Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

IASI- ION IONESCU DE LA BRAD


in zona Vaslui
Indrumtori: Ailincai Costica
Masterand : Bungeanu Narcis
Specilazarea: Tehnologii moderne in agricultura

Metode ecologice de combatere a buruienilor
Introducere
In agricultura ecologica, lupta impotriva buruienilor cere un efort suplimentar pentru cunoasterea
biologiei acestora.
Plasticitatea ecologica reda gradul de adaptabilitate al speciilor la diferite conditii de clima si
sol, de altitudine si latitudine si sugereaza iminenta riscului a noi infectii si, implicit, necesitatea unei
combateri energice, de durata si simultane, in masura in care acest lucru se poate realiza.
Sistemul radicular puternic este o caracteristica a buruienilor perene, dar el se poate intalni si la
cele anuale, la deplina lor maturitate (de exemplu la stir, ale carui radacini pot ajunge pana la 2 m).
Etajarea acestuia la adancimi diferite, nu numai in functie de tipul de sol sau de gradul sau de
tasare sau de aprovizionare cu apa, ci si in functie de specie, da indicatii privind adancimea la care ar
trebui executate lucrarile de intretinere pentru a fi cu adevarat eficiente.
Capacitatea de inmultire - numarul de seminte sau de organe vegetative pe planta sau la hectar,
ne da imaginea teoretica a extraordinarei capacitati de penetrare a diferitelor specii de buruieni.
uruienile perene au un numar de seminte mult mai mic decat cele anuale, dar acest !neajuns"
este din plin compensat de numarul imens de muguri vegetativi si de particularitatile biologice ale
acestora.
Vitalitatea semintelor adica rezistenta acestora la conditiile nefavorabile de mediu si
longe!itatea lor prin care se intelege insusirea de a-si pastra timp indelungat capacitatea germinativa,
sunt alte caracteristici pe care trebuie sa le cunoastem in elaborarea schemelor de combatere.
"erminatia esalonata maturizarea lunga in timp si durata lunga de !iata a semintelor
impun considerarea combaterii buruienilor ca o campanie permanenta, fara nici un moment de ragaz.
2
Cap#$# Masuri pre!enti!e
Carantina %itosanitara - ansamblul de conventii internationale care prevad controlul tuturor
transporturilor de produse agricole si interzicerea exportului, importului sau a tranzitului acelor loturi
care contin anumite specii daunatoare (seminte de buruieni, germeni patogeni, ouale, larvele sau adultii
unor insecte), socotite deosebit de periculoase.
&rganizarea de asolamente agricole - in cazul culturilor de camp si al legumelor, acestea trebuie
sa contina #$% plante furajere perene, 2# - &#% plante anuale semanate raduri dese si '# ( &$% plante
anuale prasitoare. In ariile viticole si pomicole ecologice pe rod, intervalul intre randuri este, de obicei,
intercalat sau cultivat cu amestecuri de plante furajere anuale sau)si perene*
Practicarea de rotatii lungi - de minimum + ani, cu culturi intercalate, asociate, sau succesive de
acoperire. ,radul (indexul) optim de acoperire a terenurilor cu vegetatie in perioada de iarna, poate fi
mai mare de #$%, dar si sub #$% in zonele cu soluri grele, aride sau semiaride*
Alternarea adancimii de lucru a solului - cel mai eficace procedeu este desfundarea
(decompactarea) terenului dupa incheierea fiecarei rotatii si lucrarea solului la adancimi normale in
ceilalti ani*
Curatirea materialului de semanat'plantat - se reflecta in puritatea semintei. -nele seminte de
buruieni sunt greu separabile de cele ale plantelor de cultura, chiar prin masuri repetate de conditionare.
