Sunteți pe pagina 1din 12

1

A N E M I I L E
I. DEFINI}IE
Anemiile reprezint\ grupul de afec]iuni hematologice cele mai
frecvent `nt^lnite.
Anemiile sunt afec]iuni caracterizate prin sc\derea
hemoglobinei circulante totale.
n practic\, conform criteriilor OMS, anemia este definit\ ca
sc\dere a
o hematocritului sub 39% [i a hemoglobinei sub 13g/dl la
barba]i, [i
o sub 36% [i, respectiv, sub 12g/dl la femei.

II. DIAGNOSTIC POZITIV
In procesul diagnostic al unei anemii, dup\ ce a fost eliminat\ o
falsa anemie prin hemodilu]ie, se procedeaz\ la realizarea
bilan]ului r\sunetului acestei sc\deri a hemoglobinei asupra
organismului, toleran]a fa]\ de anemie [i respectiv, explorarea
etiopatogenic\ a anemiei.
1. Anamneza :
varsta,
debutul, durata de la debut,
antecedente familiale (cazuri de anemie in familie)
antecedente personale (anemie veche, instalare in copilarie),
pierderi sanguine evidente (GI, genitale, chirurgie),
dieta, medicatii,
expunerea la toxice,
ocupatia, statut social

2. Semne clinice
Simptomele [i semnele clinice din anemii, indiferent de cauz\,
traduc hipoxia tisular\ sau sunt secundare mecanismelor
adaptative ale organismului, n special cel cardio-vascular, la
noul regim de oxigenare.
Manifestarile clinice ale anemiilor depind de :
o gradul de reducere a capacitatii de transport al O2,
o gradul de modificare al volumului sanguin,
o viteza de instalare a acestora,
o patologiile asociate,
o manifestarile bolii de baza si
o capacitatea aparatului cardio-respirator de a compensa
anemia :
o Putem distinge, in mod schematic, doua tipuri de
tablouri clinice:
a) Anemia acut\
cu instalare brutal\, este r\u tolerat\.
2
tabloul este grav, asociind semne de anemie [i de hipovolemie :
astenie, paloare, dispnee, transpira]ii, sete intens\ (in caz de
hemoragie acut\), tahicardie, hipotensiune arterial\ ; se poate
instala [i o stare de [oc cardio-circulator (tegumente marmorate,
r\cirea extremit\]ilor, tulbur\ri ale st\rii de con[tien]\).
b )Anemie subacut\ sau cronic\
Toleran]a este variabil\ [i depinde de :
Intensitatea anemiei - riscul de toleran]\ mediocr\ cre[te
odat\ cu sc\derea nivelului Hb sub 8 g/dl.
Rapiditatea instal\rii anemiei - anemiile care se instaleaz\
foarte lent [i progresiv sunt mai bine tolerate.
Terenul pe care survine anemia : v^rsta pacientului, starea
aparatului cardiovascular (anemia poate decompensa o
insuficien]\ coronarian\ sau cardiac\), comorbidit\]i.
c) Manifest\rile unei anemii sunt :
Cutaneo-mucoase ;
Paloarea tegumentelor si mucoaselor
Variatii in functie de pigmentatia pielii
Variatii in functie de cauza anemiei
Paloare albicioasa, transparenta deficit martial
Paloare cerata, infiltrativa deficit vitamina B12
Paloare cu subicter/icter anemia hemolitica
Mai evidenta la nivel palme, plante, unghii, conjunctive
Cardiovasculare
Palpitatii / tahicardie in repaos
Dispnee de effort [i/sau repaos
Scadere tensionala
Crize anginoase
Decompensare cardiaca
Claudica]ii intermitente
Respiratorii
Dispnee de effort/repaos
Neurologice
Astenie fizica si psihica
Fatigabilitate
Apatie
Ameteli
Vertije
Cefalee
Acufene
scotoame

