Sunteți pe pagina 1din 23

CONCENTRARI INDUSTRIALE PE GLOB

8.1. BELTURILE
8.2. CONCENTRARI DE TIP METROPOLITAN
8.3. MACROAXE
8.4. REGIUNILE INDUSTRIALE ALE LUMII
8.1. Belturile
Belturile reprezinta cele mai mari concetrari industriale la nivel mondial.
Ele se suprapun in general megalopolisurilor, dar le si depasesc ca suprafata.
8.1.1. Beltul di N!E SUA
Cuprinde complexele din Noua Anglie si C. Atlanticului.
Caracteristici
-puternica polarizare a productiei industriale;
-structura radiata;
-prezenta mai multor cicluri industriale: carbonifer, siderurgic, constructoare
de masini, cimica;
-nu este o continuitate a spatiului industrial !exista in interior si alte spatii cu
alte utilizari";
-caracteristica de baza:
-legaturile de productie dintre complexele industriale;
-unitatea este data de miscara de pendulare pentru munca.
Factorii care au favorizat aparitia beltului
a. Marile resurse ale solului, in special: carbuni, minereuri de #e !$acul
%uperior, %cutul Canadian" resurse idroenergetice, resurse cu caracter
complementar intre spatiul montan appelecian si piemontul appalacian si
Campia litorala.
Aceste resurse au antrenat o forta de munca autotona si alatona
impresionanta !imigrat& mai ales din Europa" si au conturat mari centre industriale
grupari industriale-urbane.
b. Primii emigranti s-au asezat in Noua Anglie si s-au deplasat spre N'.
&ntrarea timpurie a regiunii in procesul cunoasterii sale, a valorificarii
potentialului au fost realizate dinspre litoral spre interior, in primul rand in lungul
estuarelor unice cai de acces, facile si pe mari distante.
c. Prezenta estuarelor.
d. Dezvoltarea unei puternice infrastructuri portuare, sustinuta de un sistem
complex de cai de comunicatie !feroviare, rutiere, fluviale, aeriene" care au
impulsionat dezvoltarea unor multiple relatii de scimburi interne si internationale.
(oti acesti factori au favorizat dezvoltarea in spatiul atlantic al %)A a unei
puternice arii economice, reprezentata prin centrale ce formeaza megalopolisul
Bos*ac !+, mil. locuitori", centrele situate la -arile $acuri si cele care compun
Cipitts !,. mil. locuitori", in total aproximativ /0 mil. locuitori.
Caracteristici
1 detine ,,2 din populatia %)A;
1 peste ,02 din industria prelucratoare;
1 032 din forta de munca din industria %)A;
1 o mare pondere a populatiei urbane;
1 existenta unor mari centre ce polarizeaza activitatea pe spatii
extinse: Ne* 4or5, Boston, 6iladelpia,Baltimore, 7asington, centre
care se constituie in mari aglomerari urbane;
1 la interferenta transportului minereurilor de fier spre 6ennsilvan8a s-
au dezvoltat mai multe centre, legate de fluxurile de minereuri de fier si
de carbune;
1 datorita resurselor naturale proprii cat si importate, s-a dezvoltat o
industrie cu o larga paleta de ramuri si subramuri. 6roductia industriala
este dominata de industria siderurgica !Ne* 4or5, 6iladelpia,
Baltimore, 6ittsburg", petrocimica !Ne* 4or5, Baltimore, 6iladelpia",
constructii de masini !Ne* 4or5, Baltimore, Cicago, 9etroit",
constructii de nave !Ne* 4or5, Boston, Baltimore", complexul portuar
:ampton ;oads, industria textila !Ne* 4or5, 6iladelpia, 7asington";
1 in ultimii ani se inregistreaza o scadere a ponderii sale, legata de faptul
ca au inceput sa se dezvolte tot mai multe regiuni: <olful -exic !pe baza
petrolului", 'estul %)A !zona %ansan - %an #rancisco, $os Angeles - %an
9iego - megalopolisul californian".
glomerari industriale urbane in beltul NE American

1. Aglomerari industriale urbane de la G. Massachusetts, Cod, uzzards pana la
estuarul fluviului !udson
Cuprinde: Boston, 6rovidence - 7ar*ic5, :artford, Ne* :a*en. %unt
centre cu o industrie diversificata si cu o intensa activitate in transportul general al
marfurirlor, sustinute de activitati ale unor mari firme si banci de prima marime.
Are o structura diversificata, cu centre ale industriei cimic, electrotenice,
constructoare de masini !nave, avioane", industria lemnului.

". Aglomerari industriale urbane de la estuarul fluviului !udson
<raviteaza in =urul anului Ne* 4or5; are o industrie diversificata. Este
alcatuit din cinci districte, fiecare cu cate o specializare:
1 Broo5l8n - constructii navale, petrocimice;
1 >ueens - industria electrotenica si poligrafica;
1 Bronx - siderurgie si constructii de masini;
1 -anattan - industria textila si confectii;
1 ;icmond.
Activitatea industriala este sustinuta de o infrastructura a transporturilor
deosebita: ?? magistrale, mari autostrazi, @ aeroporturi !Aon Benned8, $a
<uardia, Ne*ar5 - trafic anual peste +3 mil. calatori", avanporturi
- Ba8onne,Ne*ar5, Aers8 Cit8.

#. Aglomerari urbane industriale de la estuarul $ela%are
6rincipalul centru este 6iladelpia.
9esi se afla la peste ?+3 5m de ocean are o intensa activitate portuara.
&ndustria prezinta un caracter portuar !pe baza materiei prime importate": industria
siderurgica, nave, locomotive.

&. 'egiunea industriala urbana de la estuarul Chesapea(e
%e axeaza pe centrul Baltimore, 7asington, avand functia de capitala.
Activitatea industriala s-a dezvoltat pe baza minereurilor de import si a materiei
prime din -untii Appalaci, -arile $acuri. %-au dezvoltat ramuri cum sunt:
siderurgia, constructiile de avioane, petrocimia, industria alimentara.
