cu care el in nenumarate rnduri s-a
dovedit- cum aceasta o spune documentul vremii.
Ca n povesti si ca n vechile balade, fu scapat insa n ultimele clipe de la spnzuratoare. Anume,
tnara Sultana Galasescu, din suita domnitei Ralu, fiica domnului Ioan Caragea, invoca vechea
datina de a nu se lua lui Iancu viata, ntruct ea doreste sa-l ia de sot. Pe cnd ma si urcasem
pe scara cu streangul de gat, povestea mai trziu Iancu Jianu, se ivi arnautul strignd: stati! El
aduse la cunostinta porunca lui Voda de iertare si Iancu fu scapat. Cartea oficiala de iertare este
emisa la 10 Aprilie 1817.
10

Scaparea n ceasul executiei si gestul nobilal unei tinere fete, fireste ca-l vor fi impresionat
profund pe Iancu Jianu. Odata cu casatoria a nteles sa se cuminteasca, sa-si schimbe viata, sa
nu se mai tina de haiducie.
3

l gasim traind dupa aceea pasnic la mosia sa Falcoi.
Apare n documentele rascoalei lui Tudor [1821], nsa n rol oarecare, minor, nu n dimensiunile
nfatisate de Bucura Dumbrava n cunoscuta scriere Haiducul.Documentar constatam ca n
1837, Iancu Jianu este subcrmuitor la plasa Oltetului.Murind n Decembrie 1842, a fost
nmormntat la Caracal, unde se vede [adica, asta era n 1968] si astazi piatra de mormnt cu
numele sau.Cu toate ca ani de zile dupa parasirea haiduciei, n mprejurarile aratate, a trait
via?a pasnica si n-a mai savrsit fapte de seama, Iancu Jianu a ramas o figura, am putea spune,
coplesitoare a vremii sale, datorita faptelor haiducesti att de impresionante din prima parte a
vietii sale.
n istoria haiduciei n general se cunosc si alte cazuri de haiduci care au abandonat haiducia
[bunaoara aromnul Cuzamna Capidan din vestul Macedoniei]. Spre deosebire de Iancu Jianu
care nu si-a asumat nici un fel de misiune n prigonirea altor haiduci, ceilalti ajunsi n asemenea
situatie, vorbim n general, s-au angajat ca lefegii n slujba stapnirii.n cazul lui Iancu Jianu este
de mentionat nca un aspect, romantic as zice, al haiduciei lui, anume: n restul anilor de viata,
el a putut sa asculte n nenumarate rnduri cntecele care-i glorificau haiducia, puse n
circulatie nca din timpul vietii lui si cntate pna n zilele noastre. Este curios, bunaoara, ca la
Bodesti, jud. Vlcea, satul de obrsie al ultimului haiduc romn Nicolae Grozea, nu aveau
cntec despre haiducul lor, desi era si acesta un mare haiduc, ci cunosteau si se desfatau
ascultnd cntecul despre Jianu.
Prin faptele sale haiducesti, savrsite n stil si n scopuri proprii haiduciei clasice, adica aceea
care se legitima ca razbunatoare a nedreptatilor savrsite mai mult de elemente etnice alogene,
Iancu Jianu a cstigat simpatia poporului si a constituit un exemplu nsufletitor de barbatie si
curaj, de sacrificiu chiar, Au fost mijloace de lupta si atitudine corespunzatoare vremii, pastrnd
principiile de baza sufletesti n alte mprejurari viitoare. Cnd dictau alte metode de lupta si
atitudine, pilda lui Jianu oricnd devenea si poate deveni actuala. (Sava Grleanu)
n cartea scriitoarei de origine austriaca cu pseudonimul Bucura Dumbrava intitulata Haiducul
gasim urmatoarele mentiuni:Iancu Jianu avea n muntii Olteniei intr-o pestera, un prieten care
locuia acolo de treizeci de ani, unde n vremuri de bejenie gasea azil. Intr-o seara, haiducul boier
poposeste iar la pestera. Zisul bun calugar i povesteste ca si n Ardeal a fost un taran care s-a
ridicat n fruntea taranilor pentru a cstiga drepturi pentru iobagi, se numea Horia. Iancu Jianu

