Sunteți pe pagina 1din 31

1.profilul de activitate a entitatilor de comert si implicatiile sale in organizarea contabilitatii.

Comertul-o ramura principal a ec nat si repr ansamblul de activitati prin care se asigura legaturi permanente intre producatori si
consumatori.dupa modul de derulare a activit de circulatie a marf si participant distingem: comertul curidicata-conform art 3 din legea cu
privire la comertul interior,acesta constiuie o activitate desfasurata de comercianti care cumpara produse in scopul revinzariiacestora
catre alti comercianti sau utilizatori colectivi. Comertul cu amanuntul-o activitate desfasurata de comerciantii care vind produse direct
consumatorilor pt uzul personal al acestora. Se desfasoara prin intermediul: depozitelor cu mica ridicara-au rolul de a desface marfurile
consumatorilor colectivi:spitale ,gradinite.scoli,sanatoria.. depozite de repartizare au sarcina de a asigura sortimentele de marfuri
solicitate si desfacerea ritmica a acestora. Unitati propriu-zise cu amanuntul-magazinele chioscurile care vind marfurile direct
consumatorilor finali. n functie de activitatea desfasurata in unitatile dealimentatie publica pot fi: a!unitati de productie-a caror activitate
consta in aprovizionarea cu materii prime,prelucrarea acestora si obt produselor finite. "!unit de desfacere-care se aprovizioneaza cu
marfuri destinate vinzarii in starea lor initiala. C! unitati mi#te-a caror activitate este comple#a si consta atit in aprovizionarea cu marfuri si
desfacere lor in starea in care au fost cumparate,precum si aprovizionarea cu materii prime,transformarea lor in preparate culinaresi
organizarea conumului al acestora in unitatile proprii.
2.principiile contabilitatii generale 1.Principiul continuitii activitii. $cesta presupune c% persoana &uridic% '(i continu% 'n mod normal func)ionarea 'ntr-un viitor previzibil, f%r% a intra 'n imposibilitatea continu%rii activit%)ii sau f%r% reducerea
semnificativ% a acesteia. 2. Principiul permanenei metodelor, conform c%ruia este obligatorie continuitatea aplic%rii acelora(i reguli (i norme privind evaluarea, 'nregistrarea 'n contabilitate (i prezentarea elementelor patrimoniale (i a rezultatelor,
asigur*nd comparabilitatea 'n timp a informa)iilor contabile.3. Principiul prudenei. potrivit acestui principiu nu este admis% supraevaluarea elementelor de activ (i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv (i a cheltuielilor, )in*nd cont de
deprecierile, riscurile (i pierderile posibile generate de desf%(urarea activit%)ii e#erci)iului curent sau anterior. 4. Principiul independenei exerciiului. Se vor lua 'n considerare toate veniturile (i cheltuielile corespunz%toare e#erci)iului financiar pentru care
se face raportarea, f%r% a se )ine seama de data 'ncas%rii sumelor sau a efectu%rii pl%)ilor. +5. Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de pasiv. ,n vederea stabilirii valorii totale corespunz%toare unei pozi)ii din bilan) se va determina separat
valoarea aferent% fiec%rui element individual de activ sau de pasiv, indiferent de con)inutul s%u economic, de evolu)ia previzibil% a pie)ei, de consecin)ele pe care le are aceast% evaluare.. !. Principiul intangibilitii. "ilan)ul de deschidere al unui e#erci)iu
trebuie s% corespund% cu bilan)ul de 'nchidere a e#erci)iului precedent, cu e#cep)ia corec)iilor impuse de aplicarea l.$.S. -.. ". Principiul necompensrii. .alorile elementelor ce reprezint% active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezint%
pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu e#cep)ia compens%rilor 'ntre active (i pasive admise de Standardele nterna)ionale de Contabilitate. #. Principiul prevalenei economicului asupra $uridicului. nforma)iile prezentate 'n situa)iile financiare
trebuie s% reflecte realitatea economic% a evenimentelor (i tranzac)iilor, nu numai forma lor &uridic%. %. Principiul pragului de semnificaie. /rice element care are o valoare semnificativ% trebuie prezentat distinct 'n cadrul situa)iilor financiare. 0lementele cu
valori nesemnificative care au aceea(i natur% sau cu func)ii similare trebuie 'nsumate, nefiind necesar% prezentarea lor separat%
3.metoda de evaluare a stocurilor de marfuri si material
1entru evaluarea curent% a stocurilor de m%rfuri 2i materiale pot fi utilizate urm%toarele metode:a! metoda costului normativ3b! metoda v'nz%rilor cu am%nuntul. &etoda costului normativ se
utilizeaz% pentru evaluarea curent% 2i controlul operativ al e#isten4ei 2i circula4iei produselor finite 2i produc4iei neterminate. Costul normativ se determin%, lu'nd 'n considerare nivelul
normativ al cheltuielilor materiale directe, cheltuielilor directe privind retribuirea muncii 2i al cheltuielilor de produc4ie indirecte. &etoda v'nzrilor cu amnuntul se aplic%, de regul%, 'n comer4
pentru evaluarea unei cantit%4i mari de m%rfuri care au un profit relativ egal 'n pre4ul v'nz%rilor 'n cazul unui sortiment care variaz% rapid. ,n contabilitatea curent% de circula4ie a m%rfurilor
evaluarea acestora se efectueaz% dup% metoda v'nz%rilor cu am%nuntul la pre4uri de v'nzare, cu eviden4ierea adaosului, sau la valoarea de achizi4ie. Costul unit(ilor stocurilor de m%rfuri 2i
materiale care, de obicei, nu s'nt reciproc substituibile 2i al stocurilor produse 2i destinate unor proiecte speciale, se determin prin metoda de identificare. Conform metodei )*)+,
stocurile de m%rfuri 2i materiale intrate primele s'nt 2i primele ie2ite, de aceea evaluarea stocurilor de m%rfuri 2i materiale se efectueaz% 'n aceea2i consecutivitate. Costul soldului la sf'r2itul
perioadei de gestiune se determin% conform valorii de achizi4ie a ultimelor loturi de stocuri de m%rfuri 2i materiale intrate. Conform metodei -*)+, stocurile de m%rfuri 2i materiale intrate ultimele
s'nt primele ie2ite, de aceea evaluarea stocurilor de m%rfuri 2i materiale ie2ite se efectueaz% 'n aceea2i consecutivitate. Costul stocurilor de m%rfuri 2i materiale ie2ite 'n cursul perioadei de
gestiune se determin% la valoarea de achizi4ie a ultimelor loturi de stocuri de m%rfuri 2i materiale intrate. Soldul stocurilor de m%rfuri 2i materiale la sf'r2itul perioadei de gestiune se evalueaz% la
valoarea de achizi4ie a primelor loturi de stocuri intrate. Conform metodei costului mediu ponderat, costul stocurilor de m%rfuri 2i materiale ie2ite 2i r%mase la sf'r2itul perioadei de gestiune este
determinat 'n baza costului mediu ponderat al unit%4ilor similare, aflate 'n stoc la 'nceputul perioadei de gestiune 2i cump%rate sau produse de 'ntreprindere 'n cursul acestei perioade. Costul
mediu ponderat poate fi calculat pentru o perioad% anumit% de timp sau pe m%sura intr%rii loturilor suplimentare de stocuri de m%rfuri 2i materiale
4.obiectul de activitate al entitatilor din ramura comertului
Societatile care efectuiazaz activit. 5e comert au statut de intermediere.. de regula drumul parcur de bunurile si mat eriale se inscribe in
relatia:aprovizionare stocare-vinzare. La aprovizionarea m%rfurilor contabilitatea urm%re2te principalele 6 momente:7. 8omentul intr%rii m%rfurilor -
aici contabilitatea va verifica daca coincide momentul intr%rii m%rfurilor 'n 'ntreprindere cu momentul recep4ion%rii lor 2i factur%rii, astfel pot e#ista mai
multe situa4ii: - Situa4ie ideala : c*nd toate aceste 3-i momente coincid3 - C*nd m%rfurile intrate sunt nefacturate3- 8%rfurile intrate sunt 'nso4ite de
factura, insa momentul recep4iei lor nu coincide cu momentul intr%rilor 'n 'ntreprindere.6 . 8omentul achit%rii m%rfurilor : - achitare 'n avans - imediata-
ulterioara. Stocarea - formarea unor anumite stocuri de m%rfuri la depozitele unit%4ilor comerciale pentru a asigura desf%2urarea normala a activit%4ii
acestei unit%4i. Vnzarea - aici contabilitatea va urm%ri urm%toarele momente:7 8omentul v*nz%rii - se va urm%ri daca coincide momentul v*nz%rii
m%rfurilor cu momentul livr%rii lor efective. 1ot ap%rea situa4ia - C*nd m%rfurile se considera v*ndute, dar e#pedierea lor nu s-a efectuat p*n% la
moment36 8omentul achit%rii - 'n avans,- imediata- ulterioara../rganizarea v*nz%rii 'n unit%4i comerciale depinde 'n mare m%sura de tipul unit%4ilor
comerciale. $stfel e#ista c*teva tipuri de unit%4i comerciale:- Unit%4i comerciale specializate 9Cu ridicata, cu am%nuntul, de alimenta4ie public%, etc!3-
Unit%4i comerciale cu activitate mi#ta 9combina comer4ul cu am%nuntul 2i cel cu ridicata, s.a.!3- Unit%4i comerciale cu activitate combinata : comple#a
9,ntreprinderi de produc4ie care au magazinele sale proprii!.
