Sunteți pe pagina 1din 10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI


2014






POLUAREA SI PROTECIA
MEDIULUI AMBIANT


Student,
tirbu Mihaela,
Grupa 1323.

Profesor coordonator,
Bara Simona.

2

Poluarea i protecia mediului ambiant


n prezent protectia mediului nconjurator , este conceputa ca o mentinere a
echilibrului ecologic dinamic de conservare si ameliorare , a calitatilor factorilor naturali de
exploatare judicioasa a bogatiilor naturale. Principala actiune cu caracter vatamator exercitata de
om asupra mediului ambiant este poluarea.
Poluarea este definita ca fiind " Orice prezenta n mediu , att n mod direct , ct si n
mod indirect , de catre om, a unor substabte care n functie de natura , cantitate , structura si
timpul de actiune , pun n pericol starea de sanatete a vietuitoarelor , genereaza discomfort si
altereaza mediul. Deci, putem spune , ca poluantii pot fi dintre constituientii normali ai aerului
ce devin nocivi atunci cnd depasesc anumite concentratii .
Omul a nceput sa nteleaga mai ales n ultimele decenii ca progresul societatii umane
s-a transformat treptat n instrument de distrugere , cu efecte dezastruoase asupra naturii.
Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin
exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile
industriale, agricole, menajere . Efectul de sera , distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut
consecinte din ce n ce mai dramatice n ultimii ani.

Calitatea mediului ambiant
Mediul inconjurator descrie cel mai bine gradul de civilizatie al societatii n care traim. Prin
urmare, a face un bine naturii, nseamna a face un bine societatii si indivizilor ei.
Mediul ambiant reprezinta totalitatea factorilor fizici, chimici , meteorologici ,
biologici dintr-un loc dat , cu care un organism vine n contact . Acesti factori sunt :
temperatura , umiditatea , solul , apa , magnetismul terestru , peisajul , alte organisme . ntre
fiecare organism si mediu exist influente reciproce complexe. Mediul influenteaza organismele,
dar si acestea ( inclusiv omul ) modifica mediul. Adaptarea organismelor la mediu este limitata.
ntre comunitatile ecologice ale unui biom se stabilesc relatii de echilibru ecologic. Acest
echilibru poate fi modificat sub actiunea unor factori perturbatori, ce pot fi naturali sau artificiali.
Factorii naturali sunt fie de natura fiziografica , fie biotic si antreneaza evolutia comunitatilor
ecologice, cu formarea unor "comunitati succesive " ( asa numitele sere) , care conduc de obicei la o
comunitate majora de climax.

3

Cnd n evolutia ecosistemelor intervine omul, evolutia se produce prin subsere sau sere
secundare, iar comunitatea majora la care se ajunge este una de disclimax. Interventia omului are loc,
de regula, prin modificarea factorilor locali, n special a calitatii aerului, apei si solului.
Ecosistemele acvatice functioneaza mult mai rapid dect cele din sol , organismele mici
au metabolismele mult mai intense dect cele mari. Trebuie subliniat faptul ca n natura nu
exista deseuri, toate substantele sintetizate de un organism fiind consumate de alte organisme .
Cunoasterea calitatii mediului implica cunoasterea si analiza unui numar foarte mare de aspecte :
initial se aprecia prin potentialul natural al mediului debutat pe zone geografice.

Surse de poluare
Agentii de poluare a mediului ambiant sunt multipli avnd o actiune cumulativa datorita
ciclurilor naturale care au loc n fiecare ecosistem -aer, apa, sol - si devin nocivi atunci cnd
depasesc anumite concentratii .
Din punctul de vedere al poluantilor se disting :
Poluanti chimici constituiti din diverse substante chimice ce sunt purjate n atmosfera
Poluanti biologici formati din diferite microorganisme
Poluanti fizici formati din substante radioactive, radiatii vibratii si zgomote

