Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Oscilatie/misc ond=orice misc/sch d stare


in kre val-le mar fiz c le carac s repe in tp.In
caz osc-or mec s repe coord,vit,acc,alte mar
fiz c det starea mec a corp.P.g e form d-1
corp d masa m,d dim mici(pct mat)susp d-un
fir inext,cu m neglij,de lung l.Dak p e scos dn
poz sa d echil&e lasat lib,el osc in-1 plan vert
dato f d greu.F-le d f s neglij.In fig e reprez1
astf d p,kre form cu vert 1 ung=el ung.
Comp greutatii in lungul fir(norm la traiec
arc d cerc a p),

= ,e compens d
tens din fir,T.Comp tang-la la traiect,

=mg
e f d rev kre act asupra p spre a-l read
in poz d ech. Obs ca f d rev nu e prop cu el
ung,deci osc-le p nu sunt armo,in gen. Insa
pt ung suf d mici (>5),sin expr in rad,
astf ca f d rev dev prop cu el ung,iar osc-le
pot fi cons arm (cond d izocronism).Din fig s
vd k el ung =x/l,unde x e lung arcui d cerc
coresp,astf k f d rev e:F=

=mgsinmg=
mgx/l=mg/l x=kx(1),unde (2)repr
cst el a sist. Din(1)obs ca f d rev a sist e prop
cu el x,iar din fig s vd ca e mreu d sens op
el.O asem f d rev e denum d tip elastic,iar
sist fiz supus 1ei astf d f efect osc armo cu
perioada T= (3.Tinand seama d(2)
&(3),=>ca per osc-lor mici ale p.g e indep d
masa p&d ampl osc-lor,ea dep nmai d lung
p(g cst pt loc exp).Deviatia corp d la poz d
ech=elong.Val max a mod el=ampli osc A.
Interv d tp in decu kruia corp efect o osc
compl=perio osc .Perio sn.cu T,s mas in sec.
Mar inversa per= cu nr d osc efect in 1sec=
frecv osc-lor.Frecv osc sn.cu (grec),s mas in
Hertz (Hz=

). Pulsatia osc-lor=nr d osc


efect in 2 sec: =2=2/T (4).g=


(5) DispExp e form d-1corp greu susp p-un
fir inext d1 suport ce perm modif usoara a
lung.S folos 1rigla pt mas lung fir d susp&un
crono pt tp. Moddlu: 1.s reali1p.g cu1anum
l. Mas lung l a p cu aj rigl.2.S scoate p din
poz d ech sub1 ungh<5&s lasa lib sa osc.
Stab cu priv o anum poz a p in rap cu cadr,
poz p kre o luam drept ref&decl cronom.S
mas tp t in kre s efect1nr N (>50) d osc d
ampl mica.3.S calc perio osc T=t/n 4.S aleg&
alte val ale l fir &se reia exp 5.Cu datele mas
pt lung dif s compl tab1&apoi s repr graf
T=f. 6.Folos rel(5)pt fiec din p form,se
calc acc grav g& val med.7.Pt1p cu l data s
cleg date exp,date s trec in tab2&s realiz
calc er-lor


DetpHsol.Cara-ul aci/baz al1ei sol e dat d C% in
ioni d H(H+)&s expr in nr de tip

.Deoce ac
expr e greoa,s-a intro notiu d pH.pH1ei sol indi
C% in ioni d H&s expr prn loga cu semn sch al
[H+](pH=-lg[H+].pOH=C%ioni d hidroxil.Pt sol
neutr[H+]=[HO-]=