1.formarea preturilor la marfuri
;a evaluarea stocurilor de marfuri putem identifica 6 tipuri de preturi:7.pret de cumaparare-echivalentul sumei platite sau
care urmeaza afi achitata pt marfurile furnizate de catre alte entitati. 6. 1ret de vinzare schivalentul banesc al sumelor
incasate sau care urmeaza a fi primite ca rezultat al comercializarii marfurilor.1retul de vinzare poate fi organizat in 3
structuri:pret de vinzare a producatorilor3pret de vinzare al bazelor angro3pret de vinzare cu amanuntul. 1retul de vinzare
este alcatuit:pret de cumparare<C=$<adaosul comercial. C=$-chelt supotate de entitaet inclusiv chelt de transport propriu
sau strain,chelt de incarcare descarcare3ta#e vamale,ta#e pt procedurile vamale pt marf importae... adaosul comercial-
suma curinsa in pretul de vinazre destinat pt acoperirea chelt de desfacre si asigurarea profitului entitatii comercilale.
1oate fi stabilit:procentual-procentul se aplica la pretul de cumpararea a marfurilor3 in marime absoluta-diferenta dintre
pretul de vinzare si cel e cumparare. =.$-ta#a fiscala care se reflecta la bunurile economice si prestarile de
servicii.marimile sunt:a!cota standard96>?!3b!cote reduse 9-?-pt piine,produse panificatie,lapte,medicamente3 @?-pt
gaze lichifiate3>?-pt marfurile destinate e#portului si marf de consum personal.!$CCAU;-o ta#a stabilita de stat care se
aplica la unele categorii de marfuri.9bauturi alcoolice,cafea,tigari,&ocuri de noroc,la masini.!
2. )ormele .i documentele aprovizionrii cu mrfuri. 1rincipalele documente ntocmite la aprovizionarea cu m%rfuri sunt de 6 tipuri:7 5ocumente de transport 2i marf%: factura fiscal%, factura de e#pedi4ie,
certificat de calitate, certificat de provenien4%, specifica4ie de con4inut36 5ocumente de plat% : ordin de plat%, dispozi4ie de cas% de plat%, cec de decontare, etc. 1rincipalele ci de aprovizionare cu m%rfuri a unit%4ilor de
comer4 cu ridicata sunt: 7 de la furnizori : produc%tori36 din import33 prin depozite de repartizare3B prin intermediul titularilor de avans etc.
Se cunosc 6 forme de aprovizionare:a/aprovizionarea cu marfuri fara delegat--Se face pe raspunderea furnizorului care poate utiliza atit mi&l de transport proprii cint si transportul entit
specializate.documentele necesare:fact fiscala3fact de e#peditie3bonul de primire3certificat de conformitate,calitate3contfactura3ordinul de plata. ;a sosirea marf la destinatie insotitorul anunta
destinatarul si incredinteaza bunurile beneficiarului. 1e doc se aplica stampila de receptie.daca la receptie sau consatat lipsuri de marfuri in colete ,marf defecte atunci receptia se sisteaza si se
intocmeste proces-verbal de constatare a divergentelor in 3 e#emplare. 5a marf sunt primite la receptie fara doc insotitoare atunci receptia lor se confirma prin proces verbal de receptie. 5aca la
entitate au sosit marf necontractate atunci furnizorul este in drept sa le respinga sau sa le primeasca in custodie.b/prin intermediul delegatului-pt preluarea marf de la furnizor delegatului i se
elibereaza o delegatie.evidenta delegatiilor este stricta si se tine in registrul de evidenta a delegatiilor eliberate.delegatiile nefolosite se anuleaza si se restituie in contabilitate.participind la receptia
marf si ambala&elor,delegatul le preia si semneaza pe doc de livrare. 5ac al areceptie se constata diferente se intocmeste proces verbal de constatare a divergentelor. $baterile la receptie pot
fi:$!plusuri cantitativ valorice:admise 3respinse3 b!lipsuri:din vina furnizorului3in limita normelor de perisabilitate naturala in timpul transportarii3din vina pers e#peditoare:delegatului.
3. contabilitatea sintetica si analitica a aprovizionarii cu marfuri
contabilitatea sintetica a intrarii marfurilor 7!sau procurat marfuri de la furnizoria!in cazul prezentarii facturii spre
achitare d67Cd D3B6 c D67,D66,D3E. b!in cazul achitarii directe d 67C d D3B6 c 6B7.6B6.6B3.6BB
6!sau procurat marf prin intermediul titularuui de avans:a!in cazul primirii anticipate a avansului d 67C d D3B6 c 66C.6
b!fara primirea anticipate a avansului d 67C d D3B c D36.7
3.!se inregistreaza adaosul commercial d67C c-67
B!reflectarea val marf intrate:a!de la fondatori ca aport in capitalui satutar d 67C c 373 b!cu titlu gratuitF d 67C c @66.B
D.se inregistreaza suma chelt C=$ : a!chelt de transport --propriu d 67C c -76 strain d 67C c D67 d D3B.6 c D3E
b!chelt de incarcare descarcare d 67C c D37.D33.D3E.-76.D67. c!ta#e pt procedure vamale ,ta#e vamale d 67C c
66E.66C.D3Ed!reflectarea chelt de asigurare d 67C c 6B6.D33
@!la receptive sau constat :a! plusuri---andGmise d 67C c D67.D66.D3EHresponse d E67Ivalori de mar si material
primate in custodieI3 b!lipsuri --- din vina furnizorului d 66E.3 c D67---- lipsuri in limita normelor de perisabilit naturala
d C76 cD67 --- din vina delegatului9Jconstatarea lipsurilor de marfuri d C7B c D673Jimputarea lipsurilor pers vinovate
:--daca vor vi recuperate in aceeasi perioada de gestiune d 66C.B c @76.D,D3B.63da lips urmeaza a fi recuperate in
mai multe perioade de gestiune d 66C.B c D7D.D3D3Jstingerea creantelor ---retinere din salariu d D37 c 66C.B in
numerar d 6B7 c 66C.B!
