Sunteți pe pagina 1din 5

VICIU I PCAT

Viciu i Pcat la Sf. Augustin


Augustin este unul din cei mai influeni gnditori, poate cel mai influent dintre toi, mai
ales dac inem seama de faptul c inclusiv platonismul a influenat gndirea medieval prin
intermediul lui Augustin. El rmne o autoritate mai mult de o mie de ani dup moartea sa,
influennd, de exemplu, gndirea lui Descartes.
DE CIVITATE DEI si crearea istoriei !au scris de!a lungul timpului multe despre f.Augustin
"i lucrarea sa # De Civitate Dei #! oper fr de care nu va putea fi niciodat $neleas istoria
Evului %ediu &ccidental Catolic. Considerat de unii ca fiind un mare printe al 'isericii sau un
mare istoric, f. Augustin este considerat de alii ca fiind un vi(ionar. f Augustin nu este un
istoric, cel puin nu $n $nelesul general al cuvntului. El nu narea(, nu reconstituie istoria, nu
interpretea( evenimente. Totodat, autorul lui #De civitate Dei ) nu este un vi(ionar, nu este un
profet. El este mai mult dect un profet. El poate fi considerat un demiurg. Augustin construie"te
tipare psi*ice "i o mentalitate care vor fi comune ctorva (eci de generaii. #De Civitate Dei #
este opera care va penetra $n su'con"tientul celor care vor aparine &ccidentului catolic, al celor
care vor $ncerca, $ntr!un mod con"tient sau nu, s impun lumii $ntregi aceast carte sfnt pentru
ei, un adevrat testament religios "i politic totodat
Voi incerca in cele ce urme(a sa disting in conceptia lui Augustin despre pacat cateva
elemente esentiale si anume+
,. -aul nu exista in sine ci doar in relatie cu 'inele. -aul este a'senta 'unatatii acolo unde
aceasta ar fi putut aparea
.. Trupul este in slu/'a ratiunii care la randul ei este su'ordonata lui Dumne(eu
0. 1acatul survine ca urmare a rasturnarii acestei ierar*ii+ trupul domina vointa ratiunii facand!o
pe aceasta sa!si dea acordul placerilor trupesti.
Incercand sa defineasca raul in De li'ero ar'itrio, Augustin propune o serie de definitii
care presupun existenta in sine a actului numit rau+ fie ca numeste raul printr!o serie de exemple
de fapte numite rele, fie ca il identifica cu acele acte care nu vrei sa ti se faca si tie sau ca acele
actiuni pedepsite prin lege, toate aceste definitii presupun existenta unui act autonom care poate
fi indicat in orice conditie drept rau. Aceste definitii sunt respinse pentru ca ultima definitie data
sa mute caracterul rau din act in su'iectul faptuitor+ rea este patima, este excesul cu care acesta
actionea(a, fiindca raul nu e su'stanta ci accident+ intrucat tot ce e facut pe lume e facut 'un de
catre Dumne(eu si fiindca nu pot coexista doua principii a'solute aflate in opo(itie 2adica 'inele
si raul3 re(ulta ca raul din lume nu poate fi su'stantial.
1
In cartea Cit4 of 5od, Augustin sustine idea conform careia supremul 'ine il repre(inta viata
eterna iar supremul rau este moartea eterna. Am'ele nu sunt de gasit in lumea aceasta fiindca tot
ce e lumesc e corupti'il, decade, in sc*im' supremul 'ine tine de Dumne(eu care este
incorupti'il, inviola'il si imuta'il. Aceasta diferenta este ec*ivalenta dualismului dintre fiintele
corporale si cele necorporale 2Dumne(eu, ingerii si sufletul uman3. Arata in consecinta Augustin
in continuarea capitolului 6 ca tot ce este apreciat si dorit in lumea aceasta+ frumusete, placeri ale
simturilor c*iar si inteligenta sunt trecatoare si le putem pierde oricand. &mul este insa in mod
natural c*inuit de dorintele corporale si pacatul lui de aici vine.