pH=7,aci [H+}>

>[OH-
] pH<7,baz>7.In caz aci/baz tari [H+/HO-]=

.
aci/baz slabi[H+/HO-}=

(K=cst d aci/baz).
Sol-le tampon=ames-ri d subs al kror pH in med
apos e putin sensi cu dilutia/la adaugarea d mici
cant d aci/baz.Indicatorii acido-baz=subst orga
cu caracter slab aci/baz c isi schi cul in-1 anumit
domeniu d pH(dom d viraj),dato1or modif struc-
tural moleculare.HIn=ind forma aci,In-=ind f baz.
2 sol au acelasi pH dak1ind adaugat in cant ega,
produce aceeasi nua&intens a culo in amb sol.
Nu se apli sol colorate.Indi-ii univ=amest d ind,
au interv d viraj in diferite dom ale pH.Precizia
nu e mare.Metodele colorome d det a pH s
bazea p util indi&a 1or etaoane(sol tamp cu ph
cun)sau a 1or hartii indi d ph.




C%sol-lor.1sol=1ames omo,const din2/m multe
StFEM.Scopluc.=d a pune in evid fem,d a verif
dpdt ac-ia d mar&sens cur,mas-reafem,det-rea
induc em B.PrincTeo.S stie k asupra1ui cond lin
d lung l,strbatut d cur d int I&aflat in cm d induc
B acti-za1f data d expr:

= I

num f Laplace.
Prod

dintre int cur&lung cond-lui sn element


finit d cur&are ori-rea cur-lui el prin L.Vect fem

e1vect ppd p plan form d vec-ii

&

.Sens vec
fem e dat d reg manii st: liniile d camp mag ppd
cu palma,deg mare ind-nd sens fem.Dak elem d
cur e orien norm la li-le d cm d inductie

,at rel
dev:F= BILsin/2=BIL.Pt1mag perma a krui indu
mag e cst,avem:B=F/IL=cst.Astf,indu mag a cm
omogen e numeric=cu f ce acti asupra unitatii
elem-ui d cur IL=1Am,asezat norm la lin-le kmp
Unit d mas pt indu cm e Tesla(T)&T=N/(1Am).
DispExp.1suport cu mag,1cadru mob(50spire),
brat oriz,scala grad pt brat oriz,ac indic,scala d 0,
mg in forma d U,borne d alim a cadr mob,greu-
tate culis cu sagea indi.Apar utili pt stud fem e
practic o balanta em kre perm mas fem&demo-
rea fapt k fem e prop cu int cur el.Moddluc.S
reali mont din fig. Lat oriz d jos a cadr s afla in
camo mag prod intre polii mag fiind centrata p
partea mediana a mag in frm d U.Aducerea la 0
a ac indi al cadr s face cu aj surub 16.Cond AB
din fig e 1ul din cele 50d cond din lat d jos a cadr
kre s afla intre polii mag.Se alim mont cu dif tens
d la o ssa d tens 0-25sau0-35V.S util1reostat in
mont,deo-ce rez cadr e f mica.S alege1cur intre0
&2A.La con-rea ssei s va obs deviatia cadr bobi-
nat sub act fem F.Camp mag uniform e asig d
ans form din mag inf N&placa met polara sup S
kre inchide liniile d camp mag.Ac plak sup are in
ac-si tp rol d a ecrana lat oriz sup a cadr multi-
spira.In ac fel ac lat a bob nu e supusa act fem.
Asupra lat-or vert ale cadr,camp mag act forte=
&d semn contr kre creeaza1cuplu d forte kre e
anul d cupl d forte d react din ax cadr.Act camp
mag asupra cadr e echiv cu act camp asupra1ui
ansam d N=50 d cond-re II asez perpend pe lin-le
d camp mag.Cu aj ssei d tens&a reost s va intro
in cadr 1CC kre va fi variat trept.S va obs act tot
mai puter a fem.Ac ind va fi deviat.Pt aducerea
la 0 a ac ind s va pune1greu culis(6)p brat oriz(5)
&s depl pe ac pana la echi-rea balantei.In ac caz,
mom greu-ii=cu mom fem.Deci Fb=Gd unde b=
brat f F, d=brat greu G in poz d ech a cadr.D aici
=>F= Gd/b.Deo-ce avem1cadr cu N=50spire, fem
data d N e d form F=NBIL.Val lui B va fi B=F/(NIL)
unde F=Gd/b.Lat cadr kre s afla in cm unif e L=9
cm iar brat fem e b=12cm.Val brat d va fi citi pe
scala grad a brat oriz.Int cur el I kre parc cadr
multispira s va citi d p Am(multiM)introdus in
mont.Datele exp s intro in tab d date exp pt val
cun N=50,L=9cm,b-12.D asem s va repr graf dpd-
ta lin a fem d int cur el ce parc cond lin F=f(I).
Vom calc val inductiei camp mag&din panta dr
obt.