C!se inregistreaza procurarea marfurilor in cazul acordariianticipate a avansurilor a!acordarea eliberarea avansurilor d
66B c 6B6 b!intrarea marf prin intermediul avansurilor acordate d 67C d D3B.6 c66B.
0videnta analitica a marfurilor se tine pe locurid e partrare,pe tipuri pe sortimente . marci,dimensiuni,articole in
registrul de evidenta la contul 67C marfuri, sau &urnal order.
4.formele si documentele vinzarii de marfuri
.*nzarea m%rfurilor se efectueaz% prin diferite forme 'n dependen4a de tipul unit%4ii comerciale.
pentru uniti de comer cu ridicata sunt caracteristice urmtoarele forme de vnzare:7-
prin tranzit : $ceasta forma se poate efectua 'n 6 variante :a! cu participarea bazei de comer4
cu ridicata la decont%ri3b! f%r% participarea acesteia;;6 - prin depozite de repartizare
5aca se vind marf prin depozite atunci unitatea de comert cu ridicata inchee contracte cu -rile
producatoare pt procurarea loturilor mari de marfuri si ulterior le vinde unitatilor de comert cu
amnuntul. n acest caz se perfecteaza cite 6 seturi de documente marfare si de decontare:7 set
in cazul procurariii intregului lot de la furnizori, 6 in cazul vinzarii marf catre unit de comert cu
am sau altor -rii pt sume partiale.vinzarile in tranzit se caracterizeaza prin faptul ca marfa este
aprovizionata de catre entitatile cu amanuntul prin intermediul bazelor angro.doc sunt eliberate
pt baza sau depozit. Keferitor la tranzitul organizat nici marfa nici doc nu trec prin baza.

5.contabilitatea sintetica si analitica a vinzarii cu marfuri in unitatile de comert angro
Contabilit vinzarii marf depinde de met de evaluare a acestora in contab curenta:a!la pret de
vinzare cu evidentierea adaosului comercial b!pret de achizitie
Contab sintetica a vinzarii marfurilor
7!.se reflecta datorii cumparatorilor si clientillor pt marf vindute sau e#pediate la pret de vinzare
d 667. C @776. D3B.6
6!.se reflecta val ambala&ului e#pediat impreuna cu marfa d 667 c 67C
3!.sau incasat mi&l banesti in vederea achitarii creantelor comerciale d6B7.6B6 c 667
B.!se caseaza val de bilant a marf e#pediate ,inclusiv adaosul comercial d C77 -76 c 67C
D.!se reflecta val marf returnate la pret de livarare:a!aferent fact achitate d -66 D3B.6 c D3E.6
b!aferent fact prezentate spre acitare d -66 D3B.6 c 667
@!.se inregistreaza val marf returnate de catre cumparator la preturi posibile verificate d 67C c
-66
C.!diferenta dintre pretul de livare si cel de valorificare obtinuta din returnarea marf sau reducerii
de preturi.: a!daca entit creaza provizioane:- la crearea provizionului d C76 c D3-3-- reflectarea
diferentei din contul provizionul creat d D3- c -66 b!daca entit nu creaza provizioane atunci
diferenta se trece la cheltueli d C76 c -66.
1.formele si documentele aproovizionarii cu marfuri aentitatilor de comert cu amanuntulPrincipalele documente ntocmite la aprovizionarea cu m%rfuri sunt de 6
tipuri:7 5ocumente de transport 2i marf%: factura fiscal%, factura de e#pedi4ie, certificat de calitate, certificat de provenien4%, specifica4ie de con4inut36 5ocumente de plat% : ordin de
plat%, dispozi4ie de cas% de plat%, cec de decontare, etc. 1rincipalele ci de aprovizionare cu m%rfuri a unit%4ilor de comer4 cu ridicata sunt: 7 de la furnizori : produc%tori36 din import33
prin depozite de repartizare3B prin intermediul titularilor de avans etc.
Se cunosc 6 forme de aprovizionare:a/aprovizionarea cu marfuri fara delegat--Se face pe raspunderea furnizorului care poate utiliza atit mi&l de transport proprii cint si transportul
entit specializate.documentele necesare:fact fiscala3fact de e#peditie3bonul de primire3certificat de conformitate,calitate3contfactura3ordinul de plata. ;a sosirea marf la destinatie
insotitorul anunta destinatarul si incredinteaza bunurile beneficiarului. 1e doc se aplica stampila de receptie.daca la receptie sau consatat lipsuri de marfuri in colete ,marf defecte
atunci receptia se sisteaza si se intocmeste proces-verbal de constatare a divergentelor in 3 e#emplare. 5a marf sunt primite la receptie fara doc insotitoare atunci receptia lor se
confirma prin proces verbal de receptie. 5aca la entitate au sosit marf necontractate atunci furnizorul este in drept sa le respinga sau sa le primeasca in custodie. b/prin intermediul
delegatului-pt preluarea marf de la furnizor delegatului i se elibereaza o delegatie.evidenta delegatiilor este stricta si se tine in registrul de evidenta a delegatiilor eliberate.delegatiile
nefolosite se anuleaza si se restituie in contabilitate.participind la receptia marf si ambala&elor,delegatul le preia si semneaza pe doc de livrare. 5ac al areceptie se constata diferente se
intocmeste proces verbal de constatare a divergentelor. $baterile la receptie pot fi:$!plusuri cantitativ valorice:admise 3respinse3 b!lipsuri:din vina furnizorului3in limita normelor de
perisabilitate naturala in timpul transportarii3din vina pers e#peditoare:delegatului.
2.particularitatile contabilitatii primirii marfurilor de catre entitatile de comert cu amnuntul
1rincipalele cai de intrare a marf in unit de comert cu am sunt:de la furnizori3din import3prin intrmediul
titularilor de avans3de la producatori particulari,de la alte pers fizice.
