ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E

- 193 -
Capitolul 13
TRANSMISII PRIN
ROTI CU FRICTIUNE
/1, 8, 10, 17/
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 194 -
13.1. GENERALITATI
Transmisiile prin roti cu frictiune sunt transmisii mecanice care transmit
putere si turatie (deci moment de torsiune) prin frecare, fara element intermediar.
Observatie - Functionarea unei astfel de transmisii necesita realizarea unei forte de
apasare a unei roti catre cealalta.
a) Clasificare
q Dupa raportul de transmitere i, transmisiile sunt:
cu raport constant (i = ct);
- reductoare (daca i > 1);
- multiplicatoare (daca i < 1);
variatoare (i este variabil n mod continuu).
q Dupa pozitia relativa a axelor, transmisiile sunt:
cu axe paralele;
cu axe concurente.
q Dupa forma rotilor, acestea sunt:
cilindrice;
conice.
b) Avantaje si dezavantaje
q Avantaje:
simplitate constructiva;
cost redus;
silentiozitate;
asigura protectia transmisiei din care fac parte;
variatoarele asigura variatia continua a turatiei.
q Dezavantaje:
raportul de transmitere nu este riguros constant (datorita alunecarilor elastice);
randamentul este relativ mic;
durabilitatea este relativ mica;
gabaritul este relativ mare.
c) Moduri de deteriorare
q La transmisiile unse:
oboseala superficiala de contact (pittingul);
gripajul.
q La transmisiile neunse:
abraziunea;
gripajul.
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 195 -
d) Materiale
Trebuie sa asigure rezistenta mare la uzare si coeficeint de frecare de
alunecare mare.
q La transmisiile unse:
otel durificat / otel durificat;
fonta / fonta.
q La transmisiile neunse:
otel durificat / fonta;
nemetal / otel durificat;
nemetal / fonta.
Observatie - Nemetalele cele mai utilizate sunt textolitul si cauciucul.
13.2. TRANSMISIA PRIN ROTI CU FRICTIUNE CILINDRICE
Fig.13.1. Roti cu frictiune cilindrice.
O astfel de transmisie reductoare
este reprezentata schematizat n figura
13.1. Roata conducatoare are diametrul
D
1
si turatia n
1
. Distanta dintre axe a =
(D
1
+ D
2
)/2. Latimea celor doua roti, care
este si lungimea contactului, este b.
Pentru realizarea fortei de apasare
Q, una dintre cele doua roti trebuie sa
aiba lagarele mobile n directie radiala.
n varianta schitata n figura 13.1, roata
conduatoare este cea tensionata prin
intermediul unui arc.
Pornind de la conditia de
functionare, M
f
M
t1
, prin intermediul
coeficientului supraunitar (utilizat si la
asamblarile arbore-butuc prin frecare), se
ajunge la egalitatea:
1 t f
M M = (13.1)
Daca forta normala, necesara pentru transmiterea momentului M
t
, cu care
roata condusa ncarca roata conducatoare este F
n1
si coeficientul de frecare de
alunecare dintre roti este , atunci:
2
D
F M
1
1 n f
= (13.2)
Rezulta:

=
1
1 t
1 n
D
M 2
F (13.3)
si evident:
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 196 -
1 n
F Q = (13.4)
n timpul functionarii transmisiei se produce fenomenul de alunecare
elastica, datorita caruia viteza periferica a rotii conduse (v
2
) este mai mica dect cea
a rotii conducatoare (v
1
). Daca se defineste coeficientul alunecarii elastice:
99 , 0 ... 95 , 0
v
v
1
2
= (13.5)
atunci raportul de transmitere este:

= =

= =
1
2
2 2
1 1
2
1
2
1
D
D
D / v 2
D / v 2
n
n
i (13.6)
Tensiunea de contact se determina cu relatia lui Hertz pentru contactul a doi
cilindri cu axe paralele:
Ha
r
r 1 n
H
E
b
F
418 , 0

= (13.7)
n relatia 13.7, E
r
este modulul de elasticitate echivalent (redus) al contactului, care
tine cont de modulele de elasticitate ale materialelor celor doua roti:
2 1 r
E
1
E
1
E
2
+ = (13.8)
iar
r
este raza de curbura echivalenta (redusa) a contactului, care depinde de razele
rotilor:
2 1 r
D
2
D
2 1
+ =

(13.9)
13.3. TRANSMISIA PRIN ROTI CU FRICTIUNE CONICE
Schita unei astfel de transmisii ortogonale (
1
+
2
= 90
0
), reductoare, este
reprezentata n figura 13.2.a. Rotile sunt tronconice, fiind caraterizate de
semiunghiurile
1
si
2
, diametrele medii D
m1
si D
m2
, turatiile n
1
si n
2
. Lungimea
contactului dintre roti este b.
Forta normala pe linia de contact F
n1
, necesara pentru transmiterea
momentului de torsiune M
t
, se determina ca la rotile cilindrice, dar pentru diametrul
mediu D
m1
:

=
1 m
1 t
1 n
D
M 2
F (13.10)
Pentru determinarea fortei de apasare necesare pentru tensionare, forta
normala F
n1
trebuie descompusa dupa directiile corespunzatare axelor celor doua roti
(v.fig. 13.2.b). Astfel, daca se tensioneaza roata conducatoare forta de apasare
necesara este:
1 1 n 1
sin F Q = (13.11)
Daca se tensioneaza roata condusa, atunci trebuie realizata forta:
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 197 -
Fig.13.2. Roti cu frictiune conice.
1 1 n 2 2 n 2
cos F sin F Q = = (13.12)
La o trasmisie reductoare
1
<
2
, deci Q
1
< Q
2
. Rezulta ca este rationala
tensionarea rotii conducatoare, ca n figura 13.2.
Definind coeficientul alunecarii elastice ca raport al vitezelor periferice medii:
99 , 0 ... 95 , 0
v
v
1 m
2 m
= (13.13)
raportul de transmitere este:

= =

= =
1 m
2 m
2 m 2 m
1 m 1 m
2
1
2
1
D
D
D / v 2
D / v 2
n
n
i (13.14)
La transmisiile prin roti cu frictiune conice ortogonale, raportul de transmitere
se poate exprima si n functie de semiunghiurile
1
, respectiv
2
:

=
2 1
1 m
2 m
tg ctg
D
D
i (13.15)
Verificarea tensiunii hertziene de contact se face tot cu relatia (13.7) n care E
r
se determina tot cu (13.8). n schimb raza de curbura echivalenta
r
se stabileste n
functie de cotele
1
si
2
(v.fig. 13.2) cu relatia:

=
i
1
i
D
sin 2
D
cos 2
D
cos 2 1 1 1
1 m
1
2 m
2
1 m
1
2 1 r
(13.16)