CURS 1

Lect. univ. dr. Ionel JIANU Pagin 1

BAZELE CONTABILITII


Structura cursului
C 1: Curs introductiv;
C 2,3: Situaii financiare;
C 4: Ecuaia bilaniera;
C 5: Contul;
C 6: Contabilitatea stocurilor;
C 7: Contabilitatea imobilizrilor;
C 8: Contabilitatea creanelor;
C 9: Contabilitatea datoriilor;
C 10: Contabilitatea TVA;
C 11: Contabilitatea trezoreriei;
C 12: Contabilitatea capitalurilor;
C 13: Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor;
C 14: Curs recapitulativ.

Bibliografie selectiva
Bojian O, Bazele contabilitii, Ed. Economica, Bucureti 2003;
Calin O, Ristea M, Bazele contabilitii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureti 2003;
Caraiani C, Olimid L. Bazele contabilitii, Editura ASE, Bucureti 2000, 2001, 2003;
Caraiani C, Dumitrana M. Bazele contabilitii, Ed. InfoMega, Bucureti 2005 +
Aplicaii si studii de caz;
Caraiani C, Dumitrana M. Bazele contabilitii, Ed. Universitara, Bucureti 2010 +
Aplicaii si studii de caz;
Rapcencu C, Manea L, Nichita M, Bazele contabilitatii. Rezolva si invata. Studii de
caz , Editura ASE, Bucureti 2009

Notiuni introductive
Contabilitatea si dimensiunile sale: art, tehnic, tiin;
La ce servete contabilitatea;
Ce presupune contabilitatea;
Definirea contabilitii;
Accepiunile contabilitii;
Reglementarea domeniului;
Utilizatorii informaiei contabile;
Caracteristicile calitative ale informaiei contabile;
Principiile contabile.

Dimensiunile contabilitii
Prima valenta a contabilitii a fost aceea de a cunoate din punct de vedere cantitativ averea
30.000- 20.000 I.Hr. (crestturi pe oase de animale, reprezentri grafice).
Evideniere valorica a averii dublata de consemnarea tranzaciilor in cadrul unor documente
3200 I.Hr (apariia scrisului, a monedei, a literelor, cifrelor);
2200-1800 I.Hr (apariia Codului lui Hammurabi) coduri de legi in care sunt
stabilite unitati de msura, tranzacii si contracte comerciale, primele forme de
decontare (pltile erau stabilite lund drept etalon cantitti fixe de argint sau
grane);
CURS 1

Lect. univ. dr. Ionel JIANU Pagin 2

1202 apare lucrarea Liber Abaci, L. Fibonacci (manual de aritmetica), primul
manual de calcule si practici comerciale din lume;
Secolele XIII XIV: Contabilitatea in partida simpla (Italia si Europa
Occidentala);
1494 apare Tratatul de contabilitate al lui Luca Paciolo (Pacioli) Summa de
aritmetica, geometria, proportioni et proportionalita: contabilitatea in partida
dubla;

Contabilitatea o art?!
Ansamblu de reguli care intereseaz o profesie, o activitate cf. Dicionarului
Larousse;
Arta, in opoziie cu tiina si sinonima cu tehnica, este o aplicare a cunotinelor in
vederea obinerii de rezultate utile omului contabilitatea ne apare aici ca arta a
msurrii, a clasificrii si a nregistrrii datelor exprimate numeric;
Arta, opozabila naturii, ca utilizare raionala de metode in vederea obinerii unui
anumit rezultat contabilitatea ca arta este creaia omului deoarece prin ea se prezint,
in mod abstract, fenomene concrete.

Contabilitatea o tehnica?!
Este statutul cel mai adesea invocat;
Tehnica, in sens clasic, este un ansamblu de procedee utilizate in vederea realizrii
unui rezultat determinat contabilitatea este o tehnica de ordin cantitativ, care vizeaz
colectarea, prelucrarea si analiza informaiilor referitoare la evenimentele juridice si
economice din viaa ntreprinderilor;
Tehnica nu poate fi conceputa, astzi, fara a o raporta la aplicarea de cunotine
tiinifice, in vederea realizrii unei producii de informaii important de tiut daca
tehnicile contabile se bazeaz pe o teorie

Contabilitatea tiina?!
tiina = arta sau tehnica ce necesita cunotine si reguli implicate de ndemnarea
profesiei respective contabilitatea este tiina conceperii si interconectrii conturilor;
tiina = ansamblu de cunotine teoretice sau de studii cu valoare universala,
caracterizate printr-un obiect si o metoda, determinate si bazate pe relaii obiective,
exprimate prin legi verificabile si invalidabile contabilitatea nu se ncadreaz aici,
deoarece cunotinele sale nu sunt universal valabile

La ce serveste contabilitatea?
Prezentarea informatiilor despre: averea pe care o detine o entitate economica; modul
in care aceasta a fost dobandita;
Asigurarea suportului necesar deciziilor manageriale;
Asigurarea suportului necesar deciziilor de investire;
Transmiterea semnalelor privind sanatatea economico-financiara a entitatii catre
categoriile de utilizatori

Ce presupune contabilitatea
Reflectarea tuturor tranzactiilor comerciale derulate de entitate;
Asigurarea echilibrului intre bunurile economice detinute de entitatea economica si
sursele de provenienta ale acestora;
Evidenta contabila cantitativa si calitativa;
Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare;
CURS 1

Lect. univ. dr. Ionel JIANU Pagin 3

Resursa umana pregatita si responsabila.