0au procurat marf de lapers fizice1
1/se inregistr procurarea marf de la pers fizice d 67C c D3E.333336!. se reflecta adaosul comercial d 67C c
-673333!daca entit enregistreaza tva la cotul intermediar -6D,-6B,tva la vinzare: d 67C c -6D.-6B333B.!sa
efectuat achitarea dat cu pers fizica retinunduse impozitul D ? d D3E.3 c D3B.- c 6B7
2provizionarea cu marfuri se face prin intrmediul titularilor de avans
7!sa eliberat avans titularilor pt procurare marf d 66C c 6B733336!sau procurat marf de catre titularii de
avans.a!in limita avansului anterior primit d 67C d D3B.6 c 66C.6 b!peste limita avansului d 67C d D3B.6 c
D36.73333!Se inregistreaza adosul comercial afernt marf procurate d 67C c -67333B!reflectarea sumei tva la
vinzare d 67C c D3B.6333D.!stingerea dat fata de titularul de avans d D36.7 c 6B7
3e la furnizori3337!sau procurat marf de la furnizori d 67C d D3B.6 c D673336!reflectarea chelt de transport d
67C d D3B.6 c D67.3333! la receptie sau constatat lipsuri in limita norm de perisab nat :d C76 c D673din vina
furnizorului d 66E.3 cD673 din vina delegatului d C7B.C c D673se imputa suma lipsurilor pers vinovate d
66C.B c @76.Dc D3B.6333B!recuperarea lipsei din contul pers vinovate d D37 c 66C.B333D!reflectrea adaosului
comercial d 67C c -67333@.!sa efectuat achitarea datoriei fata de furnizori d D67 c 6B6
3.formele si documentele vinzarii cu amanuntul,din unitatile de comert cu amanuntul
Se cunosc urmat forme de vinzare a marf din unit de comert cu amanuntul:vinz marf cu plata
integrala in numerar3vinz marf cu mica ridicata3vinz marf in credit3prin consignatie3
7! vinz marf cu plata integrala in numerar se realizeaza prin diferite forme care nemi&locit
influenteaza sistemul de evidenta. 1rincipalele forme de vinzare a marf cu plata integrala in
numerar sunt:a!vinz marf pe bara de bonuri emise b!vinzarea marf pe baza de
tichete,c!vinzarea marf prin autoservire,d!vinzarea marf la domiciliu e!prin automate.
4.documentarea si contabilitatea vinzarii marfurilor cu plata integrala in numerar
Contabilit vinzarii marf in numerar
7!sau incasat mi&l banesti in casierie d 6B7 c@77.6 cD3B.6
6!mi&l banesti din casierie se transmit incasatorului bancii pt a fi depuse la bancaa!daca sunt
inregistrate la cont curent in valuta nat d 6B6 c6B7 b!daca nu au fost inregistr la cont curent in
valuta nat d 6BD c6B7
3!se caseaza val de bilant a marf vindute inclusiv adaosul comercial d C77.6 d-67 c67C
B!sau incasat mi&l banesti din vinzarea mafr incl tva d 6B7 c -B@
D!la sf lunii se reflecta suma venit din vinzarea marf si suma tva d -B@ c @77 c D3B.6
@!se inregistr val marf vindute,incl adaosul comercia si tva de la vinzare d C77.6 d-67 d-6D c67C
C!sau incasat mi&l banesti din vinzarea marf cu achitare prin carduri:a!daca entit nu utilizeaza
contul -B@ d6BB c@77 cD3B.6 b!daca entit utilizeaza contul -B@ d 6BB c -B@ d -B@ c@77 cD3B.6
-!Se reflecta vinzarea sumelor incasate prin carduri bancare d 6B6 c 6BB d 6BD c 6BB
E!reflectarea comisionului pt operatiunile de transfer din carduri bancare d C76 c6B6
5.conatbiliatatea vinzarii marfurilor cu mica ridicata
7!sau vindut marf cu mica ridicata clientilor d 667 c @77 c D3B
6.!se caseaza val de bilant d C77 c 67C
3!se caseaza suma adaosului comercial d -67 c67C
cazul achit%rii 'n avans
7!1rimirea avansului de la cump%r%tori :5t 6B6 Ct D63
6! Keflectarea =.$ de la avans:5t 66D Ct D3B.63333!. ,nregistrarea livr%rii m%rfurilor
cump%r%torilor:5t 667 Ct @77 Ct D3B.6333B!se deconteaza val de bilant a marf vindute d
C77.6 c 67C333D.!se caseaza adaosul comerciald -67 c 67C333@.!compensarea avnsurilor
primite cu suma creantelor comerciale 5t D63Ct 667333C!se trece in cont suma tva5t D3B.6
Ct 66D333-!diferenta dintre suma avansurilor incasate si val marf livrate d6B6 c667333E!se
achita datoria fata de buget privind tva d D3B.6 c 6B6
-ivrari cu scont4reduceri/
7!sau vindut marf clientilor d 667. C@77 D3B.63336!se caseaza vb a marf vindute d C77
c67C3333!casarea adaosului comercial d -67c67C333B!se reflecta suma reducerii acordata
clientilor in cazul cind momentul livrarii corespunde cu perioada achitarii d 667 c@77
cD3B.6333D!se achita creanta cumparatorilor d 6B6 c66733@!se refelcta usma reducerii ofrita
clientilor d C76 cD3B.6 c667333C!sau incasat mi&l banesti de la client in vederea sringerii
creantelor d 6B6 c 667.33-!stingerea difinitiva a creantelor d 6B6 c 667

!.Conatbilitatea vinzarii marfurilor in credit
.*nzarea m%rfurilor cu plata 'n rate este reglementata printr-o hot%r*re a Luvernului prin
care sunt stabilite m%rfurile care pot fi v*ndute 'n rate de asemenea m%rimea salariului pe
care trebuie s-o de4in% cump%r%torul de m%rfuri 'n rate.
Contabilitatea sintetica
7!se caseaza val marf vindute dC77.6 d C67 d-6D c 67C
6!- 1rimirea acontului:5t 6B7 Ct @77 Ct D3B.6
3! ,nregistrarea crean4ei cump%r%torului pentru soldul m%rfii neachitate: 5t 667, 66C Ct @77
Ct D3B.6
B!sa calculat dobinda pt marfurile vindute in credit :a!pt marf vindute ce depaseste anul
gestionad d 73B cB66 c B6@ b!pt maf vindute in credit pina la sf anului gestionar d 667.
66C.3 c D7D c D3D
D!la inceputul anului gestionar se va reflecta a!trecerea creant din categoria celor pe t lung
in categoria celor curente d 667 66C.3 c73B b!trecerea veniturilor anticipatepe t lung in
venituri cuente d B66 c D3D c!reflectarea cotei parti a sumei tva d B6@ c D3D
@!lunar se va inregistra : a!trecerea venit anticipate curente aferent venit perioadei de
gestiune d D7D c @67 b!reflectarea sumei tva d D3D c D3B.6 c!stingerea creantelor:-- de catre
cumparatorii terti d 6B7 c 667 --- de agentii entitatii d D37 c 66C.3

1.5inzarea marfurilor in consignatie
Comertul de consignatie ca forma de comert cu amanuntul asigura desfacerea marfurilor care apartin
pers fizice firidice.
