TEHNOLOGIA GPS

GPS reprezinta de fapt o parte din denumirea NAVSTAR GPS . Acesta este
acronimul de la NAVIGATION Sstem !it" Time And Ran#in# Glo$al Positionin# Sstem.
Proiectul a fost demarat de catre #u%ernul Statelor &nite la inceputul anilor '(.
Scopul principal il reprezinta posi$ilitatea de a putea determina cu precizie pozitia unui mo$il
in orice punct de pe suprafata Pamantului) in orice moment indiferent de starea %remii.
GPS este un sistem care utilizeaza o constelatie de *( de sateliti pentru a putea oferi
o pozitie precisa unui utilizator. Precizia tre$uie inteleasa in functie de utilizator. Pentru un
turist aceasta inseamna in +ur de ,- m) pentru o na%a in ape de coasta reprezinta o marime
de circa - m) iar pentru un #eodez precizie inseamna , cm sau c"iar mai putin.
GPS poate fi utilizat pentru a o$tine preciziile cerute in toate aplicatiile pomenite mai
sus) sin#urele diferente constand numai in tipul receptorului si a metodei de lucru utilizate.
Sistemul de pozitionare #lo$ala GPS s.a pus in miscare incepand cu anul ,/'*) su$
coordonarea 0oint Pro#ram Office din cadrul &.S. Air 1orce 2ommand3s) Los An#eles 1orce
4ase) fiind la ori#ine un sistem de pozitionare realizat in scopuri si pentru utilizare militara)
care a de%enit in scurt timp accesi$il si sectorului ci%il) capatand o utilizare e5trem de lar#a in
multe tari ale lumii) inclusi% in tara noastra dupa ,//6. Acest sistem de pozitionare #lo$ala
functioneaza pe principiul receptionarii de catre utilizator a unor semnale radio emise de o
constelatie de sateliti de na%i#atie) specializati) care se misca in +urul Pamantului pe or$ite
circumterestre. Sistemul a fost astfel proiectat incat permite ca in orice moment si oriunde pe
suprafata Pamantului) un mo$il aflat in miscare sau in repaus) sa ai$a posi$ilitatea ca
utilizand un ec"ipament adec%at) sa isi poata sta$ili in timp real pozitia si %iteza de deplasare
pentru un mo$il aflat in miscare si numai pozitia pentru un mo$il aflat in repaus) intr.un
sistem de coordonate #eocentric tridimensional) propriu sistemului de pozitionare GPS.
Sistemul de pozitionare GPS) este constituit din trei componente sau se#mente
principale) care asi#ura functionarea acestuia) dupa cum urmeaza7
,. Se#mentul spatial) constituit din constelatia de sateliti GPS8
6. Se#mentul de control) constituit din statiile de la sol) care monitorizeaza intre#ul sistem8
*. Se#mentul utilizatorilor) compus din utilizatorii ci%ili si militari) care folosesc receptoare
GPS dotate cu antena si ane5ele necesare8
Pozitionarea cu a+utorul te"nolo#iei GPS
2a pro$lema practica) pozitionarea cu a+utorul te"nolo#iei GPS se realizeza prin
determinarea distantelor dintre punctul de statie si satelitii GPS %izi$ili) matematic fiind
necesare masuratori la minimum 9 sateliti. Acest numar de sateliti este necesar pentru a ne
putea pozitiona cat se poate de precis) numai pe $aza distantelor masurate la sateliti. :aca
am a%ea masuratori la un sin#ur satelit si am cunoaste pozitia acestuia) cu o sin#ura
distanta) pozitia noastra in spatiu ar fi pe o sfera cu centrul in pozitia satelitului si cu raza)
distanta masurata.
;asurand distante la doi sateliti pozitia noastra se <im$unatateste=) in sensul ca ne
aflam pe un cerc #enerat de intersectia celor doua sfere care au in centru cei doi sateliti si in
functie de distanta dintre acestia) cercul nostru de pozitie are o raza mai mare sau mai mica.
,
Pozitia noastra se im$unatateste su$stantial in momentul in care a%em masuratori si la un al
treilea satelit) care de+a ne localizeaza in doua puncte din spatiu. Aceste doua puncte sunt
date de intersectia ultimei sfere) cu centrul in cel de al treilea satelit) cu cercul #enerat de
primele doua sfere determinate. Si#ur ca in acest moment putem) relati% usor) sa ne sta$ilim
punctul in care ne aflam) insa pentru a fi ri#urosi este necesara a patra masuratoare fata de
un al patrulea satelit si atunci in mod cert punctul pozitionarii noastre %a fi unic.