Alte centre: Norfol5, Ne*port :e*s, 'irginia Beac, 6ortsmout, :ampton.
8.1.2. Beltul "#$% idu&tri%l% '%re % Eur$(ei)
Cuprinde regiunile industriale din -area Britanie - #ranta, Belgia, Clanda,
<ermania, Ceia, 6olonia, pana in Bazinul 9onet.
Este deosebit de cel din %)A - se caracterizeaza prin industriile ce au aparut
in legatura cu zacamintele de uila de aici: siderurgie, carbocimica, constructii de
masini, industria cimica. Beltul european este format din centre industriale,
aglomerari industriale dezvoltate similar cu cele din %)A, pe baza transporturilor
fluviale sau prin estuare.
8.1.3. Beltul *%($e# +P%,i-i, Set$u,.i+
Concentreaza D32 din productia industriala a Aaponiei.
Este suprapus pe megalopolisul (o55a8do !(o58o - Csa5a", unde, pe
aproximativ ?333 5m sunt cuprinse cele mai mari si mai reprezentative oase ale
Aaponiei care insumeaza aproximativ 03 mil. locuitori.
Beltul depaseste insa limitele megalopolisului, extinzandu-se pana la -area
Aaponiei si Nordul &nsulei B8usu.
;egiuni componente:
a. )eihin, la portul (o58o, ,/2 din productia industriala a Aaponiei;
cuprinde: (o58o, Ba*asa5i, 4o5oama, Ciba; centrul productiei industriale
de otel pe baza fierului importat din #ilipine, -ala8sia, Australia, &ndia, Africa si
prelucrarea petrolului din &ndonezia si Asia de %';
b. *o(a+ - la portul %urugu, +?2 din productia industriala, bazata pe
productia de masini; centre: (o8ota, Cita, 4o55aici. Este centrul industriei
automobilelor =aponeze, aici aflandu-se antreprizele (o8ota !la (o8ota", Nissan -
9atsun !la 4o5oama", -itsubisi !la :irosima", :onda !la :amamatsu".
Cuprinde si firmele electronice %on8, A5ai, :itaci, Ben*ood.
c. Chu(+o !Ciucio" - la portul &se, axata pe orasul Csa5a. ?@2 din
productia industriala =aponeza. &nfrastructura deosebita a cailor de comunicatie; cel
mai important centru al industriei textile pe baza bumbacului importat si a
textilelor sintetice.
d. !ansin - axata pe Bobe - %a5a - Nagasa58. ?02 din productia industriala
a Aaponiei. Bobe este un veritabil pol de atractie cu o puternica activitate portuara
asociata cu cea industriala !nave, siderurgie, cimie".
e. ,etouchi - la -area Aaponiei. Cfera ?32 din productia industriala a
Aaponiei. Axata pe industria siderurgica !Bure, :irosima, :ime=i" asociata
industriei constructoare de masini !:irosima, (o5a8ama, Bure", nave !Bure",
industriei petrocimice !4*a5uri", industriei ceramicii !:ime=i".
f. )+ta(+ushu - in N insulei B8usu. +2 din productia industriala. Bazata pe
industria carbonifera. ;egiunea este legata de &nsula :onsu prin cai de
comunicatie !tuneluri", fapt ce-i confera largi posibilitati de simburi. &n aceeasi
regiune sunt cuprinse si centrele Bo5ura, (obata, -o=i, 7a5amatsu, importante
centre in extractia carbunelui, pescuit etc.
8.2. MACROAXE INDUSTRIALE
%e desfasoara in lungul marilor fluvii, concentrand un numar impresionant
de locuitori si centre industrial-urbane. Cele mai semnificative axe sunt:
1 ;Ene - ;in;
1 $ondra - Birmingam - $iverpool;
1 %f. $aurentiu - -arile $acuri;
1 <ange;
1 Cang Aiang !cu + poli industriali: %angai, Nan=ing, 7uan,
Conzeing-Cengdu".
8.2.1. M%,r$%/% R.0e ! R.i
%e desfasoara in lungul ;Ene - ;in si a afluentilor sai si cuprinde centre
industriale din #ranta !ex.: $8on, 9i=on,-ontpelier, -arsilia - spre sud", lungul
;Enului, <ermania si Clanda - axa ;enana !;inului - -area Nordului".
-.".1.1. A.a 'h/one - cuprinde regiunea industriala $8on, regiunea %t.
Etienne si regiunea industriala <renoble - concentrarea ;Ene - Alpi. &ndustrie
diversificata: industria matasii, cimica, automobilelor !$8on", industria
metalurgica, industria textila, bazinul carbonifer %t. Etienne, idroenergie,
electrocimie si electrometalurgie !regiunea <renoble". 9ezvoltare favoriza8a prin
insasi fluviul ;Ene - cea mai importanta artera de transport fluviatil a #rantei si
care se leaga prin multe canale cu restul tarii !ex.: ;Ene - ;eine, <aronne -
g. $8on".
&n lungul axei, pe directia N-% se afla conducta de petrol importat din
Algeria - $ibia, Asia de %' - #ranta, Clanda, $uxemburg, <ermania, care a
favorizat dezvoltarea industriei cimice.
-.".1.". A.a 'hinului
Este o continuare a ;Enului spre -area Nordului. Axa propriu-zisa incepe
la Basel. ;eprezinta o vece axa de penetratie, circulatie si scimburi dinspre
bazinul -arii -editerane pana in Europa Centrala si Cceanica.
Concentreaza un numar important de locuitori si orase milionare !BFln -
9Gseldorf - Essen, #ran5furt etc.".
Este formata din microaxele: ;in - ;ur, ;in - -ain, ;in - :e5tor si
regiunea ;andstad - :olland !megalopolisul olandez" cu o populatie de peste @3
mil. locuitori si densitate care variaza intre ?,33 loc.H5m
,
si +333 loc.H5m
,
.
&n lungul ei se afla cel mai mare port fluviatil - 9Gisburg si cel mai mare port
maritim - ;otterdam.
