Sunteți pe pagina 1din 6

Stopul cardiac

Stopul cardiac este incetarea spontana ireversibila a activitatii cardiace ,


care antreneaza o oprire a irigarii organelor vitale. Un stop
cardiocirculator este denumit in mod obisnuit stop cardiac. Daca se
intervine rapid, sistemul circulator poate sa-si reia functiile vitale, inima
reincepe sa bata, sangele sa circule si respiratia sa asigure nevoia de
oxigen. Este necesar resuscitarea n regim de extrem urgen.
Cauze :
Exist o multitudine de factori ce duc la instalarea stopului
cardiorespirator
A. Cauze ce in de insuficien respiratorie.
Insuficiena respiratorie insoit de perturbarea homeostaziei gazelor
sanguine (O2 i CO2) este una din principalele cauze ce duc n final i la
oprirea cordului.
B. Cauze ce in de cord
Debit cardiac sczut
Ocluzie coronarian (infarctul miocardic)
Insuficiena cardiac congestiv
Stimularea cardiac (cateter sau electrod).
C. Alte cauze ce pot duce la oprirea cardio - respiratorie.
Hipotermia /Hipertermia
Acidoza, hipoxia
Electrocuia
Supradozaj
Diselectrolitemia
Stimularea vagal
Intoxicaii cu CO
Chirurgia cardiac
Dezechilibre electrolitice i hidrice
Simptome si semne
Un stop cardiocirculator provoaca in 15-20 secunde o pierdere a
constientei si opreste comanda respiratorie. In faza initiala a stopului pot
surveni convulsii, cu pierderea urinei. Disparitia pulsului, perceputa pe
carotidele de pe fiecare parte a gatului sau pe artera femurala in regiunea
inghinala, atesta ineficacitatea cardiorespiratorie. Miscarile respiratorii
sunt absente sau inlocuite prin secuse respiratorii intermitente. Cianoza
buzelor si a urechilor traduce anoxia tisulara, iar midriaza (dilatatia fixa a
pupilelor) arata rasunetul cerebral grav al acestei anoxii.
Diagnostic pe baza tabloului clinic:
Ordinea aparitiei semnelor clinice dupa instalarea stopului cardiac:
1. absenta pulsului la artera carotida - instantaneu
2. inconstienta - 10 - 20 secunde
3. stop respirator - 30 secunde
4. midriaza - 60 - 90 secunde.
Foarte important - diagnostic imediat n primele 15 secunde - absenta
pulsului la artera carotida - lipsa constientei Masurarea tensiunii arteriale
sau auscultarea cordului reprezinta n acest context gesturi inutile care
ntrzie nceperea resuscitarii:
Diagnostic de laborator
Stop cardiac ca urmare a unor anomalii electrolitice de tipul
hiperkaliemiei, acidozei metabolice, hipocalcemiei; -nivelul electrolitilor:
Mg, K si Ca seric sunt importante pentru a determina recurenta fibrilatiei
-gazele sanguine, mai ales pH-ul sunt utilizate pentru a determina
acidemia care promoveaza fibrilatia -nivelul de medicamente sanguin
pentru a identifica concentratii inalte ale anumitor medicamente care sunt
aritmice sau determina prelungirea QT -examenul toxicologic:
evidentierea consumului de droguri ilicite cum ar fi amfetaminele sau
cocaina care promoveaza aritmiile, alte droguri ilicite cuprind: pencilidina,
dietilamida acidului lisergic (LSD), ecstasy, marijuana; stimulantii legali
includ: cafeina, teofilina, pseudoefedrina -enzimele cardiace (creatinin
kinaza, mioglobina, troponina) ; cresterea lor poate indica ischemia si
infarctul miocardic, utile pentru a determina pacientii in preinfarct si cu
risc crescut de aritmii -hipertiroidismul poate conduce la tahicardie si
tahiaritmii -peptidul natriuretic de tip B este util pentru a diagnostica
insuficienta cardiaca congestiva decompensata care provoaca fibrilatie
ventriculara -studii genetice pentru a identifica sindromul Brugada,
sindromul de QT lung sau scurt.
Diagnosticul diferential
Se face cu urmatoarele afectiuni: stenoza aortica, cardiomiopatiile
dilatative si hipertrofice, ateroscleroza coronariana, anomalia Ebstein,
fibroza endomiocardica, sindromul de QT lung, scurt, de preexcitatie
WPW, infarctul si ischemia miocardica, ruptura miocardica, tetralogia lui
Fallot, torsada virfurilor.
Investigatii paraclinice
Datorita gravitatii situatiei, starea pacientului este investigata cat mai
rapid pentru ca, odata stabilit diagnosticul de certitudine, sa se initieze si
tratamentul. Clinic, la examenul fizic se constata: puls foarte slab;
zgomote respiratorii reduse; stare de incostienta; absenta raspunsurilor
la stimuli. Traseul electrocardiografic este foarte important deoarece
arata modificarile prin care trece muschiul cardiac in cursul fibrilatiei
ventriculare. De asemenea, la EKG se pot observa si alte tulburari sau
conditii ce pot creste riscul pacientului. Alte investigatii mai pot fi:
o Radiografie toracica: poate evidentia edemul pulmonar,
cardiomegalia, leziuni traumatice, penumonii de aspiratie;
o Analize de laborator: determinari ale nivelul electrolitilor
serici, inclusiv calciu si magneziu, ale enzimelor cardiace
o Dozarea gazelor sangvine (pentu a se obiectiva acidoza sau
hipoxemia);
o Investigatii toxicologie (daca contextul clinic o cere).
Tratament si prognostic
Resuscitarea presupune tehnici de BSL precum si tehnici ACLS.
Tratament: 3 etape:
A. Suportul vital bazal - restabilirea artificiala a circulatiei (masaj cardiac
extern MCE) si a respiratiei.
B. Suportul vital avansat - reluarea activitatii spontane a cordului si a
ventilatiei
C. Suportul vital prelungit - resuscitarea cerebrala si mentinerea
functiilor vitale postresuscitare
A. Suportul vital bazal - mediu prespitalicesc
1. alarmarea celor din jur si solicitarea de ajutor calificat
2. eliberarea cailor aeriene
3. ventilatie artificiala
4. masaj cardiac extern
B. Suportul vital avansat - continuarea suportului vital bazal dar cu
utilizarea unui echipament specializat - Tratamentul medicamentuos
(Adrenalina, Atropina, Xilina, Tosilat de bretiliu, bicarbonat, calciu,
potasiu) - Defibrilarea cordului
C. Suport vital prelungit Are ca scop mentinerea functiilor vitale
postresuscitare (respiratorie, cardiovasculara, renale, etc.) si recuperarea
integrala a functiei neuronale.