3. Examene de laborator
1. Cifra Globulelor Rosii (GR) : 4,2-5,5 mil/mm
3

3
2. Hematocrit : 45-54%
3. Hemoglobina : 12-14 (f), 13-15 (b)
4. Concentra]ia medie n Hb n eritrocit (CHEM)
CHEM = Hb(g%) x 100/Ht = 32-34%
- hipocromie = sub 32%
5. Volumul eritrocitar mediu (VEM)
VEM = Ht(%) x 10/GR = 85-95
3

- microcitoz\ = sub 85
3

- macrocitoz\ = peste 95
3

6. Hemoglobina eritrocitar\ medie (HEM)
HEM = Hb(g%) x 10/GR(mil) = 30-32pg
7. Num\r\toare de reticulocite : normal sunt n jur de 50.000/mm3
- anemii regenerative : Ret > 150.000/mm3
- anemii hipo sau aregenerative : Ret < 100.000/mm3
8. Examenul frotiului din s^ngele periferic : permite observarea
morfologiei hematiilor d^nd indica]ii utile pentru stabilirea
diagnosticului. Pot fi eviden]iate, de la caz la caz, anizocitoz\
(hematii inegale), poichilocitoz\ (hematii cu form\ variabil\),
anizocromie (varia]ii de intensitate a colora]iei deci a
`nc\rc\rii cu Hb), forme particulare (sferocite, eliptocte,
stomatocite, schizocite, celule n ]int\, celule n lacrim\),
care pot sugera diagnosticul (vezi Tabelul I).
9. Leucograma [i num\r\toarea trombocitelor este necesar\
pentru a verifica dac\ anemia este doar un aspect al unei
afec]iuni cu implica]ii hematologice mai largi.
10. Studiul m\duvei osoase hematopoietice : citologie
(mielogram\) [i histologie (biopsie ostro-medular\.
Pornind de la aceste investiga]ii de baz\, pentru stabilirea
diagnosticului etiopatogenic complet se va proceda la
investiga]ii specializate, de la caz la caz (test Coombs, test
Ham-Dacie, electroforeza hemoglobinei, studiul proteinelor
membranare eritrocitate, etc).

III. CLASIFICAREA ANEMIILOR
Scopul clasific\rilor este de a conduce la etiologia [i/sau cel
pu]in la mecanismul de producere a anemiei, de unde va decurge
atitudinea terapeutic\. Exist\ dou\ metode comune de clasificare
a anemiilor. Una are la baz\ aspectul morfologic al hematiilor
(clasificarea morfologic\) `n timp ce cea de a doua se bazeaz\ pe
mecanismul de producere al anemiei (clasificarea
fiziopatologic\).

1. Clasificarea morfologic\
Clasificarea morfologic\ se bazeaz\ pe parametrii eritrocitari :
num\r\toarea eritrocitat\, dozarea hemoglobinei [i m\surarea
hematocritului, cu ajutorul c\rora se determin\ indicii
eritrocitari de volum (VEM), de culoare (HEM, CHEM). La ace[tia
4
se adaug\ num\rul de reticulocite [i aspectul morfologic fe
frotiul sanguin. Coroborarea acestori date a permis `ncadrarea
anemiilor `n ptrei mari categorii.
a. Anemii normocrome normocitare
cu VEM = 80-100 fl [i CHEM = 32-36%
num\rul de reticulocite poate fi variabil : sc\zut, normal
sau crescut
cauzele principale : insuficien]\ de produc]ie prin afectare
medular\ global\, hemoliza, pierderile `n context hemoragic
acut.
b. Anemii microcitare, hipocrome
talia hematiilor este mai mic\ dec^t cea normal\
termenul de hipocrom este adesea asociat cu cel de
microcitar datorita faptului ca hematia este mai pu]in
`nc\rcata cu hemoglobin\ dandu-i un aspect mai palid.
VEM sub 80 fl [i CHEM sub 32%
num\rul de reticulocite este sc\zut datorit\ implic\rii
medulare
cauzele principale sunt : deficitul de fier, deficitul `n
sinteza hem-ului sau a globinei, cu alterarea sintezei
hemoglobinei.
c. Anomalii macrocitare/megalocitare, normocrome
cu VEM peste 100 fl [i CHEM peste 32%
cauze principale : deficitul `n B12, fola]i, anemii
hemolitice cu reticulocitoz\ mare, sdr mielodisplazice.