&ndustria s-a dezvoltat pe baza resurselor existente in lungul axei !carbune" si
a materiei prime importate. Alaturi de ramuri traditionale: industria carbonifera,
cocsocimica, siderurgica si constructia de nave, s-au dezvoltat o serie de ramuri
noi: petrocimia !;ur, ;otterdam-Europort", siderurgia !9uiburg, 9ortmund",
metalurgia neferoasa !#reiburg", constructiile navale !;otterdam", automobile
!Bocum".
Axa ;inului se continua pe teritoriul Clandei, cu 'andstad !olland. Este
cea mai importanta concentrare industriala si urbana din Clanda, care se desfasoara
sub forma unui inel ce cuprinde: Amsterdam, )trect, ;otterdam, :aga, :orlem.
&n interior sunt culturi sau diferite plantatii. Are structura multipolara.
Concentreaza peste ?H@ din populatia Clandei si cea mai mare parte a productiei
industriale. %-a format in zone litorale !poldere - terenuri recuperate de la mare",
intre <olful Iuidezce si estuarul ;inului. Are cea mai puternica concentrare a
transporturilor, in care un rol deosebit il au transporturile navale.
Amsterdam - s-a dezvoltat in perioada de aur a Clandei !secolul J'&&", ca
urmare a expansiunii comerciale si coloniale. Are functii complexe !industrie,
transporturi, comert".
Rotterdam - se deosebeste de Amsterdam. %-a dezvoltat in secolul J&J
!datorita pozitiei geografice" ca port de tranzit, datorita cresterii productiei
industriale in bazinul ;ur.
&n ultimul timp a inregistrat si o crestere a productiei industriale. %i-a
dezvoltat ramuri: portuare, petrocimie, metalurgie neferoasa, santier naval.
Cuprinde + porturi si zone industriale.
6roblemele care se pun in evolutia functionala sunt: pastrarea spatiului verde
in interior si extinderea in zona deltei.
Utrecht - s-a dezvoltat in delta ;inului. Este un centru industrial, comercial
si al targurilor internationale.
Eindhoven - renumit centru al aparaturii electronice !6ilips"
8.2.2. M%,r$%/% L$dr% ! Bir'i1.%' ! Li2er($$l
Este alcatuita din mai multe concentrari industriale, de tipuri diferite:
a. metropolitan: $ondra - Birmingam --ancester; rezultata in urma
fenomenului de exurbanizare industriala, rezultand repartitia industrieiin aria
metropolitana;
b. activitati portuare: -erse8 %ide;
c. carbonifere: %effield.
Aparitia a fost favorizata de prezenta unor importante resurse de materii
prime !minereuri feroase, carbune", sustinute de o infrastructura a transporturilor
deosebita !fluviala, rutiera, maritima - locul &&& in flota maritima dupa $iberiasi
Aaponia", aeriana si a comertului in special cu CEE, %)A, tarile Commone*ealt-
ului.
%e suprapune practic megalopolisului englez, care include conurbatiile
engleze: $ondra - cu cele ?? orase satelit, $iverpool, Birmingam, cu densitati ale
populatiei intre ,333 - +333 loc.H5m
,
.
%e remarca prin imbinarea ramurilor traditionale cu cele portuare.
9ezvoltarea industriei a fost favorizata de existenta unor importante resurse
ale subsolului, in principal minereuri de fier, ceea ce a condus la dezvoltarea
puternica a siderurgiei: -ancester, Birmingam, $eicester, a unor importante
resurse de carbune !ex.: -idlands" si a metalurgiei neferoase !$iverpool - $ondra".
&ndustria textila !prelucrarea lanii, bumbac, matase, confectii". Ca ramuri noi:
petrocimia, industria cauciucului si maselor plastice !produse destinate
exportului", iar ca ramuri de varf: industria aeronautica, electronica, optica,
automobile.
&n limitele acestei macroaxe se intalnesc poli de atractie: $iverpool
- -ancester si poli de dezvoltare: $ondra -Birmingam.

8.2.3. ALTE AXE INDUSTRIALE
A.a industriala ,f. 0aurentiu - Marile 0acuri
%e desfasoara pe aproximativ @333 5m intre <olful %f. $aurentiu si $acul
%uperior si cuprinde /02 din populatia Canadei. -ari centre urbane: -ontreal -
(oronto - >uebec - Ctta*a - :amilton etc. 9ezvoltarea a fost favorizata de
prezenta estuarului si posibilitatilor de transport si scimburilor comerciale cu
%)A. Are o structura variata: ramuri industriale portuare !petrocimie, industria
siderurgica, nave", automobile, aeronave si ecipamente industriale. Baza de
materii prime - resursele interne in cea mai mare parte.
A.a industriala Gange
&n lungul fluviului si Campiei <angelui. Concentreaza mari aglomeratii
urbane: Calcutta, 9eli, Banpur, Agra. Cauzele aparitiei: resursele naturale !fier,
carbune, minereuri neferoase" si posibilitatile facile de transport. ;amuri
traditionale - industria textila.

A.a Chang - 1iang
%e dezvolta in lungul uneia dintre cele mai mari artere fluviatile din lume; o
stravece arie de populare. Numeroase orase milionare: %angai, Canging,
Nan=ing, 7uan, Cengdu.
Cuprinde + poli industriali:
- zona libera Shanghai - dezvoltata datorita relatiilor comerciale cu Aaponia;
industria siderurgica, metalurgia neferoasa, constructiile de masini, ramuri de varf.
- Naning - industria cimica, textila, sticlarie;
- !uhan - structura complexa;
- "hong#ing $ "hengdu - ramuri noi, moderne !petrocimie", alaturi de
ramuri traditionale !siderurgie, textila".
