Crciunul

Istoria Craciunului
In timpurile pagane antice, ultima zi de iarna in emisfera nordica era sarbatorita ca noaptea in care Marea Zeita
Mama a dat nastere copilului Zeu Soare. Mai este numita si Yule, ziua in care un bustean mare este adaugat
unui foc in jurul caruia toata lumea dansa si canta pentru a trtezi soarele din lungul sau somn de iarna.
In vremea romanilor, s-a transformat in serbarile in onoarea lui Saturn (zeul recoltelor) si Mitras (zeul antic al
luminii), o forma de venerare a soarelui ce a ajuns in !oma din Siria cu un secol inainte, cu cultul lui Sol Invictus.
"nunta ca iarna nu este vesnica, ca viata continua, si era o invitatie de a-ti pastra buna dispozitie.
#ltima zi de iarna in emisfera nordica este intre $% si $$ decembrie. !omanii sarbatoreau saturnaliile intre &' si
$( decembrie..
Primii crestini
)entru a evita persecutia din timpul festivalurilor pagane romane, primii crestini isi impodobeau casa cu ilice de
saturnalii. )e masura ce numarul crstinilor crestea si obiceiurile lor prelevau, sarbatorile au luat o turnura
crestina. Insa biserica timpurie nu a sarbatorit de fapt nasterea lui *ristos in decembrie pana la +elesporus,
care a fost al doilea ,piscop al !omei de la "- &$. la &/0, si a declarat ca serviciul bisericesc ar trebui tinut in
aceasta perioada pentru a sarbatori 12asterea -omnului si Matuitorului.1 3ricum insa, cum nimeni nu era sigur
cu adevarat cand s-a nascut *ristos, 2asterea era tinuta deseori in septembrie, adica in timpul festivalului
evreiesc al trompetelor (!os 4asana din zilele noastre). -e fapt, timp de peste /%% de ani, oamenii au vazut
2asterea lui *ristos in diverse date.
In anul "- $'(, solstitiul a cazut pe $. decembrie. Imparatul !oman "urelian a proclamat data ca 12atalis Solis
Invicti,1 festivalul nasterii soarelui invincibil. In "- /$%, )apa 5ulius I a mentionat $. decembrie ca data oficiala a
nasterii lui Iisus *ristos.
Craciunul oficial, insa negeneralizat
In "- /$., *onstantin cel Mare, primul imparat roman crestin, a introdus *raciunul ca o sarbatoare fi6a pe $.
decembrie. " mai introdus si -uminica in a '-a zi din saptamana ca de sarbatoare, si sarbatoarea mobila
()astele). In "- /.(, ,piscopul !omei 7iberius a ordonat in mod oficial credinciosilor sai sa celebreze nasterea
lui iisus pe $. decembrie.
3ricum insa, ciar si dupa ce *onstantin a a oficiat $. decembrie ca nasterea lui *ristos, crestinii isi aminteau
inca data ca o sarbatoare pagana, si nu impartaseau bunele intentii ale imparatului. Craciunul nu si-a capatat
recunoasterea oficiala printre crestini decat relativ recent. In unele zone protestante sarbatorirea
*raciunului a fost ciar interzisa. In "nglia, 3liver *rom8ell a interzis sarbatorile *raciunului intre &0(9 si &00%
prin asa numitele 7egi "lbastre, in credinta *raciunului ca o zi solemna.
*and multi dintre protestanti au scapat de persecutiile bisericii catolice fugind in coloniile din toata lumea,
interesul pentru sarbatorile vesele de *raciun a fost reaprins. *u toate astea, *raciunul nu a fost nici macar o
sarbatoare legala pana in secolul trecut. Si, tineti minte, in acel timp, nu e6ista nici un personaj care sa-l
intrupeze pe Mos *raciun (Santa *laus).