DetVascUlLub.Onctuo(put d unge)=capaci lub-
lor lich/semisoli d a adera la supr-te met&d a
forma pe ace o peli rez,kre sa impiedi contac dir
d-re piesele aflate in misc,in sco elim-rii frec-lor
usca&asig ungerii la limita.Vascuo=freca interna
a lub,R sa la curge&repr 1ul din crite d baza in
aleg lub optim pt1anumi sit d unge.Vasc det ma-
rimea coef-lui d frec&->pierde d pute,vit de curg
p-re supr met.Onct->mentinerea pel pe supr in
tp opririi,vasc->acces rapid la loc d frec.Unitatea
vasc=vasc cinematica =/(vasc din/densi).Visc
scade cu cres t.Vasc s mas cu vascozimetre:scu-
rgerea ulei p-o capilara/orificiu standa,caderea
1ei bile in ulei.In lucr s urm det visc Engler
la1t&variatia cu t.





Mas Rint a unei sse d tens emot.Mas Rint a 1ui
el galvanic nu s poa face dir prin met tip d mas a
1ei R,adk cu aj 1ui Am&Vm,sau cu1Ohmm,citind
dir val R sau cu aj puntii Wheatstone prin met d
zero,deoce tens emot a el perturb mas.MetIndu
Ac met e rap,dar nu deoseb d prec.S det tens e
mot E a ssei legand Vm dir la born ssei.S con apo
el galv la1R d val cun&s mas tens la born Rlui,not
val cu U.In ac sit au loc urm rel:I=E/(R+X)&I=U/R
=>X=R(E-U)/U(1).S are in ved f ca val R e bn s fie
a.i.cur s f apropiat d val prec pt acea pila,astf s
prod desc rap a el avand k effect marirea Rint,
deci alterarea preci mas. MetIndir.Ac met s fol
dupa mas tens emot,1Am in serie cu Ror d val
cun a R,kre va fol la mas cur din circ.Pt ac met au
loc urm rel: I=E/(R+X)=>f(R)=E/I=R+X(2).S obs k
ult rel e1depend liniara d tip f(x)=ax+b,unde a e
panta dr&b=val coord unde dr inters ordonata.
Moddluc.S real p rand pt cl2med d stud mont
din fig1&2.Pt prima var s mas tens emot E&val
tensU pt kteva val ale R.Pt ac met val X a Rint a
ssei d tens emot s obt realiz-se calc cu aj rel prez
Apoi s calc val med,eror med si eror reltive. Pt
a2a met s proc lafel,dar s mas cur pt dif val ale
R.Val Rint X a ssei d tens emot s va obt repr-se
graf dependent rap f=E/I in f d val R (f=E/I=f(R)).
Dupa obt depend lin, ac se prelung pana inters
ordo graf.S va citi p graf val coord la inters,care
repr val X.Ac met prezinta1eror teoretica;X=val
Rint+val R Am. Scazand R Am din val det din
graf,s correct eror.