2. Clasificarea fiziopatologic\
Clasificarea fiziopatologic\ are la baz\ mecanismul de producere
a anemiei. Ea face deosebire `ntre anemiile prin deficit de
produc]ie (cantitativ sau calitativ) [i anemiile prin distrugere
(hemoliz\) sau exces de pierderi (hemoragiile acute). ~n general,
`n primul grup, factorii etiologici ac]ioneaz\ la nivel central
(medular) `n timp ce `n al doilea ace[tia ac]ioneaz\ `n periferie
(sectorul circulant) cu unele excep]ii `n care cauza princeps
este la nivel central (anemiile hemolitice prin defect
corpuscular `n care defectul este genetic [i afecteaz\
eritropoieza cu formarea unor eritrocite deficiente calitativ [i
sensibile la agresiunile din circula]ie).

IV. DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
A. Anemii de origine centrala (de origine medular\)
Produc]ia de globule ro[ii este afectata, m\duva osoas\ nu este
capabil\ s\ produc\ suficiente eritrocite care s\ compenseze
pierderile fiziologice conducand progresiv la anemie.
Sunt anemii severe
5
Asociaza adesea afectarea si a celorlalte linii leucocite [i
trombocite
Adesea sunt manifeste clinic
Necesita adesea tratament substitutiv transfuzional
Acest tip de anemie se asociaza cu un num\r sc\zut de
reticulocite anemii hipo- sau aregenerative.
Cauze :

a. Aplazii sau hipoplazii medulare
Aplazia medulara este o stare caracterizata prin pancitopenie
in sange asociata cu o maduva hematopoietica hipocelulara,
afectand toate cele trei linii celulare autohtone :
eritrocitara, granulocitara si megakariocitara.
Aplazia medular\ poate fi :
o Constitu]ional\/mo[tenit\ (20%) - Pacien]ii asociaz\,
de regul\, caractere dismorfice sau stigmate fizice.
Ocazional, insuficien]a medular\ poate fi primul semn
care determin\ ini]ierea diagnosticului. Este
reprezentat\ de : Anemia Fanconi, Dyskeratoza
congenital\, Sindromul Shwachman-Diamond, Anemia
aplastic\ familial\.
o Dob^ndit\ (80%)
Idiopatic\
Cauze infec]ioase ca virusurile hepatitice,
virusul Ebstein-Barr (EBV), HIV, parvovirus, [i
infec]iile mycobacteriene
Expunerea la radia]ii, toxice profesionale
(benzen)
Medicamente - cloramfenicol, fenilbutazon\, [i
s\ruri de aur, tratamentul citostatic
Reac]ia gref\ contra gazd\ post-transfuzional\
Timopatii
Sarcina

b. Anemii prin invazii medulare :
prin celule leucemice `n leucemiile acute
prin celule tumorale din cancerele solide limfoame,
carcinoame, sarcoame
prin fibroze medulare

c. Anemii prin disfunc]ii secundare :
Anomalii genetice asociaza disfunc]ie medular\ cu malforma]ii
Anomalii hormonale hipofizare, tiroidiene, suprarenale
Deficit de fier
Carente vitaminice
o Acidul folic
6
o Vitamina B12
Cauze inflamatorii

* ANEMIA FERIPRIVA
Generalit\]i
Deficitul in fier reprezinta cauza cea mai frecventa de anemie
pe glob.
Anemia prin deficit de fier este cea mai frecventa afectiune
hematologica (30% din populatia globului).
Deficitul de fier este cea mai frecventa cauza de anemie in
cursul sarcinii - 75% din cazuri.