Craciunul devine popular
)opularitatea *raciunului a fost impulsionata in &:$% de cartea lui ;asington Irving 1*um se tine *raciunul la
<racebridge 4all1. In &:/(, !egina "ngliei =ictoria si-a adus sotul german, )rintul "lbert, la *astelul,
introducand in imperiu traditia bradului de *raciun si a colindelor ce se tineau in ,uropa. *u o saptamana inainte
de *raciun in &:/(, *arles -ic>ens a publicat 3 *olinda de *raciun (in care a scris ca Scrooge ii cerea lui
*ratcit sa lucreze si despre intrunirea de *raciun a *ongresului S#"). ,ra deja atat de popular incat nici
biserica nici guvernele nu mai puteau ignora importanta Sarbatorilor *raciunului. In &:/0, "labama a devenit
primul stat din S#" care a declarat *raciunul sarbatoare legala. In &:/', cartea lui +.4. 4erve? 1*artea
*raciunului1 a devenit de asemenea un best seller. In &:0%, ilustratorul american +omas 2ast s-a inspirat din
povestirile europene despre Sfantul 2icolae, patronul sfant al copiilor, pentru a-l crea pe Mos Craciun (Santa
Claus). In &9%', 3>laoma devenea ultimul stat american ce declara *raciunul sarbatoare legala. "n de an, tari
din lumea intreaga i9ncepeau sa recunoasca *raciunul ca zi in care se aniverseaza 2asterea lui Iisus.
Craciun Fericit
"stazi, multe din obiceiurile pagane sunt reflectate in *raciun. Iisus s-a nascut in martie, si totusi nasterea sa
este celebrata pe $. decembrie, in momentul solstitiului. sarbatorile de *raciun se termina in a &$-a zi de
*raciun (0 ianuarie), aceeasi perioada cat se serba si reintoarcerea Soarelui de anticii romani si pagani. -e
aceea nu surprinde ca puritanii crestini - sau ciar crestinii conservatori - sunt deseori suparati deoarece
*raciunul" nu este atat de religios pe cat ar trebui sa fie," uitand ca acesta nu a fost de fapt sarbatorit de loc
pana relativ recent.
Pomul de Craciun
Se spune ca Sfantul <onifaciu, un calugar din *rediton, -evonsire, "nglia care a fondat biserici crestine in
@ranta si germania in secolul =II, a dat intr-o buna zi peste un grup de pagani adunati langa un stejar pentru a
sacrifica un copil zeului +or. )entru a opri sacrificiul si a salva viata copilului, <onifaciu a doborat copacul cu o
lovitura puternica de pumn. In locul sau a crescut un mic bradulet. Sfantul a spus paganilor proslavitori ca
braduletul subtire era *opacul =ietii si era marturia vietii eterne a lui *ristos.
Se mai spune ca Sfantul <onifaciu a folosit forma triungiulara a bradului pentru a descrie Sfanta +reime a
-umnezeului +ata, a @iului si Sfantului -u. )ana in secolul AII, pomii de *raciun erau atarnati de tavan ca un
simbol al crestinatatii. Insa, in acele timpuri, dintr-un motiv pe care nimeni nu l-a putut e6plica, brazii erau
atarnati cu varful in jos..
Copacii ca simbol
)omii au fost un simbol al vietii cu mult inainte de crestinism. ,giptenii antici aduceau in casele lor ramuri verzi
de palmier, in cea mai scurta zi a anului, in decembrie, ca un simbol al triumfului vietii asupra mortii. @enicienii
dinn anticitate foloseau tufisuri sacre in loc de temple. !omanii isi decorau casele cu brazi vesnic verzi in timpul
saturnaliilor, un festival de iarna in cinstea lui Saturn, zeul agriculturii. )reotii druizi decorau stejarii cu mere aurii
pentru festivitatile solstitiului de iarna. In timpul lui decembrie, in ,vul Mediu, pe copaci erau atarnate mere rosii
ca un simbol al sarbatoririi lui "dam si ,va si erau numiti copacii paradisului.
Primii pomi de Craciun
)rima referire despre un brad decorat pentru *raciun apare la !iga in 7ituania in &.&%. In &.$&, )rintesa 4BlCne
de Mec>lembourg a intodus bradu de *raciun in paris dupa ce s-a casatorit cu -ucele de 3rleans. Mai e6ista o
referire scrisa cu privire la pomul de *raciun in Dermania, datata din &./&. 3 alta referinta celebra, din &0%&,
este a unui vizitator la Strasbourg, Dermania (acum parte din @ranta) care a consemnat o familie care decora un
copac cu 1napolitane si bete de zaar aurii rasucite (zaar de orz) si flori de artie de toate culorile.1
)omul de *raciun a fost intodus in Statele #nite de colonistii germani si de mercenarii platiti sa lupte in !azboiul
de Secesiune. In &:%(, soldatii americani stationati la @ort -earborn au tarat copaci din padurile inconjuratoare
in baracile lor.
