0 Tarileromaneinsec

Tarile romane in sec. xviii.
“problema orientala.
Regimul fanariot.
Regimul habsburgic.
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
PROBLEMA ORIENTALA
In sec. al XVIII-lea – apare “Problema Orientala” sau “Criza
Orientala” determinata de tendinta Austriei si Rusiei de a
anexa teritorii ale Imperiului Otoman aflat in criza, la care
se adauga lupta pentru eliberare de sub dominatia
otomana dusa de popoarele balcanice. Rivalitatea dintre
Marile Puteri, a determinat izbucnirea a sase razboaie
ruso-austro-turce care se vor desfasura pe teritoriul Tarilor
Romane, cu mari pierderi umane, materiale, teritoriale.
Tarile Romane ocupau un loc important in cadrul “Crizei
Orientale”.
Tendinta domnitorilor romani de a se alia cu puterile vecine
pentru a iesi de sub suzeranitate otomana a determinat
Imperiul Otoman sa restranga autonomia Principatelor si
sa inlocuiasca domniile pamantene cu cele fanariote.
In acelasi timp, in Transilvania s-a instituit regimul
dominatiei habsburgice.
Conflictele dintre Marile Puteri (Rusia, Austria, Turcia)
desfasurate pe teritoriul Tarilor Romane.
Razboaiele ruso-austro-turce.
o Razboiul ruso-turc din 1710-1711,

la care a participat si Dimitrie
Cantemir, domnul Moldovei, s-a
incheiat cu victoria turcilor in batalia
de la Stanilesti (18-22 iulie 1711).
o In 22 iulie 1711, s-a incheiat pacea de
la Vadul Husilor prin care rusii au
cedat turcilor cetatea Azov.
 Razboiul austro-turc
din 1716-1718, s-a
incheiat cu victoria
Austriei. Prin semnarea
pacii de la Passarovitz
(1718), Turcia ceda
Austriei si teritoriile
romanesti Banat si
Oltenia.
Razboiul ruso-austro-turc din 1736-
1739, in cursul caruia Rusia a reusit
sa ocupe Moldova, s-a incheiat cu
infrangerea Austriei si semnarea pacii
de la Belgrad, prin care Oltenia a fost
retrocedata Tarii Romanesti.
Banatul ramanea in continuare in
posesia habsburgilor.
 Razboiul ruso-turc din 1768-1774, in cursul
caruia Rusia a ocupat Tarile Romane,
inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti.
 La Congresul de pace de la Focsani (24 iulie
1772-22 martie 1773), delegatii ale boierilor
romani au inmanat Congresului memorii prin
carfe cereau, in virtutea vechilor ‘capitulati’,
independenta Tarilor Romane si punerea lor
sub granita colectiva a Marilor Puteri (Rusia,
Austria, Prusia).
 Turcia infranta a cerut pacea. In urma pacii de
la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774), Rusia a
castigat dreptul de a interveni pentru
protejarea Tarilor Romane.
 Austria, prin presiuni asupra turcilor, a reusit
sa anexeze partea de nord a Moldovei,
Bucovina (1775).
 Razboiul ruso-austro-turc din 1787-
1791/1792, declansat de incercarea de
punere in practica a ‘proiectului grecesc’.
 Turcia a fost infranta dar, presati de
evenimentele din Franta, habsburgii s-au
grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24
iulie 1791).
 Razboiul s-a incheiat anul urmator, cu
pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a
obtinut de la turci teritoriul dinte Bug si
Nistru si recunoasterea stapanirii sale
asupra Crimeei. Rusia a devenit, astfel,
vecina Tarilor Romane.
 Razboiul ruso-turc din 1806-1812, a fost
declansat de Rusia sub pretextul comiterii
de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre
turci.
 Armata rusa a ocupat Tarile Romane.
 Razboiul s-a incheiat cu pacea de la
Bucuresti (16/28 mai 1812) care prevedea
anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de
catre Rusia.
 Acest teritoriu va primi numele de
Basarabia.
Regimul fanariot in Tara
Romaneasca si Moldova:
1711 – inceputul regimului
fanariot in Moldova;
1716 – inceputul regimului
fanariot in Tara Romaneasca;
Primul domnitor fanariot a fost
Nicolae Mavrocordat, mai intai
in Moldova, apoi si in Tara
Romaneasca.