5aca comitentul si comisionarul sunt sunt pers &urideice si ambele sunt inregistrati ca contribuabili
de=.$1 la comitent.Sau livrat marfuri in consign 5667C@77,D3B.63Se caseaza val de bilant 5C77
C67C3Sa calculate comisionul pt marf primate in consign 5C76 5D3B C D673Se compenseaza creantele
comerciale 5D67 C667
Sau incasat mi&l banesti 56B6 C6673
-a comisionar Sau primit marfuri in consignatie de catre comisionar 5 D3B.6 CD673Sau livrat marf de
catre comisionar 5667 C@77 D3B.63S$ C$;CU;$= C/8S/MU; 1= 8$KNUK 5 667 C@77 D3B.63
Se caseaza val de bilant 5C77 C67C3Stingerea dat fata de comitent 5D67 C6673Sau incasat mi&l
banesti 56B6 C6673Stingerea dat pt marfurile primate 5D67 C6B6
Comisionarul a procurat marfuri de la furnizori pt comitent
Sau procurat marfuri 567C CD3B.7 D673;ivrarea marfurilor comitentului 5667 C@77 CD3B.6
S0 K0N;0C=$ .$; 50 ";$M= 5C77 C 67C3Calcularea comisionului 5 667 C @77 CD3B.6
ncasarea mi&l banesti 5 6B6 C 6673$chitarea dat furniz.. 5D67 C6B6
32C2 C+&*67869- 7 P7:0 )*;*C2 *2: C+&*0*+82:9- &2<2;*89- 37 C+80*<826*7
Sau procurat marfuri 5 67C CD3E3 Sa calculate comisionul 5 67C C -67
Se reflecta incasarea mi&l banesti 5 6B7 C -B@3.enitul din vinzari 5 -B@ CD3B.6 @77
Se caseaza costul marfurilor 5C77 C 67C3Stingerea datoriei 5 D3E c D3B.6 6B7
2.contabilitatea ambala$elor
0#ist% mai multe criterii de clasificare a ambala&elor 2i anume:1. 3up
=conexiunea> pre(urilor marf?ambala$, se disting1? $mbala&e al c%ror
pre4 este inclus 'n pre4ul m%rfurilor.3- $mbala&e al c%ror pre4 nu este inclus 'n
pre4ul m%rfurilor..2. 3up posibilit(ile de folosire, distingem1- $mbala&e
refolosibile. $mbala&e de unic% folosin4% - O.3/ 3up durata de utilizare, se
disting1? $mbala&e de natura imobiliz%rilor3- $mbala&e de natura obiectelor
de inventar3- $mbala&e de natura materialelor de ambalat3- $mbala&e de
transport sau circula4ie.B/ 3up modul de facturare .i decontare, se
disting1? $mbala&e cu factur% proform% 9cantitativ! care circul% pe principiul
restituirii integrale..- $mbala&e care circul% la schimb.
7,.se reflecta val ambala& 1K8=0 50 ;$ NUKMA/K 5 67C CD67
.al ambala&elor fabricate 5 67C C -67 5 -76 C 677. D37. D33. D67

Sau restituit ambala&e furnizorului 5 D67 C 67C


Sau eliberat amb cumparat impreuna cu marfa 5 667 C 67C
;a inventariere sau constatat plusuri 5 67C C @76 lipsuri 5 C7B C 67C
Sau primit cu titlu gratuitF 5 67C C @66.B
Se reflecta val ambala&elor constatate lipsa 5 C63 C 67C
3.3767:&*82:72 232+09-9* C+&7:C*2- afferent marfurilo vindute
3eterminarea adaosului comercial aferent m%rfurilor v*ndute este un calcul economic contabil 'n
cone#iune direct% cu modul de stabilire a rezultatului financiar, iar acestea sunt influen4ate la r*ndul lor
de m%rimea relativ% 2i absolut% a adaosului comercial aferent m%rfurilor v*ndute.
1ractica contabil% comercial% determin% acest indicator pe cale indirect% dup% metoda procentului
mediu de adaos, care se bazeaz% pe datele cumulate de la 'nceputul anului p*n% la sf*r2itul lunii de
referin4% furnizate de conturile: 67C, @77, -67.
1otrivit acestei metode procentul mediu de adaos ?$CG9rc -67-rd-67:sf67Cmarf<rc@77,D3B.6!J7>>
m%rimea absolut% a adaosului comercial aferent mrfurilor v@ndute :P$Cmarf vinduteG
?$CJKc@77,D3B:7>> S$U P$CGsold calculat in prealabil-P$C marf in stoc,..
8%rimea absolut% a adaosului comercial aferent mrfurilor rmase 'n stoc PG?acJsf967C!:7>>
Casarea adaosului com 5-67 C67C
P C=$ aferent marf vindute
7!determinam procentul mediu C=$ GSi 67CC=$<Kd67C C=$:Sf67C C=$<Kc@77.D3B.6
50=0K8M$8 P C=$ aferent marf vinduteG?mediu C=$ JKc@77,D3B.6:7>>
Casarea P C=$ 5C77 C67C C=$
4.metodologia pregatirii si desfasurarii inventarierei marf si ambala$
nventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata e#istenta cantitativa
si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate 'n patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. /rice persoan% &uridic% sau
fizic%, care potrivit legii, i2i organizeaz% contabilitatea proprie areIobliga4ia s% efectueze inventarierea general% a patrimoniului:la 'nceputul activit%4ii,cel putin o dat% pe
parcusul func4ion%rii sale, 'n cazul func4ion%rii sau 'ncet%rii activit%4ii, precum2i 'n alte situa4ii prev%zute de lege. nventarierea se efectueaz% 'n scopul stabilirii situa4iei reale
a patrimoniului agentuluieconomic, ceea ce impune verificarea faptic% a tuturor elementelor patrimoniale 2i totodat% a bunurilor apar4in*nd altor persoane &uridice sau fizice,
indiferent sub ce form% sunt de4inute.1rincipalele m%suri organizatorice care trebuie luate de c%tre comisia de inventariere, sunt:a.luarea de la gestionarul valorilor
materiale, 'nainte de 'nceperea opera4iunilor de inventariere a unei declara4ii scrise din care s% rezulte dac%:-are 'n gestiune valori materiale 2i 'n alte locuri de depozitare
dec*t cele cunoscute decomisie3 b.s% identifice toate 'nc%perile 2i locurile 'n care sunt p%strate valorile materialece urmeaz% a fi inventariatec.s% asigure 'nchiderea 2i
sigilarea 'n prezen4a gestionarului ,d.s% bareze 2i s% semneze la ultima opera4iune documentele e.s% verifice numerarul din cas% , f.s% verifice dac% aparatele 2i
instrumentele de m%sur% 2i c*nt%rire sunt 'n bun%stare 2i dac% au fost verificate de persoane autorizate. 5ecizia privind numirea comisiei de inventariere trebuie s%
cuprind% printrealtele:numele precum 2i calitatea persoanelor care formeaz% comisia de inventariere, dataefectu%rii inventarierii, responsabilul comisiei de invantariere,
gestiunile supuse inventarierii precum 2i semn%turile persoanelor 'n cauz%. ;iste de inventariere separate sunt 'ntocmite pentru:-bunurile aflate temporar 'n afara entit%4ii3-
bunurile care apar4in altor entit%4i3-bunurile aflate asupra anga&a4ilor3-lucr%rile de investi4ii abandonate 2i sistate3
5.stabilirea si inregistrarea in contabilitatea a diferentelor constatate la
inventariereKezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si
inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa si contabilitate.5aca lipsurile
constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are in vedere
posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:Q sa e#iste riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din
cauza asemanarii aspectului e#terior3 listele cu bunurile pentru care e#ista posibiliatea
compensarii se stabilesc anual de catre administratori3Q diferentele constatate in plus sau in
minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune3Q lipsurile constatate la
inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita
vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor
1lusurile constatate la inventariere 5 67C C@76 -67
K0N;0C=$K0$ ;1SUK;/K constatate la inventar in limita normelor de perisabilit
naturala3"12 #21 C21"
K0N;0C=$K0$ ;1SUK;/K constatate la inventar peste limita normelor de perisabilit
naturala 3"14.4,#21 C 21"
0eimputa suma lipsurilor pers vinovate1daca vor fi recuperate in aceeasi perioada de
gestiune 322".4 C!12.5 534.213aca vor fi recuperate in mai multe perioade de gestiune 3
22".4 C515. 535
-982: 07 52 *8:7<*06:2 2/cota parte a veniturilor anticipate curente aferente periodei
de gestiune 3515 C !12.5 A/B 652 3535 C 534.2 c/stingerea creantei 3 241 531 C 22".4
!.C+862A*-*62672 P*7:37:*-+: 37 &2:)9:*
Perderile de marf s eimpart1 perisabilitati la marfuri in limita normelor, perisabilitati la marfuri peste normele stabilite.