Marea <ritanie a facut cunostiinta cu pomii de *raciun in &:(&, cand sotul german al reginei =ictoria, )rintul
"lbert a adus un brad de *raciun pentru familia regala la castelul ;indsor. 3biceiul <radului de *raciun s-a
raspandit cu repeziciune in clasa mijlocie, spre muncitori, si prin colonii (unde steagul imperial flutura uneori in
varful copacului).
ecoratiunile pomului de Craciun
pomii erau decorati cu mere, prajituri si dulciuri timp de multe secole. Martin 7uter a fost primul care a folosit
lumanari pe pom, tarziu in secolul A=I. In &:($, *arles Minnegrode a introdus obiceiul decorarii pomilor in S#"
in ;illiamsburg, =irginia.
In anii &:.%, compania germana 7ausca, cu sediul in +uringia, a inceput sa produca girlande de sticla de
diferite forme pentru pomul de *raciun. "u introdus si !auscgoldengel, ingerii tremuratori, imbracati in auriu.
3rnamentele de sticla au ajuns in Marea <ritanie in anii &:'%, iar in "merica de 2ord in jurul anilor &::%. In
&::$, ornamentele au fost completate de luminile electrice de *raciun. ,d8ard 5onson, un coleg al lui +omas
,dison, a aprins un copac de *raciun cu un sirag de :% de beculete electrice pe care le-a fabricat singur. )ana
in &:9%, siragurile de lumini de *raciun erau deja produse in masa. In anii &9%%, magazinele instalau pomi mari
iluminati pentru a-si atrage clientii.
Solstitiul
Solstitiul inseamna 1soare nemiscat.1 In emisfera nordica, este prima zi de iarna, cea mai scurta zi si cea mai
lunga noapte a anului, ce apare pe $%, $& sau $$ -ecembrie.
)amantul este mai aproape de Soare in ianuarie decat este in iunie - cu aproape . milioane >m (/ milioane
mile). )amantul se inclina putin pe a6a sa. ,ste cu $/ grade si $' minute deplasat de la perpendiculara pe
planul orbitei. )ozitia planetelor este cea care cauzeaza toate variatiile de anotimpuri din clima noastra, din
moment ce determina cate ore si cate minute primeste soarele fiecare emisfera.
*and este solstitiul de iarna in emisfera nordica, soarele este sus la pranz numai de-a lungul +ropicului
*apricornului, pe care se afla Sao )aulo, <razilia, sudul Madagascarului, si "ustralia de nord.
)entru pagani, solstitiul de iarna era noaptea in care Marea Zeita Mama dadea nastere noului Soare, repornind
ciclul anotimpurilor. " mai fost numita si Yule (Ziua *raciunului), ziua in care o te buturuga *raciunului - este
pusa pe un foc, in jurul caruia toata lumea dansa si canta pentru a trezi soarele din lungul sau somn de iarna. In
timpurile romane, a devenit sarbatoarea in cinstea lui Saturnus (zeul recoltei) si Mitras (zeul antic al luminii), o
forma de idolatrizare a soarelui ce a ajuns in !oma din Siria cu un secol inainte, impreuna cu cultul Sol Invictus.
"nunta ca iarna nu este vesnica, ca viata continua, si era o invitatie sa ramai intr-o dispozitie buna.
Mai batran decat piramidele
*ea mai vece referinta scrisa despre o sarbatoare ce marca reintoarcerea Soarelui este datata din
Mesopotamia. Se tinea un festival de &$ zile pentru a-l ajuta pe zeul Mardu> sa imblanzeasca monstrii aosului
pentru inca un an. Sunt sute de structuri megalitice in toata ,uropa si locuri sacre in "merici, "sia, Indonezia,si
,stul Mijlociu destinate solstitiului si ecinozului. *iar si culturile ce respectau un calendar lunar (bazat pe
fazele lunii) pareau sa fi inteles importanta momentelor sezonale de scimbare a fetelor Soarelui. In "nglia, este
Stoneenge, iar in Irlanda, 2e8grange, o structura circulara de stanci imense estimate a fi de .%%% de ani
vecime, mai batrane cu secole decat si piramidele egiptene. Seaenge, un cerc pentru masurarea timpului din
epoca de piatra, a fost descoperit abia in &99: la 4olme-2e6t-to-te-Sea in 2orfol>, Maeso8e, pe insula
3r>ne? in nordul Scotiei. Seaenge a fost datata intre aprilie-iunie $%.% I*. "ceste structuri au fost ridicate
pentru a primi o raza de soare in camerele lor centrale, la apus, in solstitiul de iarna.