Det Re.Princ met.Met VAmetrica e1met ind d
mas a rez el,kre s baz p LluiOhm. Rez-rul d val
nec s conec la1ssa d CC.In ser e leg1Am,in II 1Vm
Rnec s det ind prin LluiOhmR=U/I,mas-se I&U cu
aj A&Vm.Inst s poa mont in av sau amonte.
MAval.Cu Vm conec dupa Am,Vm fiind mai dep
d ssa fat d Am. Val aprox a R nec e

=U/I (1).In
real,Vm are1R,

finite,inkt cur ind d Am(I)>dkat


cel c trece prin

).Cur ind d Am e I=

=
U/

+U/

,a.i. val adev a R d mas e

=U/

=
U/(I-

)=U/(I-U/

)(2).Eror relativa d met:

=-

&e cu atat mai mica cu kt Rv


e mai mare&Rx mai mica.MAmo.Cu Vm con inai
Am,Vm fiind mai ap de ssa dekt Am. In ac caz,
Am ind val real a I kre circ prin Rx,iar Vm mas&
cad de tens p Am(U=

I+

I).Val aprox a

e
data d(1)iar val adev e

=Ux/I=(U-

)/I=(U-I

)
/I=U/I-

(3).Eror rel d met:

&e
cu att mai mik cu cat

e <&

>.At knd nu cun


Rproprii ale Vm si Am,pt a obt val Rx kt mai apr
d val real, Rmici s vor mas cu Maval&mari cu
Mamo,in amb caz fnd util rel R=U/I.Pt vsl mari
ale cur->incalz ale R->eror dato var term a R.Pt
Rmici<1eror d mas sunt mari->Rconducat d leg
siRd contact devin compar-le cu R d mas.


ProtAnticoAMetAcoGalv:ZinzNiche.e-depu met-
lor dn sol apoase costituie baza prepararii lor,
prn met hidroelectrometalurgica,cu1ramura
extractiva dn comb-tii(electroextractia)&1 alta
ramura,d rafinare,obt-se astf met k:Ni,Zn,Cu,Cd,
Ag,Sn.Depu p kle galva a strat-or metalice s face
in div scop:crest rez la coro a pies acope,imbuna
aspec,marirea duri&rez la uzu.Tehn galva-rii 2
ramuri:galvanostegia=obt d strat met subtiri&f
aderente la met d ebaz.galvanoplastia=reali stra
groase&usor detas dp pies acop.Pklea ed e pos&
elab d aliaje prn desc sim pe mat d baz a 2/mm
met din aceeasi baie electrolitica.Gavl s real prn
electroliza sol-lor apoase,saruri simple/compl,
kre contin ionul met-ui c trb dep.Piesa de acope-
rit const catodul,iar anod poa fi confec,fie d-1
mat inert,fie dn met kre urm sa fie dep.





comp-e,kre form1sg faza.Faza=1port omo d-un
sis,desp d clllte parti ale sis prin supr-e,in loc
krora are loc1var brusk a prop-lor fiz.Comp=1
anum specie mole,adik1anum subst.St d agre=
gaz,lich,sol.In prac ch,imp maj lich:gaznlich,lich
nlich,solnlich.La solliche ,subst kre s gas in cant>
,=solvent,dizo,dis-pergent,med d dispersie.Clllte
subst,ale kror part-le sunt sep intr ele de mol-le
diz=subst diz-te,solvate/dispersate.C%(pah Berz)
=mar c carac sol-le&kre expr rapo dintr cant d
subs dizo&cea de sol/solv.Poa fi expr:C%proc=nr
parti d subst diz in 100 part sol.%-le s pot expr:
(%g/g,masa,C%=md/ms100,md =su dizo,ms=
sol).(%V/V,frevc pt gaze,C%= Vg/Va100,gaz/
ames gaze).(%g/V).(%V/g).C%molara 1ei sol ind
nr d moli(mole-gram)d subs diz in-1 lit(

)d
sol.

=md/MVs.(moli/

)(m in gr,M=m mo-


leculara).C%normala/norm-tea(bal cot) ind nr d
echiv-gr(vali)d subs diz in1lit d sol.

=md/EgVs
(vali.