Biserica Stavropoleos, construită în Bucureşti de Nicolae Mavrocordat, într-o litografie din

1868
Trasaturile regimului fanariot
domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din
carteirul Fanar al Constantinopolului, ce detinusera
functii importante in ierarhia Imperiului;
teritoriul principatelor romane era considerat parte
integranta a Imperiului Otoman, prin urmare parti
din teritoriu puteau fi instrainate in functie de
interesele Portii;
Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o
armata proprie;
Economia fiind subordonata Portii otomane, au
crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut
monopolul acestora asupra economiei;
Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica
externa proprie, in relatiile cu alte tari interesele
acestora fiind reprezentate de sultan.
Mavrogheni in trasura trasa de cerbi
Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut
aparte in cadrul Imperiului Otoman, acestea
mentinandu-si autonomia interna.
Regimul fanariot, prin dominatia exercitata de
Poarta, fiscalitatea excesiva si coruptia
administratiei din Tara Romaneasca si Moldova
a avut ca efect accentuarea saraciei ce a
devenit tot mai apasatoare pentru romani care
au initiat o serie de demersuri, pe langa Marile
Puteri, menite sa la elibereze de sub aceasta
dominatie.
Pe de alta parte, prin actiunile lor reformatoare
in plan economic, social si politic, domnii
fanarioti au contribuit la modernizarea societatii
romanesti in spiritul ideilor iluministe.
Constantin Mavrocordat, a avut mai multe
domnii in Tara Romaneasca si Moldova
intre 1730-1769. A luat masuri pentru
reformarea administratiei, justitiei,
finantelor.
refoma fiscala: desfiintarea darilor si
inlocuirea lor cu un impozit anual fix,
ce putea fi platit in 4 rate;
reforma sociala, infaptuita in 1746 in Tara
Romaneasca si in 1749 in Moldova, a
constat in desfiintarea serbiei si a legaturii
de pamant a taranilor care se putea
rascumpara. Ei au devenit clacasi, fiind
obligati sa presteze zile de claca pe
pamantul boierului (12 zile pe an in Tara
Romaneasca si 24 in Moldova).
Alexandru Ipsilanti, domn in
Tara Romaneasca (1774-1782;
1796-1797) si in Moldova (1786-
1788) a infaptuit reforme in
invatamant, finante si justitie
(“Pravilniceasca Condica”).
Scarlat Calimachi, domn al
Moldovei in 1806, 1807-1810,
1812-1819 – a tiparit la Iasi, in
1816-1817, “Codul lui
Calimachi”, o culegere de legi
inspirata din Codul austriac si
Codul lui Napoleon.
Ioan Gheorge Caragea,
domn al Tarii Romanesti
(1812-1818), a promulgat,
in 1818, un cod de legi
(Legiunea lui Caragea)
inspirat din Codurile
occidentale. El a marit
obligatiile taranilor clacasi
fata de boieri.