In agricultura ecologica, alegerea semintelor la masa cel putin pentru culturile a caror norma de
semanat nu este prea mare), a intrat deja in practica*
Semanatul la epoca optima - contribuie la uniformitatea rasaririi plantelor si la buna lor
dezvoltare, astfel incat acestea devin capabile sa opuna rezistenta buruienilor, in ciuda caracterelor lor
adaptative superioare. .emanatul la inceputul perioadei, necesar in cazul unui volum mare de munca si a
unei dotari tehnice deficitare, prezinta dezavantajul ca plantele de cultura rasar mai greu, in urma
buruienilor, fiind deseori in imposibilitatea de a mai manifesta o concurenta reala fata de acestea.
/sigurarea desimii plantelor - buruienile vor ocupa, in mod sigur, golurile din cultura, gasind
astfel o nisa extrem de favorabila cresterii lor*
&cuparea neintrerupta a terenului prin introducerea culturilor succesive - masura este, in
acelasi timp, si un mijloc de sporire a fertilitatii solului*
(eglarea reactiei solului si asigurarea raportului optim intre substantele nutriti!e -
&
numeroase buruieni au nevoie, pentru exprimarea deplina a potentialului lor biologic, de anumite conditii
privind reactia solului sau gradul sau de aprovizionare intr-un element nutritiv sau altul (de exemplu0
Viola arvense, Equisetum arvense, Rumex, Oxalis sp. pentru solurile acide Taraxacum officinale,
Aristolochia clematitis, Hibiscus trionum, Cichorium intybus pentru cele alcaline rtica !ioica, Rubus
caesius var. arvalis sau Amaranthus retro flexus pentru solurile foarte %ertile bogate in azot).
1rin schimbarea chimismului solului, speciile respective sunt stresate, iar plantele de cultura,
stimulate in crestere, avanseaza nestanjenite in vegetatie*
Inlaturarea e)cesului de apa - apa stagnate temporar, sau panza de apa freatica aflata foarte
aproape de suprafata solului, asigura conditiile optime de crestere si dezvoltare pentru unele buruieni,
precum0 Equisetum arvense, Ranunculus sp., "oly#onum lapathifolium, etc.*
*ertilizarea organica a terenurilor numai cu compost %ermentat - gunoiul de grajd este sursa
importanta de infestare a terenurilor cu buruieni, datorita, pe de o parte, numarului mare de seminte pe
care il contine, iar pe de alta parte, pentru ca germinatia multora dintre ele este stimulata de procesele
fermentative prin care tree in aparatul digestiv al animalelor sau in platformele de depozitare a gunoaielor
gospodaresti. 1rin compostare, acest neajuns este inlaturat in cea mai mare parte*
+istrugerea %ocarelor de buruieni de pe supra%etele neculti!ate - constituie cea mai importanta
masura de prevenire a imburuienarii terenurilor cultivate. 2arginile drumurilor, terasamentul cailor
ferate, digurile si taluzurile canalelor de irigatie, parloagele sau, cel mai adesea, golurile ramase in culturi
datorita greselilor facute la semanat, sunt importante focare de inmultire haotica si de diseminare a celor
mai multe specii de buruieni. 3ucrarea se poate executa prin cosire sau prin ardere.
In agricultura ecologies, pentru care ideea de biodiversitate este esentiala, se distrug numai
speciile cu potential mare de daunare, indeosebi inainte de perioada de diseminare*
Curatirea masinilor agricole la schimbarea lanului -numeroase buruieni s-au adaptat in sensul
concordantei maturizarii semintelor proprii cu cele ale plantelor de cultura cu care coabiteaza. 4hiar si in
cele mai bine intretinute culturi exista un numar oarecare de buruieni ale caror seminte sunt apte de a
asigura perpetuarea speciei, cu conditia diseminarii lor corespunzatoare. 5ecoltarea este o astfel de
ocazie, daca nu se iau masurile necesare pentru colectarea semintelor de buruieni sau pentru curatarea
exemplara a combinelor. 4el mai adesea acesta este modul de inmultire a buruienilor conditionate*
*olosirea la irigat a apei libere de seminte de buruieni - problema se pune in cazul irigarii prin
brazde, cand apa, inainte de a ajunge la plante, trebuie sa parcurga o anumita distanta prin canalele de
suprafata, de cele mai multe ori necuratate de vegetatie.