).Eg=cant d subs(g)kre s comb/inloc1g


d H/8g O.Eg-aciz=Mac/nr prot ced

.Eg-baz:
Mbaz/vale met.Eg-saru =Msar/ (val metnr
atomi met).Eg-subs part in proc red-ox=M/nr
elec transf).C%molala /molalitatea(bal cot)=nr
moli d subs diz in100gsolv pur.m=1000


(moli/1000g solv)(m1=m subs dizo(g),M1=a subs
diz,m2= solv).Titrul1ei sol(T)=knd subs diz(g)kre
s gas in-1ml(

)d sol.Sol cu tr cun=titrate. Sol


are tr exact(Tex),s calc mat,tr real(Tr)dif> <d Tex,
f d eror,f(fact d titrare/corec-tie,s det exp).Tr=
fTex.Fractia mola(x)ind rap d-re nr moli d subs
diz&nr tot moli subs diz&solv m1,M1=subs diz,
m2,M2=solv.nr moli n1=m1/M1,n2=m2/M2=>
x1=n1/n1+n2,n2=n/n1 +n2,x1+x2=1.



VarRel a met cu t.Modul d var a Rel cu te det d
natura mat-lui din kre e reali&e dif pt met, semi-
cond,elii.Met&dielectricii au struc cristal carac
prin aranj perio a atom sau ionin ret crist,la dist
d ord d mar

m.In crist-le real exi impur kre


s pot distrib fie in nod-le ret-elei,num-se defecte
substitionale,fie in inter-stitiile cristaline,num-se
impur-ti interstitiane.D asem,marg crist&vib-le
ret crist afect carac-ul perio ideal.Toate ac cauze
infl propr elec ale mat.1dintre mod-le simpl kre
explica conductia1ui mat e mod Drude-Lorenz.
Ac mod pp k toti ionii poz snt fixi in nod-le ret
crist si snt cufundati i-un gaz d electroni kre s
pot depl lib in int cris,motiv pt kre s.n&mod el-
lor lib,el-ni din banda d cond a met.In prezentza
kmp el, sarc-le exe1misc uni p dir camp,cu1vit
cst num vit d drift,d ord d mar

m/s.Ac vit
trb intel k fiind vit d depl a poz med a purta-lui d
sarc, deoce vit termica med e d ord d mar

m
/s.Mod pp k intre2ciocn cu ionii ret crist,purta d
sarc s mua,cu acc data d f elec.Cons k dupa1 an-
umit tp,num tp d corelatie si not cu (tau),d la
inc misc,dupa c are lo1ciocn,sarc uita complet
info ref la misc ei dinai ciocn.S aprox k ac tp d
corel e=cu tp med dintre2ciocn.Pp1purt d sarc
po,kre s va misc in sens camp el E in conductor,
cu acc a&vit v la1mom dat. Vom avea urm rel:
=

/m=q

/m;=t.

=1/2=1/2(q

/m)= (q
/2m)

.Intre ciocn,purt d sarc s depl cu vit


cst

,vit med intre2ciocn,&kre e d.prop cu int


camp el.Coef d prop-itate sn mobilitate a purt d
sarc&e o carac a tip d purt in ac mat spe-cific.Pt
a dedu expr cur el i-un mat sub acti camp el,cons
1portz cilin&1supr S prin kre trec sarc el.Pt a ca-
rac cur el la niv micros,s def1vect num dens d
cur,not j&kre e=cu sarc c trece in unit d timp prn
unit d supr ppd p dir d curg a cur el.R= l/s.Dens
d cur e leg d vit med d cur-gere a sarc-or,p kre o
vom not cu v.In tp t trec prin sectz cond-lui doar
ac sarc c s gasesc in cond intr2supr luat k ref sit
la1dist=cu vt.Dak n e C% purt-r d sarc&q sarc el
a1ui purt,at exp dens d cur s scr: II=Q/tS=nqvt
S/tS=nqv;=nq;I=

.I e cur tot c trc prn S.