8.3. REGIUNILE INDUSTRIALE MA3ORE ALE TERREI
8.3.1. NE S.U.A.
- N litoralului Pacific si S Marilor %acuri&
- KManufacturing 'elt($ una dintre cele mai industrializate si urbanizate
regiuni ale )errei&
8.3.2. EUROPA DE 4EST
- Ktriunghiul de aur K
- din Scotia *N +taliei
- Middlands, Rin $ Rhur, %orena, Alsacia, v,Po
8.3.3. 3APONIA
- Pacific Setouchi- )o./o $ 0sa.a$ 1obe $ 1/ta./ushu2
8.3.4. RUSIA
- Reg, Moscova,3 olga $ Ural pana in Siberia 0ccidentala
ALTE REGIUNI5
! S &i SE ASIEI " China, 2ndia6 +tigrii asiatici3)
! S. A7RICII " '. Africa de ,ud4
- E. EUROPEI 5 6olonia,Cehia,'omania)
- E. AMERICII DE S " Argentina, razilia)
8.3.1. NE S.U.A. !+ Manufacturing elt3
- 0 2 din suprafata %)A
- o treime din populatie si doua treimi din industria americana
- regiunea industriala cea mai afectata de restructurare in anii D3
- 4ongsto*n - simbolul declinului industrial american
- ?3 nuclee de concentrare a activitatilor industriale
1 S N$u% A1lie ! 'oston, 4artford,!orchester
1 Re1. 'etr$($lit%% Ne* 4or5 - Ne5 6or., Ne5ar.,Paterson
1 2. Del%8%re - Philadelphia,"amden, !ilmington
1 %ri% '%tr$($lit%% B%lti'$re
1 Pe&9l2%i%5 Bethlehem,Reading,4arrisburg
1 4.M$.%8: ! Rochester,Rome,Utica,)ro/,Alban/
1 re1. Cle2el%d ! Pitt&;ur1 ! "leveland, A.ron,!heeling, Pittsburg
1 re1. 'etr$($lit%% Detr$it !Detoit, )oledo,Pontiac, 7lint, Dearborn
1 re1. C.i,%1$ !Mil8%u:ee ! "hicago, Mil5au.ee,8arr/
1 re1. Idi%% ! O.i$ ! Da/ton, 4amilton, "incinnati, %ouisville
CONCENTRARI MA3ORE 5
L LITORALUL NORD ! ATLANTIC
L MARILE LACURI
8.3.1.1. REGIUNEA LITORALA NORD ! ATLANTICA
- &e &u(r%(ue 'e1%l$($li&ului BOS<AC=
1 LITORALUL NORD ! ATLANTIC
?.?. NUCLEUL INDUSTRIAL NOUA ANGLIE ! dominat de 'oston
L centru cu rezonanta istorica
L specializat in industria confectiilor si textila in sec. J&J
L prezent : metalurgie, constructii de masini electrice, produse electronice
1.2. REG. METROPOLITANA NE< >OR?
L simbolul civilizatiei industriale americane,metropola
economica americana
L peste @@.333 intreprinderi,in oras si in suburbii
:6aterson, Clifton, <arfield, Ne*ar5, Crange, :illside,-aple*ood,Aerse8
Cit8
L predomina ind. confectiilor !Manhattan",constructii navale, prelucrarea
petrolului, cimie, pielarie,
incaltaminte-'roo.l/n",cimie,electronica,poligrafie,alimentara
!9uenns2, siderurgie,constructii de masini, cimie!'ron:,Staten +sland",
santiere navale !'a/onne si ;erse/ "it/"
1.3. DELA<ARE - 6!20A$706!2A
L dezvoltare industriala timpurie
L inalta specializare a fortei de munca
L industrie concentrata in orasele satelit:)renton !cimie,constructii de
masini, electrotenica","amden !prelucrare petrol,siderurgie, constructii
navale ", !ilmington - rafinare petol, mi=loace de transport, constructii
navale, textila", Cester ! constructii navale",;eading !constructii masini,
textila,confectii", Betlem !siderurgie, rafinarea
petrolului", Allento*n ! electrotenica, constructii de masini,
textila",Easton ! metalrgie neferoasa,materiale de constructie "
1.4. ARIA MATROPOLITANA BALTIMORE
L dominat de siderurgie, santiere navale, constructii de avioane !-artin ",
uzine de prelucrare a cuprului, rafinarii de petrol, constructii de masini
combinate cumice, fabrici de textile,confectii alimentare
L !ashington D"- in extremitatea sudica
L axa Baltimore - 7asington $ e:emplu de abandon al industriilor legate de
", 7, si zone portuare si aparitia noilor industrii,legate de a:e rutiere si
aeroport* dezvoltarea de noi orase,centre ale industriei de varf - Restone
si "r/stal "it/2
8.3.1.2. REGIUNEA MARILOR LACURI ! C!262**,
- re1iue% ,e% '%i -%2$ri#%t% de 5
1 pozitia geografica!-arile $acuri si fl. %f.$aurentiu"
1 de prezenta resurselor! preeria americana, -. Appalaci":
L fier - -esabi,Cu8una,-arMuette
L carbuni - 6eoria,Evansville, %teubenville6
L petrol - Cipe*a,:illsdale
L cupru . Cooper Cliff, Be*eena*
L gaze naturale - Cannon Cree5, Catam
L uraniu - Elliot $a5e, Bancorf
L sare A5ron
infrastructuri de transport - ", 7,, rutiere !cea mai mare densitate din
%)A", portuare
2.1. CONCENTRAREA CLE4ELAND ! PITTSBURG=
N in ' statului 6enns8lvania si E statului Cio
N cea mai vece regiune siderurgica din America de Nord
2.2.CONCENTRAREA 4ESTICA5
$7*'82* - C!2CAG8 - *807$8 - M20A9A:)77
N DETROIT - capitala automobilului mondial
L uzine situate in orase satelit : 9earborn, 7arren, ;iver ;ouge,
-elvindale, ;oseville
N C=ICAGO ! peste ?0.333 intreprinderi industriale,localizate in
metropola si orasele satelit:
L Evanstone,<ar8,:ammond, East Cicago
D.@.,.. E);C6A 9E 'E%(
Eur$(% de 4e&t - a doua regiune industriala maora a lumii. Nucleele
industriale care alcatuiesc aceasta regiune se succed pe directia nord - sud , din
Anglia de nord-est pana in aria metropolitana londoneza, se continua cu bazinul
;ur din <ermania, vecile regiuni industriale din nord-estul #rantei, $orena si
Alsacia, si se termina in nordul &taliei.