Pozitionarea se realizeaza cu a+utorul retrointersectiei spatiale de distante) in
sistemul de referinta) reprezentat de elipsoidul >GS?9. 1ata de coordonatele spatiale care
definesc permanent pozitia fiecarui satelit GPS @S+A ) in acest sistem de referinta)
coordonatele spatiale ale oricarui punct de pe suprafata Pamantului @PiA se pot determina cu
deose$ita precizie prin intermediul masurarii unui numar suficient de distante de la satelitii
receptionati de receptorul din punctul P.
Pozitionarea cu a+utorul te"nolo#iei GPS se poate face in diferite modalitati7
Pozitionare a$soluta7 coordonatele punctului P sunt determinate intr.un sistem de
pozitionare #lo$ala) masuratorile pentru determinarea coordonatelor spatiale ale punctului P
facandu.se cu doua receptoare GPS) din care unul amplasat pe un punct care are de+a
coordonate tridimensionale determinate intr.un sistem de referinta #lo$al @>GS?9) ITR155)
E&RE1) etcA.
Pozitionare relati%a7 sunt determinate diferentele de coordonate intre doua puncte
sau componentele %ectorului @$aselineA) ce uneste cele doua puncte stationate cu receptoare
GPS. Prin aceasta modalitate se reduc sau se elimina erorile sistematice @$iasA) de care este
afectata distanta dintre cele doua puncte.
Pozitionare diferentialB7 este asemanatoare) ca procedeu) cu pozitionarea a$soluta
cu deose$irea ca eroarea care afecteaza distanta de la satelit la receptor este calculata si
aplicata in timp real) ca o corectie diferentiala) data de catre receptorul care stationeaza pe
un punct de coordonate cunoscute @$aseA) catre receptorul care stationeaza in punctul nou.
2a si la pozitionarea relati%a) sunt eliminate sau diminuate erorile sistematice care afecteaza
masuratorile GPS.
;asuratorile GPS) in #eodezie sau ridicari topo#rafice) se pot e5ecuta prin doua
metode principale) care in functie de situatie) de aparatura) etc. au fiecare diferite %ariante7
;etoda statica care presupune masuratori cu doua sau mai multe receptoare GPS)
amplasate pe punctele care urmeaza sa fie determinate si care sunt stationate) simultan) o
perioada mai mare de timp) denumita sesiune de o$ser%atii. :urata acesteia este sta$ilita in
functie de lun#imea laturilor) numarului de sateliti utiliza$ili) de #eometria se#mentului spatial
o$ser%a$il) e%aluata de P:OP @Position :ilution of PrecisionA) precum si de precizia de
determinare a punctelor noii retele.
;etoda cinematica presupune masuratori cu doua sau mai multe receptoare) din care
unul amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute @$aseA si restul recepoarelor sunt in
miscare continua sau cu stationari foarte scurte.
In functie de metoda de masurare @ac"izitie a datelorA) coordonatele se pot o$tine prin
postprocesare sau in timp real) situatie in care coordonatele sunt disponi$ile la teren. In toate
cazurile pro$lema de $aza este de a determina distanta @ran#eA intre receptor si satelitii
GPS) care se poate realiza prin doua tipuri de o$ser%atii7
6
. ;asurarea fazei codurilor din componenta acti%a a semnalului.
. ;asurarea fazei purtatoarei semnalului @carrier p"aseA.
Aceasta a doua metoda de realizare a masuratorilor GPS) prezinta o importanta
deose$ita pentru aplicarea acestei te"nolo#ii in domeniul #eodeziei. Initial) receptoarele GPS
au a%ut ca scop determinarea coordonatelor punctelor retelei #eodezice de spri+in acolo
unde metodele clasice de%eneau foarte costisitoare. :atorita e%olutiei foarte rapide a
te"nolo#iei GPS in multe alte sectoare de acti%itate si a di%ersificarii aparaturii) utilizarea
receptoarelor s.a e5tins si la determinarea coordonatelor punctelor de detaliu.
