Sunteți pe pagina 1din 5

Stenoza lombar

Stenoz nseamn nchidere. Stenoza coloanei vertebrale descrie condi ia in care nervii spinali sint
compresa i in canalul vertebral. Canalul vertebral este un tub gol format de vertebrele coloanei
vertebrale. Orice cauza care duce la deformarea canalului vertebral, poate comprima nervii din
interior. Ca rezultat dupa mai mul i ani de erodare a coloanei vertebrale, esutul din vecinatatea
canalului vertebral uneori compreseaza nervii. Aceasta poate explicarea de ce stenoza regiunii
lombare a coloanei vertebrale este o cauza obisnuita a durerilor de spate la adul ii trecu i de 55 ani.
Acest ghid ne ajuta s in elegem
De ce se dezvolt problema
Cum medicii diagnostic condi iile apari iei bolii
Ce op iuni de tratamen exista
Anatomie
Care parte a spatelui e implicata
Coloana vertebrala umana este formata din !" oase, numite vertebre. #ertebrele sint situate una
peste alta si formeaza coloana vertebrala. Coloana vertebrala ofer corpului forma sa si este
principalul suport vertical.
$n por iunea posterioara a vertebrelor se gse te un inel osos. #ertebrele fiind situate una peste alta,
cu a%utor inelelor osoase formeaza un tub gol numit canal vertebral. Canalul vertebral este strabatut
de&a lungul su de mduva spinrii. Craniul prote%eaza creerul, iar coloana vertebrala ' maduva
spinarii.
(aduva spinrii se intinde pina la a $$&a vertebra lombara. (ai %os de acest nivel, canalul vertebral
con ine un mnunc)i de nervi care se prelungensc la membrele inferioare si organelor pelvine.
*ermenul latin a acestui mnunc)i de nervi este cauda equina, insemnind coad de cal.
+n disc intervertebral se pozi ioneaza intre doua corpuri vertebrale i creeaz un spa iu intre
vertebre. $n mod normal, discul func ioneaza ca un absorbant de lovituri i prote%eaza coloana
vertebrala de compresia propriei greuta i. ,a fel mai prote%eaza coloana vertebrala de activita ile
grele care solicita din greu coloana vertebrala, ca sariturile, alergarile si ridicaturile.
+n disc intervertebral este format din doua par i. Centrul numit nucleul care e spongios. Acesta
ofera in cea mai mare parte capacitatea de a absorbi ocul.
-ucleul este men inut de annulus fibros, o serie de ligamente inelare puternice pe care&o
incon%oara. Ligamentele sint fibre de esut con%unctiv, rezistente, care unesc un os de altul.
Cauze
De ce am aceasta problema
$n coloana vertebrala a regiunii lombare, canalul vertebral are mai mult dect sufient spa iu pentru
nervi. $n mod normal canalul are un diametru de ./ ' .0 mm. Stenoza vertebrala aparte atunci cind
canalul este comprimat pina la .! mm sau mai pu in. Simptomele severe apar atunci cind canalul
vertebral a regiunii lombare se ingusteaza sub .1 mm.
Sint multe cauze care duc la dezvoltarea simptomelor stenozei maduvei spinarii.
+nele din cele mai frecvente sint2
Stenoza congenitala 3 nou nascut cu canal vertebral ingustat4
Degenerare a coloanei vertebrale
$nstabilitate de coloana vertebrala
5ernie de disc
Stenoze congenitale
+nii oameni sint nascu i 3 congenital 4 cu un canal vertebral mai ingust decit in norma. 6i ar putea
sa nu aiba probleme in prima perioada a vie ii. *otusi avind un canal ingustat pune problema unei
stenozari. C)iar si o afec iune nensemnata in regiunea spatelui, poate exercita presiune asupra
maduva spinarii. 7ersoanele nascute cu un canal vertebral ingustat, deseori pot avea complica ii
odata cu virsta, din cauza ingustarii permanente a canalului vertebral i imbtrinirii.
Degenerare
Degenerarea este cea mai obisnuita cauza a stenozei canalului vertebral. +zarea si eroziunile
coloanei vertebrale legate de virsta, stresul repetat si tensionarea permanenta poate provoca multe
probleme de coloana. Discul intervertebral incepe sa se colabeze iar spatiul dintre vertebre se
micsoreaza. 6xcrescentele osoase pot inainta in interiorul canalului vertebral si mic ora spa iul
disponibil nervior spinali. ,igamentele care sus in vertebrele se pot ngro a si strmta canalul
vertebral. *oate aceste condi ii duc la ngustarea canalului.