Dak prn cond/prn ac reg din spatz trc 1cur form
dn mai mu tip d purt,at expr dens d cur e:=


.Inloc-nd expr vit f d mob-tea purt-r s
obt: ; =nq=1/2(n

/m)

unde =cond-tea
el a mat resp.Ac rel repr Llui Ohm sub form lo-
cala.Pt a deduce expr LlOhm pt o port macros d
cond,s cons ac port k1cs plan in kre E=U/d&j=I/S
,I fiind int cur,S secti transvers&d dist dintre ar-
maturi.Vom avea:U=Ed =j/ d=I/S d=d/S I=
d/S I=RI,unde =rezistiv mat&R=rez el a port d
circ.In caz1-ui mat,rezistiv s scr k a3termeni,
rspctiv:=ioni+impur+def-tii.Pt turi in ju-rul
val d0K ionii pt fi cons imob,ceea c face k ciocn-
le el-lor cu ionii sa fie imprbile.Astf rez-tea e d-
rata ult-lor2term&poa fi cons cst&sn rez-te rezi-
d-la.Lat-ri>s intns misc d agit term a ion,cio-cn
cu ioni dev-nd tot mai proba,iar rez-tea creste
prop cu

,ac lege sn LluiBloch-Gruneisen.La


crest in cont a t creste prob d ciocn cu ionii& re-
z-tea variaza lini cu t,rs-tiv=

(1+t)unde

=
rez-tea la0Csi=coef d vari a rez-tii cu t.Ngljand
vari dim-lor1ei probe cu t,ptm scr k R=

(1+t).
MonExp.cnsta d-un cptor in kre e plas prba a
kreiR s urm,1 Om el-onic p kre s v citi dir val rez,
1tm el-nic a krui sonda s plas in cntact cu proba
din cupt,iar cupt s va alim d la ret el.Moddluc.S
alim cupt el&s citsc val-le trii&ale rez el a prob.
Rezul-le s vor trece in-un tab d date exp.S va rep
graf dpd-taR=R(t).Obs.S va ince axOy cu val 50.
Ordonata la orig a dr obt-te va fi chiar val

a
rez la 0Ckre s cit dir d p graf.S aleg2pcte p dr
dusa printer pctle exp-le,1(

),2(

).S calc
panta dr p=tg=(R2-R1)/(t2-t1).Cu aj ac-ia s va
calc coef d var al rez cu t:=p/