Caracteristici - A*::'2:
N cea mai vece regiune industrializata a lumii,
N a benficiat de resurse naturale de fier si carbune, de
populatie densa, de piete importante de consum, de conte:te economice
favorabile si de pozitii strategice in geopolitica globala,
N ;evolutia industriala a lumii s-a declansat in ?/03 &N -area Britanie.
L Pri'ul 2%l de idu&tri%li#%re s-a derulat pe parcursul unui
secol din ?/03 si pana in ?D03, incluzand trei faze intermediare.
L #undamentata pe ramurile industriale clasice, extractia
carbunelui si a fierului, siderurgia, industria textila, a
fost prima tara a lumii care s$a industrializat si prima care a
suferit un sever proces de dezindustrializare.
1 Pri'ul 2%l de idu&tri%li#%re s-a derulat pe parcursul unui secol din ?/03
si pana in ?D03, incluzand trei faze intermediare.
L Pri'% este cea legata de formarea primelor nuclee de (proto$
industrializare(, localizate in apropierea resurselor minerale, folosind forta
idraulica si sistemele locale de canale pentru transportul materiilor prime si
al produselor industriale. Aceste concentrari industriale erau situate in nordul
*arii Galilor, centrul si nord-estul Angliei si sudul ,cotiei.
L A d$u% -%#%, desfasurata intre ?/.3 si ?D,3, a consolidat pozitia unora
dintre (embrionii( de dezvoltare industriala, transformandu-& in regiuni
industriale !sudul (arii <alilor" , in timp ce altii au inregistrat dea un declin
al activitatilor industriale !nordul (arii <alilor, Cron*all, 9er8sire" din
cauza epuizarii rapide a resurselor minerale, inaccesibilitatii pietelor datorita
cailor de comunicatie insuficient dezvoltate sau localizarii periferice, lipsei
mecanismelor de dezvoltare endogena.
L A trei% -%#% a cuprins intervalul ?D,3-?D03, marcat de expansiunea retelei
de cai ferate. Acestea au extins piata de consum si au favorizat relatiile
economice dintre regiunile industriale existente.
1 Cel de-%l d$ile% 2%l de
idu&tri! %li#%re, care a debutat la
mi=locul secolului J&J, a inclus difuzia activitatilor industriale spre Europa
continentala, datorita noului context tenologic pe care se baza dezvoltarea
industriala, reprezentat de exploatarea carbunelui, producerea otelului si fabricarea
uneltelor si utila=elor, utilizarea energiei aburului si sistemului de transporturi
feroviare. &novatiile tenologice, formele de organizare a activitatilor industriale au
contribuit la descoperirea de noi resurse, la dezvoltarea unor noi practici sociale,
extinderea pietelor de la cele locale la cele nationale, investitii masive in industriile
ceie si intarirea rolului guvernelor nationale in strategia economica a tarilor vest-
eruopene. 6ana in ?D/3, la sfarsitul celui de-al doilea val de industrializare, s$au
consolidat regiunile industriale Sambre$Meuse din 'elgia, Ruhr si Aachen in
8ermania, Alsacia, Normandia si valea superioara a %oirei din 7ranta si
districtul industrial dintre 'asel si 8larus din Elvetia,
1 Al treile% 2%l de idu&tri%li#%re, declansat in ?D/3, a determinat
extinderea activitatilor industriale in noi regiuni europene care au inclus 0landa,
sudul tarilor scandinave, nordul +taliei, estul Austriei, regiunea spaniola,
"atalonia si consolidarea (vechilor( nuclee din Marea 'ritanie, 7ranta,
8ermania, 'elgia,
1 &nceputul secolului JJ a marcat incheierea celui de-al treilea val de
industrializare a Europei vestice,Expansiunea industriala, in special, si dezvoltarea
economica, in general, au fost intrerupte de cele doua razboaie mondiale care au
afectat tarile europene. &n afara consecintelor directe ale celor doua conflagratii
mondiale, s-au resimtit si efecte indirecte in dezvoltarea nucleelor industriale vest$
europene< pe de o parte declinul Europei ca producator mondial in comparatie cu
SUA si ;aponia, care s$au dezvoltat vertiginos.
&n ?.?@, Europa concentra +@2 din productia mondiala si 0.2 din comertul
international, pentru ca in perioada interbelica, in ?.,@, contributia acesteia sa se
reduca la @+2 din productie si 032 din fluxurile comerciale pe glob, in favoarea
%)A si Aaponiei, care si-au ma=orat productia industriala si tarilor sud-americane si
coloniilor britanice, care au devenit importante furnizoare de produse primare; pe
de alta parte, scimbarile politice, concretizate in aparitia de noi state nationale, au
dislocat viata economica: noile frontiere au separat, in unele cazuri, forta de munca
si resursele naturale de centrele industriale si pietele de desfacere, retelele de cai de
comunicatii s-au adaptat noilor contexte politice. Criza economica a anilor ?.,.-
?.@0 a reflectat eforturile de a=ustare a economiilor nationale la noua impartire
politica a Europei, cu implicatii care au variat ca intensitate de la o tara la alta, de
la o regiune industriala la alta. Coerenta dezvoltarii economice a Europei a fost
dezintegrata prin eforturile tarilor vest-europene de a-si prote=a industriile nationale
prin impunerea cotelor de import, a restrictiilor si acordurilor comerciale
preferentiale. 9in nou, %)A si Aaponia au fost beneficiarele acestor scimbari
intervenite in strategia de dezvoltare economica si industriala a Europei. Economia
Europei a continuat sa fie segmentata dupa cel de-al doilea razboi mondial care a
impus o ruptura transanta intre Europa vestica si cea estica. 9ar, in mod paradoxal,
tocmai aceasta a stimulat revigorarea economica rapida a Europei vestice si
accentuarea decala=elor de dezvoltare economica si, implicit, industriala intre
vestul si estul Europei. Efectele aplicarii 6lanului -arsall s-au resimtit in
ritmurile rapide de relansare economica, incepand cu anii O03.