Constatarea stopului cardiocirculator impune manevre imediate de
reanimare: asigurarea eliberarii cailor aeriene de orice obstacol,
efectuarea unei respiratii artificiale gura-la-gura, restaurarea unei
activitati circulatorii prin masaj cardiac extern. Reanimarea trebuie sa fie
continuata pana la recuperarea bolnavului , pana la sosirea unui personal
calificat sau pana la declararea mortii de catre un medic. Masurile de
salvare sunt inlocuite cu ventilatia artificiala dupa intubatie traheala si
prin tratamente care depind de cauza stopului cardiocirculator (de
exemplu soc electric extern in caz de fibrilatie ventriculara). Masajul
cardiac este urmat pana la reluarea unei activitati cardiace spontane
suficiente. Unii pacienti pot necesita asistenta respiratorie suplimentara
cu ventilatie neinvaziva sau intubatie traheala si ventilatie mecanica.
Tratament farmalcologic in unitatea de terapie intensiva coronara:
ameliorarea dureii, dificultatii in respiratie si anxietatii,
opiozii i.v.
oxigenul (2-4 L, administrat pe masca faciala sau narine)folosit la
pacientii dispneici sau care prezinta alte semne de insuficienta cardiaca
sau soc
combaterea anxietatii (discutia cu pacientii si cu rudele lor,
administrarea unui tranchilizant
prevenirea si tratarea stopului cardiac (monotorizarea ECG,
disponibilitatea imediata la un defibrilator si a trusei de RCP)