Alexandru Moruzi primindu-l pe ambasadorul britanic la Curtea Nouă
Regimul habsburgic in Transilvania
1683 – asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei,
moment care marcheaza intrarea in defensiva a Portii Otomane
si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si
Transilvania;
1686 – victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda;
1687 – la Mohacs, Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie
asupra turcilor si a anexat Ungaria;
1687, octombrie – s-a semnat tratatul de la Blaj intre
principele Transilvaniei, Mihail Apafi si imparatul Leopold I prin
care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei
impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece
in 12 orase din Transilvania;
1688 – Dieta de la Sibiu, sub presiunea austriecilor, a hotarat
acceptarea protectiei imperiale austriece impotriva turcilor si
renuntarea la suzeranitatea otomana;
I. Districtul Sibiu (Săsimea)
II. Districtul Alba
III. Districtul Cluj
prof. Juverdeanu Aurelia Melania
IV. Districtul Dej
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
V. Districtul Târgu Mureş (Secuimea)
1691, 4 decembrie – a fost emisa Diploma Leopoldina, act ce a
jucat rol de constitutie; in 18 puncte erau stabilite organizarea
Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic, astfel:
erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin “Tripartitul lui
Werboczi”, “Compilatae Constitutiones” si “Aprobatae Constitutiones”
erau mentinute vechile privilegii ale sasilor si secuilor;
se mentinea sistemul “celor trei natiuni privilegiate’”(unguri, secui,
sasi); romanii erau considerati tolerati in Transilvania si nu aveau
dreptul sa participe la viata politica a tarii;
nu existau decat 4 religii recepte (recunoscute, oficiale: catolica,
calvina, luterana si unitariana); religia ortodoxa nu era acceptata;
Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic, guvernata in
numele imparatului de un guvernator ajutat de un guberniu cu atributii
politice, administrative si judiciare;
se mentinea Dieta Transilvaniei, dar aceasta avea atributii limitate
(nu mai avea dreptul de a alege guvernatorul, care era numit de
imparat);
comandantul armatei era austriac.
1694 – s-a infiintat, la Viena, Cancelaria Aulica a Transilvaniei
cu scopul integrarii provinciei in Imperiul Habsburgic si
consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania;
1699, 26 ianuarie – Pacea de la Karlowitz – Imperiul Otoman a
renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra Transilvaniei;
Leopold I
Athanase Anghel Inocentiu Micu Klein
1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica

prin unirea unei parti a romanilor ortodocsi cu Biserica
Catolica, acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii
si a limbii romane, la emanciparea romanilor din
Transilvania;
1703-1711 – rascoala condusa
de Francisc Rackoczi al II-lea, a
cuprins o mare parte a
Transilvaniei.
Se urmarea inlaturarea
stapanirii habsburgice in
Transilvania.
Initial, rasculatii au obtinut
cateva victorii ce au culminat cu
proclamarea lui Rackoczi ca
principe al Transilvaniei.
Apoi, neintelegerile dintre
rasculati au dus la infrangerea
rascoalei incheiata cu Pacea de
la Satu Mare;
Reformele monarhilor luminati
Maria Tereza (1740-1780)
1765 – Transilvania a devenit Mare Principat,
pastrandu-si autonomia in cadrul Imperiului
Habsburgic.
1759 – a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana;
1777 – a fost emis actul ‘Ratio Educationis’ prin care a
fost reorganizat invatamantul, ceea ce a permis multor
romani accesul la educatie;
Monumentul din Sibiu al

împărătesei Maria
Terezia (situat în faţa
prof. Juverdeanu Aurelia Melania orfelinatului terezian) Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Iosif al II-lea (1780-1790):
1781 – Edictul de toleranta

religioasa prin care religia
ortodoxa era considerata legala;
1785 – Patenta imperiala care
desfiinta iobagia si legarea de
glie a iobagilor. Acesta patenta a
fost anulata la insistentele
nobililor.

0 Tarileromaneinsec

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Tarileromaneinsec

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tarile romane in sec. xviii.

o Razboiul ruso-turc din 1710-1711,

Biserica Stavropoleos, construită în Bucureşti de Nicolae Mavrocordat, într-o litografie din

Alexandru Moruzi primindu-l pe ambasadorul britanic la Curtea Nouă

1692-1701 – a fost organizata Biserica Greco-Catolica

Monumentul din Sibiu al

1781 – Edictul de toleranta

S-ar putea să vă placă și