&n interiorul 7uropei vestice s-a conturat +triu1.iul de %ur+ dezvoltat
intre centrul Angliei 5irmingham4, sud-estul Angliei 5regiunea metropolitana
londoneza4, continuat cu vestul Germaniei 5$ortmund4 si nordul 2taliei
5Milano4.&n contrast cu aceste regiuni industriale aflate in crestere, s-au detasat
periferiile economice ale Europei, din Scotia, nord$estul Angliei, )ara 8alilor si
+rlanda de Nord, continuate cu sudul +taliei, Spania si Portugalia,

8.3.2.1.MAREA BRITANIE
Idu&tri% ur;%% % -$&t ,e% '%i &e2er %-e,t%t% de (r$,e&ul de
de#idu&tri%li#%re:
N L$dr%6 de exemplu, a pierdut 0?2 din forta de munca industriala intre
?.P3 si ?.D?. &n scimb, economia londoneza si-a regasit ecilibrul prin
expansiunea activitatilor financiare si bancare, contribuind la transformarea
regiunii de sud-est in cea mai dinamica regiune din -area Britanie, care a
renuntat la industriile traditionale, punand accentul pe cele noi, inovative,
de inalta tenologie.
N $eclinul nordului industrial si dezvoltarea sudului pe baza activitatilor in
crestere in perioada post-industriala au generat traiectorii divergente de
evolutie economica intre nord si sud si divizarea spatiala a strategiilor de
dezvoltare regionala.
N 'egiunea de sud-est, cu ramificatii de-a lungul coridorului -+ catre vest,
-?? catre nord sau -@ catre sud-vest este considerata nucleul economic al
-arii Britanii.
N K2nima3 industriala traditionala, reprezentata de nord$vest, 6or.shire,
4umberside si Midlands de nord nu inregistreaza o evolutie economica mai
buna decat periferiile recunoscute ale -arii Britanii !nord-estul Angliei,
(ara <alilor si %cotia".
N 'egiunile dominate de industria carbonifera si industriile grele ca %cotia
centrala, sudul (arii <alilor, (eeside, 4or5sire de sud si -erse8side sunt
caracterizate prin cele mai dezecilibrate structuri ale fortei de munca.
N Cliva=ul economic nord-sud a fost eticetat de analisti ca delimitand Kcele
doua natiuniK !<reen, ?.DD".
N Globalizarea economiei a accentuat migrarea industriei dinspre nucleul
industrial al Marii 'ritanii spre periferie sau spre alte localizari care
beneficiau de avantae comparative: productia de automobile si
cosntructiile navale din $iverpool, industria lanii din -ancester, industria
bumbacului din $eeds sau 4or5, reprezinta exemple sugestive in acest
sens. 9oua concentrari industriale sunt semnificative pentru trecerea
economiei britanice de la industrializare la dezindustrializare, prima
simbolizand nordul industrial in declin !regiunea -idlands de vest cu
centrele -ancester-Birmingam" si cea de-a doua reprezentativa pentru
cresterea industriala !regiunea de sud-est dominata de $ondra".
N regiunea Manchester - irmingham este una dintre nucleele cele mai
reprezentative ale devenirii industriale a tarii, datorita existentei unor
premise deosebit de favorabile: resurse bogate de carbune si activitati de
extractie dezvoltate inca din secolul J'&, abundenta de materii prime
ieftine, ca de exemplu bumbacul adus din &ndia, resurse de capital, un urias
volum de forta de munca ieftina !influentata de extinderea marii proprietati
funciare care a accentuat exodul populatiei rurale spre orase". $a acestea se
adauga Kmonopolul( incontestabil al englezilor asupra marilor inventii
tehnologice ale epocii: suveica zburatoare !?/@@", masina de filat !?/P+",
razboiul de tesut mecanic !?/D0", presa idraulica !?/.0", strungul cu
micrometru !?/./", procedeul de obtinere a otelului !?/D0", culminand cu
celebra matina cu aburi construita de Aames 7att in ?/D+.
(oate aceste conditii necesare industrializarii au dus la aparitia pe arta lumii
a primelor orase industriale, care au inregistrat o dinamica demografica
spectaculoasa. Astfel, Manchester, devenit centrul industriei bumbacului, a trecut
de la =>>> de locuitori in anul ?@>> la AB>>> in ?C>?, iar 'irmingham, orasul
fierului si al carbunelui, a auns in aceeasi perioada de la B>>> la @B>>> de
locuitori, 9in pacate, goana dupa profituri, sintetizata de deviza oficiala, la moda
pe atunci in Anglia K&mbogatiti-vaK, a generat un peisa= industrial deprimant, cu
conditii de munca deplorabile, locuinte insalubre, exploatare crunta a fortei de
munca si a naturii, o realitate dura si trista, care s-a atenuat numai odata cu
maturizarea revolutiei industriale.
L L$dr% Capitala a unui vast imperiu colonial care cuprindea o patrime din
planeta in ?.?+,
L a devenit, in decursul secolului J&J si prima =umatate a secolului JJ, cea mai
importanta metropola economica si financiara a lumii.
L 9ezvoltarea infloritoare a fost a=utata de avanta;ele oferite de
localizarea $ondrei: pozitia in centrul bazinului londonez si la estuarul (amisei
ii permite sa fie principala intersectie rutiera si primul port maritim al -arii
Britanii. #ondata de romani !numita $ondinium", $ondra era, asa cum aprecia
istoricul latin (acitus, un oras comercial infloritor.
L adevarata dezvoltare economica si urbanistica debuteaza, insa, dupa cucerirea
normanda din ?3PP.
L Crasul este organizat in =urul a doua nuclee mentinute pana in prezent: Cit8 -
centru comercial si financiar si7estminster - resedinta regala.
L De#2$lt%re% ur;%% % -$&t -%2$ri#%t% de -u,tiile &%le ($rtu%re. #recventat
de corabiile $igii :anseatice, portul a devenit la inceputul secolului JJ primul
in ieraria mondiala, urias depozit de marfuri diverse pentru intreaga Europa.