Printre alte clasificari poluarea poate fi : poluarea naturala si poluarea artificiala.
Sursele naturale sunt reprezentate de eruptii vulcanice, erodarile solului, incendiile,
descompunerea unor substante organice. Eruptiile vulcanice ca si erodarile de teren ,
genereaza produsi gazosi , lichizi si solizi , exercitnd influente negative asupra puritatii
atmosferice . Vaporii de apa, mpreuna cu praful vulcanic , si alte numeroase gaze ce s-au
degajat (SO2 , CO2 , NO2 ) sunt suflate n atmosfera unde formeaza vapori grosi care pot
polua la mari distante de locul de emitere. Incendiile naturale sunt o importanta sursa de
fum si cenusa, si se produc atunci cnd umiditatea climatului scade natural sub pragul critic.
Sursele artificiale sunt cele produse de om prin: transporturi, rafinarii de petrol , industria
metalurgica , industria chimica anorganica . Industria este n momentul actual principalul
poluant la scara mondiala . Procesele de productie efectuate sunt principale surse ale poluarii
atmosferice, apei si solului. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi , din ncalzirea
locuintelor , sau gazele de esapament eliminate de autovehicule polueaza atmosfera cu
numeroase substante daunatoare pentru sanatate .

4

Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa
Industria Sursa de poluare Produsul poluant
Otellrii. Furnale, masini de
sintetizare.
Oxizi de fier, fier, fum.
Turnatorii de fonta. Furnale, instalatii de
dezbatere.
Oxid de fier, praf, fum, fumuri de
ulei.
Metalurgia neferoasa. Furnale si topitorii. Fum, fumuri de ulei si metale.
Rafinarii de petrol. Regeneratori de catalizatori,
incineratori de namoluri.
Praf de catalizator, cenus de
namol.
Fabrici de hrtie. Cuptoare de recuperare a
chimicalelor si de calcar.
Prafuri de chimicale.
Sticl si fibre de
sticl.
Manipularea materiilor
prime, cuptoare de sticla,
tragerea firelor.
Praf de materii prime, ceat de acid
sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de
asini.

Poluarea atmosferica
Modificarea compozitiei aerului poate influenta starea de sanatate a organismului prin
variatia concentratiilor gazelor , prin modificarea presiunii atmosferii , prin oxigenul din compozitia
aerului , oxigen ce intervine n procesul de respiratie. n repaos se realizeaza 16 - 20 respiratii/min.
, si un debit respirator de 8-9 l. Debitul respirator creste n timpul efortului fizic de la 20 l/min n
efort usor, la 8-100 l/min n eforturi mari, dar numai de scurta durata .
Aerul este compus din oxigen 20-21%, azot 78-79% , dioxid de carbon care n expir are o
concentratie de 0,3-0,4% n expir si 3-4% n inspir si de un amestec de gaze (neon, heliu, metan,
kripton, hidrogen) de circa 0,01-0,02 % . O data cu aerul pe care l inspiram, n organism
introducem si o serie de substante gazoase sau sub forma de suspensii lichide sau solide , care
sunt nocive sau toxice. Actiunea acestora asupra organismului este influentata de o serie de
factori externi si de starea generala a organismului uman.
Principalii agenti de poluare a atmosferei sunt:
Poluanti iritanti reprezentati prin pulberi fara actiune toxica : SO3 , NO, Cl, NH3 .
Poluanti fibrozanti reprezentati prin SiO2 , FeO2, oxizi ai altor metale .
Poluanti toxici asfixianti : monoxid de carbon si hidrogen sulfurat.
Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu.
Poluanti alergizanti naturali: vegetali (polen, fungi), animali (par, fulgi) si artificiali.
Poluanti cancerigeni: organici i anorganici (As, Co, Be, Ni, Se si sarurile lor minerale si azbest).

5


Principalele gaze poluante sunt : oxizii de azot , dioxidul de sulf si oxizii de carbon.

Dioxidul de azot (NO2), ca si oxidul de azot, este un gaz toxic constituind una din cauzele
unor grave boli profesionale . Cresterea concentratiei de azot se datoreaza gazelor de
combustie la temperaturi nalte ce apar, n special n motoarele cu explozie si diesel .
Dioxidul de sulf (SO2) este un factor nociv , deoarece obstructioneaza caile respiratorii , n
special cnd aerul contine si praf , stnjenind procesul de autocuratire a plamnilor .
Emanatiile de dioxid de sulf se datoresc , n special energeticii, ntruct rezulta n urma
combustiei carbunilor si a pacurii care contin sulf , n proportie de pna la 5% .
Dioxidul de carbon (CO2) este un produs normal al tuturor proceselor de combustie si nu este
periculos pentru organism dect n concentratii foarte mari , n schimb, cresteri lente a
continutului sau n atmosfera (> 0,2%) conduce la modificarea climei terestre .
Oxidul de carbon (CO) apare ca urmare a combustiei incomplete a substantelor, organice n
cuptoarele industriale sau casnice si din gazele de esapament ale automobilelor n care se
gasesc n proportie de peste 10%. Este foarte toxic, diminund circulatia oxigenului prin
fixarea hemoglobinei din snge.