Metabolismul fierului
Aportul cotidian de fier este, in medie, de 10 mg/zi (carne,
peste, fructe uscate, cereale).
Necesarul cotidian si cantitatea absorbita este de 1-2 mg/zi.
La femeie, in perioada de menstruatie necesarul cotidian creste
cu aproape 1 mg pentru ca in ultimul trimestru de sarcina sa
ajunga la 3 mg/zi.
Cea mai mare parte din fierul alimentar este absorbita la
nivelul duodenului. Aciditatea sucului gastric ajuta la
absorbtie.
Fierul trecut in plasma este fixat pe o proteina transportoare
transferina (siderofilina).
Transferina serveste si la transportul fierului rezultat din
catabolismul hemoglobinei din eritrocitele imbatranite.
In procesul de eritropoieza cotidiana sunt necesare 25 mg fier
: 20 mg provin din hematiile imbatranite si doar 5 mg din
absorbtie.
Pierderile sunt de 1 mg/zi la barbat, din care 0,7 mg/zi
pierderi digestive, 0,2 mg/zi pierderi cutanate si 0,1 mg/zi
pierderi renale.
La femeie, pierderile se suplimenteaza cu 35 mg/ciclu, 700
mg/sarcina, 2 mg/zi la alaptare.

Etiologia
Dieta necorespunzatoare
o 30% din populatia globului
Malabsorptie
o Absorbtie la nivel duoden si jejun
o Chirurgia tubului digestiv
Pierderi sanguine - cronice
o 2 ml sange contin 1mg fier
o Pierderi gastrointestinale si cele genitale sunt cele
mai frecvente
Hemolize
7

Categorii popula]ionale cu risc crescut :
Noii nascuti prematuri sau cu greutate mica la nastere
Copii - organism in crestere cu alimentatie neadaptata
Femei - pierderi catameniale abundente, sarcini gemelare sau
sarcini repetate, la intervale scurte de timp.
Persoane cu un statut social precar
Varstnici scadere aport (diminuare apetit, dentitie
deficitara, digestie dificila) si pierderi cronice.
Donatorii de sange

Manifestari clinice
Cel mai adesea : paloare sclero-tegumentara
Glosita : inflamatia limbii
Cheilita = inflammatie/fisuri la comisuri
Sensibilitate la frig
Slabiciune si oboseala

Studii diagnostice
Hemograma completa
o Hb, GR, Ht
o VEM < 80 fl
o CHEM < 30
o Frotiu : hipocromie, microcitoza, anizocitoza,
anulocite
Studii metabolism fier
o fierul seric este mult scazut sub 15 mol/l
o transferina sau siderofilina este crescuta (>250-
350mg/dl)
o coeficientul de saturatie al siderofilinei este scazut
(sub 20%)
o feritina este scazuta (sub 10ng/ml).
Endoscopie/Colonscopie

Ingrijire
Tratmentul bolii de baza
Terapie de substitutie cu fier
o Alimentar
o Substitutie cu fier medicamentos
Preparate orale adm simpla, ieftina, sigura
Ferrogradumet, Tardiferon
Absorbtie optima in mediul acid
Efecte secundare GI
Fier parenteral in anumite indicatii
IM sau IV
8
Mai putin fiziologic decat forma orala
Evaluare periodica a statusului cardiovascular si respirator
Monitorizarea semnelor vitale
Recunoasterea si supravegherea sangerarilor
o Monitorizare scaune, urina pentru sangerari oculte,
sangerari genitale
Recomandarea dietei corespunzatoare bogat\ in fier
Asigurare perioade de repaos
Suplimentare fier
Evaluarea compliantei pacientului la indica]iile terapeutice
Terapia de substitutie cu fier pe o durata de 2-3 luni dupa
normalizarea valorilor Hb