L ,%(it%l% % le%1%ului re2$lutiei idu&tri%le6 $ondra a experimentat si
activitati industriale recunoscute ca vetuste si rudimentare care au dus la
aparitia cartierelor sarace, muncitoresti din East End. $ondra a devenit un oras
invadat deseori de smog, ceea ce l-a facut pe poetul englez 6.B. %elle8 sa
aprecieze la inceputul secolului J&J ca Kinfernul este un oras care seamana
mult cu $ondraK.
L &nitial, l$,%li#%re% idu&triei a fost influentata de infrastructura de
comunicatii: industriile grele, poluante au fost amplasate in est, de-a lungul
(amisei, in apropierea porturlui, iar industriile usoare au preferat localizarea in
vest si nord-vest, in lungul cailor ferate si rutiere. (otusi, convergenta
comertului maritim si colonial, acumularea capitalului si a activitatilor
financiare !aici a fost creata prima bursa de valori a lumii K%toc5
ExcangeK", prezenta unui important potential uman au transformat $ondra
intr-un mare centru de afaceri.
L $eclararea sa in functia de capitala a Common%ealth a fost una din
recunoasterile rolului sau in economia mondiala. 9ar numai dupa cel de-al
doilea razboi mondial, importanta traficului portuar si a aglomerarii urbane au
cauzat intensificarea dezvoltarii industriale.
L Evolutia industriala a $ondrei rezumeaza, de fapt, pe cea a sud-estului
Angliei.
L Au fost promovate ramurile industriale curate, moderne, dispersate spatial
care contrastau cu industriile aflate in dificultate din 3lac(
Countries3. &ndustrializarea regiunii de sud-est a avut ca scop ecilibrarea
regionala prin evitarea extinderii soma=ului si atragerea excedentului de forta de
munca din regiunile carbonifere. &n perioada interbelica, D32 din intreprinderile
industriale infiintate in -area Britanie au fost localizate in aglomeratia
londoneza. &ntre ?.@3-?./3 forta de munca a crescut de ?, ori in industria
constructiilor electrice, de + ori in industria alimentara si de , ori in industria
poligrafica. &n ?./3, regiunea londoneza concentra =umatate din productia
constructiilor aeronautice, din ce de artie si ciment, +32 din produtia
ecipamentelor electrice, ,32 din cea de automobile si @32 din productia de
petrol rafinat !<uglielmo, ?..P, p.@.". 9upa cel de-al doilea razboi, in ?.+/, a
fost elaborat si implementat un plan complex de amena=are a teritoriului
!K(o*n an Countr8 6lanning ActK" care urmarea, printre altele, descentralizarea
industriala a $ondrei.
L 2ndustria grea este foarte putin reprezentata. ;afinarea petrolului este
localizata pe terenuri mlastinoase la intrarea in estuar, unde adancimea este
suficienta pentru a permite ancorarea petrolierelor !#a*le8", iar exploatarea
minereurilor de fier de la Cots*old :ills, mult timp negli=ate, a condus la
aparitia unui complex siderurgic, unul dintre putinele situate la departare de
mare, mai ales in cazul unei economii insulare ca cea a -arii Britanii. &n lungul
(amisei sunt concentrate industriile care prelucreaza materiile prime importante
care au nevoie de spatiu si mari cantitati de apa sau sunt poluante !energia
termica, industria cimica, de prelucrare a maselor plastice, industria artiei,
industria alimentara".
L 6eriferia aglomeratiei gazduieste industriile cele mai moderne si mai
dinamice !aeronautica, electronica, constructii mecanice".
L 2n cartierele care incon;oara centrul, mai ales in East End se gasesc
industrii traditionale !mobila, confectii, tipografie". KCit8K, desi dominat de
activitatile tertiare, cuprinde si mici intreprinderi specializate in confectiile de
lux, incaltaminte, bi=uterii, orologerie.
9esi, concetreaza inca aproximativ ,32 din salariatii industriali ai -arii
Britanii, 0ondra a suferit in ultimii <= de ani un amplu (r$,e& de
de&,etr%li#%re e,$$'i,% &i de re$2%re ur;%%. Aproximativ D33.333 de
locuri de munca din industrie au disparut din economia orasului si peste 033 de
intreprinderi au fost incise intre ?.P3-?.D3.
L 2nchiderea si relocalizarea fabricilor este cauza ma;ora a emigratiei din
centru spre aglomeratia urbanaK<reater londonK.
L ;eintegrarea urbana a activitatilor industriale a determinat, de la mi=locul
anilor O/3, aparitia unor noi poli de crestere urbana in ;urul
aeroporturilor !:eatro*, <at*ic5, %tansted" si a principalelor autostrazi
!-?, -+, -??". &n prelungirea cartierului londonez 7est End, care dispune
de prestigiu social si peisagistic, la Ester, %taines, 7atford, 7indsor, s-au
localizat industrii de varf !informatica, computere" si centre de cercetare.
%pre deosebire de restul -arii Britanii, caracterizat printr-un proces intens
de dezindustrializare si dezvoltarea modesta a serviciilor, in regiunea sud-
estica rolul compensatoriu al sectorului tertiar a fost mai eficient, reusind sa
atenueze efectele sociale ale pierderilor de locuri de munca din industrie
!tabel ,?".
S,.i';%ri i &tru,tur% -$rtei de 'u,% di re1iue% de &ud!e&t6 M%re%
Brit%ie6 1@A1!1@81
S%l%ri%ti i idu&trie S%l%ri%ti i &er2i,ii T$t%l
mii 2 mii 2 mii 2
L$dr% "$r%&ul) -?DP,/ -+3,P -?30,3 -P,? -@?D,@ -?@,.