3
Cartea Haiducul Iancu Jianu. Adevar si legenda de Paul Barbu Casa de Editura si Librarie "Nicolae Balcescu", 1
ian. 1998 pag. 102-159
11

care era instruit stia greceste si turceste -, l ntreaba mirat cum s-au ntruchipat n acest om,
taran, toate durerile unui neam si daca a biruit. Nu, i raspunde calugarul, a fost prins si tras pe
roata. Cum a fost prins? ntreaba Iancu Jianu. L-au tradat fratii lui romni! Si ce s-a
ntmplat cu tradatorii? l chestioneaza mai departe Iancu Jianu. Au fugit n lume Si cti
ani sunt de cnd l-au omort pe Horia? Treizeci de ani raspunde calugarul. Atunci Iancu
Jianu se repede la pusca, dar calugarul se arunca n prapastie, caci el era unul din tradatorii lui
Horia si n-au fost suficiente chinurile remuscarii timp de treizeci de ani, ci moartea. Deci, nici
treizeci de ani intr-o pestera de munte, nu au fost suficienti de ispasire a tradarii celui tras pe
roata.

Nota:
S-au pastrat cteva fragmente din nscrisurile lui Iancu Jianu n care si povestea faptele:
Legai pe toti din ocna, slobozii burduful si scosei pe toti haiducii din ocna si plecai cu dnsii
pna la un loc. Un haiduc vestit ce-i zicea Voicu Iabras, strnse si el o ceata de ai lui, plecnd
mpreuna si trecui Oltul la Slatina
Nu avea ce sa ne faca. n multe rnduri am batut pe crserdarul Iamandi Giuvara urt
mirositorul. Cum o putea muierea lui sa steie cu puturosul de Giuvara cel nespalat cu anii?
***
Jianu este piesa de rezistenta din repertoriul teatrului popular, piatra de ncercare a actorilor si
marea delectare a spectatorilor din lumea satelor; parintele teatrului nostru popular; cea
mai populara, mai circulata si iubita creatie model.
Asa caracterizeaza Jienii (numita uneori Jianu, Banta lui Jianu, Haiducii) unul dintre cei mai buni
cunoscatori ai domeniului . Se presupune ca numele satului Jieni (sat component al comunei
Rusanesti, judetul Olt, asezata geografic n partea de sud a judetului Olt, n sudul Cmpiei
Romanati, la o distanta de 81 km de resedinta judetului Slatina, la 35 km de orasul Caracal si la
31 km de orasul Corabia) vine de la Stefan Jianu, un boier, unchi al haiducului Iancu Jianu. n
zona circula si acum vechea balada despre haiducul Iancu Jianu, care ar fi haiducit prin aceste
locuri (balada cntata si astazi la nunti). Amintim cteva versuri:
Frunzulita de lipan
N-ati auzit de-un Jian
Si de-un hot de capitan
12

Care umbla prin paduri
Cu saisprezece panduri
De o importanta remarcabila este descoperirea n anul 1865, n Magura Taiata (nume ramas din
1865, cnd din ordinal boierului Stefan Jianu, unchiul haiducului Iancu Jianu, magura a fost
taiata n patru de argatii sai, ca sa gaseasca comori ascunse acolo ) a unei pietre funerare
romane (cea mai mare din Dacia Romana).
45

Casa Memoriala a lui Iancu Jianu
6

Expozitia permanenta este organizata n patru sali, cu o suprafata de expunere de 120 mp. Casa
memoriala Iancu Jianu declarata monument istoric (sec. XVIII) prezinta documente de familie,
obiecte si arme ce au apartinut haiducului (flinta, pistol de cremene, carti cu nsemnarile lui).
Rezervatia arheologica Ruinele Cetatii Domnesti de la Caracal aminteste de curtea
domneasca din timpul lui Mihai Viteazul. Casa haiducului este unul din punctele de atractie din
Caracal si a fost restaurata n 1959 dupa planurile arhitectului R. Mariani. Dupa restaurare,
primul vizitator al casei muzeu a fost un stranepot al lui Iancu Jianu, Stelian Petrescu, din
ramura Jienilor din Falcoiu.