6olosirea unor filtre de-a lungul traseului sau la gura de intrare a apei pe brazde, este o masura mai
costisitoare si mai greoaie decat decolmatarea si refacerea taluzului canalelor inainte de declansarea
udarilor si cosirea periodica a acestora in perioadele cu debit mai redus si scoaterea vegetatiei taiate*
,%ectuarea la timp a lucrarilor agricole - pentru fiecare lucrare agricola exista un timp optim de
+
executare. 7rice intarziere in efectuarea lor aduce nu numai prejudicii imediate (prin diminuarea
productiei si deprecierea calitativa a acesteia), ci si pe termen lung, prin perpetuarea starilor negative sau
agravarea lor (de exemplu, prin neefectuarea araturilor de toamna, sau efectuarea acestora de slaba
calitate, se pierde ocazia distrugerii ecologice a costreiului, ai carui rizomi sunt deosebit de sensibili la
gerurile din timpul iernii* renuntarea, din motive tehnice si economice, la aratura de vara, elimina cea mai
importanta masura preventiva de inmultire a pirului t!r!tor, etc.).
Cap#-# Masuri curati!e de combatere a buruienilor
-#$# Metode %izico . mecanice
a/ Combaterea manuala
Pli!itul
1livitul manual consta in smulgerea individuals sau in grup, a buruienilor din culturile legumicole
sau de plante medicinale semanate in randuri dese, precum si de pe pajisti sau din alte locuri greu
accesibile patrunderii utilajelor.
1entru a efectua aceasta lucrare, solul trebuie sa fie umed, in cazul buruienilor perene, si afanat si
reavan pentru celelalte categorii de buruieni. 1e cat posibil, buruienile trebuie scoase cu radacini cu tot si,
eventual, scuturate de pamant, pentru a preintampina prinderea acestora la loc. -neori, se practica plivitul
selectiv, prin care intelegem smulgerea numai a anumitor buruieni, considerate problema (de exemplu,
turita sau ore$nita din cultura de lavanda.
Pli!itul cu oticul sau sapaliga
3ucrarea se executa, de asemenea, pentru combaterea buruienilor (indeosebi perene) din culturile
dese, insa dupa ce acestea s-au inradacinat bine si smulgerea manuala nu mai este posibila, si consta in
taierea lor la ' - & cm sub nivelul solului cu ajutorul oticului sau al sapaligii.
/ceste unelte agricole sunt formate dintr-o lama de metal ascutita la un capat si o coada care se
fixeaza in prelungirea acesteia si sunt actionate prin impingerea perpendicular pe coada (oticul),
si, respectiv, prin infigere si razuirea solului (sapaliga). 3ucrarea trebuie astfel executata, incat sa nu
stanjeneasca plantele de cultura (fara ranirea sau dislocarea acestora, fara calcarea lor in picioare intr-o
faza in care nu-si mai pot reveni).
Prasitul cu sapa
1rasitul cu sapa serveste pentru combaterea buruienilor din culturile semanate in randuri distantate
(+$ - '$$ cm), denumite culturi prasitoare.
1rin aceasta metoda, se combat atat buruienile dintre randuri, cat si cele de pe rand, atunci cand
desimea culturilor permite.
1rasitul (ca si plivitul), trebuie facut inainte ca buruienile sa fi apucat sa se inradacineze puternic
#
sau sa infloreasca. 3ucrarea nu are grad deosebit de complexitate. dar la efectuarea ei, trebuie, totusi,
avute in vedere cateva aspecte0
- asemanarea dintre unele plante de cultura si buruieni(de exemplu dintre porumb si costrei)*
- chiar daca, atunci cand sunt foarte mici, unele buruieni (indeosebi cele anuale) pot fi distruse
numai prin acoperirea acestora cu un strat de pamant, pentru reusitacombaterii, acestea trebuie taiate*
- in cazul unor buruieni perene ai caror muguri sunt stimulati de lumina, precum palamida,
pamantul nu se intoarce in urma sapei, ci, pe cat posibil, ramane in aceeasi pozitie, pentru retragerea
uneltei in aceeasi directie din care a fost manevrata*
- datorita intinderii laterale a sistemului lor radicular, prasitul unor buruieni (de exemplu, pirul
tarator sau costreiul) trebuie facuta mai adanc, si nu numai prin sectionarea tulpinilor aeriene, ci si cu
scoaterea prin smulgere a radacinilor, atat cat este posibil.