Trupul este su'ordonat vointei si in starea paradi(iaca in care a fost omul la inceput, trupul era in
deplina ascultare fata de vointa si in consecinta putea sa faca tot ce vroia insa dupa caderea in
pacat posi'ilitatile sale de reali(are s!au limitat iar omul isi doreste ceea ce nu poate avea si este
c*inuit de neputinta iar prin dorintele sale intense, prin durerile si placerile pe care le simte prin
trup, vointa pierde din autoritatea sa.
1rin urmare cea mai mare placere este si cel mai mare dusman al ratiunii, al vointei iar aceasta
este placerea trupeasca intrucat aceasta intra in posesia intregului trup si c*iar mai mult+ a mintii.
In plus este independenta de vointa intrucat poate sa apara sau sa dispara in contratimp cu
cerintele vointei. Aceasta autocratie a placerii trupesti este ulterioara caderii in pacat intrucat
primii parinti aveau trupul in totalul control al vointei astfel incat nu se rusinau de goliciunea lor.
%ancand din pomul cunoasterii au a/uns sa distinga intre 'ine si rau, au a/uns sa distinga nuante
in cele ce ii incon/urau si au reali(at ca sunt goi. De atunci goliciunea si unirea trupeasca sunt
ascunse , se petrec departe de oc*ii oamenilor, fiindca ascund in ele rusinea pacatului, fiindca
placerea trupului se misca independent si capata acceptul vinovat al vointei in momentul
implinirii ei.
7egatura dintre 'ar'at si femeie in sine nu este una vinovata+ ea a fost instituita de Dumne(eu
care le!a (is sa traiasca impreuna si sa se inmulteasca, fiindca uniti sunt una+ #Ceea ce Dumne(eu
a unit, sa nu desfaca omul). 1orunca de a face copii a fost data inaintea pacatului originar, in
starea paradi(iaca deci nu poate fi un pacat sau o rusine. Ceea ce o face astfel este placerea
rusinoasa care o insoteste de fiecare data dupa primul pacat, fiindca fara acest pacat, omul s!ar fi
putut reproduce fara placere. &mul insa a ales sa!si fie stapan cand l!a a'andonat pe Dumne(eu,
dar neascultandu!l pe Dumne(eu a a/uns sa nu se mai poata asculta nici pe sine, dominandu!si
trupul.
Atunci cnd $n anul 6,8, -oma a fost prdat de goi, pgnii $n mod destul de firesc, au pus
de4tasrul pe seama prsirii vec*ilor (ei. Ct timp a fost adorat 9upiter, spuneai, ei -oma a rmas
la fel de puternica: acum, cnd $mpraii "i!au $ntors faa de la el, 9upiter nu $i mai ocrote"te pe
romanii si.Acestui argument pgn tre'uia s$ i se ea rspuns.
-spunsul lui Agustina a fost Cetatea lui Dumne(eu, scris treptat $ntre 6,. "i 6.;. Dar
pe msur ce era scris, cartea "i!a lrgit ori(ontul, de(voltnd o vi(iune cre"tin complet a
2
istoriei, trecute, pre(ente "i viitoare. Ea a fost enorm de influent pe parcursul Evului %ediu "i
mai cu seam $n disputele <isericii cu principii seculari.
Cartea de'utea( cu consideraii prile/uite de prdarea -omei "i menite s arate c $n
vremurile precre"tine s!au $ntmplat lucruri "i mai cumplite. 1rintre pg$nii care pn de(astrul pe
seama cre"tinismului, sunt muli, spune fntul, care $n timpul /afului au cutat refugiu $n
'iserici, pe care goii, pentru c erau cre"tini, le respectau. =n timpul /efuirii Troiei, dimpotriv,
templul Iunonei n!a oferit niciun fel de protecie, iar (eii nu au ferit ora"ul de distrugere.
-omanii nu au cruat niciodat $n templele $n ora"ele pe care le!au cucerit.