=(1/

)(R2-
R1)/(t2-t1).
APAIND.DETDURAPA.A=una d-re subs abs indis
pt viata,pt oric ramura d activ eco&kre interv in
maj proc-r fiz-chi dp scoarta ter.In nat,A-le nu-s
costi din Apura,ci-s dfapt solu d dif dilutii.Astf,in
A-le subte&d supr predo saru p kre A l diz dn
comp-ii minera cu kre vine in conta,iar in A-le d
precipi atm is prez gaz p kre le diz din aer.Cont d
gaze e dif,k&natu gaz-ordiz.A d ploa cont cant
var d CO2,H2S,SO2.In reg-le ind,unde cont d CO2
e mult>+cant var d SO2&NO2,A-le vor avea1cara
acid,cont-nd aci:H2CO3,H2SO3,HNO3.Conti ac-
ra confera A-or1carac f agresiv.Astf,puter solubi-
lizanta a A-or cu cont rid d H2CO3=fmare fata de
rocile si minera cu kre A vine in conta,condcand
la form1or A cu cont bogat in bica-ti d Ca,Mg,kre
confe A-or asa-num dur temp.In f d dom d util&
d puri,A-e s clas in Apot,ind,rezi.APOT tb s indepl
anu cond fiz-ch&igie-sani.AINDsempart:AdRaci
(pt rac div util&apara),Atehno(fol dir in proc-e
de prod pt obt div produse(paine,betoane)),Ad
Spal(spal util&dif piese),AdAlimACaza(fol pt obt
aburului tehn&a A calde menajere).AREZ=A-le
dja fol&impur,k urm a act om,cu dif compusi,kre
impieteaza cel putin asupr1ei folosinte l kre A
putea servi in star ei nat.N pot fi dever in rau dkt
dpa epur d age noci p kre ii contin.Pt Aind&rez
au fost stab1serie d indici d cali,standardizat,pr-
ecum:duri,alca,aci,cont-ul d subs oxidabile,cond-
ctibi,pH,cont de CO2(liber,total agres)cont d O
diz.Alcalini A=data d prez bica,car-tilor,hoxizilor
&e echiv cu cant d aci nece pt neutr ac-ra in prez
1or indic:fenoftaleina(pH8,4-alc perm)metilor
(4,5<pH<5,4,alc tot).Aci A=data d prez CO2lib,
aci-or min,saru-or aci-or tari cu baze slab.Ac fata
d fenolft e dato CO2 lib.Aci A decatio din inst d
caza(-m)repr suma C%-or ioni H+ cores-oare an-
ioni suflati cloruri,azotati dn A kre a fost trec prn
caz cu sch-tori d ioniR-H.E echiv cu cand d NaOH
fol la neutr H+ in prez metilor-lui(Aci fata d meti-
lo).Compusii d Ca&Mg p kre-i cont A,consti duri
A.In mod conv,dur A s expr in gra d dur(d).Toa
saru d Ca&Mg d-1 L d A s recalc in echiv s oxid d
Ca&Mg.d din Ro->10mgCaO/

d A.DUrTemp
(

)->prez bica-lor d Ca%Mg.Ac compusi=termic


instab,descomp-se in carbonatii coresp,kre fiind
mai putin solubili,s depun.Data fiind solu-tatea
partia a carbo-or,efec term n elim toa dur temp
=>denumirea nu e dekt partial justifi.DurPerm=
det d prez celorlalte sar sol d Ca&Mg(cloruri,azo-
tati)kre persis in A dupa fierbe.DurTot(

)=sum
dur-lor temp&perm).In f de dur,A sunt f moi(d<
5)moi(5<d<10)mij dure(10<d<20)dure(20<d<30)
f dure(d>30).A cu dur prea mare nu poa di fol k
Aind,in spec pt alim caz,dato formarii p peretii
utilaj a 1ei cruste(piatra d caz)kre,find rau cond
d cald,micsoreaza transf term,coborand randam
term al caz.A dur=improprie utili in spalatorii,pk
duce la creste consu d agenti d spal prin form d
sapunuri insol d Ca&Mg,iar in vopsito d text det-
ermina patarea tesatu.Din ac-e moti e nece elim
ionilor d Ca&Mg din A=dedurizare.(procedee
fiz,chi,fiz-chi).Prin incalz s elim usor dt&CO2lib.In
A la100C ramane din dt o drez d 1,9d.Pt cant
mari d A,indep dt prin fierb=1met inefi.Procdele
chi fol reactivi chi(1-2)NaOH,Na2CO3.Proce fiz-
chi util schi-ori d ioni,subs-e cu struct macromol,
anorganici/orga,sinte/nat-i.kre cont gr ionice
capa s part la rea-le d sch cu ionii d acelasi semn
dn A.Dedur A s real prn trece A prn coloane kre
cont cationiti(R-H+/R-Na+ in kre R-=macroradica
dn struc sch-oare d ioni&H+/Na+=ionii mobi).
Deminer(deioniz)=elim-rea catio&anio-lor dn
A.Se real prin trec succe a A prn col c cationiti
(R+OH-).DetDurT->tit-re complexonome->cu aj
sol d sar disodice a acid etilen diaminotetraacet.
Indi->negru eriocromT.DetDurt->s trit-za1vol d A
cu sol d HCl0,1N&metiloranj=indicator.

S-ar putea să vă placă și