Anul 1809
Craiova la picioarele lui Iancu Jianu, campania haiducilor la sud de Dunare, uciderea lui Pazvant-
Oglu.
Iancu Jianu reuseste sa strnga o adevarata armata, de vreo 2-3 000 de haiduci. Unele surse
sustin ca haiducii ar fi fost ajutati, n taina, cu arme, de rusi sau chiar de catre marii boieri din
Craiova. n urma campaniei haiducilor, sunt incendiate Vidinul si Plevna, fiind ucis si pa?a din
Vidin (Pazvant-Oglu), n replica la actiunile pasalei care atacase Craiova si mai multe sate din
Oltenia. Este, de asemenea, distrusa din temelii raiaua turceasca de la Turnu Magurele pe care
turcii n-au mai reusit s-o reconstruiasca niciodata. Turcii i-au acuzat pe romni ca au ucis toti
turcii pe care i-au prins. n planul initial al haiducilor era si insula Ada Kaleh, dar ngreunati de
prada bogata si considernd comunitatea turceasca de acolo, o tinta prea mica, haiducii au
trecut Dunarea la Calafat. La ntoarcerea lui Iancu Jianu, a fost mare sarbatoare n Craiova.
Iancu Jianu a fost primit ca un erou. Potrivit traditiei populare, cntecul: M-a facut mama

4
Teatru popular haiducesc, Bucuresti: Ed. Minerva, 1974
5
Horia Barbu Oprisan, Teatru fara scena. Evocari ale unor spectacole, personaje si interpreti ai teatrului popular
romnesc, Bucuresti: Ed. Meridiane, 1981, p. 83, 22
6
LIBERTATEA, New York,Anul 6, Nr. 51, Noiembrie 1986
13

oltean a fost compus, n acea seara, pentru Iancu Jianu de lautarul Nita Baloi din Isalnita caruia
voda i taiase, n 1802, degetele de la mna dreapta ca sa nu mai rascoale norodul prin
cntecele sale dar el nu nceta sa cnte.

Personalitati marcante nrudite cu Iancu Jianu:
7

Virgil Carianopol
Oltean de fel, stranepot, dupa mama, al lui Iancu Jianu, Virgil Carianopol s-a nascut la Caracal, n
29 Martie 1908. A dat la lumina un prim volumas de Versuri n 1933, dupa care a venit
frumosu-i manunchi de poezii Scrisori catre plante (1937) editat de Fundatiile Regale pentru
arta si literatura Regele Carol II si distins cu Premiul de poezie S. S. R. din acelasi an.

Ion Golea
Ion Golea era nrudit sufleteste cu Iancu Jianu si cu toti razvratitii din neamul nostru care s-au
ridicat mpotriva ornduielilor straine.


7
Cartea Haiducul Iancu Jianu. Adevar si legenda de Paul Barbu Casa de Editura si Librarie "Nicolae Balcescu", 1
ian. 1998 pag. 178-185
14



BIBLIOGRAFIE



-LIBERTATEA, New York,Anul 6, Nr. 51, Noiembrie 1986
-Cartea Haiducul Iancu Jianu. Adevar si legenda de Paul Barbu Casa de
Editura si Librarie "Nicolae Balcescu", 1 ian. 1998
-Teatru popular haiducesc, Bucuresti: Ed. Minerva, 1974
-Horia Barbu Oprisan, Teatru fara scena. Evocari ale unor spectacole,
personaje si interpreti ai teatrului popular romnesc, Bucuresti: Ed.
Meridiane, 1981, p. 83, 22
-PISANIE Catedrala orasaneasca din Caracal cu hramul Adormirea Maicii
Domnului