In functie de cultura si de gradul sau de imburuienare, de conditiile de sol, etc., numarul prasilelor
este de ' - + (in general, se considers drept optima perioada de revenire de cca. & saptamani). 7 atentie
deosebita trebuie acordata adancimii de efectuare a lucrarii, astfel incat sa nu fie ranite radacinile
plantelor.
Cositul
Este o metoda recomandata, indeosebi, pentru distrugerea vetrelor de buruieni. 8umarul lucrarilor
este de ' -&, iar momentul optim, in perioada cuprinsa intre faza de dezvoltare deplina a frunzelor si
inceputul aparitiei florilor.
b/ Combaterea mecanica Pli!itul mecanic
1livitul mecanic se face cu grapa cu colti reglabili, tesala de buruieni sau sapa rotativa.
3ucrarea se executa, de obicei, primavara, si contribuie semnificativ la combaterea buruienilor
anuale din culturile semanate des. 5eusita lucrarii este foarte buna numai daca plantele de cultura sunt
bine inradacinate, buruienile in curs de rasarire sau slab inradacinate, iar solul este reavan si afanat si
permite accesul animalelor si tractoarelor.
.apa rotativa se poate folosi cu rezultate bune si pentru combaterea buruienilor din culturile
prasitoare daca, in momentul efectuarii lucrarii, se intrunesc conditiile amintite anterior, si, in plus,
lucrarea se executa perpendicular pe randurile de plante, pe timp insorit si dupa ce plantele si-au mai
pierdut din turgescenta.
Prasitul mecanic
1rasitul mecanic se face cu prasitoarea cu tractiune animala sau cu cultivatorul in agregat cu
tractorul, pentru combaterea buruienilor dintre randurile de plante.
1rasitoarea si cultivatorul sunt un ansamblu de mai multe sape, de forme si dimensiuni diferite,
montate pe un cadru metalic, reglabil in functie de distanta dintre randuri. 3ucrarea se executa de 2 - & ori
9
pe an, in perioada de vegetatie%& culturilor, prima data cand plantele sunt suficient de mari rentru a nufi
acoperite de pamanrul dislocat, si ultima data ./nd plantele au ajuns la inaltimea cadrului cultivatorului.
/dancimea de lucru este in functie de natura solului (de exemplu, mai mica pe solul nisipos, pentru a nu
stimula iefiatia), de gradul sau de aprovizionare cu apa (mai mica in conditiile unui oarecare deficit
hidric, pentru a nu-' accentua), de specie si caracteristicile sistemului sau radicular.
uruienile trebuie sa fie in primele faze de vegetatie, cel mai tarziu in perioada de inflorit, iar
solul suficient de umed, pentru a permite accesul agregatelor si taierea usoara, fara rasturnarea sa.
0ucrarile adanci
.emintele buruienilor, in marea lor majoritate, au nevoie pentru rasarire de lumina si de caldura,
pe care le intalnesc in primii 2 - & (:) cm la suprafata solului.
/ratura energica, cu rasturnarea brazdei la peste 2$ cm, inhiba, de regula, procesul de rasarire si
chiar daca semintele sunt readuse la suprafata in anul urmator, o buna parte dintre ele si-au pierdut deja
germinatia.
In plus, printr-o aratura de buna calitate, cu rasturnarea corecta a brazdei, se distrug in totalitate
buruienile anuale si o buna parte din cele perene, prin expunerea organelor lor subterane fie la gerurile din
timpul iernii, fie la temperaturile ridicate din partea a doua a verii.