Din mai multe motive, cre"tinii care au avut de suferit $n timpul /afului n!au niciun motv s se
plng. >nii goi *aini poate c s!au $m'ogit pe seama lor, dar ace"tia vor suferi $n lumea de
apoi + dac toate pcatele ar fi pedepsite pe pmnt, nu ar mai fi necesar 9udecata de Apoi. Ceea
ce cre"tinii au suferit $i va $nla suflete"te dac sunt virtuo"i, deoarace sfinii prin pierderea unor
'unuri lume"ti nu pierd nimic preios. ?u are importan de exemplu dac trupurile lor rmn
ne$ngropate deoarece fiarele prdtoare nu pot $mpiedica ridicarea trupului.
Este a'ordat dup aceea c*estiunea fecioarelor cucernice care au fost violate $n timpul /afului.
Existau persoane care considerau c aceasta se $ntmpla din vina lor.Augustin respinge inteligent
acest argument. @1ofta trupeasc a altuia nu te poate $ntina.) Castitatea e o virtute sufleteasc, ea
nu se pierde prin viol, ci prin intenia de a pctui, c*iar "i ne$mplinit. e sugerea( c
Dumne(eu a $ngduit violurile pentru c victimele fuseser prea mndre de castitatea lor. 1entru
o fecioar e pcat s se sinucid spre a evita s fie violat. C*estiunea prile/uie"te o lung
discuie despre 7ucreia, care nu ar fi tre'ui s!"i viaa. uicidul e $ntotdeauna un pcat,
exceptnd ca(ul lui amson. 2Viaa lui amson a fost tragic. Dup ce a fost ales de Dumne(eu
"i $n(estrat cu o putere special ca s eli'ere(e poporul de su' asuprirea Ailistenilor, amson a
ales s fac lucrarea lui Dumne(eu trind $n imoralitate. Astfel a a/uns s fie prins de Ailisteni,
'gat la $nc*isoare unde i!au fost sco"i oc*ii. Ca s!l 'at/ocoreasc "i mai mult, Ailistenii au
organi(at o sr'toare $n templul (eului lor Dagon.
Casa era plin de 'r'ai "i de femei: toi domnitorii Ailistenilor erau acolo, "i pe acoperi" erau
aproape trei mii de in"i, 'r'ai "i femei, care priveau la amson, cum /uca. Atunci amson a
strigat ctre Domnul, "i a (is+ @Doamne, Dumne(euleB Adu!i aminte de mine, Te rog:
Dumne(eule, d!mi putere numai de data aceasta, "i cu o singur lovitur s m r('un pe
Ailisteni pentru cei doi oc*i ai meiB) Ci amson a $m'ri"at amndoi stlpii de la mi/loc pe care
se spri/inea casa, "i s!a re(emat de ei: unul era la dreapta lui, "i altul la stnga. amson a (is+ @
mor $mpreun cu AilisteniiB) !a plecat cu toat puterea, "i casa a c(ut peste domnitori "i peste
tot poporul care era acolo. Cei pe care i!a prpdit la moartea lui au fost mai muli dect cei pe
care!i omorse $n timpul vieii. 29udectori ,D+.;!083
?ici acest ca( nu "tiu ct de mult se $ncadrea( $n definiia de sinucidere. %otivul principal al lui
amson a fost s se r('une pe Ailisteni pentru cei doi oc*i ai si "i pentru c nu era o alt cale
dect s moar "i el singur, a ales calea aceasta. Dac amson ar fi fost o'sedat de gndul
sinuciderii, el putea s o fac "i $nainte, cnd era la $nc*isoare, cum "tim c o fac muli deinui
cnd a/ung $n starea de disperare.
3
Euse'ias din Ce(area scrie $n cartea @Istoria <isericeasc) despre o cre"tin $n vrst care a fost
prins de prigonitorii ei "i, $n timp ce stau lng un rug i s!a cerut s se de(ic de Eristos sau va
fi aruncat $n foc. Ea nu a stat mult pe gnduri, ci ca s le arate puterea lui Eristos, a alergat "i s!
a aruncat $n foc $n oc*ii lor. Aceasta a fost o mare "i puternic mrturie despre puterea
Evang*eliei.3
1entru Toma dFAGuino, am sa incerc sa arat in continuare cum functionea(a cateva din ideile sale
dominanate in conceperea 'inelui si raului+
,. u'ordonarea actiunii propriu (ise si scopului acesteia ratiunii si vointei
.. copul vointei umane este actul iar virtutea este desavarsita doar atunci cand faptuieste 'inele
0. Diferenta dintre actele umane facute de om Gua om, ca fiinta in(estrata cu vointa si cunoastere
si actele finite umane facute de om Gua simpla fiinta, dintre care doar primele sunt supuse
filosofiei morale.