* ANEMIA PRIN CAREN}A VITAMINIC|
Generalit\]i
Caracterizata prin GR care sunt mari, fragile si usor de
distrus
Formele obisnuite de anemii megaloblastice
o Deficit de vitamina B12
o Deficit de acid folic
Fola]ii
necesarul in folati - 50-100g/zi
resursele alimentare sunt : legume verzi proaspete, ficat,
carne, oua, cereale.
aportul alimentar mediu - 600-900 g/zi.
rezervele organismului - 10-20 mg, suficiente pentru 3-4 luni
absorbtia se face la nivelul primei anse jejunale
difuzie plasmatica libera
concentratia plasmatica este de 2-10 g/l
concentratia eritrocitara este de 200-800 g/l

Deficitul `n fola]i
Aport dietetic redus
Sindroame de malabsorbtie
Droguri ce inhiba absorbtia
Abuzul de alcohol
Hemodializa

Vitamina B12
necesarul este de 1-2 g/zi
sursa : proteine animale (ficat, lapte, oua, peste
aportul alimentar - in medie de 5-100 g/zi.
rezervele organismului sunt de 2-5 g, suficiente pentru 3-5 ani
9
absorbtia se fa cel la nivelul ileonului terminal numai pentru
vitamina cuplata cu Factorul Intrinsec secretat de celulele
parietale fundice
transportul se realizeaza de transcobalamina II (TCII)
concentratia plasmatica a vitaminei - 200 - 900 pg/ml

Deficitul `n vitamina B12
Deficitul de vit B12 cunoscut si ca anemia pernicioasa
Vitamin B12 (cobalamina) este o vitamina hidrosolubila
esentiala.
Factorul Intrinsec (FI) este necesar pentru absorbtia
cobalaminei
Cauze de deficit de vit B12
o Mucoasa gastrica nu secreta FI
o Chirurgie gastica pierderea celulelor gastrice
secretante de FI
o Utilizarea pe termen lung a blocantilor de receptori
histaminici-H2
o Deficit nutritional predominant la vegetarieni
o Defecte congenitale de utilizare a cobalaminei
o Defecte de absorbtie boala Crohn

Manifest\ri clinice :
Instalare treptata cu toleranta crescuta;
sdr anemic : astenie, dispnee, palpitatii, paloare de tip
infiltrativ, ceros, asociind subicter ;
splenomegalie moderata ;
glosita Hunter : arsuri linguale accentuate de alimentele
calde si picante, limba lucioasa, depapilata, ini]ial la varf
si pe margini, ulterior generalizata ;
dureri abdominale, tulburari dispeptice variate ;
sterilitate la femei si astenospermie la b\rba]i
parestezii, dureri, tulburari la mers, pierderea
sensibilitatii profunde
hiperreflectivitate tendinoasa, diminuarea fortei musculare.
simptomele predomina la nivelul membrelor inferioare.
Pot surveni tulburari psihice de tipul : iritabilitate,
sindrom depresiv, dementa.
Semnele neurologice sau neuropsihice pot precede sindromul
anemic, pacientii trecand prin servicii de neurology sau
psihiatrie inainte de sptabilirea diagnosticului corect

Examene laborator :
GR apar mari - macrocitoza
GR cu forme anormale
Leucopenie cu neutrofile hipersegmentate
10
Trombocitopenie
Dozare vit B12

Ingrijire
Administrarea injectabila de vit B12
aportului in dieta nu corecteaza anemia -totusi nu trebuie
uitat un aport dietetic corect
Atentie la pacientii care au tulburari neurologice cu scaderea
sensibilitatii la caldura si durere risc de traumatizare
Verificarea compliantei la tratament
Supravegherea status-ului digestiv si neurologic Evaluare
pentru carcinom gastric
Pentru deficitul `n fola]i - tratamentul consta in aport oral
de folat, deobicei 1 mg/zi. Daca deficitul de folat se
datoreaza sdr de malabsorbtie se recomanda o doza de 5 mg/zi
per os.
Recomandari dietetice
Legume verzi
Ficat
Ciuperci
Unt de arahide
Fasole rosii