perisabilitati la marfuri in limita normelor 1eresabilit%4i naturale reprezint% reduceri naturale ale m%rfurilor datorit%
propriet%4ilor lor fizico chimice 2i sub ac4iunea diferitor facturi naturali. 1entru calcularea pierderilor din peresabilit%4i
naturale se stabilesc anumite norme care sunt aprobate prin hot%r'rea5epartamentului comer4ului cu privire la aprobarea
normelor peresabilit%4ii naturale a m%rfurilor alimentare 2i nealimentare la toate 'ntreprinderile de comer4 din K8.
1entru determinarea sc%z%mintelor, normele de perisabilit%4i se aplic% la volumulcantitativ sau valoric al intr%rilor sau
ie2irilor de m%rfuri de la ultimul inventar p*n% la acela pentru care se face calcula4ia P1MGvolumul vinzarii marfurilorJ
?normelor de perisabilitate:7>>.
5aca entit creaza provizioane 5 C76 C D3-
Casarea lipsurilor de marfuri din contul provizioanelor:a!daca lipsurile asu survenit in rezultatu transportarii acestaro 5 D3-
C D67 b!daca lips sau stabilit la inventariere 5 D3-,-67 C 67C
M caz ca entit nu creaza provizioane a!reflectarea lipsurilor constatate pe timpul transport
5C76, CD37 "!lips de marf in limita norm de perisabilit nat satbilita la inventariere 5 C76 -67 C67C
perisabilitati la marfuri peste normele stabilite SUM= scazaminte care depasesc normele stabilite. K0N;0C=$K0$
;1SUK;/K constatate la inventar peste limita normelor de perisabilit naturala 3"14.4,#21 C 21"C
0eimputa suma lipsurilor pers vinovate1daca vor fi recuperate in aceeasi perioada de gestiune 322".4 C!12.5
534.213aca vor fi recuperate in mai multe perioade de gestiune 3 22".4 C515. 535C
-982: 07 52 *8:7<*06:2 2/cota parte a veniturilor anticipate curente aferente periodei de gestiune 3515 C
!12.5 A/B 652 3535 C 534.2 c/stingerea creantei 3 241 531 C 22".4

". :eevaluarea mrfurilor .i contabilitatea diferen(elor provenite din reevaluare.Keevaluarea este
opera4ia de modificare a pre4urilor bunurilor materiale cu implica4ii deordin economic, financiar 2i fiscal, din
care cauz% e#ist% reglement%ri 2i proceduri care trebuierespectate. $cestea se refer% la m%rimea modific%rilor
sau a noilor pre4uri, modul de acoperire 2ide regularizare a diferen4elor valorice rezultate.,ndocumentele care
dispun modificarea pre4urilor la m%rfuri se specific%:Robiectivele urm%rite prin reevaluareRm%rfurile ce se
reevalueaz% R sensul modific%rii de pre4 Rcota procentual% de modificare a pre4ului Rcota de adaos comercial R
sursa de finan4are pe seama c%rei se regularizeaz% diferen4ele de pre4 Rdata modific%rii pre4urilor.Stocurile de
m%rfuri supuse reevalu%rii 2i calculului diferen4elor valorice pe fiecaregestiune 'n parte se realizeaz% prin
'ntocmirea ;istei-act de reevaluare9proces verbal!. ,n acestdocument se 'nscriu toate sortimentele reevaluate
cu pre4ul de v*nzare unitar, costul. Cota deadaos 2i suma de adaos vechi 2i nou, precum 2i totalul valorii
m%rfurilor, al diferen4elor de pre4 brute, al diferen4elor de adaos 2i al diferen4elor nete. ;ista act pentru
schimbare de pre4 se'ntocme2te 'n dou% e#emplare, dintre care unul r%m*ne la gestionar 2i este utilizat pentru
a face'nregistr%rile 'n eviden4a operativ% a gestiunii, iar cel%lalt este 'naintat departamentului de contabilitate.
5iferen4e rezultate din reevaluarea m%rfurilor pot fi de natura:Rma&or%rilor de pre4, 2i Rreducerilor de
pre.1)diferentele din reevaluare in Scopul majorarii pretului D 1! "#11 $1 ) diferentele din
reevaluare in Scopul %&"S'()(&& *(+,-L-& D !1... $1 "1!
#.raportul gestionarului privind existenta si micsorarea marfurilor si ambala$elorKaportul gestionarului se
intocmeste in baza doc primare,terminele carora sunt stabilite de catre conducerea entit in dependenta de volumul -rii
si conditiile concrete de lucru.se perfectioneaza o data la C zile. n rap de gestiune se indica: den entit,den si nr
subdiviziunii,numele prenumele gestionarului,si a unui din membrii brigazii,nr rap gestionar,perioada de referinta.
0oldul initial al marfii si am bala& se ia din rap de gestiune precedent care corespunde cu cu sodul final sau din lista de
inventariere. $tit in partea de intrari cit si in cea de esiri se indica:de unde au provenit,cine alivrat marfa3 val marfii si
ambal& pe ficare doc3val marfii total intrata si total iesita de marf si amb.
0oldul final. Niecare doc se ane#eaza la rap in ordine cronologica iar nr total de doc se perfecteaza in rap gestionare si
se sscriu cu litere.rap gestionar este semnat dede pres responsabila daca se utilizeaza raspundere materiala colectiva
atunci este semnat de gestionar si de unul din membrii colectivului.contabilul mrimind darea de seama atrage
atentie:daca toate doc raporta sunt si ane#ate3daca corespund datele perioadei de referinta3daca corect sunt perfectate
doc si insasi raportul.conatabilul semneaza ambele e#emplareindicind data:primul ramine la conatbil,iar al doilea se
inmineaza gestionarului.erorile constatate in timpul verificarii sunt reflectate prin met corectarii.conatb face
remarcarespectiva privitor la corectie ,informind gestionarul,si primind de la el confirmarea in scris.registrele de evidenta
sintetica se tin la contul 67C se deschid separat pe fiecare gestionar.