+iscuirile repetate
3ucrarile mai vechi recomandau, printre mijloacele agrotehnice validate de practica, meto!a
epui'arii, prin care rizomii plantelor perene, inmultite preponderent vegetativ, erau scosi la suprafata
printr-o aratura superficiala ('9 - '; cm), fragmentati prin discuiri repetate, urmate de ingroparea adanca
a acestora (nu mai putin de &$ cm).
1rin aceasta lucrare se stimulau mugurii axilari pentru iesirea din dormanta, lastarii porneau in
vegetatie, dar nu aveau puterea de a ajunge la suprafata solului si, prin epuizarea substantelor de rezerva
si in lipsa luminii, mureau. 2etoda era aplicata pentru combaterea pirului (A#ropyron repens), dar
necesita consumuri energetice superioare.
c/ Combaterea chimica
.e realizeaza cu ajutorul unor instalatii cu propan -butan, amplasate pe tractor sau portabile.
<emperatura de ardere este de #$ - :$=4, solul incalzindu-se doar cativa cm in adancime, suficient insa
pentru distrugerea semintelor de buruieni in curs de germinare sau a plantulelor abia rasarite.
/ceasta metoda se foloseste in legumicultura, precum si in cultura mare, pentru combaterea
buruienilor din culturile prasitoare, inainte si dupa rasarirea plantelor cultivate.
2etoda este cunoscuta si de legumicultorii nostri, care o utilizeaza in rasadnite, solarii sau sere,
pentru combaterea buruienilor care apar in perioada dintre semanat si rasarirea plantelor cultivate.
Instalatia folosita in acest caz, este butelia de aragaz cu arzator. 1entru a nu ajunge la frunzele plantelor
cultivate, arzatoarele sunt acoperite la partea superioara. <impul de expunere la flacara, este de doar
:
cateva secunde, suficient insa ca buruienile sa paleasca (uscarea survenind apoi in cateva zile).
7 varianta a acestei metode este arderea miristei, neacceptata in agricultura ecologica, din cel
putin doua motive0
'. pierderea unei mari cantitati de substanta organica*
2. distrugerea masiva a organismelor utile si microorganismelor care traiesc in stratul
superficial de sol.
d/ Combaterea hidrica 1inundarea/
2etoda da rezultate pe terenuri bine nivelate, indiguite si cu un bun drenaj si numai in cazul
culturilor rezistente la baltire si daca buruienile sunt mici si pot fi acoperite de apa in intregime, timp de
mai multe zile.
1rin mentinerea apei, timp de cateva zile, la un nivel de f ( '$ cm, se pot combate si o buna parte
din buruienile din orezarii.
-#-# Metode biotehnice de combatere a buruienilor
>upa cum am mentionat anterior, buruienile au nevoie mare de lumina. In lipsa acesteia, semintele
lor nu germineaza, iar plantele rasarite se etioleaza si mor.
/ceasta particularitate fiziologica este valorificata de cultivatori prin & procedee0
Mulcirea
Este operatia de acoperire a solului cu paie, frunze, aschii si coji de copac, rumegus, compost,
balegar, etc., precum si cu folie de plastic de culoare neagra.
In linii mari, efectul este consecinta a doi factori0 pe de o parte, inhibarea fotosintezei prin
limitarea accesului la lumina a plantulelor de buruieni, iar pe de alta parte, fenomenele alelopatice
(influenta unei plante asupra altei plante), care se manifesto la nivelul solului.
4ercetarile efectuate cu mulciuri provenind de la diverse culturi, au stabilit chiar si o scara a
intensitatii activitatii erbicide asupra acestora0 ovaz - secara - resturi de ridichi furajere - resturi de rapita,
precum si anumite limite ale metodei0
- fitotoxicitatea resturilor de ridichi furajere si de rapita pentru porumb*
- stimularea semintelor de Avena fatua, sub mulciul de grau.
/cest procedeu se foloseste frecvent in legumicultura, la culturile semanate in randuri distantate si
in pomicultura si viticultura, pentru inabusirea buruienilor dintre randurile de plante.
4el mai ieftin este mulciul de resturi vegetale, in special de paie, dar necesarul de materiale
organice este foarte mare, stratul de mulci organic trebuind sa fie relativ gros (in cazul paielor, de &$ cm).