L$dr% "(eri-eriile) -?.,,3 -@,,P Q.D,/ Q?3,, -.0,/ -0,D
A1l$'er%ti%
l$d$e#%
-@/D,D -@P,? -P,+ -3,, -+?+,3 -?3,0
Ari% 'etr$($lit%% -?,0,+ -?D,+ Q,@/,, Q,0,3 Q???,P QP.@
Re&tul re1iuii de
&ud!e&t
-?+3,/ -?,,0 Q+PD,@ Q,+,0 Q@,,,? Q.,/
Re1iue% de &ud!e&t -0?.,0 -,@,. Q+P,,3 Q?3,3 -.?,. -?,@
M%re% Brit%ie - ?.P@,, -,+,. Q?/3@,3 Q?+,0 -03?,, -,,@
Sursa< 4all, ?AA?, p,BA
Re1iue% de &ud!e&t e&te (re-er%t% de -ir'ele 'ulti%ti$%le6 peste /02
din sediile celor mai importante companii industriale din -area Britanie sunt
localizate in aceasta regiune. %tatistica devine mai relevanta daca avem in vedere
ca ,0 din primele P3 de corporatii europene au sediul social in -area Britanie.
L Apro.imativ -=> din forta de munca britanica anga;ata in servicii de
afaceri este concentrata in regiunea de sud-est, fiind o premisa importanta
pentru dezvoltarea firmelor specializate in domenii de varf, ca
microeletronica sau biotenologiile. Exemple reprezentative sunt
concentrarile de industrii de inalta tenologie din lungul coridoarelor -+
dinspre %loug spre %*indon si -?? care leaga $ondra de Cambridge
L . 'egiunea de sud-est beneficiaza de localizarea in apropierea de
nucleul economic al Europei continentale, (Euro$)unnel3 care traverseaza
-area -anecii, intrat in functiune in ?..?, a accentuat accesibilitatea
acestei regiuni si a stimulat relatiile de cooperare cu nucleul economic al
Europei continentale.
8.3.2.2.GERMANIA
L singura tara europeana cu o revenire spectaculoasa pe scena industriala
a lumii dupa cel de-al doilea razboi mondial,
L se situeaza in prezent pe locul & in lume dupa valoarea adaugata in industrie.
L Ca si celelalte economii ale tarilor dezvoltate vest-europene, si cea
a Germaniei a inregistrat un proces de dezindustrializare si de intensificare a
tertializarii. Cele doua procese s-au compensat in structura fortei de munca:
intre ?.P3 si ?.DP numarul salariatilor din servicii a crescut cu +,@ milioane de
anga=ati !Bade, Bunzmann, ?..?, p.//".
L 9iferentierile regionale sunt substantiale, regiunea vestica a
<ermaniei, N$rdr.ei!<e&t-%le, unul din nucleele industriale cele mai
importante, desi a inregistrat cresteri ale productiei si valorii adaugate in
industrie sub media nationala in ultimii @3 de ani, produce inca ,/2 din 6&B.
L Aceasta regiune include unul dinre cele mai veci bazine carbonifere ale
Europei, Ruhrgebiet, care a generat de-a lungul secolului JJ cea mai
importanta regiune industriala si cea mai mare concentrare demografica
si urbana a <ermaniei.
L Avanta=ata de bogate resurse de carbune si fier, industria grea s-a dezvoltat
incepand din a doua =umatate a secolului J&J, regiunea cuprinsa intre vaile
raurilor ;ur si ;in a devenit una din KinimileK industriale ale Europei.
Extractia carbunelui, energia termica, siderurgia au dominat economia regiunii,
desi si alte ramuri industriale, ca industria cimica, textila si mecanica au
inregistrat evolutii ascendente. &n ?.P3 industria concentra P,,/2 din forta de
munca a regiunii, in timp ce serviciile ocupau doar @0,+2. 9in anii O/3,
industria si-a redus dominanta, a=ungand la sfarsitul anilor OD3 sa reprezinte
+.,+2 din structura fortei de munca, in comparatie cu ponderea in crestere a
sectorului tertiar, de +.,/2. Aceste scimbari radicale au fost rezultatul
pierderii a peste ?,0 milioane locuri de munca din industrie, desi numai +,3.333
de locuri de munca au fost create in servicii. 9eclinul fortei de munca din
industria extractiva a fost cel mai spectaculos: in ?.P3, 0P3.333 de persoane
lucrau in minerit, in ?.33 ramasesera doar .D.333 de salariati in activitatile
extractive.
I'(%,tul de,liului idu&tri%l a fost considerabil asupra dezvoltarii
regionale, cu atat mai mult cu cat dominanta economica era reprezentata de
industrii traditionale, bazate pe resurse naturale. 6uternicele firme industriale,
(8ssen, Brupp, 'eba, :oesc, -annesmann, au dominat dezvoltarea economica
a regiunii pentru multe decenii. 9esi intens subventionate de guvernul federal,
marile corporatii au fost nevoite sa inoveze si sa-si diversifice productia odata cu
accentuarea competitiei internationale.
L &nfluenta locala a acestor mari firme a creat un mediu social si politic
putin favorabil pentru dezvoltarea firmelor mici si mi=locii din industrii de
varf sau servicii.
L )n alt andicap al regiunii, in afara celui legat de dominanta industriilor
grele aflate in declin la nivel mondial si de structura nefavorabila a firmelor
industriale pe categorii de marime, este reprezentat de specializarea stricta a
fortei de munca si de capacitatea redusa a acesteia de ase reprofila rapid.
L &nainte de ?.P0, in regiune nu exista decat o singura universitate, deci
scimbarile structurale iminente in economia industriala a regiunii nu au
beneficiat de relatiile de cooperare cu institutiile de invatamant superior sau
centre de cercetare. $ipsa fortei de munca calificate in noile domenii
economice aflate in crestere alaturi de capacitatea inovativa redusa a
firmelor dominante in regiune au generat o dezvoltare sub media nationala a
serviciilor.
L -ediul inovativ precar al regiunii a determinat migrarea ciar si a
industriei de armament, care desi este genetic legata de industria siderurgica
dominanta in ;ur, are si o componenta importanta de cercetare-dezvoltare.
L )n exemplu il reprezinta firma Brupp, unul din marii producatori de
armament din <ermania, localizata in ;urinainte de al doilea razboi
mondial, care a migrat spre centrele moderne, inovative din regiunea
-Gncen si Baden-7Grttemberg.