Instabilitatea coloanei vertebrale
Instabilitatea coloanei vertebrale poate cauza stenoza vertebrala. 7rin instabilitate se in elege
mobilitatea exagerata a vertebrelor coloanei vertebrale. $nstabilitatea vertebrelor lombare poate
apare daca ligamentele de suport se intind sau se lezeaza in urma unor afec iuni severe a spatelui.
7ersoanele cu patologii n care pierd esut con%unctiv la fel pot avea instabilitate de coloana
vertebrala. $ndiferent de cauza, mobilitatea exagerata a vertebrelor duc la stenoza canalului
vertebral.
Hernierea discului
Stenoza canalului vertebral poate aparea atunci cind un disc intervertebral herniaz (se rupe. $n
mod normal, discul care absoarbe ocul poate men ine greutatea corpului si tensionarile
activita ilor zilnice. *otu i, daca presiunea exercitata asupra discului, este prea mare, cum ar fi in
cazul unei caderi de la inal ime in pozi ie eznd, atunci nucleul din interiorul discului poate ie i
in afara inelului fibros si poate smulge discul intervertebral. Aceasta este numita herniere de disc.
Daca un disc intervertebral )erniaza in posterior, acesta compreseaza nervii canalului vertebral
cauzind simptomele stenozei maduvei spinarii.
Simptomele
Care sint semnele de stenoza
Stenoza canalului vertebral de obicei se dezvolta lent intr&o perioada lung de timp. Acest lucru se
datoreaza faptului ca principala cauza a stenozarii este degenerarea coloanei vertebrale odata cu
virsta. 8areori simptomele apar brusc cind cauza problemei este degenerarea. O leziune severa sau
un disc )erniat poate cauza dezvoltarea imediata a simptomelor.
7acien ii cu stenoz nu au dureri permanente. $ni ial apare durere i slabiciune in picioare, de
obicei in ambele picioare simultan. +nii pacien i descriu ca propriile picioare au de gnd sa&i
paraseasca. Simptomele se caracterizeaza in principal prin pierderea sensibilita ii din membrele
inferioare. 7resiunea asupra nervilor din stenoza, poate cauza senza ii de n epturi in zona inervata
de nervii respectivi. 8eflexele devin incetinite. +nii pacien i pot descrie unele simptomele ca fiind
asemanatoare prelingerii unei picaturi de ap de&a lungul picioarelor.
Simptomele se sc)imba odata cu sc)imbarea pozi iei. !le"ia 3 inclinarea inainte4 largeste canalul
vertebral si de obicei micsoreaza durerile. De aceea persoanele cu stenoza au tendin a de a lua
anumite pozi ii antalgice cind se a eaza sau cind merg la culcare. Activita ile ca intinderea, statul in
picioare, mersul necesita indreptarea coloanei vertebrale sau c)iar e"tensia ei 3indoirea inapoi4.
Acesta pozi ie micsoreaza dimensiunile canalului vertebral si deseori agraveaza simptomele.
Diagnoza
Cum medicul diagnostica problema
Diagnoza incepe cu anamneza completa si examenul fizic. (edicul se intereseaza de simptomele
prezente si gradul afectarii activit ilor zilnice. $ntrebarile se refera la durere, amor eala sau
slabiciunea din picioare. (edicul mai doreste sa cunoasca daca simptomele sint mai rele cind te
ridici in picioare sau in timpul mersului si daca dispar la a ezare.
$n timpul examenului fizic se atrage aten ia la mi carile de extensie care provoaca durerea sau alte
simptome. Sensibilitatea pielii, for a musculara si reflexele la fel sint verificate.
8azele 9 arat daca problemele sint cauzate de modificarile din vertebrele coloanei vertebrale.
$maginea poate arata daca degenerarea a cauzat colapsul spa iului dintre vertebre. 8azele 9 mai pot
arata orice excrescen a osoasa care invadeaza canalul vertebral.
$n cazul unui diagnostic neconcludent, medicul poate indica o rezonan magnetic nuclear
38(-4. Aparatul 8(- foloseste unde magnetice altele decit razele&9 pentru vizualizarea
esuturilor moi. Acest test red o imagine clara despre canalul vertebral si daca nervii din interior
sint compresa i. Aparatul creaza imagini a regiunii indicate de medic. *estul nu necesita colorare.
#omografie computerizat 3scanarea C*4 poate fi indicata. Scanarea C* ofera o imagine detaliata
prin raze 9 despre esutul osos. $maginea poate arta orice excrescen a osoasa 3osteofit4 care
patrunde si ocupa spa iu in canalul vertebral.