2omentul optim de mulcire este primavara cat mai devreme, concomitent sau inainte de plantare
a culturilor, respectiv de pornirea plantelor in vegetatie.
;
-neori, cum ar fi la capsun, mulcirea cu paie se face si dupa infiorit si are u dublu rol0 de
combatere a buruienilor si de protejare a fructelor pe masura coacerii.
In toate cazurile, prin folosirea mulciului se asigura stimularea activitatii microorganismelor si a
ramelor, precum si pastrarea umiditatii solului.
1rin aceasta metoda, pot fi combatute eficient aproape toate buruienile, chiar si cele perene
taratoare0 pirul, pirul gros, volbura, etc.
Pregatirea terenului pe intuneric sau cu utila2e acoperite
?/53 @/5<2/88 si AE58E5 8EB/>/3 ('C;$), de la Institutul de otanica al -niversitatii
Erlangen din 8urnberg - ,ermania, recomanda ca pregatirea terenului pentru semanat sa se faca noaptea,
pe intuneric, deoarece semintele de buruieni scoase din sol germineaza numai la lumina naturala sau
artificiala.
/vand in vedere dificultatea executarii pe intuneric a acestor lucrari si tinand cont ca semintele
unor buruieni !mor" imediat daca dau de lumina cand sunt scoase din sol de masinile agricole, D7@/8
/.4/57 ('CC+), de la -niversitatea de stiinte /gricole din .uedia, propune acoperirea utilajelor de arat
si de pregatire a solului cu prelate de culoare inchisa si mai lungi decat utilajele respective.
*ortarea germinatiei semintelor
>iscuirea repetata (de 2 - & ori, la adancimi variabile), stimuleaza germinatia semintelor
(indeosebi la plantele anuale).
3ucrarea, cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de meto!a provocatiei, se executa in
afara perioadei de vegetatie a culturilor si are o eficienta deosebita.
-#3# Metode biologice de combatere a buruienilor
Combaterea alelopatica
/lelopatia, despre care am amintit, este un concept de data relativ recenta, asupra careia exista
inca divergence, pornind de la insasi definitia sa si continuand cu mecanismele de actiune, rolul si
finalitatea.
>e remarcat distinctia facuta intre relatiile intra si interspecifice, ambele privind competitivitatea
existenta intre plante, fenomen ce sta, in ultima instanta, la baza constituirii asociatiilor vegetale.
4a expresie a relatiilor intraspecifice, amintim unele fenomene cu impact asupra productiei si
calitatii acesteia0 autorarirea pana la disparitia temporara a culturii (de exemplu la musetel), depresiunea
continua a recoltei (in cazul monoculturii), care culmineaza cu mult discutata !oboseala a solului",
cunoscuta si sub numele de !autotoxicitate" sau !autopoluare".
6enomenele alelopatice sunt determinate insa, indeosebi, de relatiile interspecifice, care se
manifests in diferite moduri.
C
6enomenele alelopatice sunt mediate chimic, prin intermediul produsilor de metabolism numiti
substante alelopatice. 1lantele superioare secreta, indeosebi, coline, care, in functie de concentratie, pot
avea fie efecte toxice (la concentratii mari), fie stimulatoare (la concentratii mici), asupra altor
plante superioare. 4ea mai mare parte a acestora se acumuleaza in sol si provin, pe de o parte, din
metabolismul organelor subterane ale plantelor, iar pe de alta parte, din antrenarea, cu ajutorul
precipitatiilor, a unor substante produse de partile lor aeriene. >e exemplu0 pirul tarator se combate cu
ingrasamant verde de secara, mustarul salbatic cu ingrasamant verde de secara E rapita, corneciul cu
ingrasamant verde de secara E ovaz, volbura cu monoculture de sorg - 2 ani, stirul prin cultivarea de
floarea-soarelui.
2etoda este de mare perspective si pune intr-o lumina noua problematica asolamentului.