Definitii
Contabilitatea este un ansamblu de principii si reguli privind nregistrarea in partida
dubla a averii ce aparine unui negustor, precum si toate afacerile acestuia in ordinea
in care au avut loc Luca Paciolo;
Obiectul de baza al contabilitii este de a face posibila conectarea cheltuielilor
(efortul) la venituri (efectul) Littleton, 1953;
Contabilitatea este arta de a nregistra, clasifica si nsuma semnificativ si in unitati
monetare tranzaciile si evenimentele cu caracter financiar, cat si interpretarea
rezultatului acestora;
Obiectivul contabilitii este furnizarea informaiilor potenial utilizabile in luarea unor
decizii economice si care, daca sunt furnizate, vor duce la creterea bunstrii sociale;
Contabilitatea este o rezerva de informaii privind poziia financiara, performanta si
adaptabilitatea financiara a unei ntreprinderi, rezerva care este folositoare unui numr
larg de poteniali utilizatori, in scopul fundamentrii deciziilor economice .

Accepiunile contabilitii
CONTABILITATEA pentru exterior - C. financiara (audit financiar) contabilitate
reglementata;
CONTABILITATEA pentru nevoile de informare intern ale entitii economice C.
de gestiune (c. managerial, control de gestiune, audit intern) contabilitate
nereglementata

Reglementare
La nivel naional:
Legea contabilitii nr. 82/1991;
Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 3055 / 2009;
La nivel European: Directivele Europene;
La nivel internaional: IAS/IFRS.

Utilizatori
Proprietarii entitii economice;
Investitorii;
Creditorii financiari;
Furnizorii;
Clienii;
Statul;
Salariaii;
Concurenii;
Publicul.

Caracteristicile calitative ale informatiei contabile:
Relevanta abilitatea de a influenta o decizie;
Credibilitatea libera de erori sau de tendinte de partinire;
Comparabilitatea elementele similare trebuie tratate de aceeasi maniera in scopul
masurarii si prezentarii;
Inteligibilitatea prezentarea intr-o forma accesibila intelegerii tuturor categoriilor de
utilizatori

CURS 1

Lect. univ. dr. Ionel JIANU Pagin 4

Principii contabile
Principiul continuitii activitii entitatea isi continua in mod normal funcionarea
intrun viitor previzibil, fara a intra in imposibilitatea continurii activitii sau fara
reducerea semnificativa a acesteia;
Principiul permanentei metodelor continuitatea aplicrii acelorai reguli si norme
privind evaluarea, nregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor situaiilor
financiare;
Principiul prudentei valoarea oricrui element sa fie determinata pe baza
principiului prudentei: se iau in considerare numai profiturile obinute pana la data
nchiderii exerciiului financiar; se tine seama de toate obligaiile previzibile si de
pierderile poteniale care au luat natere in cursul exerciiului financiar ncheiat sau pe
parcursul unui exerciiu anterior, chiar daca asemenea obligaii sau pierderi apar intre
data ncheierii exerciiului si data ncheierii bilanului; se tine seama de toate ajustrile
de valoare datorate deprecierilor, chiar daca rezultatul exerciiului este profit sau
pierdere;
Principiul independentei exerciiului pentru ntocmirea situaiilor financiare se iau in
considerare toate veniturile si cheltuielilor corespunztoare exerciiului financiar
pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data ncasrii sumelor sau
efecturii plailor;
Principiul evalurii separate a elementelor de activ si de capitaluri proprii si datorii
in vederea stabilirii valorii totale corespunztoare unei poziii din bilan, se va
determina separat valoarea aferenta fiecrui element individual de activ, capitaluri
proprii si datorii;
Principiul intangibilitii valorile si structura bilanului de deschidere ale unui
exerciiu sa corespunda cu cele din bilanul de nchidere al exerciiului precedent;
Principiul necompensrii valorile elementelor ce reprezint active nu pot fi
compensate cu valorile elementelor ce reprezint datorii/capitaluri, respectiv veniturile
cu cheltuielile;
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului informaiile prezentate in
situaiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si
tranzaciilor, nu numai forma lor juridica;
Principiul pragului de semnificaie orice element care are o valoare semnificativa
trebuie prezentat distinct in cadrul situaiilor financiare. Elementele cu valori
nesemnificative care au aceeai natura sau cu funcii similare trebuie nsumate, nefiind
necesara prezentarea lor separata.