B. Anemii de cauza periferic\
a. Anemiile hemolitice
Generalit\]i
In cadrul acestor anemii durata de viata a hematiilor este
scurtata
Hematiile sunt distruse : membrana eritrocitara este rupta,
hemoglobina este eliberata si apoi metabolizata
Distrugerea in exces a hematiilor poate avea loc in sistemul
macrofagic sau in sange
Rezulta un exces de bilirubina care antreneaza un icter de
intensitate variabila

Cauze
Anemii hemolitice congenitale anemii corpusculare
Anomalii de membrana
o sferocitoza ereditara,
o eliptocitoza,
o acantocitoza,
o stomatocitoza
Anomalii ale hemoglobinei - fie
o thalassemii (diminuare nivelului de sinteza a unui lant
de globina ; alfa sau beta-thalassemii), fie
11
o hemoglobinoze (anomalii de structura ale globinei, cea
mai frecventa este drepanocitoza sau hemoglobina S, dar
exista si hemoglobina C, D, E si hemoglobine instabile)
Anomalii enzimatice - deficit in G6PD (hemolize acute cel mai
adesea), deficit in piruvat kinaza (hemolize cronice)
Anemii hemolitice dobandite
Hemolize imunologice
o Hemolize auto-imune
o Hemolize immuno-alergice medicamentoase.
o Hemolize prin alloanticorpi :
hemolize post-transfuzionale,
boala hemolitica a nounascutului.
Hemolize infectioase : paludism, septicemii bacteriene mai ales
cu clostridium perfringens
Hemolize mecanice valvule mecanice, microangiopatii
Alte cauze rare : saturnism, intepatura de insecte, muscatura
de sarpe
Manifestari clinice :
In orice hemoliza, se regasesc asociate semne de anemie si :
o splenomegalie de talie moderata.
o un icter cutaneo-mucos (uneori absent in hemolizele
acute).
Tabloul de hemoliza acuta intravasculara se instaleaza brutal:
o alterarea majora a satrii generale cu febra, frisoane,
cefalee, varsaturi, dureri lombare si abdominale.
o paloare majora.
o stare de soc.
o urini rare hipercrome, culoare rosu porto

Examene laborator :
hiper-reticulocitoza ca martora a regenerarii.
prabusirea nivelului haptoglobinei serice .
cresterea bilirubinei indirecte (neconjugate).
cresterea LDH seric (nespecifica).
In cadrul hemolizei acute :
o cresterea hemoglobinemiei.
o aparitia unei hemoglobinurii.

B. Anemii posthemoragice
Anemiile post-hemoragice acute constituie o urgenta si nu au o
traducere biologic\ imediat\



CONCLUZII :
Anemia este semnul sau consecinta unei stari patologice
subjacente
12
Tratamentul anemiei trebuie sa fie intotdauna etiologic
Transfuzia sanguina este un tratament paliativ, in
asteptarea tratamentului etiologic
Transfuzia nu este, adesea nici urgenta, nici necesara
Se prefera a se face bilantul etiologic inainte de orice
atitudine terapeutica care ar putea altera procesul
diagnostic

ATITUDINE PRACTICA
Evaluarea importantei anemiei rasunetul asupra
organismului
Puls, tensiune arteriala
Stare respiratorie, frecventa respiratorie
Strea tegumentara coloratie, anomalii
Starea fizica evaluarea starii de oboseala, toleranta
la efort, propunerea unui ajutor
Evaluarea importantei biologice a anemiei
Hemograma cu nivel hemoglobina si indici eritrocitari,
reticulocite
Depistare anomalii asociate ale liniilor leucocitare si
trombocitare
Luare masuri immediate de compensare a deficitului de
oxigenare tisulara manifesta repaos, oxigenoterapie
+/- transfuzie
Prevederea gesturilor indispensabile unei eventuale
transfuzii :
Carta de grup sanguin, sau realizarea grupajului
sanguin al pacientului cu teste pretrenafuzionale si
cautarea de antigene neregulate
Recoltarea de sange pentru demersul diagnostic inaintea
oricarei transfuzii

S-ar putea să vă placă și