Combaterea entomo%aga
/ceasta metoda este, de asemenea, noua si in curs de elucidare, pana in prezent fund identificate
cateva specii de insecte pentru distrugerea selectiva a unor genuri de palamida, laptele cainelui, cactusi.
4ercetarile sunt abordate cu prudenta, de teama de a nu provoca dezechilibre ecologice.
Combaterea %ungica
1racticienii isi pun mari sperante in combaterea palamidei, costreiului, volburei si a altor buruieni
endemice, cu ajutorul ciupercilor.
3a noi in tara, se fac cercetari pentru combaterea palamidei cu ajutorul ru#inei *"uccinia
punctiformis).
Alte metode biologice
Fietuitoarele superioare pot fi folosite, si ele, pentru reducerea gradului de imburuienare, in
anumite conditii insa.
/stfel, pestii fitofagi pot distruge selectiv vegetatia acvatica din orezarii (de exemplu, trestia si
stuful), iar ratele si gastele, scoase la pascut pe solele cu bumbac sau cu menta, fac o curatenie exemplara,
fara a se atinge de plantele de cultura.
-#4# Metode genetice de combatere a buruienilor
Intre plantele de cultura si buruieni, exista o permanenta competitie pentru factorii de mediu
(lumina, apa, substante hranitoare).
>esi capacitatea de concurenta difera de la o specie la alta (sau chiar in interiorul aceleiasi specii,
in functie de densitatea culturii sau de stadiul de dezvoltare a plantelor), nu se poate vorbi de o rezistenta
naturala a acestora si nici de imbunatatirea ei prin diverse practici ameliorative.
In ultimul timp, stiinta agricola a creat, iar comerciantii au scos imediat pe piata, organisme
'$
modificate genetic (72,) sau transgenice, rezistente la erbicide0 porumb rezistent la ima'etapir 1Pi!ot/
soia si rapita colza la #lifosat 1(oundup/ soia la sulfoniluree 1+5nam/ bumbac rezistent la bromoxinil
1Buctril/#
/cestea corespund din punct de vedere economic, deoarece elimina lucrarile de intretinere (cu
toate cheltuielile aferente), dar au un efect pro fund negativ asupra agroecosistemului, contribuind la
reducerea drastica a diversitatii florei si faunei utile, precum si la scaderea productiilor celorlalte plante
din asolament (de exemplu, floarea-soarelui cultivata dupa soia rezistenta la 5oundup ramifica foarte
mult). In fermele ecologice, se interzice cultivarea 72,-urilor.
-#6# Metode biochimice de combatere a buruienilor
3a cererea fermierilor ecologisti, cercetarea agricola este in plin proces de formare si testare a
bioerbicidelor, denumite si !erbicide de biorationalizare", existand speranta ca acestea sa apara pe piata in
urmatorii ani.
-#7# Metode biodinamice de combatere a buruienilor
2etodele biodinamice de protectia plantelor, se bazeaza pe recomandarile lui 5udolf .teiner
('C2+), parintele conceptului de agricultura biodinamica. >e obicei, fermierii biodinamici stapanesc
factorii biotici daunatori cu ajutorul unor preparate specifice, produse naturale cu puteri inhibitoare asupra
reproducerii si manifestarii factorilor biotici perturbatori.
1reparatele folosite pentru combaterea buruienilor se produc si se aplica in conformitate cu
urmatoarele principii si recoman!ari practice0
a/ Principii
'. uruienile pier numai daca in sol exista sau se introduce ceva pe care nu-' doresc*
2. .emintele de buruieni contin forte care stimuleaza sau inhiba reproducerea noilor plante*
&. 6ortele de inhibare a reproducerii noilor plante sunt stimulate prin arderea semintelor*
+. 5eproducerea noilor buruieni este inhibata prin introducerea in sol a cenusii obtinuta prin
arderea propriilor seminte.
b/ (ecomandari practice
Colectarea semintelor
.e colecteaza seminte de la buruiana de care vrem sa scapam, dupa ce au ajuns la maturitate
(coacere deplina). 4antitatea necesara de seminte se stabileste in functie de suprafata infestata si de
cantitatea de seminte ce poate fi colectata de o persoana intr-o zi ($,'-2 Gg).