2onceptul de retea #eodezica de spri+in a capatat alta semnificatie prin introducerea
te"nolo#iei GPS. Astfel) a disparut elementul cel mai #reoi7 %izi$ilitatea intre punctele
retelei.Si#ur) metodolo#ia GPS nu rezol%a toate pro$lemele #eodeziei) e5ista elemente care
pertur$a calitatea datelor sau c"iar compromit masuratorile . 2ea mai importanta conditie in
o$tinerea unor rezultate $une este %izi$ilitatea cerului din punctul in care se stationeaza cu
receptoare GPS. Astfel) nu se pot efectua determinari in paduri sau in liziere) de asemenea
in zonele ur$ane cu cladiri foarte mari) etc. :e asemenea tre$uie estimata perioada de
masurare pentru a a%ea G:OP.ul foarte $un. Acest parametru arata #eometria satelitilor
care tre$uie sa fie optima. 1acand o analo#ie cu topo#rafia clasica) este similar cu a a%ea la
retrointersectie puncte cu coordonate cunoscute raspandite optim in cele patru cadrane.
Pe piata e5ista in acest moment o #ama comple5a de statii totale si receptoare GPS.
Pentru fiecare tip de retea tre$uie ales un anumit tip de aparat care sa corespunda preciziei
finale a retelei. Astfel) pentru retelele cu scop cadastral) precizia finala poate fi de cati%a
centimetri. Pentru retelele #eodezice care au ca scop determinarea miscarilor placilor
crustale se impun precautii speciale pentru o$tinerea unei precizii milimetrice. In acest caz
marcarea punctelor se realizeaza astfel incat aparatele de masurat @receptoare GPS) statii
totaleA sa poata fi amplasate direct si fortat pe punct. Se elimina erorile de centrare a
aparatelor pe punct si determinarea inaltimii aparatului. :e asemenea) pentru aparatura de
tip GPS) timpul de stationare pe punct se mareste foarte mult. Atunci cand nu este necesara
o precizie foarte mare) de e5emplu pentru realizarea retelelor utilizate in lucrarile curente
@ridicari topo#rafice pe suprafete mici) planuri cadastrale) etcA) aparatura poate fi mai sla$a
ca precizie) iar metodele de masurare GPS nu sunt atat de pretentioase.
Tre$uie remarcat ca nu toate statiile totale pot fi utilizate pentru realizarea retelelor
#eodezice) la fel si receptoarele GPS. 1iecare aparat are trecut in prospect precizia de
masurare) distantele la care pot fi folosite) timpul de stationare pentru a o$tine o anumita
precizie) etc.
Retelele #eodezice definite conform Ord.-*9C6((, sunt clasificate in retele #eodezice
de spri+in) de indesire si de ridicare. Ele sunt realizate conform principiului ierar"ic @si de
densitateA) de la superior catre inferior .
Pe $aza ser%iciilor RO;POS) se pot determina coordonatele punctelor retDelelor de
ridicare utilizand RO;POS.GEO E ser%iciul de pozitionare statica postprocesare. &tilizatorii
acestui ser%iciu pot prelua datele colectate de la statiile GNSS de referinta si pot sa.si
incadreze reteaua de ridicare Fn Sistemul de Referinta si 2oordonate @SR2A ETRS?/. Odata
cu datele satelitare la inter%alul de inre#istrare dorit @suficient -s),(s) ,-s) *(sA sunt
transmise si coordonatele acestor statii. 1isierele de date @o$ser%atii si date de na%i#atieA pot
fi li%rate prin internet sau suport ma#netic @2:):V:A. Se preconizeaza posi$ilitatea
descarcarii de pe internet a datelor de catre utilizatorii a$onati si realizarea plaDii la sfarsitul
fiecarei luni. :atele pot fi ac"izitionate si platite la 1NG @1ondul NaDional GeodezicA si la
*
Oficiile de 2adastru si Pu$licitate Imo$iliara @O2PIA. Solicitarea acestor date se face in $aza
unui 1ormular de solicitare date GNSS @disponi$il pe site.ul AN2PI si RO;POSA. AN2PI
furnizeaza inre#istrari satelitare la inter%al de minim ,s.