%.particularitatile unitatilor de alimentatia publica si influena lor asupra organizarii contabilitatii , pot fi definite urm%toarele particulariti distincte
ale ramurii, cu implica4ii asupra contabilit%4ii:'mbinarea func(iilor de produc(ie, comercializare .i desfacere a produselor proprii .i a mrfurilor
procurateCprepararea alimentelor .i a preparatelor culinare 'n cantit(i mici, dictat de doi factori definitorii: cererea ce afecteaz modificarea
zilnic a sortimentului /i termenul limitat de comercializare;planificarea cu o mare probabilitate a volumului produselor preparate efectuat 'n
exclusivitate de ctre unit(ile de alimenta(ie public ce deservesc un numr stabil de consumatoriCponderea 'nsemnat 'n volumul total al
produselor preparate .i corespunztor comercializate, a semipreparatelor cu un grad 'nalt de finisare .i a preparatelor gata pentru
consumCsortimentul produselor preparate .i al mrfurilor procurate, 'n mare msur, depinde de evolu(ia cererii .i de clien(ii deservi(i, inclusiv
de componena profesional0 naional0 de vrst0 puterea de cumprare0 condiii de munc /i trai;cererea la produsele /i serviciile alimentaiei
pu1lice e dependent0 2n mare msur0 de o serie de factori ca: ora e3act0 zilele sptmnii0 anotimpuri etc;regimul de lucru al unit(ilor de
alimenta(ie public care deservesc un contingent stabil de consumatori depinde de regimul de lucru al 'ntreprinderilor de produc(ie,
organiza(iilor, institu(iilor de 'nv(m@nt, pe l@ng care func(ioneaz.1otrivit Kegulamentului de clasificare a unit%4ilor de alimenta4ie public% pe
categorii 9ane#a nr.3 la S L nr. 76>E!, 'n func4ie de nivelul de servire a clien4ilor, unit%4ile alimenta4iei publice se clasific% 'n cinci categorii: lu#, superioar%,
, 2i , categoria unit%4ii se indic% 'n certificatul de clasificare, precum 2i la intrarea 'n unitatea respectiv%
1D.structuri de preturi si calculatia lor in alimentatia publica
1re4urile cu am%nuntul 'n alimenta4ia public% au unele particularit%4i 'n raport cu alte subdiviziuni ale
comer4ului cu influen4e 'nsemnate supra contabilit%4ii. 8odul de formare a pre4urilor 'n unit%4ile de
alimenta4ie public% este reglementat de nstruc4iunea privind formarea pre4urilor la 'ntreprinderile de
alimenta4ie public% ale tuturor agen4ilor economici din Kepublica 8oldova. 8%rimea adaosului comercial 2i
de alimenta4ie public% este nelimitat% 2i se stabile2te, de regul%, pentru fiecare fel de preparate culinare 2i
m%rfuri destinate v*nz%rii prin ordinul administra4iei unit%4ii de alimenta4ie public%, cu e#cep4ia unit%4ilor de
categoria 2i , de asemenea e#cept*nd 2i m%rfurile de importan4% social%. $daosul se aplic% la costul
materiilor prime utilizate la prepararea produselor culinare 2i are destina4ia acoperirii cheltuielilor aferente
procesului de produc4ie 2i comercializare, precum 2i ob4inerii profitului.
1re4urile la produc4ia proprie 9preparate culinare! se determin% prin calcula4ie. .aloarea materiilor prime se
include 'n costul produselor culinare fabricate de unit%4ile de alimenta4ie public% la pre4urile libere cu
am%nuntul plus adaosul comercial 2i de alimenta4ie public%. Calculul pre4ului de v*nzare pentru fiecare
produs preparat 9fel de m*ncare! sau procurat 2i preg%tit pentru v*nzare se efectueaz% 'n 4i/a de
calculaie, care se 'ntocme2te separat pentru fiecare produs preparat.
11.organizarea contabilitatii inlaboratorul de cofetarie si patiserie ,n produc4ia proprie a sectorului de alimenta4ie
public%, un loc 'nsemnat 'l ocup% produsele de cofet%rie 2i patiserie, producerea acestora av*nd loc 'n
laboratoare sau sec4ii de produc4ie organizate separat sau care func4ioneaz% pe l*ng% restaurante, cafenele
2i cofet%rii. $ctivitatea acestora se organizeaz% ca un sector distinct, av*nd ca obiect producerea produselor
de cofet%rie 2i patiserie care sunt destinate v*nz%rii fie prin unit%4i specializate de cofet%rie 2i patiserie sa prin
restaurante, baruri, bufete, fie direct clien4ilor, dar nu pentru consum pe loc. 5atorit% specificului activit%4ii 'n
laboratoarele de cofet%rie 2i patiserie pot fi utilizate urm%toarele categorii de pre4uri:pre(uri de facturare ale
materiilor prime 4de procurare, acEizi(ie/pre(uri de v@nzare cu amnuntul3pre(uri de livrare ale
laboratoarelor de cofetrie .i patiserie3pre(uri de alimenta(ie public diferen(iate pe categorii de
unit(i.;aboratoarele de cofet%rie 2i patiserie se aprovizioneaz% cu materii prime 2i materiale din acelea2i
surse ca 2i celelalte unit%4i de alimenta4ie public% 2i respectiv se 'ntocmesc:primesc acelea2i documente
&ustificative aferente aprovizion%rilor. 1rodusele de cofet%rie 2i patiserie sunt eliberate din sec4ia de producere
'n zonele de distribu4ie 9magazii! 'n baza4i/elor zilnice de consum, 'n care de regul%, se indic% 2i
num%rul notei de comand. ,n cazul v*nz%rii c%tre clien4i persoane &uridice eliber%rile pot fi efectuate direct
din laboratoare 'n baza facturilor fiscale sau de expediie.1.inregistram procurarea &P de la furnizori 321"
534.2 C 521C2.cEelt de transport a furnizorului 321" C62 534.2 C 521C0a eliberat &P in laboratorul de
cofetarie 321" productie4#11/ C 21" depozitC0a eliberat produse de cofetarie clientilor 3 221 C !11
534.2C0e caseaza costul d"11 c 21",#11C reflectam suma cEelt de productie acEitate da laborator
d"124#13/ c 211,533, #12Cse refecta cEelt generale si administrative d"13 c 124,533,531, 113,22"Cse
incEid conturile de venit si cEelt la finele anului de gestiune la rezultatul financiar1venituri d!11
c531,cEelt d351 c"11."12Ccalcularea imp pe venit d "31 c 534.1CincEiderea conturilor d 351 c
"31Creflectarea rezultatului financiar d 351 c 333.1

12.documentarea si contabilizarea marfurilor si produselor in bucatarie
0liberarea materiilor prime 2i produselor din magazii 9depozite! se efectueaz% 'n baza bonurilor de consum care sunt completate 'n baza cererilor de comand eliberate
de buc%tarul 2ef, av*nd la baz% meniul."onul de consum este documentul &ustificativ pentru eliberarea de materii prime , produse 2i m%rfuri din depozit, pentru
sc%derea bunurilor din gestiune 2i pentru operarea corespunz%toare a fi2ei de magazie. Con4ine, din partea persoanelor autorizate, aprobarea pentru efectuarea
consumului 2i consemneaz%: data operaiunii, denumirea, codul, unitatea de msur pentru bunurile eliberate din depozit, preul unitar i valoarea
acestora. 5ocumentul este semnat at*t de gestionarul bunurilor, c*t 2i de persoana care le prime2te.5e asemenea eliberarea materiilor prime din magazii poate fi
documentat% 'n baza fi2elor limit% de consum, care se completeaz% de regul%, pentru o anumit% perioad% 9decad%, lun%! 2i ofer% posibilitatea e#cluderii dubl%rii zilnice a
'nregistr%rilor. $ceasta fiind emis% 'n dou% e#emplare: un e#emplar va r%m*ne 'n depozit, iar al doilea se va transmite buc%tarului-2ef.,n caz c% materia prim% necesar%
'n subdiviziunea de produc4ie lipse2te, se va emite suplimentar o cerere de comand%, pentru substituirea acesteia cu una similar%, 'n care se va reflecta inclusiv
supraconsumul sau economisirea materiilor prime utilizate.5ac% unitatea de alimenta4ie public% decide s% organizeze contabilitatea circula4iei stocurilor 'n sistem
comercial, atunci pentru eviden4a stocurilor 2i activit%4ilor deschide conturi de gradul 'n dezvoltarea contului 1! .5ocumentarea 2i contabilitatea circula4iei m%rfurilor
2i produselor 'n bufete 2i magazinede culin%rie./ unitate specific% de alimenta4ie public% a reprezint%"UN0=0;0 . 1entru aceste unit%4i dealimenta4ie public% este
caracteristic aprovizionarea din produc4ie proprie 2i din alte surse 9la felca UC$!.