!inia meridiana in biserici
<isericile catolice medievale erau construite si ca observatoare. *lerul avea nevoie de astronomie pentru a
stabili data )astelui, si au construit observatoare in catedrale si biserici in toata ,uropa. -e regula, o gaura mica
in acoperis permitea trecerea soarelui, ce lasa o dara pe podea. -ara, numita linia meridiana, era deseori
marcata de incrustatii si motive zodiacale. )ozitia lunii de-a lungul anului, inclusiv e6tremele de solstitii, erau
intotdeauna marcate cu grija.
Introducerea Craciunului
In anul $'( "-, solstitiul a cazut in $. -ecembrie. Imparatul roman "urelian a proclamat aceasta data ca
12atalis Solis Invicti,1 festivalul nasterii Soarelui invincibil. In /$% "-, )apa 5ulius I a marcat $. -ecembrie ca zi
oficiala a nasterii lui Iisus *ristos. In /$. "-, *onstantin cel Mare, primul Imparat roman crestin, a scimbat in
cele din urma sarbatorirea antica a solstitiului in *raciun, anuntand ca va fi o sarbatoare fi6a, celebrata oficial ca
2asterea lui *ristos.*iar si asa, *raciunul nu a devenit foarte popular pana in secolul AIA..
<radul se regaseste in numeroase traditii, nu numai de *raciun. @iind un pom mereu verde, oamenii l-au asociat cu viata,
trainicia, siguranta, prietenia si l-au inclus in toate evenimentele importante ale vietii.
7a nastere, se obisnuia ca fiecarui copil sa i se daruiasca un brad, in natura, care ii devenea EfrateE si pe care trebuia sa il
ingrijeasca pana la moarte.
7a nunta, inca e6ista obiceiul impodobirii unui brad cu ornamente din artie si fructe, de obicei in curtile casei de la tara. In
jurul bradului se organizeaza o mica petrecere care are menirea de a le ura casa de piatra celor care se casatoresc.
7a moarte, in unele zone se practica impodobirea unui brad, daca persoana e tanara si necasatorita. In trecut, era plantat
un brad sau era pus langa mormant ciar bradul EfrateE al celui decedat.
Impodobitul bradului in !omania este un obicei relativ recent.
In prezent este cel mai indragit obicei de Craciun, datorita simbolurilor care i se asociazaF iubire (pentru ca este impodobit
de intreaga familie), bucurie si fericire (pentru ca sub el sunt puse cadourile), magie (se spune ca Mos *raciun nu vine in
casele unde nu e brad), viata, trainicie si sanatate (pentru ca este mereu verde, ciar si cand afara e zapada).
)ractic, bradul a devenit centrul sarbatorilor.
Iata si cateva lucruri interesante legate de brad si de traditiile de Craciun"
- <radul face parte din sarbatorile de iarna inca inainte de nasterea lui Iisus, cand era impodobit in timpul Saturnaliilor
- )rimul brad a fost impodobit in &.&% la !iga iar prima mentiune scrisa in Dermania anilor &./%. -e asemenea, se spune
ca Martin 7uter este primul om care a avut in casa un brad impodobit
- In lumea crestina, *raciunul a fost sarbatorit pentru prima oara la !oma in anii //%
- Stramosul instalatiei electrice de brad este lumanarea aprinsa care a impodobit pentru prima oara bradul in secolul A=II.
- In Spania, mai e6ista o varianta a pomului de craciun. #n pom natural in care sunt puse diferite cadouri si dulciuri iar copiii
trebuie sa arunce cu pietricele pentru a le determina sa cada.
- In ,uropa, "ustralia si S#" nu sunt diferente foarte mari de obiceiuri, mai mult intre mancarurile traditionale
- #n acru de brazi produce in fiecare zi o6igen pentru &: oameni.
-e ce decoram bradul de *raciunG 3biceiul provine probabil de la egipteni, care isi ornau casele cu frunze de palmier in
ziua solstitiului de iarna. 3biceiul a fost preluat de romani, care au folosit, in locul palmierului, brazii.
-ar povestea incepe cu adevarat prin secolul al =II-lea, cand un calugar din -evonsire a venit in Dermania pentru a
raspandi cuvantul -omnului. 7egenda spune ca s-a folosit de forma triungiulara a bradului pentru a simboliza sfanta
treime. In ,uropa secolului al AII-lea, cu ocazia *raciunului, bradul era atarnat de tavan cu varful in josH
Se pare ca bradul a fost decorat pentru prima data la !iga in &.&%. 7a inceputul secolului al A=I-lea, Martin 7uter a
decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer.