Ar!erea semintelor
.emintele se ard prin doua metode0
''
- in mediu deschis, pe o gramajoara de lemne, de preferat coaja si ramuri uscate de stejar.
4antitatea de lemn s stabileste astfel incat sa se asigure arderea completa a semintelor*
- in tigaie.
In primul caz, se obtine un amestec de cenusa de seminte si de lemn in raport aproximativ de ' 0
', iar prin arderea in tigaie, numai de seminte de buruieni.
Omo#eni'area cenn$ilor
/mestecul de cenusa de seminte si de lemn si cenusa obtinuta prin arderea in tigaie, se colecteaza
intr-un mojar sau strachina si apoi se omogenizeaza prin frecare si amestecare cu un pistil sau cu o
ustensila asemanatoare, timp de mai multe ore.
,,+iluarea, cenu-ilor
In cazul suprafetelor mari de teren infestat cu buruieni, pentru a obtine cantitatea necesara de
material de combatere, cenusile se amesteca cu nisip sau sol uscat, conform metodei dilutiilor homeopate
(prima dilutie se obtine amestecand cenusa de material vegetal cu o cantitate corespunzatoare de nisip sau
sol, iar cea de-a doua dilutie, prin amestecarea unei parti din a doua si a treia si, in final, penultima dilutie
cu C parti de nisip sau sol uscat), cele mai eficiente fiind dilutiile nr. ; -'$.
8isipul sau solul folosit ca !diluant" trebuie sa fie, de asemenea, foarte bine maruntit, iar pentru a
asigura omogenitatea fiecarei dilutii, amestecul respectiv se mojareaza manual sau mecanic mai multe ore.
Aplicarea preparatelor
4enusile de seminte de buruieni si dilutiile lor se aplica, manual sau mecanic, prin imprastierea
uniforma la suprafata solului si numai pe vetrele sau parcelele infestate cu buruiana de la care provin.
Intrucat particulele de cenusa au o raza de iradiere relativ mare, la aplicare terenul nu trebuie
prafuit, ci doar !pudrat" cu o cantitate foarte mica de astfel de preparat biodinamic. 1erioada optima de
tratament este la pregatirea terenului pentru semanat, in zilele calme, fara vant.
1entru a combate total o buruiana, tratamentul cu aceste preparate se va repeta timp de + ani
consecutivi.
Alte recoman!ari
In cazul terenurilor infestate cu mai multe specii de buruieni, se recomanda producerea de astfel
de preparate pentru fiecare specie.
/ceste metode biodinamice sunt eficiente pentru combaterea buruienilor anuale, care se
inmultesc, predominant, pentru seminte.
'2
Concluzii
In ceea ce priveste masurile preventive de combatere a buruienilor se poate mentiona ca exista o
multitudine de masuri preventive care pot fi utilizate. >intre acestea cele mai eficiente sunt0 organizarea
de asolamente agricole, alternarea adancimii de lucru a solului, curatirea materialului de semanat)plantat,
ocuparea neintrerupta a solului, distrugerea focarelor de buruieni de pe suprafetele necultivate, efectuarea
la timp a lucrarilor agricole.
In cadrul masurilor curative de combatere a buruienilor sunt folosite metodele fizico-mecanice,
biotehnice, biologie, genetice, biochimice si biodinamice.
4ombaterea manuala, mecanica, chimica si cea hidrica sunt metodele fizico-chimice de combatere
a buruienilor dar cea mai utilizata si eficienta este cea mecanica.
>atorita particularitatilor fiziologice ale plantelor se folosesc trei metode biotehnice de combatere
a buruienilor0 mulcirea, pregatirea terenului pe intuneric sau cu utilaje acoperite si fortarea germinatiei
semintelor.
2etodele biologice de combaterea a buruienilor presupun0 combaterea aleopatica, combaterea
entomofaga si combaterea fungica.
'&

S-ar putea să vă placă și