Ca si poluarea aerului, noxele acustice afecteaza foarte profund colectivitatile umane.
Fiinta umana este adaptata la un anumit nivel de zgomot si vibratii, a carei depasire ntr-un sens
sau altul este o sursa de indispozitie , jena si chiar dereglari.

Zgomotul este un fenomen vibrativ ce difuzeaza sub forma de unde . Viteza de
propagare n diferite medii este foarte diferita:n aer v =744 m/s , n apa v =1441 m/s , n lemn v
=4700m/s, prin beton v =4000 m/s , prin sticla v =6000 m/s. Zgomotul ca si sunetul se
caracterizeaza prin frecventa numarului de oscilatii/timp. Urechea omului percepe vibratii cu o
frecventa de 16-20000 oscilatii / s.

Principalele surse de zgomot sunt cele externe (industrii, mijloace de transport) si interne.

Zgomotul exterior se caracterizeaza printr-un caracter permanent numit zgomotul de
fond de intensitate redusa si frecventa joasa . Zgomotul de fond este maxim ziua si minim noapte.

6

Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule:
Denumire vehicul Intensitatea (decibeli)
CAMION 80 - 90 (Db)
MOTOCICLETA 70 - 80 (Db)
AUTOTURISME 60 - 80 (Db)
AVIOANE 120 - 140 (Db)
TRAMVAI 75 - 90 (Db)
AUTOBUZ 60 - 90 (Db)
TROLEBUZ 60 - 70 (Db)
CRU 50 - 60 (Db)


Zgomotul exterior patrunde n cladiri n functie de nivelul apartamentului, de
amplasarea si distanta pe care acesta o are fata de sursa. Intensitatea sonora n functie de naltime
este : parter-80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-79Db, et.4-77Db, et.5-75Db , et.6- 73Db n partea
dinspre artera de circulatie, si de 50Db-parter , et.1- 40Db, et.2-48Db, et.3-47Db, et.4 -46Db, et.5 -
45Db , et. 6-44Db n partea din spate.

Sursele interne sunt datorate n cea mai mare parte diferitelor instalatii de apa si
canalizare. Zgomotele se transmit prin intermediul peretilor , plafoanelor, sistemelor de aerisire.

Intensitatea sonora a zgomotelor interne:
ORIGINEA INTENSITATEA N Db
VORBIREA N sOAPT 20 - 30 Db
RADIOUL 80 Db
PIANUL 80 Db
LIFTUL 80 Db
ASPIRATORUL 70 Db
CNTATUL 85 Db
TRNTITUL UsII 80 Db

Actiunea zgomotului asupra organismul determina manifestari asupra aparatului auditiv,
caracterizate prin tulburari acute - zgomotul puternic si de scurta durata duce la traumatisme ale
timpanului si tulburari cronice - apar in mediul exterior.
7

Poluarea apei

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, a marilor si
oceanelor cu substante daunatoare mediului nconjurator.
Apa este elementul care intretine viata pe Pamnt. Toate organismele o contin; unele traiesc
n ea; unele o consuma. Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot supravietui daca apa este
infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea
apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale, iar n unele cazuri poate ucide toti
membrii speciei din zona afectata.
Poluarea face ca prurile, lacurile si toate acumularile de apa sa aiba un aspect si un miros
neplacut. Nu este recomandat sa se consume pestele si crustaceele care traiesc n apa infestata. Oamenii
care consuma apa poluata se pot mbolnavi grav, iar expunerea ndelungata poate produce cancer iar la
femei pot aparea sarcini cu probleme. Cele mai manifestate modificari ale calitatii apei se datoresc
poluarii chimice, biologice , fizice , radioactive si prin degradare termica .