7liberarea &P d21" bucatarie c21" depozitCreflectrea adaosului comercial aplicat in bucatarie d21" c#21Cse inregistreaza incasarile in numerar d241 c!11.2
534.2Cse reflecta vinzarea bucatelor1a/cu acEitare ulterioara d 221 c !11.2 534.2 b/lucratorilor entitatii de alimentatie publicaFreflecatrea venit din vinzari
d22" 531 c !11.2 Frfelctarea 652 d"13 c534.2C se caseaza costul bucatelor d"11 #21 c21" bucatarie

15. perfectarea documentara si conta1ilitaea marfurilor si produselor in
ma6azinele de culinarie ma&oritatea entitatilor de alimentatie publica isi
organizeaza desfacerea produselor proprii si a marfurilor procurate atit in sala
de mese cit si prin intermediul bufetelor ,barurilor, comercealizarea
produselor si marf se e#ercita contra plata in numerar.suma incasarilor se
confirma prin cecurile de casa ..
1rocurarea marfurilor produselor de la furnizor d 67C dD3B.6 cD67
Sau primit marfuri in bufete din bucatarie d 67C c67C
Keflectarea adaosului comercial d67C c-67
Se incaseaza suma din vinzari cu plata in numerar d6B7 c@77.6 c D3B.6
Se caseaza costul produselor si marfurilor vindute din bucatarie si bufete
inclusiv adaosul comercial d C77.6 d-67 c67C

14.conceptul rolul si componentele comertului exterior $ctivitatea de comer4 e#terior cuprinde: 'n raporturile cu str%in%tatea privind v*nzarea-cump%rarea sau schimburile de m%rfuri, prest%rile de
servicii, transporturile 2i e#pedi4iile interna4ionale, proiectarea 2i e#ecutarea de lucr%ri, asisten4% sau colaborare tehnic%, v*nzarea sau cump%rarea de licen4e pentru folosirea brevetelor de inven4ii sau a
procedeelor tehnologice, consigna4ia sau depozitul, reprezentarea 2i comisionul, opera4iunule financiare, asigur%rile 2i turismul 2i, 'n general, orice acte sau fapte de comer4. Normele tradi4ionale de comer4
e#terior sunt: a! importul de mrfuri, care reprezint% totalitatea opera4iunilor cu caracter comercial prin care se cump%r% m%rfuri din alte 4%ri 2i se aduc 'n 4ar% pentruconsumul productiv 2i neproductiv3 'ntr-
un sens mai larg, 'n cadrul importului se include 2i a2a-numitul import invizibil, adic% serviciile procurate de o anumit% 4ar% din alte 4%ri 'n domeniile transporturilor, asigur%rilor, creditului, turismului,
licen4elor etc. 3 b! exportul de mrfuri, care reprezint% totalitatea opera4iunilor cu caracter comercial prin care o parte din m%rfurile produse sau prelucrate 'ntr-o 4ar% se v*nd 'n alte 4%ri3 'ntr-un sens mai
larg, 2i e#portul cuprinde a2a-numitul e#port invizibil. 5in cele prezentate anterior, rezult% c% activit%4ile de comer4 e#terior cuprind dou mari componente:7. -schimburile comerciale cu str%in%tatea36.
-activitatea de cooperare economic% 2i tehnico-2tiin4ific%.. ,n contabilitatea financiar%, formele de realizare a activit%4ii de comer4e#terior implic%, utilizarea unor metodologii adecvate con4inutului fiec%reia
dintreele, iar 'n contabilitatea de gestiune a fiec%rei forme sau tip de activitate ca ostructur% care se eviden4iaz% distinct potrivit nevoilor de gestiune intern%.
Sistemul de finanare, creditate i decontarereprezint% principalelemodalit%4i de asigurare de c%tre unit%4ile economice a fondurilor necesaredesf%2ur%rii activit%4ii.1e calea finanri ise asigur% fondurile
proprii sub forma capitalului social 2i acelorlalte fonduri proprii: rezerve, rezultatului e#erci4iului, fondurile proprii cuscop determinat.1e caleacreditrii-se asigur% completarea necesarului total de fonduri
subforma datoriilor financiare, comerciale sau de alt% natur%. Decontarea activitii de comer exterior are o influen4% deosebit% asupracontabilit%4ii. $cestea se reg%sesc 'n contabilitate sub forma:
mi&loacelor de plat%,instrumentelor de plat% 2i de credit 2i modalit%4ilor de plat%.
15.contabilitatea operatiunilor de export
0#portul-vinzarea de bunuri si serviciice apartin ec unei tari.in sens mai larg cuprinde toate operat
comerciale si serviciile pprestate de o anumita tara in alte tari in domeniul de transport
,asigurari,creditului,licentelor.pt pastrarea marf in regimul vamal de e#port se cere urmat doc: declaratia
vamala,certificatul de inregistrare a intreprinderii eliberat de camera inregistrarii de stat,certificat de
atribuire a codului fiscal,declaratia de repatriere,contractul ec, licenta daca marfa este supusa licentierei
la e#port,factura invoice,foaia de trasura, declarati a valorii in vama,.
Sa primit avansul de la imporatator in contul e#portului de marfuri d 6B3 c D63.63 se inregistreaza venitul
constatat din e#port d667.6 c@77.63 se caseaza costul de marfuri dC77 c67C3 sa achitat datoria fata de
prestatorul de servicii de transport:a!diferenta de curs valutar favorabila dD3E c @66.3,6B3,b!nefavorabila d
D3E dC66.3 c6B33 dupa e#pedierea bunurilor se trece in cont avansul primit pt e#port dD63 c 667.63 suma
restanta se achita de importator.a!diferenta pozitiva d 6B3 c@66.3 c667.6 b!negativa d6B3 d C66..3 c667.6
1!.documentarea si contabilitatea importului de marfuri
mportul ca categorie ec identifica cumpararea pt ec nationala de bunuri si servicii
din alte tari,de regula ele parcurg: furnizor strain-vama-beneficiar intern-
consumator final. mportul marf se efectuiaza in conformitate cu prevederile
codului vamal,CN,legii cu privire la traficul vamal..
$chitarea in avans a drepturilor de import d 66E c6B63 eliberarea avansului
titularului pt achitarea diferentelor d66C c 6B73 sau importat marfuri de la furnizorii
straini d 67C cD67.63 reflectrea cta d 67C cta cD3E3 inregistr =.$ deductibila
aferenta marf import d D3B.6 c66E3 reflectarea ta#elor vamale d 67C
c66E.66C,3stingerea dat fat ade furnizorii straini :a!diferenta favorabila d D67.63D3E
c6B3.,@66.3 b!nefavorabila d D6C.6,D3E,C66.3 c 6B3.