7a mijlocul secolului al A=I-lea, apar in Dermania primele targuri specializate in vanzarea de cadouri, de obicei mancare
sau obiecte de folosinta practica.
@igurile modelate de brutari din paine, care apoi erau agatate in brad ca ornamente, aveau mare trecere. Se pastreaza in
acest sens marturia unui vizitator al orasului Strasbourg in &0%&. ,l descrie brazi decorati cu astfel de figurine, cu acadele si
ornamente din artie colorata. Incarcatura biblica atribuia bradului astfel impodobit simbolul pomului paradisului, al
belsugului, al cunoasterii si al inocentei.
<eteala a fost inventata in Dermania pe la &0&%. In acea vreme nu era numai argintie, era ciar din argintH "u fost inventate
masini pentru obtinerea unor folii subtiri. "rgintul era durabil insa o6ida repede, astfel ca au fost incercate diverse aliaje de
plumb si cositor, dar produsul era atat de greu, incat se rupea sub propria greutate. "stfel incat argintul a fost folosit pana la
mijlocul secolului al AA-lea.
In Marea <ritanie, obiceiul bradului de *raciun a patruns prin intermediul negustorilor germani stabiliti in "nglia, care
obisnuiau sa-si decoreze casele de sarbatori. Interesant, nuG Sa ne amintim de calugarul din -evonsire care...
-ecoratia bradului consta in beteala din argint, lumanari si margele, toate produse in acel secol A=II in Dermania si ,uropa
de ,st. 3biceiul cerea ca fiecare membru al familiei sau invitat sa aiba cate un mic brad asezat pe masa in dreptul lui, cu
cadourile alaturi.
In &:(0, !egina =ictoria si )rintul "lbert (de origine germana), apar in 1Illustrated 7ondon 2e8s1, impreuna cu copiii, in jurul
bradului de *raciun. )opularitatea familiei regale a facut ca obiceiul sa se raspandeasca repede printre supusi. <radul a
devenit 1la moda1 nu numai in insulele britanice, ci si pe coasta de est a "mericii.
-ecoratiile erau de o mare varietate, fiind manufacturate 1in casa1. +inerele doamne petreceau ore decupand fulgi de
zapada si stelute, impaturind pliculete pentru cadouri si cosulete de artie pentru dulciuri. "nsamblul era completat cu
margele si beteala din argint produse in Dermania, impreuna cu ingerii ce urmau sa stea in varful bradului. 7umanarile erau
adesea asezate in inele de lemn.
+arile din spatiul mediteranean nu s-au aratat prea interesate de brad, preferand scenele biblice asezate pe platforme
triungiulare (ceppo), bogat ornamentate.
In "merica, bradul de *raciun apare pe la &'(', in comunitatile germane din )enns?lvania, dar se raspandeste abia o data
cu dezvoltarea comunicatiilor, in secolul AIA.
In &::$ este patentat becul electric, iar in &:9$ el este adaptat pentru pomul de *raciun. +ot in aceasta a doua jumatate a
secolului al AIA-lea, obiceiul impodobirii bradului la sfarsit de an patrunde dinspre nord si pe teritoriul actual al !omaniei.
3biceiul s-a suprapus peste cel al butucului de *raciun. !itual azi disparut, dar atestat inca de la romani, butucul de
*raciun, un trunci de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de $( spre $. decembrie, simboliza moartea si
renasterea divinitatii, a zeului autoton *raciun.
Secolul AA aduce un val de noutatiF
-upa &9&:, din cauza problemelor de e6port, Dermania nu mai este principalul furnizor de decoratii. 7ocul sau este luat
de 5aponia si S#".
In &9/% brazi de mari dimensiuni sunt amplasati in locuri publice.
7a mijlocul anilor E0%, ideile moderniste se rasfrang si asupra pomului de *raciun. <razii din aluminiu argintiu, importati din
"merica, sunt foarte la moda. "cestia nu necesitau alte decoratii decat sursele de lumina colorata care se reflectau multiplu
pe crengile argintii.
In anii E'% apar brazii artificiali cu aspect foarte realist.
Spre sfarsitul anilor E9%, decorarea bradului se intoarce spre ideile =ictoriene, dar cu teme si concepte noi.