Poluarea fizica a apei se datoreaza, n special, centralelor termice, prin energia produsa de
acestea fiind pierduta sub forma de caldura irecuperabila, prin apele de racire. Acesti efluenti,
exercita o influenta nociva asupra vietii acvatice , n functie de volumul emisarului , cresterile medii ale
temperaturii apei putnd varia ntre 5-18C.

Poluarea radioactiva

Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea
radioactiva a apei. Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor. Prima este reprezentata de
depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa .A
doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, n special pentru refrigerarea
reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost
deversate n apele curgatoare. A treia sursa o constituie deseurile atomice. Acestea sunt introduse n
recipiente sigilate si incluse n blocuri de beton nainte de abisurile oceanelor. S-a stabilit ca si la aceste
adncimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si
accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.

8

Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe
tema poluarii radioactive , evidentiaza ngrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii
specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii .

Poluarea chimica este datorata industriilor extractive, prelucratoare, constructiilor,
zootehniei, industriei chimice si alimentare. Poluarea cu hidrocarburi data de rafinarii , industria
petrochimica precum si cea de transportul auto mpiedica reoxigenarea naturala a apei prin formarea
unor pelicule uleioase la suprafata acestora si duce la contaminarea pnzelor subterane cu hidrocarburi
filtrabile.

Poluarea apei cu pesticide

Aceste substante ajung n apa ca urmare a filtrarii lor n cultura fiind folosite ca :
hidrocarburi clorate sub forma de DDT si metabolitii lui ALDRIN, DINDRIN, LINDAN. Aceasta
grupa de insecticide are o actiune toxica larga asupra vietuitoarelor se cumuleaza n organism n
special n tesutul adipos, si ca pesticide sub forma de esteri ai acidului fosforic sub forma de
DIPTEREX , DECIS insecticide insecticide cu actiune de soc cu remanenta mica dar toxica.
Toate aceste substante pot ajunge n bazinele de apa odata cu apele pluviale (naturale) ce
se pot misca prin scurgere , infiltrare, ajungnd n apele de profunzime.
Apa poluata provoaca modificari organoleptice n deosebi mirosul si gustul. Pe lng miros si
gust se afecteaza si viabilitatea pestelui , se produc dezechilibre n medii biologice, se afecteaza
fotosinteza si productia plantonului. Se apreciaza ca intoxicatiile cu pesticide pe calea apei reprezinta
pentru om o situatie demna de luat n consideratie .

Poluarea biologica a apelor
Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici (microorganisme si
substante organice fermentescibile) . Acesti poluanti ajung n apa odata cu deversarile industriale sau
menajere care contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare.
Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a determinat cresterea
frecventei unor afectiuni (colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.) n functie de gradul de
poluare, apele se grupeaza n trei categorii: polisaprobe (foarte puternic poluate ), mezosaprobe
(impurificate puternic pna la moderat) si oligosaprobe (considerate practic curate).

9

Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii
unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.
n conditii naturale procesul de mbogatire a apelor n substante organice se face foarte lent
(la scara geologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinnd succesiunea sa
ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.
Omul acceleraza acest proces prin evacuarea n ape a unor mari cantitati de substante
organice fermentescibile bogate mai ales n fosfor si azot.

10

Bibliografie

1. ANGELESCU, A., PONORAN, I., (1996), Mediul ambiant i dezvoltarea durabil, Editura
A.S.E., Bucureti.
2. ACATRINEI, G., (1994), Poluarea mediului ambiant, Centrul de Multiplicare, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza Iai.
3. ZAMFIR, G., (1975), Poluarea mediului ambiant, Editura Junimea, Iai.
4. BARNEA, M., PAPADOPOL, C., (1975), Poluarea i protecia mediului, Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti.
5. BLOIU, L., M., ANGELESCU, A., POROJAN, I., (1995), Protecia mediului ambiant,
Editura Academiei de Studii Economice, Bucureti.
6. BERCA, M., (2000), Ecologie generala si protectia mediului, Editura Ceres.
7. CHIFU, T., MURARIU, A., (1999), Bazele proteciei mediului nconjurtor, Editura
Universitii Al. I. Cuza, Iai.
8. CIPLEA, I., CIPLEA, A., (1978), Poluarea mediului ambiant, Editura Tehnic, Bucureti