Calciul (Ca)

Calciul este cunoscut din anul 1808 cnd Sir Humpherey Davy
mpreun cu renumitul chimist suedez J.J.erzelius l o!tin prin electroliza
clorurii de calciu "olosind un catod de mercur. Separarea calciului metalic
din amal#anul de calciu rezultat din electroliz a "ost realizat printr$o
distilare n vid.
%ste un metal "oarte rspndit n scoarta terestr &'.() di#reutate*+
dar numai su! "orm de com!inatii chimice, carbonatul de calciu CaC-
'

este cea mai uzual com!inatie chimic natural a calciului "iind compo$
nentul principal al rocilor sedimenatre. .cesta prezint dou "orme alotro$
pice/calcitul, aragonitul. Cel mai des ntlnit este calcitul. 0ai pot "i men$
tionate si alte com!inatii chimice ale calciului prezente n natur+ ca/ sulfa-
tul de calciu &#ipsul* CaS-
1
23H
3
- +fluorura de calciu sau fluorina Ca4
3
+
dolomita &CaC-
'
0#C-
'
*+ apatita Ca
5
&6-
1
*
'
4+ ara#onita+creta.De remarcat
este si prezenta calciului n corpul omului &1.1) din #reutate* precum si n
or#anismul animalelor "iind concentrat n sistemul osos.
Dintre cumpusii chimici naturali ai calciului+ piatra de var+ marmu$
ra si #ipsul reprezint materiale cunoscute si "olosite cu succes nc din
antichitate dar care datorit calittilor lor+ se "olosesc si astzi.
.re culoarea al!$ ar#intie pierzndu$si repede luciul metalic n aer
li!er+ datorit "ormrii unui strat super"icial de o7id. 8n "unctie de tempera$
tur prezint trei "orme alotropice/ 9+: si ;. Calciul 9 este sta!il pn la
temperatura de 350
o
C si cristalizeaz n sistemul cu!ic cu "ete centrate+ cal$
ciul de tip : cristalizeaz n sistemul he7a#onal compact si prezint sta!ili$
tate ntre 350$150
o
C+ iar calciul ; are domeniul de sta!ilitate ntre 150$815
o
C
si se cristalizeaz n sistemul cu!ic cu volum centrat. Calciul este un metal
moale si putin rezustent mecanic. Se preseaz !ine ntre 350 si 100
o
C si se
poate lamina n "oi.
Calciul este un metal tipic avnd con"i#uratia de #az inert. %ste un
metal puternic electropozitiv.Datorit retinerii sla!e a electronilor de valent+
reactivitatea calciului este mare.Din acest motiv nu se #seste n stare li!er
n natur. 8n contact cu aerul se o7ideaz "oarte usor si de aceea se pstreaz
su! petrol.
Din punct de vedere chimic este un metal reactiv calciul se com!in
direct+ reactionnd ener#ic n unele cazuri chiar si la rece+ cu hidro#enii &n
special cu "luorul si clorul*+ cu o7i#enul si sul"ul. Cu hidro#enul la cteva
sute de #rade "ormeaz hidruri ionice.Se com!in direct cu azotul rezultnd
nitruri+ si cu car!onul+dnd car!uri. <emperatura de ardere a calciului este de
peste (00
o
C iar prin ardere n are uscat rezult pero7izi. Calciul dislocueste
hidro#enul nu numai din acide ci si din ap dnd hidro7izi. Hidro7izii calciu$
lui sunt !aze tari+ dar mai sla!i dect hidro7izii metalelor alcaline.Compusii
cei mai importanti ai calciului sunt/CaCl
3
2(H
3
-, Ca 4
3
, Ca-&#reu solu!il*,
Ca&-H*
3
, CaC-
'
&#reu solu!il*, CaS-
1
23H
3
-&#ipsul*.
Datorit activittii sale chimice calciul are tendinta s se autoaprin$
d n aer li!er+ din care motiv+ ca metal+ este "olosit destul de putin. 8n meta$
lur#ie unele alia=e de la#re cu !aza de plum! contin adaosuri de calciu si
sodiu. .vnd o activitate chimic este utilizat la ndeprtarea urmelor unor
#aze ca hidro#enul+ n scopul realizrii unui vid naintat. Ca si ma#nezul
este un !un reductor si n aceast calitate este "olosit n procesele de e7tra$
#ere a cromului+ zincului si uraniului.
6iatra de var se introduce n ncrctura de minereuri a "urnalelor
avnd rol de "ondant !azic &mat. "olosit pentru "ormarea z#urei*.%a este "olo$
sit la o!tinerea o7idului de calciu+ Ca-+ care se introduce in cuptoarele de
"ormare a otelurilor "iind necesar pentru "ormarea z#urei. 6e ln# acesta
o7idul de calciu mai are numeroase utilizri la "a!ricarea sticlei+ zahrului+
n t!crie etc.Se mai utilizeaz la o!tinerea sodei pentru asi#urarea de C-
3
si Ca- &procedeul Solvay*.0armura+ varietate natural a car!onatului de
calciu+ constitue un material deose!it de pretios n constructii+ la "el si #ipsul.
Car!onatul du!lu de ma#neziu si calciu &dolomita* este un material
"oarte cutat pentru realizarea cptuselilor re"ractate a cuptoarelor care lu$
creaz la temperaturi ridicate+ asa cum cele utilizate in industria metalur#ic.
Car!ura de calciu C
3
Ca denumit si car!id este nelipsit la prepararea aceti$
lenei destinat sudurii sau tierii o>elurilor.
%7emplale de mai sus arat numai cteva din multiplele utilizri
ale compusilor chimici ai calciului.
Powered by http://www.referate-lucrari.com
Referate,Lucrari de diploma,Licenta,Carti,Teste