Reteaua de ridicare alcatuita din minim doua puncte materializate in teren se %a
stationa cu receptoarele GNSS si se %or colecta in mod staticCrapid.static o$ser%atii cu o
durata care depinde in principal de distanta fata de statiaCstatiile siCsau $ornaC$ornele de
referinta @a%and coordonate in SR2 ETRS?/A) de nr. de frec%ente ale receptoarelor) precum
si de nr. si confi#uratia #eometrica satelitara din momentul efectuarii o$ser%atiilor. Preciziile
@interneA de determinare @*:A a coordonatelor pot atin#e usor %alori de su$ -cm specifice
acestui tip de retele. &n e5ecutant de retele de ridicare si ridicari de detaliu) posesor de
te"nolo#ie GNSS) %a tre$ui conform normelor in %i#oare7
. sa realizeze reteaua de ridicare prin masuratori staticeCrapid statice8 %a realiza conectarea
la reDelele GNSS ierar"ic superioare din zona @2lasa A) 4) 2A8 Pentru conectarea la statiile
de referinta @realeA %a putea apela la AN2PICO2PI de unde %a prelua inre#istrarile satelitare
corespunzatoare8 Prin constran#erea acestei retele pe minum 6 puncte @de clasa superioaraA
se %or #enera poli#oane inc"ise @triun#"iuriA in care se pot %erifica rezultatele primare @prin
calculul neinc"iderilorA8
. sa realizeze ridicarea de detaliu prin metoda de masurare staticaCrapid.statica sau
cinematica8 ;etoda cinematica se poate realiza prin determinari in mod postprocesare sau in
timp real. Pentru masuratorile cinematice in mod postprocesare se %a utiliza cel puDin o statie
de referinta @a utilizatoruluiA amplasata in zona de lucru @recomanda$ilA sau o statie de
referinta permanenta din RGN.SGP. In cazul masuratorilor cinematice efectuate in timp real)
se pot utiliza7
. statii de referinta @minim unaA amplasate in zona de lucru si comunicatii @radioA la @micaA
distanta8
. statii de referinta permanente @realeA din RGN.SGP si comunicatii @GPRSA la distanta E
ser%iciul RO;POS.RTG @%arianta cu statii realeA8
. statii de referinta %irtuale #enerate pe $aza datelor colectate la statii de referinta reale din
RGN.SGP E ser%iciul RO;POS.RTG VRS @%arianta cu statii de referinta %irtualeA8
Prelucrarea datelor GPS
Prelucrarea datelor GPS se realizeaza in functie de metoda de masurare) de sistemul
de coordonate utilizat @Stereo#rafic ,/'( sau E&RE1A) de tipul masuratorilor efectuate in
retea) de metoda de prelucrare aleasa. Este de mentionat un amanunt foarte important7
receptoarele GPS prelucreaza semnalul de la satelit si dau pozitia receptorului in coordonate
sistem #lo$al elipsoidal pe elipsoidul >GS?9. In Romania) sistemul de coordonate oficial
este sistemul de coordonate plane Stereo#rafic ,/'( care are ca $aza elipsoidul Graso%sHi.
Pentru a o$tine coordonate din sistemul >GS?9 in sistemul Stereo#rafic ,/'( sunt doua cai)
amandoua utilizand niste parametri de transcalcul) respecti% parametri utiliza$ili pe toata tara
si parametri utiliza$ili local.
In principiu orice receptor GPS pornit) inre#istreaza continuu semnalul de la satelitii
%izi$ili. Acest semnal este stocat in memoria receptorului la o anumita perioada) denumita
epoca. O epoca poate fi aleasa de la ,= la *(=. :aca se stationeaza pe punct o perioada mai
9
scurta @cinci minute) zece minuteA) durata unei epoci este aleasa de o$icei de ,=. In cazul
masuratorilor de durata @patrucinci zileA) o epoca poate fi aleasa la *(=. 2u cat durata unei
epoci este mai mica) cu atat se incarca memoria receptorului mai repede.
:atele inre#istrate sunt descarcate cu a+utorul pro#ramelor furnizate de producatorul
receptoarelor. ;omentele inre#istrarilor sunt suprapuse pe datele colectate de la alte
receptoare si se ale# timpii comuni de inre#istrare. Pentru punctele stationate in aceeasi
perioada se pot calcula %ectorii relati%i de pozitie7 IJ) IK si IL. :aca unul din aceste puncte
este considerat punct cu coordonate cunoscute) atunci celuilalt i se pot determina
coordonatele a$solute) pro%izorii. A%and coordonatele pro%izorii si mai multe determinari @din
mai multe puncte %ec"i si noiA) coordonatele finale rezulta utilizand metoda celor mai mici
patrate) masuratori indirecte.
-