In Guestio .8 din umma T*eologiae, Toma sta'ileste un set de relatii foarte important in
intelegerea caracterului actelor umane+ vointa isi sta'ileste un scop care este transpus in act prin
mi/loace rationale. Vointa este astfel cau(a eficienta a actiunii si ii precede astfel in ordine
cau(ala desi in ordinea generarii, forma este ulterioara materiei si ar putea parea ca actiunea este
anterioara vointei. In acest sens nu se poate spune ca actul propriu (is este 'un sau rau ci putem
spune ca vointa care l!a determinat a fost 'una sau rea.
In articolul ., folosind in continuare acelasi set de relatii, Toma arata ca 'unatatea sau rautatea
actiunii nu depind in intregime de vointa, pentru ca, raspunde el, o actiune ca sa fie rea tre'uie sa
greseasca su' un singur aspect, insa ca sa fie 'una tre'uie sa fie 'una su' toate aspectele+ asa
incat vointa 'una nu este suficienta ci mai tre'uie sa fie asemenea si mi/loacele propuse de
ratiune si actiunea in sine. In plus omul isi poate dori nu numai scopuri rele ci si actiuni rele de
dragul lor.
Discutand daca 'unatatea sau rautatea actiunii pot fi identice cu cele ale vointei, se o'iectea(a
prin faptul ca pricipiul actului interior e sufletul iar principiul actului exterior e miscarea, prin
urmare principia diferite au actiuni diferite. In sed contra, Toma spune ca vointa fiind cau(a
eficienta iar actiunea! cau(a materiala, re(ultatul este o singura fapta morala., asadar desi in
ordine naturala sunt doua fapte distince, in ordine morala este vor'a despre unul singur.
In articolul H pro'lema ridicata este daca efectele sau consecintele unei actiuni ii sporesc
'unatatea sau rautatea. In masura in care re(ultatele actiunii sunt previ(i'ile atunci ele aduc un
spor de 'unatate sau rautate. Daca sunt accidentale! acest lucru nu se intampla. Daca un om
greseste o data neintentionat+ acest lucru nu ii este imputa'il, daca insa repeta greseala, este
vinovat intrucat avand antecedentele, putea sa o prevada.
& actiune nu poate fi su' aspect moral in acelasi timp si 'una si rea. Aceasta confu(ie poate
aparea in ca(ul unei actiuni continue care in ordine naturala este una singura, daca insa caracterul
ei se sc*im'a din 'ine in rau sau invers, atunci vor'im de o actiune in ordine naturala insa de
doua in ordine morala.
4
Cat priveste placerile, in Guestio 06, Toma spune ca nu toate placerile sunt rele. Contra celor care
spun ca toate placerile sunt rele fiindca impiedica folosirea ratiunii, el spune ca placerile sunt de
. feluri+ cele trupesti care intr!adevar sunt rele si cele ale mintii, care, cu cat sunt in mai mare
accord cu ratiunea, cu atat sunt mai 'une. De asemenea rea este placerea in exces fiindca
impiedica u(ul ratiunii.
?ici pentru Toma, relatia dintre 'ar'at si femeie nu este in sine rea, ci, ca si celelalte actiuni este
/udecata in functie de supunerea ei in fata ratiunii si vointei, si asa cum mancatul nu este un pacat
intrucat este rational in vederea existentei individului, tot asa unirea dintre 'ar'at si femeie nu
este un pacat atata timp cat are in vedere perpetuarea specie. Dar daca ordinea rationala este
depasita si apare placerea ca scop principal, atunci devine un pacat.
5