Cind diagnosticul nu poate fi stabilit, se poate recomanda un test electric nervilor care pleaca spre
membrul inferior si piciorului propriuzis. $lectromiograma 36(:4 verifica daca calea motorie a
unui nerv functioneaza in mod corect. $mpulsul motor traverseaza nervul si inerveaza musc)iul.
O alta investigatie care a%uta in stabilirea diagnosticului este potentialul somatosenzorial evocat
3SS674 pentru a localiza cu mai multa precizie comprimarea nervului spinal. *estul SS67 este
utilizat pentru a verifica sensibilitatea nervului. Aceste impulsuri senzoriale au o directie aferenta si
informeaza despre senza iile percepute de corp cum ar fi2 durerea, temperatura si atingerea. ;unc ia
nervului este inregistrata de un electrod plasat pe suprafata pielii in zona de inervare a nervului.
-u toate cazurile de stenoza sint din cauza degenerativa. Singele se examineaza pentru a determina
daca simptomele nu au alta provenienta, de exemplu artrite sau infec ii.
Tratament
Ce op iuni de tratament exista
Tratament nechirurgical
$n afara de condi iile care cauzeaza probleme semnificateive sau simptomele se agraveaza rapid,
ma%oritatea medicilor vor incepe cu tratament nec)irurgical.
7entru inceput se pot prescrie metode de imobilizare a coloanei vertebrale. (en inerea spatelui
nemiscat, pentru scurt timp poate calma inflama ia si durerea. Aceasta poate include una doua zile
de repaos. 7acien ii pot gasi anumite pozi ii sa doarma sau odi)neasca, care le u ureaz durerile.
Aceste pozi ii largesc canalul vertebral, reduc compresia pe radacinile nervoase si mic ora
simptomele.
O centura pentru suport lombara sau un corset poate fi prescris, cu toate ca beneficiile sint
controversate. Suportul poate limita compresia discului intervertebral si preveni miscarile
suplimentare in coloana vertebral. Dar mai poate slabi musculatura spatelui si abdominala. $n mod
normal corsetul se poarta pe o durata de una doua saptamini.
+neori pacien ilor cu stenoza li se prescriu preparate medicamentoase ca anti%inflamatoare
nesteroidiene 3A$-S4 sau aspirina. Acesta medica ie poate avea si efecte nedorite 3adverse4 la
nivelul rinic)ilor si tractului gastrointestinal. Din cauza frecven ei crescute a stonezei in rindul
popula iei mai n vrsta, se monitorizeaza atent preparatele medicamentoase pentru evitarea
complica iilor.
-arcoticele ca codeina sau morfina, nu sint in general prescrise pentru ca provoaca dependenta daca
nu sint folosite intr&un mod corect. 8elaxantele musculare sint ocazional folosite pentru calmarea
durerilor musculare.
Simptomele stenozei pot duce la sc)imbri de dispozi ie. Ca rezultate, medicul poate prescrie
uneori medica ie anti&depresiv, numite triciclice. *riciclicele a%uta la men inerea strii afective a
pacientului, iar unele triciclice c)iar imbunt esc somnul prin sinteza unui important )ormon
numit serotinin. Aceasta medica ie la fel pare sa calmeze durerea de spate prin ac iunea la nivelul
membranei din %urul nervilor ai zonei dureroase.
+nor pacien i le este indicat in&ec ia epidural cu steroizi 36S$4. (aduva spinarii este incon%urata
de o forma iune numita dura. Statiul ditre dura i maduva spinarii este numit spa iu epidural . Se
considera ca steroizii nimerind in acest spa iu, se lupta contra inflama iei din %urul nervului,
discurilor si fe elor articulare. (icsorind inflama ia apare mai mult spa iu in %urul nervilor
comprima i dinauntru canalului vertebral.
7acientii deseori conlucreaza cu un fizioterapeu ii. 7rin evaluarea condi iilor, terapeutul poate
atribui pozi ii si exerci ii pentru usurarea simptomelor. *erapeutul ar putea sugera utilizarea
trac iei . *rac ia este o metoda obisnuita de tratament in stenoza i se realizeaza prin intinderea cu
blnde e a coloanei vertebrale astfel mic ornd compresia de pe nervii spinali. *erapeutul mai poate
propune tonizarea si exerci ii aerobice. 6xerci iile tonizante au ca scop imbunatatirea for ei si
controlului mu c)ilor abdominali. 6xerci iile aerobice sint practicate pentru imbunata irea func iei
inimii si plaminilor, i cre terea rezisten ei in musc)ii spatelui. (ersul pe bicicleta statica, offera
un bun tratament aerobic si men ine spatele usor inclinat inainte, pozi ie care permite calmarea
multor pacien i cu stenoza lombara.
Tratament chirurgical
$n cazul in care simptomele sint blinde si nu exista vre&un pericol de agravare, tratamentul
c)irurgical de obicei nu este indicat. Atunci cind sint semne clare de compresie brutala a nervilor
spinali, interven ia c)irurgicala poate fi necesara, uneori imediat. Simptomele care presupun
tratamentul c)irurgical includ slabiciunea in musc)ii piciorului, durerea care nu se reduce si
probleme legate de intestine sau vezica urinara.
Compresia nervilor spinali poate cauza pierderea controlului asupra vezicii urinare sau intestinelor.
Aceasta situa ie este una de urgen . $n cazul in care compresia nu cedeaza, se poate sfr i cu
paralizia permanenta a vezicii urinare sau intestinelor. $nterven ia este recomandata pentru
eliberarea nervilor de compresie.
7rincipala procedura c)irurgicala practicata este laminectomie lombara. +nii pacienti deasemenea
necesita interven ie cu fuziune imediat dupa laminectomie daca este prezenta instabilitatea coloanei
vertebrale.
Laminectomie lombara
Lamina acopera din posterior maduva spinarii care formeaza o structura asemanatoare unui
acoperis. Cind nervii spinali sint comprima i de un disc )erniat sau excrescen e osoase,
laminectomia lombara inlatura intraga lamina pentru inlaturarea presiunii de pe nervii spinali.
Aceasta este primul tip de tratament c)irurgical folosit in stenozele lombare.
uziunea Lombar !osterioara
!uziunea lombara posterioara poate fi necesara dupa interven ia c)irurgicala de laminectomie.
7rocedura de fuziune este recomadata in cazul in care un segment din coloana vertebrala a devenit
liber sau instabil.
7rin fuziune se unesc doua sau mai multe vertebre intr&una integra. Aceasta fixeaza vertebrele si le
bloc)eaza miscarile. 7rocedura se caracterizeaza prin plasarea unei grefe osoase in partea
posterioara a coloanei vertebrale. (a%oritatea c)irurgilor aplica placi metalice si uruburi pentru
prevenirea miscarii vertebreler si prote%area grefei astfel incit se poate accelera vindecarea.
"eabilitarea
,a ce ar trebui sa ma astept
"eabilitarea nechirurgicala
C)iar daca nu este necesara interven ia c)irurgicala, medicul poate recomanda cooperarea cu un
fizioterapeut. $n mod normal pacien ii sint consulta i saptaminal de citeva ori, timp de una dou
luni. $n cazurile severe bolnavii necesita ingri%ire suplimentara de citeva siptamini.
*erapeutul face o programa pentru restabilirea miscarilor spatelui, for ei musculare, rezisten ei si
func iei. *ratamentul pentru stenoza lombara deseori include trac ie lombara, descrisa mai sus.
(asa%urile la fel pot fi practicate pentru inceput, fiind utile la inceperea miscarilor cu mai putina
durere si mai multa u urin a. *erapeutul mai poate recomanda o serie de exerci ii destinate largirii
canalului vertebral si decompresia nervilor spinali.
6ste important de imbunatatit puterea si coordonarea musc)ilor abdominali si ai spatelui. *erapeutul
poate evolua corectitudinea exerci iilor, si sugera anumite modificari pentru a evita probleme
ulterioare.
Dupa interven ia chirurgicala
Dupa interven ie, bolnavii pot conlucra cu fizioterapeu ii. 7acien ii care au suportat o interven ie
de sinteza, de obicei ramin in repaos fizic doua trei luni pina a incepe programul de reabilitare. 6i
vor frecventa sedintele terapeutului timp de < ' 0 saptamini, si vor astepta recuperarea copleta pina
la < luni.
$n timpul terapiei, terapeutul poate utiliza metoda ca cldura sau g)ea necesare reducerii durerii si
spasmului muscular. 7acien=ii ncep a nv=a cum s se mi te n condi=ii de siguran=, cu solicitarea
minim a musc)ilor spatelui.
7e durata evolu iei programului de reabilitare, pacien ii efectueaza mai multe exerci ii de
provocare. Scopul este de a imbunata i intr&un mod sigur puterea si functia. *erapeutul a%uta
bolnavului sa revina la activita ile lui precedente. $n mod ideal pacientii ar trebui sa revina la
activita ile obisnuite. 7acien ii pot avea nevoie de o indrumare referitor la activita ilor lor, daca sint
in condi ii de siguranta sau cum sa&si sc)imbe modul de lucru.
Atunci cind tratamentul este in desfasurare, vizitele periodice la medic vor fi mai rare. *erapeutul va
continua sa fie o resursa de informatie. Dar pacien ii sint in sarcina de a& i continua exerci iile de
sine statator.